Sunteți pe pagina 1din 32

FIZIOLOGIA SANGELUI

Tipuri celulare de Caracteristici evolu ie generale 1. CSP (celula stem pluripotent ) 2. BFU-E (Burst Forming Unit-E; celule formatoare de colonii eritroide "de tip exploziv") 3. CFU-E (Colony Forming Unit-E; celula formatoare de colonii eritroide) - au receptori pt. eritropoietin - au capacitate o de proliferare i diferen iere

Aspecte morfofunc ionale celule nucleate

Tipuri celulare de evolu ie

Caracteristici generale

Aspecte morfofunc ionale celul anucleat cu resturi de ribozomi i mitocondrii

Reticulocit

- nu are capacitate de proliferare - trece n snge = eritrodiabaz dup 1-2 zile - n snge (5-15) se matureaz n splin , care extrage resturile de mitocondrii i ribozomi - sintetizeaz Hb i enzime pn la pierderea ribozomilor i mitocondriilor

Eritrocit matur

- nu are capacitate de proliferare - nu sintetizeaz Hb, enzime - durat de via = 100-120 zile

celul anucleat , f r ribozomi, f r mitocondrii

Pentru studiul morfologiei elementelor figurate se foloseste curent examenul frotiului de sange periferic.

Pentru explorarea elementelor figurate ale sangelui, se folosesc in practica o serie de determinari reunite sub numele de hemoleucograma si anume : - numaratoarea erirocitelor - dozarea hemoglobinei - determinarea hematocritului - indicii eritrocitari - numaratoarea de leucocite si - formula leucocitara. Numaratoarea trombocitelor apare si ea pe acelasi buletin de analiza. Aceste masuratori se pot face atat din sangele venos recoltat pe anticoagulant cat si din sangele capilar. Determinarea VSH ( vitezei de sedimentare a hematiilor ) completeaza investigatiile .

1. NUMARATOAREA HEMATIILOR
Hematiile ( de la grecescul haima=sange ) sunt elemente figurate anucleate in forma de disc biconcav . Pe frotiu au diametrul mediu de 7,5 si culoarea rosie-caramizie, sunt mai intens colorate la periferie si mai palide la centru . Modificarile de forma, dimensiune si culoare se intalnesc in diverse stari patologice. Durata de viata a hematiilor este de circa 120 de zile.

Materiale necesare pt. numaratoarea hematiilor:

1.ace de seringa, alcool, tampoane de vata 2. pipeta Potain. Este Potain compusa dintr-un tub capilar gradat, cu diviziunile 0,5 si 101 inscrise si o bula de dilutie cu o bila rosie marcand eritrocitele. In partea superioara, pipeta este atasata la un tub de cauciuc care permite o aspiratie uniforma

3. lichid de dilutie : solutie Hayem ( clorura de sodiu, sublimat, sulfat de sodiu, apa distilata ) sau ser fiziologic. Lichidul trebuie sa fie izoton pentru a impiedica hemoliza. 4.camera de numarat (hemocitometru) cea mai folosita este camera Burker Turk cu o retea formata din 9 patrate de 1 mm2 delimitate prin linii triple. Patratul din mijloc este impartit la randul lui in 400 de patratele mici : 1/400 dintr-un mm si se foloseste la numararea eritrocitelor. Inaltimea camerei este de 0,1 mm. 5. lame, lamele 6. microscop

Tehnica numararii eritrocitelor : Dupa dezinfectarea cu alcool, se inteapa lateral pulpa degetului cu un ac de seringa. Prima picatura se sterge cu un tampon de vata iar urmatoarea se aspira cu pipeta Potain pana la diviziunea 0,5 si in continuare se aspira lichidul de dilutie ( solutia Hayem sau serul fiziologic ) pana la diviziunea 101. Daca din greseala se aspira mai mult sange, se sterge varful pipetei cu o hartie de filtru pana ce coloana ajunge la diviziunea dorita. Se realizeaza in acest mod o dilutie a sangelui 1/200. Apoi pipeta se astupa la cele doua capete cu degetul mare si cel mijlociu si se omogenizeaza prin agitare timp de 1 3 minute pentru liza celorlalte elemente figurate. Se acopera reteaua de numarat a camerei cu o lamela care se fixeaza cu ajutorul cavalerilor sau prin simpla adeziune. Aderenta se verifica prin aparitia inelelor de refractie a luminii ( inelele Newton ). Din pipeta Potain se arunca primele 2 3 picaturi si se lasa sa cada la marginea camerei o picatura de sange care va patrunde prin capilaritate in spatiul de 0,1mm dintre lama si lamela. Se asteapta 1 2 minute pentru sedimentarea eritrocitelor pe grila si apoi se examineaza la microscop cu obiectiv uscat mare 40x, ocular 10x sau 7x, la lumina slaba.

Camera se fixeaza in asa fel incat in campul microscopului sa apara patratelele mici de 1/400. Se face numaratoarea pe 5 patrate de 1/25 ( 4 pe diagonala retelei si al cincilea ales la orice nivel ). Patratul de 1/25 are 16 patratele mici de 1/400 deci in total pe 80 de patratele mici de 1/400 mm2. X ----- va fi media hematiilor dintr-un patrat cu o suprafata egala cu a 400 80 parte dintr-un milimetru. Pentru calcularea numarului de hematii dintr-un mm3 de sange se foloseste urmatoarea formula : X Nr. hematii/ mm3 de sange = ----- x 400 x 10 x 200 80 X ----- = media pe un patrat ( pe a 400-a parte dintr-un mm ) 80 400 = corectia pentru aducerea la mm2 10 = corectia pentru aducerea la mm3 ( adancimea retelei pe care s-a facut numaratoarea fiind de 0,1 mm ) 200 = dilutia sangelui in pipeta de recoltare

Numarul eritrocitelor pe mm3 de sange variaza in raport cu sexul, varsta si in diferite conditii fiziologice si patologice. - la copil : 5 6 milioane / mm3 - la barbat : 4,5 5 milioane / mm3 - la femeie : 4 4,5 milioane / mm3. Numarul de eritrocite prezinta variatii in functie de presiunea partiala a oxigenului : creste la altitudine ( poliglobulia de altitudine ) si scade la mineri si in mediul subacvatic. Poliglobulia se mai intalneste la nou-nascut ( se corecteaza printro hemoliza intensa la cateva zile dupa nastere = icterul nounascutului )si in conditii de hipovolemie sau hipoxie. Scaderea numarului de eritrocite asociata cu scaderea hemoglobinei se intalneste in boala numita anemie. Apare in conditii fiziologice prin hemodilutie in cazul ingestiei unei cantitati mari de apa si in conditii patologice prin deficit de producere a hematiilor, pierdere sau hemoliza eritrocitara.

2. Dozarea hemoglobinei in sange : Determinarea hemoglobinei din sange se poate realiza practic prin metode colorimetrice, spectroscopie, metode chimice sau cristalografie. Metoda colorimetrica Sahli : Principiu : compararea vizuala a clorhidratului de hematina obtinut din sange amestecat cu HCl cu solutia de clorhemina existenta in aparat. Materiale necesare : hemoglobinometru Sahli . Acesta este alcatuit dintr-un recipient cu trei eprubete in interior . Eprubeta din mijloc are doua scale gradate, una este numerotata de la 10 la 140 unitati Sahli si cealalta de la 2 la 25 va servi pentru masurarea in procente a Hb. Diviziunii 100 ii corespunde o valoare a hemoglobinei de 16 g %. Eprubetele laterale sunt umplute cu substanta etalon ( clorhemina in glicerina ). pipeta capilara Sahli pentru recoltarea sangelui, pipeta pentru apa distilata bagheta de sticla pentru omogenizare solutie HCl n/10 apa distilata.

Tehnica de lucru : in eprubeta centrala gradata a hemoglobinometrului Sahli, se pune solutie HCl n/10 pana la diviziunea 10. Se recolteaza 0,02 ml de sange, dupa inteparea pulpei degetului, cu ajutorul pipetei speciale Sahli si se adauga peste HCl. Se asteapta cateva minute ( 5 7 minute ), timpul necesar formarii clorhidratului de hematina cand culoarea amestecului se inchide ( devine bruna ). Se dilueaza apoi incet cu apa distilata omogenizand cu bagheta din sticla pana cand culoarea amestecului din eprubeta centrala ajunge la aceeasi nuanta cu etalonul. In acest moment, se citeste direct pe eprubeta, pe scara gradata, diviziunea corespunzatoare meniscului inferior al lichidului. Este valoarea Hb din sangele respectiv exprimata procentual ( g % ). Valori normale : - barbati : 14 18 g / 100 ml sange - femei : 12 16 g / 100 ml sange - nou-nascuti : 16 25 g / 100 ml sange - sugari : 12 16 g / 100 ml sange - copii : 12 14 g / 100 ml sange.

3.DETERMINAREA HEMATOCRITULUI Hematocritul ( Ht ) reprezinta procentul eritrocitelor dintr-un volum de 100 ml de sange. Este de aproximativ 45 %. Deci, din 100 ml de sange, 45 de ml sunt reprezentati de eritrocite si 55 de ml de plasma. Masurarea Ht -ului reprezinta in prezent un criteriu mai fidel de apreciere a normalitatii continutului in hematii din sange, mai sigur decat numaratoarea hematiilor pe lama. Principiul metodei : sangele venos recoltat pe anticoagulant se separa prin centrifugare in eritrocite si plasma si si apoi se calculeaza raportul volumelor lor. Materiale necesare : seringa, ace de seringa, tampoane de vata, alcool, substante anticoagulante - amestec de oxalati Wintrobe: oxalat de amoniu, oxalat de potasiu, apa distilata sau heparinatuburi gradate Winthrope ( tuburi de hematocrit ) = doua tuburi de sticla , cu pereti grosi ca sa reziste la centrifugare, gradate, impartite in 100 de diviziuni si montate intr-o rama metalica care se poate adapta axului centrifugei. pipete Pasteur pentru aspiratia sangelui, centrifuga ( normala sau speciala ).

Tehnica de lucru : Sangele venos, recoltat pe anticoagulant, se aspira cu ajutorul unei pipete Pasteur si cu el se incarca pana la diviziunea 100 tuburile de hematocrit Winthrobe care se monteaza apoi la axul centrifugei. Dupa centrifugare, 30 de minute la 3000 de turatii/minut, repetata pana cand nivelul sedimentului nu se mai modifica, se citeste, la limita inferioara a stratului cenusiu de leucocite, nivelul rosu care indica valoarea procentuala a volumului de hematii sedimentate. Aceasta valoare consideram ca reprezinta hematocritul. De fapt, stratul hematic mai contine 3 8 % plasma interstitiala. Hematocritul venos astfel determinat caracterizeaza hematocritul somatic care se calculeaza dupa formula : Ht somatic = 0,91 x Ht venos Daca se foloseste sange capilar, se incarca prin capilaritate tubuletele capilare heparinate, se centrifugheaza 5 minute in centrifuga speciala si apoi se face citirea, in acest caz ,pe nomograma. Rezultatele se exprima procentual. Hematocritul capilar este mai scazut in comparatie cu cel venos.

Hematocritul
Valori normale : nou-nascut = 56 % copil = 35 45 % barbati = 46,5 5 % femei = 42 5 % Valori crescute ( policitemie ) se intalnesc fiziologic, in poliglobulia de altitudine sau patologic, in soc prin fenomene de hemoconcentratie. Valori scazute (oligocitemie) apar in anemii sau in starile de hiperhidratare, prin hemodilutie.

INDICE

DENUMIRE

CALCUL

NORMAL

CRESTERI

SCADERI

VEM

Volum eritrocitar mediu Concentratia medie Hb eritrocitara

VEM = Ht x10 / E

80 94

macrocitoza

microcitoza

CHEM

CHEM = Hbx100/Ht

3236 g/dl

nu exista

anemie feripriva

HEM

Hemoglobina eritrocitara medie

HEM = Hb x10 / E

25 32 g

macrocitoza

anemie feripriva severa

Eritrocite normale

Macrocitoz Hipercromie q Anemie pernicioas (prin deficit de vit. B12)

Microcitoz Hipocromie q Anemie feripriv (deficit de Fe)

ANEMIE HIPOCROM MICROCITAR

ANEMIE MEGALOBLASTIC CU HIPERSEGMENTARE A NEUTROFILELOR

SCHIZOCITE-FRAGMENTARE ERITROCITAR ,CIVD

SFEROCITOZ

SICKEL CELL ANEMIA

5.DETERMINAREA VSH VITEZEI DE SEDIMENTARE A HEMATIILOR Sangele extras din circulatie, recoltat pe anticoagulant, se comporta ca o suspensie si se separa intr-o componenta pasmatica si o componenta celulara ( in care esentiale sunt hematiile ). Masurarea VSH-ului este un indicator al vitezei de separare a hematiilor din suspensie si depinde de anumite calitati ale eritrocitelor sau ale plasmei. VSH-ul este considerat un test de disproteinemie, determinarea lui oferind informatii despre structura proteica a plasmei. Dintre proteinele plasmatice, albuminele si globulinele au proprietatea de a se adsorbi pe suprafata hematiei. Cum raportul albumine/ globuline este in favoarea albuminelor ( 1,2 1,5 ) predominanta albuminelor pe suprafata hematiei contribuie la incarcarea lor electronegativa si generarea de forte de respingere electrostatica care maresc stabilitatea in suspensie ( se opun sedimentarii ). Scaderea albuminelor plasmatice ( inanitie, insuficienta hepatica sau renala ) duce la accelerarea VSH-ului. Cresterea globulinelor plasmatice ( prin sinteza crescuta de imunoglobuline in septicemii de exemplu ) duce de asemenea la cresterea VSH-ului.

Determ. VSH-ului face parte din probele de laborator de rutina Principiu: sedimentarea eritrocitelor din sangele recoltat pe anticoagulant si masurarea inaltimii in mm a coloanei de plasma care se separa in unitatea de timp intr-un tub standard. Materiale necesare : 1. eprubete de hemoliza 2. pipete Westergreen 3. stativ 4. anticoagulant ( citrat de sodiu, oxalat de amoniu ) 5. sange recoltat in seringa Tehnica de lucru : intr-o seringa de 2 ml se aspira 0,4 ml solutie de citrat de sodiu ( ca anticoagulant ) si apoi prin punctie venoasa fara aplicare de garou se recolteaza 1,6 ml de sange in aceeasi seringa.Se omogenizeaza amestecul si se pune in eprubeta de hemoliza. Se aspira apoi sange din eprubeta cu pipeta Westergreen pana la diviziunea 0 si se fixeaza cu varful pe dopul de cauciuc al stativului si extremitatea superioara se fixeaza cu ajutorul clemei resort in pozitie verticala. Se noteaza ora fixarii si se citeste inaltimea coloanei de plasma dupa o ora si dupa doua ore.

Determinarea VSH

Valori normale : ( la o ora )

pt. barbati : 3 5 mm/h pt. femei : 4 8 mm/h

Masurarea VSH la doua ore nu aduce nicio informatie suplimentara.

6. Rezistenta osmotica a hematiilor


Rezistenta osmotica este rezistenta hematiilor in solutii NaCl hipotone Principiu: metoda se bazeaza pe comportamentul eritrocitelor in solutii de NaCl hipotone determinand concentratiile la care incepe hemoliza si la care hemoliza este totala Hemoliza initiala prima eprubeta care prezinta sediment de eritrocite si un supernatant roz. Concentratia solutiei de NaCl indica rezistenta osmotica minima Hemoliza totala prima eprubeta care nu prezinta sediment de eritrocite, toate fiind hemolizate, iar supernatantul este rosu. Concentratia de NaCl indica rezistenta osmotica maxima.

Rezistenta globulara

Normale

Fragile