Angioplastia coronarian

Angioplastia coronariana este o procedura interventionala de largire a unei

artere coronare (vas de sange care transporta sange spre muschiul inimii) blocata sau
ingustata. Este folosita pentru tratarea afectiunilor arterelor coronare si este o
procedura minim invaziva.
Denumirea medicala a angioplastiei coronariene este angioplastia coronariana
transluminala percutana.
Angioplastia coronariana este in mod obisnuit folosita pentru tratamentul anginei
pectorale, durere toracica ce insoteste afectiunile cardiace. De asemeni poate fi folosita pentru
tratamentul de urgenta al unui infarct miocardic acut.
Angioplastia coronariana percutana are mari avantaje fata de tratamentul chirurgical,
fiindca are un risc mult mai scazut, este mai putin costisitor si nu necestita o perioada de
convalescenta, pacientul poate sa se reintoarca in zilele urmatoare la locul sau de munca.
Tehnica este la fel de eficienta atat la barbati cat si la femei si la orice varste, chiar peste 80 de
ani.

Cum se realizeaza
Pentru angioplastie se foloseste un cateter (un tub flexibil) pentru inserarea unui stent
(o plasa din otel inoxidabil) in artera coronara.
Un mic balon este umflat pentru a deschide stentul, care va fi impins impotriva peretelui
arterial.
Astfel artera se largeste iar placa de aterom este impinsa impotriva peretelui arterial,
astfel incat fluxul de sange va circula mai liber.

In multe cazuri, angina pectorala se poate trata cu medicamente.

Dar daca simptomele inca afecteaza viata de fiecare zi, sau daca durerea apare chiar si
atunci cand pacientul se odihneste, angioplastia coronariana este de obicei considerata o
optiune de tratament.

Indicatiile angioplastiei
Boala coronariana este un termen care descrie ce se intampla atunci cand fluxul de
sange spre inima este blocat sau interupt, de catre placa de aterom de la nivelul arterelor
coronare.
Procesul prin care peretii arteriali devin captusiti cu depozite grasoase (placa de
aterom) poarta numele de ateroscleroza.
Daca arterele coronare sunt blocate partial de placile de aterom, fluxul de sange catre
muschiul inimii va fi restricitionat, ducand la aparitia durerii la nivelul pieptului (angina
pectorala). Daca aretrele coronare devin blocate complet, pacientul are risc de a dezvolta un
infarct miocardic.
Intrucat angioplastia coronariana implica largirea lumenului arterelor, este uneori
folosita pentru ameliorarea simptomelor anginei si pentru a reduce riscul de infarct miocardic.
Totusi, daca pacientul are angina stabila (situatie in care simptomele nu variaza prea mult),
afectiunea poate fi de obicei tinuta sub control cu ajutorul medicatiei.
Indicatiile angioplastiei sunt:
- pacientul prezinta dureri de tip angina chiar si dupa administrarea medicatiei optimale
specifice, iar aceasta afecteaza calitatea vietii,
- angiografia (coronarografia) arata ingustarea arterelor coronare,
- pacientul a avut in trecut un bypass coronarian, dar arterele au fost acoperite de placi de
aterom din nou.
Ce se poate intampla daca nu se intervine prin angioplastie:
Acest lucru depinde de cat de sever sunt blocate arterele. Totusi, studiile sugereaza
urmatoarele consecinte in cazul refuzarii interventiei:
- cel mai probabil durerea anginoasa se va inrautatii,
- pacientul poate suferi un infarct miocardic aproximativ 5 din 100 de pacienti cu
angina fac infarct miocardic sau mor din cauza afectiunii cardiace,
- pacientului ii va fi din ce in ce mai greu sa mearga pe distante mai lungi sau sa urce
scarile din cauza anginei,
- cresc sansele de indicatie pentru bypass-ul coronarian.
Cand trebuie intervenit:
Angioplastia coronariana este realizata ca interventie programata, sau, in unele cazuri,
ca tratament de urgenta.

Angioplastia coronariana programata

Angioplastia nu este o interventie potrivita pentru orice pacient cu angina.
De aceea, mai intai medicul de familie va trimite pacientul la consult cardiologic
pentru unele teste de laborator:
- teste de sange,
2

- o electrocardiograma (ECG)-inregistrare electrica a impulsurilor electrice de la

nivelul inimii, care arata cat de bine functioneaza aceasta,
- angiografie coronara (coronarografie) folosita pentru a determina localizarea
blocajelor de la nivelul inimii.
Un cateter (tub flexibil si subtire) este introdus in artera coronara, apoi este injectata o
cerneala speciala care arata la imaginea radiografica eventualele blocaje. Specialistul va folosi
rezultatele testelor pentru a determina cea mai potrivita forma de tratament.
Aproximativ 3 din 10 pacienti care fac o angiografie coronariana vor fi supusi unei
angioplastii coronariene.
Daca exista prea multe sectiuni ingustate in arterele pacientului, sau daca sunt prea
multe ramuri arteriale care pornesc din arterele blocate, angioplastia coronariana poate sa nu
fie posibila. In astfel de cazuri, pot fi luate in considerare interventii alternative cum ar fi
bypass-ul coronarian.

Angioplastia coronariana de urgenta

Angioplstia coronariana poate fi folosita uneori pentru tratamentul pacientilor cu

sindrom coronarian acut, cum ar fi infarctul miocardic sau angina instabila.
Daca pacientul are angina instabila, va avea dureri toracice chiar si atunci cand se
odihneste. Angioplastia coronariana de urgenta si cea programata folosesc aceeasi tehnica,
desi la pacientul cu sindrom coronarian acut, poate fi necesara medicatie aditionala in timpul
realizarii angioplastiei.
Tehnica
Pentru angioplastia coronariana, pacientul va sta in spital peste noapte. Inainte de
interventie, va fi rugat sa nu manance si sa nu bea nimic timp de patru ore.
Angioplastia este realizata in laboratorul de cateterism. Acest laborator este dotat cu
aparat de radiografie de inalta rezolutie si uneori cu aparat pentru ecocardiograma care ii
permite medicului sa monitorizeze procedura cu ajutorul aparaturii video.
De obicei procedura dureaza 30 de minute, dar poate dura mai mult in functie de cate
3

sectiuni arteriale trebuie tratate.

Procedura
- pacientul va fi asezat in decubit dorsal (intins pe spate) pe o masa pe care se pot face
radiografii si i se va prinde o linie venoasa pe care se vor administra la nevoie sedative sau
analgezice,
- apoi pacientul va fi cuplat la un monitor cardiac si i se va administra un anestezic
local pentru a amorti pielea,
- medicul va realiza o radiografie a arterelor, numita angiografie coronariana.
- apoi se va realiza o mica incizie a pielii la nivel inghinal sau al pumnului pentru a
introduce cateterul cu balon.
- medicul va ghida cateterul prin arterele inghinale sau ale bratului pana la principala
artera a organismului, aorta, si apoi pana la deschiderea arterei coronare drepte sau stangi.
- cand cateterul ajunge la partea ingustata a arterei coronare medicul va umfla balonul
care va strivi placa de aterom spre peretele arterial pentru a largi artera. Acest lucru va fi
realizat de mai multe ori.
- daca se va instala un stent, acesta se deschide odata cu umflarea balonului si va fi
lasat in interiorul arterei.
- apoi medicul va verifica daca artera este suficient de larga pentru a permite trecerea
mai usoara a fluxului de sange, prin injectarea unei cantitati mici de cerneala speciala
(substanta de contrast) prin cateter si apoi urmarirea la monitor a fluxului de sange prin artera.
- apoi balonul este dezumflat si cateterul retras.
Pacientul nu va simti cateterul in interiorul vasului de sange, dar va simti uneori batai
ale inimii suplimentare (extrasistole). Acest lucru este normal.
Dureaza in jur de 30 de minute tratarea unei sectiuni a unei artere. Daca este necesara
tratarea mai multor sectiuni, angioplastia coronara va dura mai mult timp.

Riscurile angioplastiei coronariene

Majoritatea pacientilor nu prezinta simptome serioase dupa angioplastia coronariana
dar, ca in cazul tuturor interventiilor chirurgicale, exista unele riscuri si complicatii posibile.
Efecte secundare posibile
Ocazional, unii pacienti pot avea o reactie alergica la substanta de contrast folosita
pentru a vizualiza arterele coronare. Inainte de operatie, pacientul trebuie sa spuna medicului
daca sufera de vreo alergie.
Posibile complicatii
Complicatiile angioplastiei coronariene sunt rare, dar pot apare. Ele reprezina un risc,
in special pentru pacientii car au deja o afectiune cardiaca serioasa.
Unele dintre cele mai grave complicatii sunt:
- blocarea completa a arterei.
Aceasta complicatie apare la aproximativ 1% din cazuri. Pentru a preveni aparitia ei se
foloseste un anticoagulant. Totusi, in unele cazuri, poate fi necesara o interventie de bypass
coronarian de urgenta.- Infarctul miocardic acut in timpul procedurii.
Aceasta complicatie apare la mai putin de 1% dintre pacienti.
- lezarea arterei coronare de catre cateter.
4

Aceasta complicatie apare la mai putin de 0,5% dintre cazuri. Daca apare aceasta
complicatie, artera poate fi reparata prin interventie chirurgicala de urgenta.
- accidentul vascular cerebral poate apare in timpul acestei interventii, dar este, de
asemeni, foarte rar.
Este posibil decesul in urma complicatiilor de mai sus, dar aceasta situatie este foarte
rara.

Procedura
Din punct de vedere procedural, angioplastia coronariana este o continuare
a coronarografiei in scopul revascularizarii arterelor coronariene depistate cu stenoze in
timpul coronarografiei.
Angioplastia coronariana se efectueaza in salile de angiografie ,in conditii sterile, sub
anestezie locala.
In timpul interventiei pacientul ramane constient si poate vorbi cu medicul, fiind
conectat in permanenta la aparate de vizualizare si inregistrare a datelor.
Medicul cardiolog supraspecializat in Cardiologie Interventionala alege tipul de abord,
femural (la nivel inghinal) sau radial (la incheietura mainii), si apoi face anestezia locala
pentru punctia arterei.
Odata facuta punctia milimetrica, medicul cardiolog introduce in artera aleasa ca abord
un tub gol (teaca arteriala) prin care introduce apoi o serie de ghiduri si caterere (sonde, tuburi
subtiri) cu care avanseaza prin ghidaj radioscopic pana la originea arterelor coronare.
Folosind aceste catetere medicul cardiolog injecteaza substanta de contrast pe baza de
iod care realizeaza opacifierea arterelor coronare si, prin expunerea la raze X, observa fluxul
sangvin si eventualele blocaje.
In functie de numarul si gravitatea stenozelor, medicul cardiolog impreuna cu
pacientul stabilesc tratamentul optim, fie ca e vorba despre angioplastie cu balon sau cu stent.

Angioplastia cu balon

Dupa identificarea leziunii (stenozei) considerata responsabila de simptomele

pacientului, se procedeaza la introducerea unui cateter special, prevazut cu un balon, care este
pozitionat la nivelul zonei de stenoza. Ulterior, prin umflarea balonului, se produce dilatarea
zonei de stenoza, prin aplatizarea si impingerea in lateral a placii de aterom si a peretilor
arterei coronare, avand ca rezultat revascularizarea semnificativa a arterei stenozate.
Angioplastia cu stent
De multe ori dilatarea zonei de stenoza cu ajutorul balonului nu este suficienta, motiv
pentru care se recurge la implantarea unui stent. Stentul este un tub sub forma de retea
metalica cilindrica si are capacitatea de a mentine artera deschisa pentru a permite sangelui sa
circule.
Dupa terminarea investigatiei se scot
cateterele si tecile arteriale, iar la locul de punctie
se realizeaza compresiunea arterei folosite ca
abord, punandu-se un pansament compresiv ce
trebuie pastrat timp de 24 de ore pentru a se evita
sangerarile.
Intreaga interventie se desfasoara sub
anestezie locala, pacientul fiind constient pe tot
parcursul acesteia.
In mod normal, angioplastia coronariana
dureaza intre 30 de minute si o ora, iar in orele ce
urmeaza interventiei pacientul poate manca si bea
normal.

Oltyan AndreeaLarisa