Sunteți pe pagina 1din 78

FIZIOLOGIA SANGELUI

HEMATIA
TRANSPORTUL
GAZELOR RESPIRATORII

GENERALITATI

95% din proteine sunt reprezentate de


hemoglobin. Restul sunt enzime din
sistemul energetic.

Eritrocitele sau hematiile au multiple


funcii dar cea mai important este cea
de

transport

al

gazelor

(oxigen i bioxid de carbon).

respiratorii

Generalitati
Din cei ~ 5 5,5 l de sange, aproape jumatate
sunt reprezentati de hematii (2,3 2,5 l);
restul elementelor figurate din sange, desi au
functii importante, reprezinta o fractiune redusa
(leucocitele
25
ml,
trombocitele
nesemnificativ).

Hematiile sunt elemente figurate anucleate, cu


forma de disc biconcav. Aceasta forma ii
confera multa avantaje functionale:
suprafata de schimb maxima;
posibilitatea de a strabate spatii cu diametru
mai mic decat al ei.

Hematiile:
diametru de 7-8 m;
culoare
rosie-portocalie
prezentei hemoglobinei); zona
este mai palida datorita grosimii
celulei;
durata de viata 120 zile

(datorita
centrala
reduse a

Numarul de hematii este


barbat 4.500.000 / mmc
Femei 4.200.000 4.500.000 /mmc

Cresterea numarului de hematii poate


fi fiziologica sau patologica si se numeste
poliglobulie.
poliglobulia fiziologica: altitudine; efort
fizic; emotii; deshidratare
poliglobulia patologica; boli insotite de
hipoxie tisulara (insuficienta cardiaca).
Scaderea numarului de hematii se
numeste anemie (fiziologica = mineri,
scafandri); patologica (hemoragii).

Hematopoeza

Reprezinta procesul de formare al


hematiilor.
Incepe
inca
din
viata
intrauterina:
in lunile 0 - 2
de viata intrauterina
hematiile se formeaza la nivelul tesutului
mezenchimal al sacului vitelin
in lunile 2 5 de viata intrauterina
hematiile se formeaza in ficat, splina,
timus si ganglioni limfatici
dupa luna a 5-a a vietii intrauterine se
formeaza la nivelul maduvei hematogene
si pe tot parcursul vietii postnatale.

Maduva hematogena este localizata la


nivelul vertebrelor, sternului, coaste,
epifize proximale ale femurului si tibiei.
Etapele prin care se ajunge la formarea
hematiei adulte sunt:
celula stem pluripotenta proeritroblast

eritroblast
bazofil
eritroblast
policromatofil eritroblast ortocromatic
reticulocit eritrocit matur

Caracteristicile acestor elemente:


elementele tinere poseda nucleu si nu au
hemoglobina
pe masura ce avansam catre stadiul
matur
dispare
nucleul
si
creste
concentratia de hemoglobina
reticulocitul este o celula nucleata care
poseda hemoglobina

Hematia contine:
- 60% apa; 34% hemoglobina; lipide,
proteine, glucide, saruri minerale

Eritropoeza
(formarea eritrocitelor) se
produce
prin
aciunea
hormonului
eritropoetin
n
ficat
i
rinichi.
Un rol important n eritropoez l joac
fierul, cobalamina (vitamina B12) i
acidul folic (vitamina F).
Scderea
concentraiei
sanguine
n
oxigen
stimuleaz
accelerarea
eritropoezei cu producerea hormonilor
necesari.

Hemoliza fiziologica

Distrugerea
hematiilor
(hemoliza
fiziologica) se desfasoara la trei niveluri:
splina; sediul unde are loc sechestrarea
hematiilor imbatranite si a celor cu
modificari minime ale membranei lor;
Ficatul; este capabil sa distruga hematiile
doar cu vicii evidente de conformatie;
Circulatia
generala;
unele
hematii
fragilizate si deformate prin imbatranire
vor fi distruse prin trecerea prin diverse
capilare.

Grupe sanguine
La nivelul membranei hematiei se gasesc
doua tipuri de polizaharide cu proprietati
antigenice numite aglutinogene A si B.
Acestor antigene le corespund niste
anticorpi plasmatici numite aglutinine si
.
Prezenta acestor antigene de pe hematii
si anticorpi din plasma in sangele fiecarui
individ este determinata genetic si sta la
baza descrierii grupelor sanguine din
sistemul AB0 (0, A, B, AB).

Grupe sanguine
Grupa
sanguina

Aglutinogene
(hematii)

Aglutinine
(plasma)

0
A

si

B
AB

B
A si B

Determinarea grupelor sanguine se efectueaza


cu ajutorul serurilor hemotest.
Cunoasterea grupelor sanguine si stabilirea
compatibilitatii intre sangele primitorului si cel
al donatorului este utila in realizarea transfuziei
sanguine.
Compatibilitatea sanguina:
Grupa sanguina 0 este donator universal si
poate primi doar de la grupa 0;
Grupa sanguina A poate primi de la 0 si de la A
si poate dona la grupa A;
Grupa sanguina B poate primi de la 0 si de la B
si poate dona la grupa B;
Grupa sanguina AB poate primi de la 0, A si de
la B si poate dona la grupa AB.

Factorul Rh
Inafara sistemului antigenic AB0, pe hematii s-a
mai descris si factorul Rh.
Factorul Rh este un antigen prezent pe hematii
mostenit numai de la tata.
Persoanele care prezinta factorul Rh pe
suprafata hematiilor sunt Rh + (85%), iar cele
care nu-l au sunt Rh (15%).

La mame Rh -, dezvoltarea unui fat Rh


+ determina producerea de anticorpi
circulanti anti-Rh. Ritmul lent de
producere
a
acestor
anticorpi
si
posibilitatea redusa de contact prepartum
intre
hematiile
fatului
si
circulatia materna fac ca prima sarcina
sa decurga normal.
La cea de-a doua sarcina si la
urmatoarele
apar
accidente
de
incompatibilitate
sanguina
mergand
pana la avort spontan.

Transfuzia sanguina
Transfuzia sanguina reprezinta administrarea de
sange integral, plasma sau masa de elemente
figurate unui pacient.
Inainte de a efectua o transfuzie este
obligatoriu sa se determine grupa sanguina si
sa se efectueze compatibilitatea directa
(sangele donatorului se potriveste cu cel al
primitorului).
Se transfuzeaza sange izo-grup si izo-Rh in
orice cantitate.
Cand nu avem sange izo-grup, izo-Rh se
transfuzeaza max. 500 ml sange compatibil.

Hemoglobina
Hemoglobina este un pigment respirator
care asigura functia majora a eritrocitelor
(transportul gazelor respiratorii).
In
conditii
normale,
concentratia
hemoglobinei este 16 g/dl la barbati si 14
g/dl la femei.
Din punct de vedere chimic,
este formata din hem si
Hemul este format dintr-un
fixat in centrul acestuia.

hemoglobina
din globina.
atom de fier

Oxigenul se leaga de molecula de fier, iar


bioxidul de carbon se leaga de globina.
Oxigenul este transportat sub forma
oxihemoglobina (combinatie labila).

de

Bioxidul de carbon este legat sub forma de


carbohemoglobina (combinatie labila).
Combinatia hemoglobinei cu oxidul de carbon,
nitratii
conduce
la
formarea
carboxihemoglobinei (combinatie stabila).

HEMOGLOBINA
Biosinteza hemoglobinei

sinteza coordonat a diferitelor lanuri de


peptide (care constituie globina) i sinteza
hemului.
ncepe n mduva hematogen, la nivelul
eritrocitelor nucleate, se continu la un nivel
redus, timp de 1-2 zile la nivelul
reticulocitelor, iar la nivelul eritrocitelor
mature sinteza de hemoglobin este sistat.

HEMOGLOBINA

a.

Sinteza hemului (protoporfirina IX feroas)


Mitocondrial:
condensare glicin + succinil coenzim A
acid aminolevulinic (ALA)

Citosolic:

2 ALA porfobilinogen (dehidraz specifica)


condensare 4 porfobilinogen tetrapirol linear
ciclizare tetrapirol
reduceri succesive protoporfirina IX

Mitocondrial:

inserare Fe+2 (ferochelataz)

HEMOGLOBINA
b. Sinteza globinei
Molecula
de hemoglobin conine 2
perechi de lanuri: 2 lanuri i 2 lanuri
non- (lanuri , sau ).
Hemoglobina adultului sau hemoglobina A
conine 2 lanuri i 2 lanuri ;
Hemoglobina fetal conine 2 lanuri i
2 lanuri ;
Defecte n sinteza lanurilor polipeptidice
specifice apar clinic sub forma unor
afeciuni numite talasemii.

Proprietile funcionale ale Hb

Concentraia
hemoglobinei
la
nivel
eritrocitar este de 32 g/dl.
In eritrocit, hemoglobina transport
eficient oxigenul fr a exercita un efect
osmotic
aa
cum
fac
proteinele
plasmatice.
Proprietatea hemoglobinei de transportor
de oxigen se explic astfel:

Afinitatea Hb pentru oxigen este mare deplin


saturat cu oxigen la nivel pulmonar.
Legarea iniial a oxigenului faciliteaz legrile
ulterioare.
Interaciunea hem-hem = legarea oxigenului de un
hem afecteaz proprietile altor molecule de hem
modificarea afinitii de legare a oxigenului de
hemoglobin cu oxigenarea
Gradul de oxigenare (procentul de saturare a
hemoglobinei cu oxigen) funcie de presiunea parial
a oxigenului (pO2)
= curba de disociere a oxigenului de Hb (sigmoid)

Afinitatea oxigenului pentru Hb se modific cu pH-ul (Bohr, 1904).


Eritrocitele conin anhidraza carbonic (bioxid de carbon acid
carbonic H+ + HCO3- pH-ul intracelular.
Creterea H+ scade afinitatea oxigenului
faciliteaz descrcarea oxigenului la esuturi.

pentru

Hb

Deoxihemoglobina leag H+ eliberai de


HCO3-. Creterea concentraiei HCO3determin
difuzia
sa
nafara
eritrocitelor fiind nlocuit cu clorul.
La nivel pulmonar procesul este invers;
bioxidul de carbon este pierdut de
ctre sange, pH-ul crete i are loc i
creterea afinitii hemoglobinei pentru
oxigen.

Creterea temperaturii afinitatea O2 pentru Hb


5mM 2,3 DPG, ~ cu Hb; modific afinitatea pentru oxigen
- prin legarea la deoxihemoglobin
- prin pHi (anion puternic, impermeant cu 5 grupri acide)

Methemoglobina

Fierul din structura hemului normal este in


form feroas, in timpul legrii reversibile a
oxigenului fierul rmane in stare feroas.
Cand fierul feros din hem este oxidat la Fe+3 are
loc formarea methemoglobinei care nu este
capabil s reacioneze cu oxigenul. In soluii
acide, locul de legare a oxigenului este ocupat
de ap, iar in soluii alcaline este ocupat de
grupri OHNivele de methemoglobin 10-25% determin
cianoz; necesit tratament.
La nivel de 35% pacienii prezint dispnee i
cefalee, nivelele de 70% sunt letale.

Methemoglobina
= dup expunerea hematiilor la substane
toxice cum ar fi nitrii, colorani anilinici i
unele droguri oxidante;
= la heterozigoi (statusul homozigot este
letal), varianta M de Hb (substituirea
aminoacizilor afecteaz hemul, produce
oxidarea fierului);
= la homozigoii cu deficiena reductazei
NADH dependent.

Carboxihemoglobina

CO, ca i O2, se leag de fierul din hem, dar


afinitatea hemoglobinei pentru CO este de
200 ori mai mare decat pentru oxigen. CO
interfer cu transportul de oxigen:
CO poate ocupa fierul din toate moleculele de
hem ale tetramerului i astfel nu mai poate
lega oxigen. In alte molecule, hemoglobina
este compus din tetrameri mixti (ex: CO;
CO; O; O) cu afinitate mare.
Simptomele toxicitii cu CO apar la un nivel
de 5-10% carboxihemoglobin; la 40% apare
pierdera cunostinei pan la moarte.

Carboxihemoglobina
Afinitatea mare a CO pentru hemoglobin se datoreaz
ratei reduse de disociere a CO de hem. Timpul de
njumtire al CO la un individ cu funcie ventilatorie
normal este de ~ 4 ore; administrarea de oxigen pur
poate scurta timpul de njumtire la 1 or.

Constante eritrocitare
1. Valoarea globular (indice de culoare)
este un indice relativ care permite
aprecierea ncrcrii procentuale cu
hemoglobin a sngelui de cercetat n
funcie de numrul de eritrocite. Se
calculeaz dup relaia:
Val. Globular = concentraia Hb / Nr.
hematii
Valori normale = 0,85 1,15
- Scderea < 0,85 se numete hipocromie
- Creterea peste 1,15 se numete
hipercromie

Constante eritrocitare
2.Volumul eritrocitar mediu se calculeaz
astfel:
VEM = valoarea hematocritului x 10/numr
hematii
Valori normale:
- 82 92 3 normocite
- 110 140 3 macrocite, megalocite
- 50 70 3 microcite

Constante eritrocitare
3.
Coninutul
eritrocitar
mediu
n
hemoglobin reprezint cantitatea de
hemoglobin coninut ntr-un eritrocit.
Se calculeaz astfel:
H.E.M. = cantitatea de hemoglobin
/numrul de hematii x 10-6
Valori normale = 26 31 g
Valori crescute apar la macrocite, iar
valori sczute apar la microcite.

Constante eritrocitare
4. Concentraia eritrocitar medie de
hemoglobin reprezint procentul din
volumul
eritrocitar
ocupat
de
hemoglobin.
Se calculeaz dup formula:
C.H.E.M. = 15 x 100/45
Valorile normale sunt cuprinse ntre 32% i
34%.

TROMBOCITUL
HEMOSTAZA FIZIOLOGICA

TROMBOCITE
PLACHETE SANGUINE

formatiuni

de 2-3 m
anucleate
delimitate de plasmalema
formate prin ruperea de fragmente din megacariocite
cu durata medie de viata ~8 zile

180000-400000/mm3 in sange
1/3 depozitate in splina
sub 150000/mmc = trombocitopenie
peste 500000/mmc = trombocitoza

productie zilnica 20000-50000/mmc


stimulata de trombopoetina
inhibat de estrogeni si corticosteron

TROMBOCITE
-

Plachetele prezinta trei zone:


periferica (adeziune, pseudopode),
sol-gel (hialoplasma, contractilitate),
granulomer (organite, granule, corpi
densi secretori).
Granulele dense contin ADP si 5HT,
factori agreganti.
Proteine importante: contractile (actina,
miozina, trombostenina), coagulante
(fibrinogen, V, VIII, XI, XIII, f2, f3).

TROMBOCITE
Plachetele sunt strict specializate
pentru hemostaza,
la care participa prin
- formarea dopului plachetar,
- eliberare de factori ai coagularii.

TROMBOCITE
Cuplarea stimul - activare plachetara
Activarea plachetara este declansata de:
- trombina formata initial la locul leziunii
- colagenul de la nivel subendotelial.
ADP si produsii de oxidare a acidului
arahidonic mentin si amplifica activarea
plachetara.

TROMBOCITE
Secretia plachetara
Plachetele contin trei tipuri de granule:
- granule (proteine citosolice / secretorii)
- granule dense (ADP, ATP, calciu, 5-HT)
- granule lizozomale.
Granulele sunt distribuite randomizat in
plachetele nestimulate; se vor misca in
centrul plachetelor dupa activare.

TROMBOCITE
a.proteine din care albumina si Ig G sunt cele mai
importante;
preluate
de
plachete
prin
mecanisme nespecifice
b.proteine sintetizate de plachete sau preluate
din plasma prin maturarea megakariocitelor
(fibrinogen, factor von Willebrand si factor V);
fiecare se leaga de suprafata membranei
plachetare; fenomen care le face disponibile in
concentratii mari pentru a participa la reactiile
hemostatice in timpul formarii cheagului

TROMBOCITE

Proteinele granulelor sunt absente n


plasm pn cnd sunt secretate n urma
activrii plachetare;
sunt reprezentate de trombospondina, tromboglobulina, factorul plachetar 4
(PF4), factorul de cretere derivat din
plachete (PDGF) i factorul de cretere
transformat (TGF-).
PF4 are rol de a neutraliza activitatea
anticoagulant a heparinei.

HEMOSTAZA FIZIOLOGICA

Hemostaza
oprire
a
sangelui prin

reprezint fenomenul de
hemoragiei
(extravazarea
peretele vascular lezat).

Hemostaza fiziologic reprezint oprirea


hemoragiei ca urmare a lezrii vaselor
mici i mijlocii.
Hemostaza
medicamentoas
/
chirurgical n cazul lezrii vaselor mari.

HEMOSTAZA FIZIOLOGICA

La procesul de hemostaz particip vasele


sanguine, plachetele i factorii plasmatici ai
coagulrii; fiind iniiat de contactul sangelui cu
suprafee rugoase.
Prezint mai multe faze suprapuse in timp i
intricate:

reacia vascular
aderarea i agregarea plachetar dop plachetar
coagularea =formarea +retracia cheagului de fibrin
fibrinoliza (disoluia cheagului) +

reparaia conjunctiv a peretelui vascular


perforarea cheagului voluminos de vase de neoformaie

HEMOSTAZA FIZIOLOGICA
-

Reacia vascular hemostatic cuprinde:


constricia vaselor lezate;
spasm miogen;
vasoconstricie reflex simpatic.
Mediatorii implicai sunt histamina, 5HT, TXA2,
adrenalina, fibrinopeptidul B (FPB), la care se
adaug i vasodilataia in teritoriile invecinate.
Spasmul este mai puternic cnd aria lezat este
mai ntins. In cazul acumulrii interstiiale a
sangelui creterea presiunii tisulare are i ea
efect hemostatic.

HEMOSTAZA FIZIOLOGICA

Aderarea i agregarea plachetar.


Distrugerea
endoteliului
expune
structurile subendoteliale la contactul cu
plachetele.
Activarea plachetar este declanat de
trombin (format la locul leziunii) i de
colagen de la nivel subendotelial; acest
proces este meninut i amplificat de
ctre creterea concentraiei de trombin
i de agoniti care determin activarea
plachetar (ADP i produi de oxidare ai
acidului arahidonic).

HEMOSTAZA FIZIOLOGICA

Trombocitele ader prin stabilirea de puni


formate din factorul von Willebrand (protein
produs
de
celulele
endoteliale
i
megacariocite) intre complexul glicoproteic
membranar IbIX i gruprile aminice ale
colagenului (laminina).
Agregarea se produce prin puni de fibrinogen
legate de complexul glicoproteic IIbIIIa
(integrina 2b3). Factori activatori plachetari
principali sunt: ADP (eliberat din celule lezate)
i trombina (produs in cadrul coagulrii).

HEMOSTAZA FIZIOLOGICA

Plachetele activate elibereaz numeroase


substane bioactive printr-un mecanism
specific numit degranulare i anume:
ADP, factor 3 plachetar, catecolamine,
5HT, TXA2.
Formarea trombului plachetar parcurge
trei stadii:
agregare provizorie (val primar de
trombocite),
faza de remisiune,
agregare
definitiv
(metamorfoz
vscoas).

HEMOSTAZA FIZIOLOGICA

Coagularea
const n formarea unei reele de fibrin n
care sunt prinse elementele figurate i o
cantitate redus de ser. La acest proces
complex particip:
factorii plachetari ai coagulrii (1 =
proaccelerin, 2 = fibrinogen, 3 =
fosfolipide, 4 = antiheparinic, 5 = proteina
S, 6 = antifibrinolitic, 7 = serotonin, 8 =
retractozim, 9 = protrombin);
factorii
plasmatici;
activarea
factorilor
polipeptidici se realizeaz prin proteoliza
limitat, n cadrul unei cascade enzimatice

HEMOSTAZA FIZIOLOGICA

Monomerii de fibrin se formeaz prin


nlturarea de ctre trombin a peptidelor
asociate din fibrinogen (FI).
Fibrinogenul este sensibilizat la aciunea
trombinei
de
ctre
f2.
Formarea
legturilor covalente ntre polimeri de
fibrin este catalizat de un factor
stabilizator al fibrinei (XIII), activat de
trombin.
Trombina
rezult
prin
activarea
protrombinei (FII).

HEMOSTAZA FIZIOLOGICA

Complexul enzimatic activator cuprinde


factorul Stuart (X) activat, proaccelerina
(V), fosfolipidele plachetare (3) i calciul
(IV);
Odat declanat, activarea protrombinei
este catalizat i de trombina format.
Acest mecanism de autoamplificare este
completat de aciunea activatoare a
trombinei asupra factorilor VII, IX, X.

HEMOSTAZA FIZIOLOGICA
Factorul X poate fi activat pe cale:
- extrinsec, cu participarea proconvertinei
(VII) i tromboplastinei tisulare (III);
- intrinsec, toi factorii necesari fiind prezeni
in plasm, activai in urmtoarea ordine:
=factorul Hageman (XII),
=precursorul plasmatic al tromboplastinei (XI,
AHGC, PTA),
=factorul Christmas (IX, AHGB, PTC), n final
participnd i factorul antihemofilic A (VIII,
AHGA) i fosfolipidele plachetare (3).

HEMOSTAZA FIZIOLOGICA
Factorul X este activat n prezena
colagenului
(suprafee
rugoase),
kalicreinei i kininogenului greu (HMWK);
La iniierea activrii particip factorul XI.
Sunt dou forme activate:
- , cu greutate molecular mare, legat
de suprafaa activant i care activeaz
fXI;
- , cu greutate molecular mic, mobil,
disemineaz formarea de kinine i
plasmin.

HEMOSTAZA FIZIOLOGICA

Odat declanat una din cele dou ci,


ele coexist interdependent.
Retracia cheagului se produce prin
retracia
pseudopodelor
plachetare
ancorate la reeaua de fibrin; reeaua se
rigidizeaz i serul este expulzat din
structura cheagului.
Timpul de coagulare total este de 6-8
min, din care formarea fibrinei doar 2-5 s
iar activarea trombinei doar 5-7 s.

HEMOSTAZA FIZIOLOGICA

Controlul coagulrii i fibrinoliza


Factorul tisular activator al plasminogenului,
eliberat de celulele endoteliale, transform
plasminogenul n plasmin, care hidrolizeaz
fibrina, limitand extinderea cheagului.
Trombina legat de trombomodulina de pe
suprafaa
celulelor
endoteliale
activeaz
proteina C, care in prezena proteinei S
inactiveaz factorul Va i factorul VIIIa.
Proteina C activ mai inhib coagularea i prin
blocarea unui inhibitor al activatorului tisular al
plasminogenului (TPA).

HEMOSTAZA FIZIOLOGICA

Antitrombina III este un inhibitor general al


factorilor coagularii; heparina poteneaz
activitatea acesteia; factorul f2 o blocheaz.
Pe msura avansarii fibrinolizei are loc
invazia fibroblastic cu secreie de colagen
i refacerea peretelui vascular prin esut
cicatriceal.
Neoformaia vascular reprezint formarea
de vase noi care vor perfora esutul
conjunctiv ce mpiedic irigarea normal.