EXAMENUL EXTERN

Examenul extern are drept scop identificarea si descrierea cadavrului, de a da semnalmentele si caracteristicile personale, de a descrie plagile si leziunile de pe piele care sunt vizibile fara sectionari. Examenul extern cuprinde: 1. EXAMENUL EXTERN GENERAL se descriu caracterele generale ale cadavrului: inaltimea: se masoara cu metrul panglica la nivelui mesei de autopsie distanta de la mijlocul talpii pana la crestet, parul fiind apasat pe cap cu o bucata de lemn; starea de nutritie: se apreciaza grosimea cutelor de piele ce se pot apuca pe brat intre police si celelalte degete; varsta decedatului: daca nu se cunoaste se poate aprecia cu aproximatie de 5 ani; sexul; tegumentul: se descriu insusirile generale: grosimea, culoarea, umiditatea, caracterul cornos. SEMNELE MORTII a). Paloarea cadaverica ( palor mortis); b). Petele( lividitatile) cadaverice( livor mortis). Apar pe fondul albicios( normal), albicios-galbui( icteric) sau violaceu(cianotic) al tegumnetelor cadavrului in partile declive. Ele pot fi pete de hipostaza si de imbibitie. Apar la 35 ore de la moarte ca niste pete confluente de coloratie violacee sau rosualbastrui. Regiunile cu lividitati cadaverice variaza dupa pozitia cadavrului. In decubit dorsal petele apar pe fata posterioara si pe partile laterale ale trunchiului, gatului si membrelor. Aceste pete lipsesc in regiunile de sprijin unde piele este apasata prin contactul cu planul dur al mesei. Lividitatile hipostatice dispar prin presiunea cu partea netaioasa a cutitului si se refac dupa incetarea presiunii. La sectionarea regiunilor cu lividitati cadaverice din capilarele dermului si hipodermului, spontan sau la apasare apar picaturi de sange. Acestea dispar prin spalare, iar tesutul conjunctivo-adipos are coloratia normala galbuie. Lividitatiel de imbibitie nu dispar la apasare, air la sectionare tesuturile au culoare roz difuza.

DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL DINTRE PETELE CADAVERICE HIPOSTATICE, DE IMBIBITIE SI HEMORAGII SUBCUTANATE INTRAVITALE

Pata cadaverica Hipostatica De imbibitie

Mecanism de producere Localizare Delimitare Culoare La sectionare Din vase La spalare Hipostaza Parti declive Contur sters Cianotica Palid Se prelinge sange lichid Se spala usor Hemoliza, imbibitie hemoragica, putrefactie Oriunde Contur sters Rosiatica, verde-cenusiu Rosiatic difuz Nimic sau foarte putin sange Nu se spala complet

Hemoragie
Extravazat intravital Oriunde Contur net Albastra,intens vanata Plin cu sange inchegat Nu se prelinge nimic Nu se spala

c). Raceala cadaverica( algor mortis). In conditii obisnuite raceala se face treptat. Temperatura corpului scazand in medie cu 1C/h pana ce ajunge la temperatura mediului ambiant. Exista factori care incetinesc sau accelereaza racirea cadavrului. d).rigiditatea si relaxarea cadavrului ( rigor et relaxio mortis). Rigiditatea apare dupa o perioada scurta (2-4 h) de la relaxarea muschilor si in cepe cu muschii masticatori extinzandu-se treptat la muschii cefei, membrelor superioare, toracelui, abdomenului, membrelor inferioare. Rigiditatea se generalizeaza dupa 12-24 h de la deces. Rigiditatea cadaverica invinsa prin forta nu se mai restabileste. Disparitia rigiditatii respectiv relaxarea se produce dupa 48-72 h de la deces in aceeasi ordine in care s-a instalat rigiditatea ( legea NYSTEN). e). Petele de putrefactie ( putrefactio) prezinta culoarea verzui-murdar, verdebrun, apar intre 24-48 h de la deces , in partile inferioare ale abdomenului, in fosa iliaca dreapta, apoi cea stanga acolo unde intestinele sunt apropiate de tegumente. In general aceste pete sunt insotite de un iros greu de ptrefactie. Culoarea acestor pete se datoreaza formarii sulfmethemoglobinei in tesuturi. f). Petele de exicatie pot fi observate pe buze, pe scrot sau pe teritoriile expuse unei traumatizari postmortale sub forma unor zone pergamentate, bine delimitate, de culoare cafenie, translucide, cu margini netede, netumefiate si lipsite de semne vitale.

2. EXAMENUL EXTERN SPECIAL

Dupa studierea caracterelor generale ale cadavrului se va trece la o descriere mai amanuntita a tuturor modificarilor patologice, de sus in jos, de la stanga la dreapta, din exterior spre interior a fiecarei formatiuni anatomice externe ale capului, gaatului, toracelui, abdomenului, organelor genitale, memrelor. SUCCESIUNEA EXAMINARII SI DESCRIERII

Capul: parul, fruntea, ochii( conjunctiva bulbara si palpebrala, sclera, pupilele, irisul), sprancenele, nasul(narile), gura ( buzele, mucoasa bucala, dantura, limba), fata, urechea externa( pavilionul urechii, conductul auditiv extern). Gatul: limfonoduli, simetrie, tiroida. Toracele: forma, unghiul rebordului costal, spatiile supra si infraclaviculare, glanda mamara. Fosele axilare: limfonoduli Abdomenul: nivelul fata de torace, flexura inghinala( limfonoduli, hernii), pilozitate pubiana. Organele genitale externe: penis, scrot( testicole), orificiul uretral, vulva, vestibulul vaginal( mucoasa, secretii). Perineul: orificiul anal. Spatele: coloana vertebrala. Membrele superioare si inferioare: modificari patologice, urme de injectii. Leziunile patologice vizibile vor fi examinate mai intai prin inspectie vizuala, apoi prin palpare, ulterior se incizeaza in teritoriul leziunii si se studiaza starea tesuturilor. Nr. leziunilor: unice multiple, conglomerate. Localizarea leziunilor: se noteaza regiunea anatomica apoi se masoara distanta leziunii de la unul sau doua puncte anatomice fixe. Forma leziunilor si alte caracteristici: directia, marimea, vecinatatea leziunii, marginea, nivelul laziunii fata de vecinatate, suprafata, culoarea, consistenta si suprafata de sectiune.

DENUMIRI UTILIZATE PENTRU LEZIUNILE ELEMENTARE ALE PIELII 1. Modificari de coloratie (pata, macula): a). Hiperemie: localizata( eruptie, eritem, exantem , halou), generalizata( eritrodermie), hemoragii( petesii, purpura, sufuziune, echimoza, hematom). b). Tulburari de pigmentatie: hiperpigmentari localizate( efelide, nev pigmentar), hiperpigmentari generalizate( melanoza, melanodermie), hipopigmentari localizate( leucodermie, vitiligo), hipopigmentari generalizate ( albinism). c). Pete artificiale: tatuaj, argirie, medicamente. 2. Surplus de tesuturi: : papula, micropapula, lichen, papilom, verucozitate, tuber, tubercul, nodozitate, tumoare. 3. Exudatie: urtica, vezicula, bula, flictena, pustula, crusta, chist, pseudochist, edem, anasarca. 4. Intreruperi de continuitate: excoriatie, plaga, rana, contuzie, eroziune, ulcer, fisura. 5. Descoamare patologica: scuama, scuama pitiriaziforma, scuama lamelara, keratoza. 6. Modificari in tesutul conjunctiv: cicatrici, atrofie cicatriforma.