Tema:Boala Coronariana

A elaborat :Puscas Nina

Grupa:M1821
 Difinitie
• Boala coronariană apare câ nd
arterele coronare se îngustează
din cauza formă rii plă cilor de
aterom. Plă cile de aterom
sunt depuneri de colesterol în
interiorul arterelor coronare,
care duc la îngustarea lor și
reducerea fluxului de sâ nge. Câ nd
îngustă rile devin importante,
transportul sâ ngelui la mușchiul
cardiac se reduce semnificativ.

2
 Anatomia arterelor coronare
• Artera coronara stângă (ACS) - • Artera coronară dreaptă (ACD)-
cu un ostium plasat la jumă tatea
sinusului coronar stâ ng,
îndreptâ ndu-se că tre santul
coronarian stâ ng, situat între
trunchiul arterei pulmonare și
urechiusa stâ nga. După acest
scurt traiect, ea se împarte în
două ramuri: artera
descendentă anterioară (ADA) și
artera circumflexă (ACx). Uneori
poate fi împă rțită în trei ramuri,
în acest caz din trunchiul comun
(TACS) isi are originea și un ram
intermediar.
apare la nivelul sinusului drept al
aortei, se situează între trunchiul
pulmonar și auriculul drept, înglobat
de țesut adipos. Apoi urmează șanțul
coronarian coborâ nd pe șanțul
interventricular-ramura
interventriculară posterioară -
mergâ nd spre apexul cordului. La nivel
șanțului interventricular posterior de
la artera coronară dreaptă se pornește
ramura marginală dreaptă ce se
îndreaptă spre ramura circumflexă a
arterei coronare stâ ngi.
3
Anatomia arterelor coronare

4
 Factori de risc

Principalii factori de risc care

duc la apariția bolii
coronariene sunt:
• hipertensiunea arterială
• dislipidemia (nivel
crescut de colesterol în
sâ nge)
• diabetul zaharat
• fumatul
• obezitatea
• sedentarismul
5
 Simptomele bolii coronariene
• Ateromul coronarelor ramane
mult timp fara nici un simptom
dar poate aparea:
-Durere in piept (angina) care se
agraveaza la efort.
-Respiratie sacadata
-Tahicardie
-Transpiratii
Artera coronara complet blocata
va provoca un infarct de
miocard.
6
 Diagnosticul bolii coronariene
• ECG
• Ecocardiografia
• Testul de effort
• AngioCT-ul coronarian
• Coronarografia

7
ECG

8
Coronarografia

9
 Coronarografia

• Coronarografia îi indică medicului unde sunt

localizate leziunile pe arterele coronare și câ t de
severe sunt acestea. Odată pus diagnosticul de boala
coronariană , se va stabili care este tratamentul
optim. Dacă se identifică stenoze coronariene
(îngustă ri la nivelul arterelor coronare), de cele mai
multe ori acestea vor fi tratate prin procedura
numită angioplastie coronariană în aceeași
ședință . Angioplastia coronariană
implică implantarea unui stent coronarian în
interiorul vasului de sâ nge îngustat.
10
Angioplastie coronariană cu stent

11
 Bypass coronarian
• În cazurile severe ale bolii, specialiștii pot
îndruma pacienții că tre intervenții de tipul
bypass coronarian. Astfel de intervenții
presupun realizarea unei derivații,
cunoscută și sub numele de punte, leziunea
fiind ocolită . Medicii chirurgi vor asigura o
circulație bună în zona afectată a vasului de
sâ nge cu ajutorul unor grefoane.

12
Bypass coronarian

13
 Caz Clinic
Un pacient în vârstă de 70 ani a fost internat la
Spitalul de Cardiologie pentru efectuarea unei
coronarografii ca urmare a suspiciunii de boală
coronariană, diagnostic susținut de existența
factorilor de risc coronarieni: era hipertensiv,
dislipidemic și fumă tor. Pacientul s-a prezentat cu
dureri în piept, toleranță scă zută la efort și
tensiune arterială mare care nu fusese tratată
niciodată . Pacientul nu deținea un istoric medical
din cauza absenței evaluă rilor de să nă tate.

14
 Coronarografia
• La coronarografie s-a relevat mai multe leziuni
coronariene, arterele inimii fiind afectate semnificativ și
necesitâ nd o intervenție coronariană . S-a realizat și o
evaluare de aortă – o angiografie cu substanță de contrast
și s-a observat un anevrism gigant la nivelul aortei toracice
și abdominale, cu localizare mai mult în zona toracică .
(Anevrismul este o dilatare anormală a unui vas de sâ nge),
iar cel prezentat de pacient depă șea de 2-3 ori
dimensiunea normală a aortei. Întrucâ t comprima
plă mâ nul și deplasa inima din poziția ei, anevrismul a
devenit problema principală , încadrâ ndu-se în categoria
urgențelor chirurgicale.
15
 Interventia chirurgicala
• Intervenția chirurgicală deschisă prezenta
un risc major din cauza bolii coronariene,
așadar s-a optat pentru o intervenție mai
puțin invazivă : o proteză endovasculară la
nivelul aortei toracice cu abord percutan
transfemural. Rezultatul postoperator a
fost foarte bun, cu evoluție clinică favorabilă .

16
Anevrism aortic

17
 Anevrism aortic
• Pacientul s-a prezentat la control la Spitalul de
Cardiologie după 6 luni. Caruia I s-a efectuat
tomografia computerizată cu substanță de contrast
la care s-a vizualizat o poziție perfectă a protezei,
excluderea completă a anevrismului din circulație
și normalizarea zonei plămân - inimă, care nu mai
era comprimată de anevrism. Starea pacientului se
ameliorase semnificativ. În contextul evoluției
favorabile după tratarea anevrismului, s-a putut
realiza cu succes a doua intervenție percutană, cea
coronariană cu implantare de stenturi coronariene.

18
Implantarea stentului

19
 Recomandari
• Pacientului i s-a recomandat un tratament antiagregant
pe termen lung, renunțarea la fumat și la consumul de
alcool, adoptarea unui regim alimentar și urmarea unui
tratament pentru tensiunea arterială .Controalele
postoperatorii au avut loc la intervale de 1 lună , 3 luni
și 6 luni. Pacientul a revenit la o viață normală în urma
tratamentului intervențional pentru cele două afecțiuni
cardiovasculare foarte grave, dintre care una aproape
incompatibilă cu viața – anevrismul cu risc de ruptură
iminentă , care a fost descoperit întâ mplă tor și tratat cu
succes.

20
Multumesc pentru atentie!

21