FIZIOLOGIA SANGELUI

Tipuri celulare de Caracteristici Aspecte

evoluţie generale morfo-
funcţionale
1. CSP - au receptori celule
(celula stem pt. nucleate
pluripotentă) eritropoietină
- au
2. BFU-E capacitate 
(Burst Forming de proliferare
Unit-E; celule şi diferenţiere
formatoare de
colonii eritroide
"de tip exploziv")

3. CFU-E
(Colony Forming
Unit-E; celula
formatoare de
colonii eritroide)
Tipuri celulare Caracteristici generale Aspecte
de evoluţie morfo-
funcţionale

Reticulocit - nu are capacitate de proliferare celulă

- trece în sânge = eritrodiabază după anucleată cu
1-2 zile resturi de
- în sânge (5-15‰) se maturează în ribozomi şi
splină, care extrage resturile de mitocondrii
mitocondrii şi ribozomi
- sintetizează Hb şi enzime până la
pierderea ribozomilor şi mitocondriilor

Eritrocit - nu are capacitate de proliferare celulă

matur - nu sintetizează Hb, enzime anucleată,
- durată de viaţă = 100-120 zile fără
ribozomi,
fără
mitocondrii
 Pentru studiul morfologiei elementelor figurate
se foloseste curent examenul frotiului de sange
periferic.
 Pentru explorarea elementelor figurate ale sangelui, se
folosesc in practica o serie de determinari reunite sub numele
de hemoleucograma si anume :
- numaratoarea erirocitelor
- dozarea hemoglobinei
- determinarea hematocritului
- indicii eritrocitari
- numaratoarea de leucocite si
- formula leucocitara.
Numaratoarea trombocitelor apare si ea pe acelasi
buletin de analiza.
Aceste masuratori se pot face atat din sangele venos
recoltat pe anticoagulant cat si din sangele capilar.
Determinarea VSH ( vitezei de sedimentare a
hematiilor ) completeaza investigatiile .
 1. NUMARATOAREA HEMATIILOR

Hematiile ( de la
grecescul haima=sange ) sunt
elemente figurate anucleate in
forma de disc biconcav . Pe
frotiu au diametrul mediu de
7,5 µ si culoarea rosie-
caramizie, sunt mai intens
colorate la periferie si mai
palide la centru . Modificarile
de forma, dimensiune si
culoare se intalnesc in diverse
stari patologice. Durata de
viata a hematiilor este de circa
120 de zile.
Materiale necesare pt. numaratoarea hematiilor:

1.ace de seringa, alcool,

tampoane de vata
2. pipeta Potain.
Potain Este
compusa dintr-un tub
capilar gradat, cu diviziunile
0,5 si 101 inscrise si o bula
de dilutie cu o bila rosie
marcand eritrocitele. In
partea superioara, pipeta
este atasata la un tub de
cauciuc care permite o
aspiratie uniforma
3. lichid de dilutie : solutie Hayem ( clorura de sodiu,
sublimat, sulfat de sodiu, apa distilata ) sau ser
fiziologic. Lichidul trebuie sa fie izoton pentru a
impiedica hemoliza.

4.camera de numarat
(hemocitometru) cea mai folosita este camera Burker
– Turk cu o retea formata din 9 patrate de 1 mm2
delimitate prin linii triple. Patratul din mijloc este
impartit la randul lui in 400 de patratele mici : 1/400
dintr-un mm si se foloseste la numararea eritrocitelor.
Inaltimea camerei este de 0,1 mm.

5. lame, lamele

6. microscop
Tehnica numararii eritrocitelor :
Dupa dezinfectarea cu alcool, se inteapa lateral pulpa
degetului cu un ac de seringa. Prima picatura se sterge cu un
tampon de vata iar urmatoarea se aspira cu pipeta Potain pana
la diviziunea 0,5 si in continuare se aspira lichidul de dilutie
( solutia Hayem sau serul fiziologic ) pana la diviziunea 101.
Daca din greseala se aspira mai mult sange, se sterge varful
pipetei cu o hartie de filtru pana ce coloana ajunge la diviziunea
dorita. Se realizeaza in acest mod o dilutie a sangelui 1/200.
Apoi pipeta se astupa la cele doua capete cu degetul mare si
cel mijlociu si se omogenizeaza prin agitare timp de 1 – 3
minute pentru liza celorlalte elemente figurate.
Se acopera reteaua de numarat a camerei cu o lamela
care se fixeaza cu ajutorul cavalerilor sau prin simpla adeziune.
Aderenta se verifica prin aparitia inelelor de refractie a luminii
( inelele Newton ). Din pipeta Potain se arunca primele 2 – 3
picaturi si se lasa sa cada la marginea camerei o picatura de
sange care va patrunde prin capilaritate in spatiul de 0,1mm
dintre lama si lamela. Se asteapta 1 – 2 minute pentru
sedimentarea eritrocitelor pe grila si apoi se examineaza la
microscop cu obiectiv uscat mare 40x, ocular 10x sau 7x, la
lumina slaba.
 Camera se fixeaza in asa fel incat in campul microscopului sa apara
patratelele mici de 1/400. Se face numaratoarea pe 5 patrate de 1/25 ( 4 pe
diagonala retelei si al cincilea ales la orice nivel ). Patratul de 1/25 are 16
patratele mici de 1/400 deci in total pe 80 de patratele mici de 1/400 mm2.
X
----- va fi media hematiilor dintr-un patrat cu o suprafata egala cu a 400

80
parte dintr-un milimetru. Pentru calcularea numarului de hematii dintr-un
mm3 de sange se foloseste urmatoarea formula :
X
Nr. hematii/ mm3 de sange = ----- x 400 x 10 x 200
80
X
----- = media pe un patrat ( pe a 400-a parte dintr-un mm )
80

400 = corectia pentru aducerea la mm2

10 = corectia pentru aducerea la mm3 ( adancimea retelei pe care s-a facut

numaratoarea fiind de 0,1 mm )

200 = dilutia sangelui in pipeta de recoltare
Numarul eritrocitelor pe mm3 de sange variaza in raport cu sexul,
varsta si in diferite conditii fiziologice si patologice.
- la copil : 5 – 6 milioane / mm3
- la barbat : 4,5 – 5 milioane / mm3
- la femeie : 4 – 4,5 milioane / mm3.
Numarul de eritrocite prezinta variatii in functie de
presiunea partiala a oxigenului : creste la altitudine ( poliglobulia
de altitudine ) si scade la mineri si in mediul subacvatic.
Poliglobulia se mai intalneste la nou-nascut ( se corecteaza printr-
o hemoliza intensa la cateva zile dupa nastere = icterul nou-
nascutului )si in conditii de hipovolemie sau hipoxie.
Scaderea numarului de eritrocite asociata cu
scaderea hemoglobinei se intalneste in boala numita anemie.
Apare in conditii fiziologice prin hemodilutie in cazul ingestiei unei
cantitati mari de apa si in conditii patologice prin deficit de
producere a hematiilor, pierdere sau hemoliza eritrocitara.
 2. Dozarea hemoglobinei in sange :
Determinarea hemoglobinei din sange se poate realiza
practic prin metode colorimetrice, spectroscopie, metode
chimice sau cristalografie.
Metoda colorimetrica Sahli :
Principiu : compararea vizuala a clorhidratului de
hematina obtinut din sange amestecat cu HCl cu solutia de
clorhemina existenta in aparat.
Materiale necesare :
• hemoglobinometru Sahli . Acesta este alcatuit dintr-un recipient
cu trei eprubete in interior . Eprubeta din mijloc are doua scale
gradate, una este numerotata de la 10 la 140 unitati Sahli si
cealalta de la 2 la 25 va servi pentru masurarea in procente a
Hb. Diviziunii 100 ii corespunde o valoare a hemoglobinei de 16
g %. Eprubetele laterale sunt umplute cu substanta etalon
( clorhemina in glicerina ).
• pipeta capilara Sahli pentru recoltarea sangelui, pipeta pentru
apa distilata
• bagheta de sticla pentru omogenizare
• solutie HCl n/10
• apa distilata.
 Tehnica de lucru : in eprubeta centrala gradata a
hemoglobinometrului Sahli, se pune solutie HCl n/10 pana la
diviziunea 10. Se recolteaza 0,02 ml de sange, dupa inteparea
pulpei degetului, cu ajutorul pipetei speciale Sahli si se adauga
peste HCl. Se asteapta cateva minute ( 5 – 7 minute ), timpul
necesar formarii clorhidratului de hematina cand culoarea
amestecului se inchide ( devine bruna ).
Se dilueaza apoi incet cu apa distilata omogenizand cu
bagheta din sticla pana cand culoarea amestecului din
eprubeta centrala ajunge la aceeasi nuanta cu etalonul. In
acest moment, se citeste direct pe eprubeta, pe scara gradata,
diviziunea corespunzatoare meniscului inferior al lichidului. Este
valoarea Hb din sangele respectiv exprimata procentual ( g % ).
Valori normale : - barbati : 14 – 18 g / 100 ml sange
- femei : 12 – 16 g / 100 ml sange
- nou-nascuti : 16 – 25 g / 100 ml sange
- sugari : 12 – 16 g / 100 ml sange
- copii : 12 – 14 g / 100 ml sange.
3.DETERMINAREA HEMATOCRITULUI
Hematocritul ( Ht ) reprezinta procentul
eritrocitelor dintr-un volum de 100 ml de sange. Este de
aproximativ 45 %. Deci, din 100 ml de sange, 45 de ml sunt
reprezentati de eritrocite si 55 de ml de plasma. Masurarea Ht -
ului reprezinta in prezent un criteriu mai fidel de apreciere a
normalitatii continutului in hematii din sange, mai sigur decat
numaratoarea hematiilor pe lama.
Principiul metodei : sangele venos recoltat pe
anticoagulant se separa prin centrifugare in eritrocite si plasma
si si apoi se calculeaza raportul volumelor lor.
Materiale necesare : seringa, ace de seringa,
tampoane de vata, alcool, substante anticoagulante - amestec
de oxalati Wintrobe: oxalat de amoniu, oxalat de potasiu, apa
distilata sau heparina-
tuburi gradate Winthrope ( tuburi de hematocrit ) = doua tuburi
de sticla , cu pereti grosi ca sa reziste la centrifugare, gradate,
impartite in 100 de diviziuni si montate intr-o rama metalica
care se poate adapta axului centrifugei.
pipete Pasteur pentru aspiratia sangelui, centrifuga ( normala
sau speciala ).
Tehnica de lucru :
Sangele venos, recoltat pe anticoagulant, se aspira cu
ajutorul unei pipete Pasteur si cu el se incarca pana la
diviziunea 100 tuburile de hematocrit Winthrobe care se
monteaza apoi la axul centrifugei. Dupa centrifugare, 30 de
minute la 3000 de turatii/minut, repetata pana cand nivelul
sedimentului nu se mai modifica, se citeste, la limita inferioara a
stratului cenusiu de leucocite, nivelul rosu care indica valoarea
procentuala a volumului de hematii sedimentate. Aceasta
valoare consideram ca reprezinta hematocritul. De fapt, stratul
hematic mai contine 3 – 8 % plasma interstitiala.
Hematocritul venos astfel determinat caracterizeaza
hematocritul somatic care se calculeaza dupa formula :
Ht somatic = 0,91 x Ht venos
Daca se foloseste sange capilar, se incarca prin
capilaritate tubuletele capilare heparinate, se centrifugheaza 5
minute in centrifuga speciala si apoi se face citirea, in acest caz
,pe nomograma. Rezultatele se exprima procentual.
Hematocritul capilar este mai scazut in comparatie cu cel
venos.
 Hematocritul
Valori normale :
nou-nascut = 56 %
copil = 35 – 45 %
barbati = 46,5 ± 5 %
femei = 42 ± 5 %
Valori crescute
( policitemie ) se intalnesc
fiziologic, in poliglobulia de
altitudine sau patologic, in soc prin
fenomene de hemoconcentratie.
Valori scazute (oligocitemie) apar
in anemii sau in starile de
hiperhidratare, prin hemodilutie.
INDICE DENUMIRE CALCUL NORMAL CRESTERI SCADERI

VEM Volum VEM = 80 – 94 μ3 macrocitoza micro-

eritrocitar Ht x10 / E citoza
mediu

CHEM Concentratia CHEM = 32–36 g/dl nu exista anemie

medie Hb Hbx100/Ht feripriva
eritrocitara

HEM Hemoglobina HEM = 25 – 32 μg macrocitoza anemie

eritrocitara Hb x10 / E feripriva
medie severa
 Eritrocite normale

Macrocitoză Microcitoză
Hipercromie Hipocromie
 
Anemie pernicioasă Anemie feriprivă
(prin deficit de (deficit de Fe)
vit. B12)
ANEMIE HIPOCROMĂ MICROCITARĂ
ANEMIE MEGALOBLASTICĂ CU
HIPERSEGMENTARE A
NEUTROFILELOR
SCHIZOCITE-FRAGMENTARE
ERITROCITARĂ,CIVD
SFEROCITOZĂ
SICKEL CELL ANEMIA
5.DETERMINAREA VSH – VITEZEI DE SEDIMENTARE A
HEMATIILOR
Sangele extras din circulatie, recoltat pe anticoagulant,
se comporta ca o suspensie si se separa intr-o componenta
pasmatica si o componenta celulara ( in care esentiale sunt
hematiile ). Masurarea VSH-ului este un indicator al vitezei de
separare a hematiilor din suspensie si depinde de anumite
calitati ale eritrocitelor sau ale plasmei.
VSH-ul este considerat un test de disproteinemie,
determinarea lui oferind informatii despre structura proteica a
plasmei. Dintre proteinele plasmatice, albuminele si globulinele
au proprietatea de a se adsorbi pe suprafata hematiei. Cum
raportul albumine/ globuline este in favoarea albuminelor ( 1,2 –
1,5 ) predominanta albuminelor pe suprafata hematiei
contribuie la incarcarea lor electronegativa si generarea de
forte de respingere electrostatica care maresc stabilitatea in
suspensie ( se opun sedimentarii ).
Scaderea albuminelor plasmatice ( inanitie, insuficienta
hepatica sau renala ) duce la accelerarea VSH-ului. Cresterea
globulinelor plasmatice ( prin sinteza crescuta de
imunoglobuline in septicemii de exemplu ) duce de asemenea
la cresterea VSH-ului.
 Determ. VSH-ului face parte din probele de laborator de rutina
Principiu: sedimentarea eritrocitelor din sangele recoltat pe
anticoagulant si masurarea inaltimii in mm a coloanei de plasma
care se separa in unitatea de timp intr-un tub standard.
Materiale necesare :
1. eprubete de hemoliza
2. pipete Westergreen
3. stativ
4. anticoagulant ( citrat de sodiu, oxalat de
amoniu )
5. sange recoltat in seringa
Tehnica de lucru : intr-o seringa de 2 ml se aspira 0,4 ml solutie
de citrat de sodiu ( ca anticoagulant ) si apoi prin punctie
venoasa fara aplicare de garou se recolteaza 1,6 ml de sange in
aceeasi seringa.Se omogenizeaza amestecul si se pune in
eprubeta de hemoliza.
Se aspira apoi sange din eprubeta cu pipeta
Westergreen pana la diviziunea 0 si se fixeaza cu varful pe
dopul de cauciuc al stativului si extremitatea superioara se
fixeaza cu ajutorul clemei resort in pozitie verticala. Se noteaza
ora fixarii si se citeste inaltimea coloanei de plasma dupa o ora
Determinarea VSH
Valori normale : pt. barbati : 3 – 5 mm/h
( la o ora ) pt. femei : 4 – 8 mm/h

Masurarea VSH la doua ore nu aduce nicio

informatie suplimentara.
 6. Rezistenta osmotica a hematiilor
Rezistenta osmotica este rezistenta hematiilor
in solutii NaCl hipotone

Principiu: metoda se bazeaza pe comportamentul

eritrocitelor in solutii de NaCl hipotone determinand
concentratiile la care incepe hemoliza si la care
hemoliza este totala
• Hemoliza initiala – prima eprubeta care prezinta
sediment de eritrocite si un supernatant roz.
Concentratia solutiei de NaCl indica rezistenta
osmotica minima
• Hemoliza totala – prima eprubeta care nu prezinta
sediment de eritrocite, toate fiind hemolizate, iar
supernatantul este rosu. Concentratia de NaCl indica
rezistenta osmotica maxima.
 Rezistenta
globulara

Normale

Fragile