Sunteți pe pagina 1din 33

SUB.1.

COMPOZITIA CHIMICA GENERALA A ORG UMAN


Compoz chimica elem de baza a materiei vii este comuna pt toate org.Mat. vie este constituita din
aceleasi elem chimice care exista si in mat anorg.Proportia unora din acestea si modul lor de combinare pt
a forma subst specif mat vii sunt insa esential diferite in rap cu mat organica.Astfel,din cele aprox 100
elem chimice ale sist periodic intalnite in litosfera si atmosfera a fost selectat in nr relativ mic.Aceste
elemen alcat asa numita lista de baza universala a compoz elementare a oricarui orgs viu reprez prin:
sextetul de metaloiziC,!,",#,$,P%care reprez eleme cheie primordiale pt organiz struct marii ma&oritati
ale molec care compun mat vie',octetul#a,(,Ca,Mg,)e,Co,Mn,Cl%care reprez elem componente necesare
pt orgs vii'.Proportia este insa cu mult superioara *+, 'in comparatie cu cea a metalelor. #u exista nici
un caz cunoscut in care vreunul din aceste elem chimice sa fie inlocuit printr%un elem care sa nu fie inclus
in lista mentionata. Pot exista insa completari la aceasta lista de baza:-,Cu,Mo,Al,.n,/,$i,0, dar niciodata
sustrageri.
1lem chimice prezente in mat vie poarta denum de 0-"121M1#31.
Concepul de biomolecule implica, in general, ansamblul diferitelor tipuri de molecule in special molec
org' integrate in mat vie si care conditioneaza organizarea biochimica structurala si functionala a
organismelor.3ipurile de biomolecule sunt componente primordiale ale materiei vii si se caracterizeaza
printr%o varietate.4eneralizand, se poate considera ca exista o 5lista universala6 de biomolecule care este
comuna tuturoe celulelor.0iomoleculele care participa la realizarea sistemelor biochimice de baza ale
celulelor vii manifesta astfel trasaturi caracteristice comune in repertoriul vast al lumii vii.
0-"M"21C72121 difera prin natura,structura,dimens si fct pe care le indepl in cadrul celulei. Pe baza
acestor criterii,componentele molec constituente ale org uman se clasif in: biomolec organice si
anorganice. Categ principale de biomolec organice specif tuturor org sunt: protide, enzime, ac. nucleici,
glucide, lipide,vitamine, !ormoni,Comp macroergici,Comp organici intermediari. Pe langa aceste
biomolec,apa si diferiti ioni anorg intra in constitutia tuturor cel,existand insa in mare abundenta si in
afara mat vii.
0iomolec organice indeplin in cadrul cel diferite roluri: plastic,energetic,infrmational,catalitic,reglator.
Astfel,unele molec organice intra in struct celulei,a membranelor si a formatinilor intracel determ prin
asamblarea lor edificiul molecular al celulei protide, lipide, glucide'. Participa la desfasurarea coordonata
si la reglarea tuturor rct chim necesare activit cel functionand ca biocatalizatori enzime'. -ndeplinesc
rolul de stocare,transmitere si exprimare a informatie ereditare ac nucleici'. $ervesc drept combustibil
celular glucide, lipide' fiind supuse unor procese de degradare prin care se elib energia necesara fctiilor
vitale ale cel, energie ce poate fi stocata in anumite tipuri de molecule compusi macroergici'. Moduleaza
activit biochimice ale cel ca reglatori ai deferitelor procese vitamine, hotmoni'8 la reglarea acestor
procese participa si diferiti ioni.
9ezulta astfel ca diferitele categ de biomolec asigura prin specificul lor la organiz structurala a cel si
desfasurarea coordonata a multiplelor evenimente la niv molecular care definesc activitatea cel in
ansamblu.
0iomolec anorganice sunt reprez de apa si saruri min. 0iomlec cu rol plastic se gasesc in proportia ce mai
mare reprez peste **, ca valoare procentuala raportata la masa corporala a orgs. "ligoelementele se
gasesc in cantit extreme de mici sau chiar in urme insa prezenta lor este necesara pt desfasurarea unor rct
biochim.
Apa reprez componentul cu cea mai ridicata proportie din org:0,',indepl un rol fundam ca solvent si ca
mediu lichid de realizare a r;t bio;im. Continutul apei variaza in fct de specie,varsta,tesut.Apa cont in
stare dizolvata subst organice ionizatecationi si anioni' si subst organice cu molec mici iar sub forma de
suspensie ecoloidala%unele macromolecule
$arurile minerale%constituie aprox <%=, si sunt reprez in principal prin:
cloruri,fosfati,sulfati,carbonati,azotati de sodiu,potasiu,calciu,magneziu. $e gasesc fie dizolvate in mediul
apos al celulei si in li;idele circulante si in combinatie cu proteinele din constitutia citoplasmei sau sub
forma nedizolvata in tesutul osos si dinti. 7nii ioni proveniti prin disocierea sarurilor min se absorb pe
suprafata coloizilormicele' celulari determinand incarcarea electrica a acestora,iar altii intervin in diferite
r;t bio;im ai metabolismului celular.
Componentele bio;im de natura organica cu rol plastic,energetic,cu rol de sustinere sau de
rezervaglucide, lipide ,protide' alc in medie <=%>0, din masa org uman.
SUB 2
APA CA SOLVENT SI MEDIU BIOLOGIC DE REACTIE
?esi APA este comp anorganica,totusi prin proportia sa mare si prin multiplele roluri pe care le exercita
detine o importanta capitala in organiz si functionarea materiei vii. Apa intra in constitutia tuturor
celulelor si ca solvent constuie mediul necesar in care se desfasoara r;t bio;im. Apa este cel mai abundent
component celular reprez in medie :0, din masa org,continutul si distributia apei in org uman variind in
fct de tesut,organ,li;id biologic,limfa,varsta.
Continutul deosebit de ridicat in apa este o caracteristica universala a tesuturilor vii. -n organism,apa este
repartizata in @ compartimente: compartiment intracelular si compartiment extracelularsange,limfa,vase'.
Compart intracel%cupr apa de constitutie5apa legata6' care participa la alcat structurii cel si a mediului
celular, la imbibatia sistemelor coloidale si la hidratarea diferitilor ioni sau biomolec componente ale
celulei.
Compart extracel cupr 5apa libera6 existenta si in circulatia intravascularasange,limfa' si in spatiile
interstitialeapa lacunarA'.
Apa intracelulara,intravasculara si interstitiala reprez mediul li;id prin care se realiz s;imburi permanente
de subst dintre cel, sange si interstitii,adica dintre cele @ compart.
Ca origine,apa din organism este exogena,provenind din alimentatiehrana si li;idele ingerate' si
endogena, provenind din oxidarea la niv celular a compusilor care contin hidrogen
glucide,lipide,protide'.
?atorita caracteristicilor structurale ale molec sale, APA reprez un component indispensabil al vietii
indeplinind urm roluri: structural%particip la constituirea ansamblului celular, la organizarea morfo%
chimica a celulei si la formarea coloizilor celulari8 mediu lichid%permite realiz a numeroase rct bio;im
care stau la baza vietii8 solvent biologic%solubilizand si favorizand disocierea electrolitica a unor subst
care devin astfel reactionabile8 stabilizator al mediului biologic in care subzista8 generator de ioni: !, "!%
neces pt realiz proceselor de tamponarementinerea p! in limite const', de cataliza enzimatica si de
hidroliza8 efector direct al reactiilor de hidratare,hidroliza,precum si a reactiilor de oxidare8 mediu de
vehiculare a diferitelor subst in orgs8 termoreglator% mentinere in limite constante temperatura orgnism
prin procese de evaporare cutanata si de eliminare prin respiratie.
3oate acete roluri exercitate de catre apa si care sunt esentiale pt viata se realiz dator reglarii metabolice a
bilantului hidric din organism prin mecanisme complexe care mentin volumul de apa relativ constant.
SUB 3
GLUCIDE-CONSIDERATII GENERALE(structr!s"c#!s$%r&# '$&($)*
427C-?121 sau zaharurile sunt compusi tenari,fiind alcat din C,!,",care au formula generala empirica
C!@"'n.
Au rol energetic furnizand =0%B0, din energia totala care se produce din org uman,constituind
componenta ma&ora a dietei. Capacitatea orgnism de a depozita glucide este limitata,aceasta functie fiind
indeplinita doar de ficat ce poate depozit pana la 10, din greut sa' si muschi ce pot depoz pana la
0,=,din greut lor'. Cantitatea totala de glucide din depozite este suficienta insa pt a asigura necesitatile
energetice ale org pt numi C zi si repaus.3oate tes pot utiliz glucoza,principalu si aproape exclusivu
glucid dinsange.-n conditii de post prelungit,numai putine tes depind exclusiv de glucoza ca sursa de
energie: creier,eritrocite, trombocite, leucocite,cel medulosuprarenale.Alte tes pot utiliz in scopuri
energetice oxidarea acizilor grasi si corpii cetonici.
4lucidele procura fondul de at C necesar biosintezei de proteine,ac nucleici,lipide. Au rol
structmucopoliglucide' si respectiv proteoglicanii din subst fundamentala a tes con&. 4lucidele intra in
struct altor biomolec cu importanta bio;im ma&ora: ac nucleici,coenzime,lipide
complexeglicolipide',glicoproteide. -n procesele bio;im un rol important il &oaca ozele libere sau
fosforilate.
?upa struct lor chimica, glucidele se definesc ca polihidroxialdehide sau polihidroxicetone sau produsi de
condensare ai acestora. -n fct de complexitatea lor struct,glucidele se clasif in : ".1glucide simple' si
".-?1glucide complexe'.
OZELEDmonoglucide,monozaharide,zaharuri simple' contin o singura unitate polihidroxicarbonilica si
deci prin hidroliza, nu mai pot fi scindate in molecule cu caracter glucidic. Cele mai importante si
abundente sunt: hexozeglucoza,fructoza, manoza' si pentozeriboza,deoxiriboza'. Ca structura ,ozele
sunt subst polihidroxicarbonilice care cont in molecula @ grupari functionale: gr alcoolprimar EC!@%"!
si sec EC!%"!' si gr cetona%%CD"' sau gr aldehida%!%CD"'. ?upa natura gruparii functionale carbonil
sunt aldoze si cetoze. ?upa nr atC din molec,ele pot fi :trioze,tetroze,pentoze,hexoze,heptoze.
OZIDELEglucide complexe' sunt molec reziltate prin condensarea unui nr variabil de oze care prin
hidroliz chimica sau enzimatica se pot scinda in oze sau compusi mai simpli cu caract glucidic. ?upa nr
de oze componente sunt: oligoglucide oligozide'%constit dintr%un nr de @%: oze identice sau diferite
legate covalent in tes anim sau veg: zaharoza,lactoza,maltoza. "ligoglucidele constituite din mai multe
subunitati monoglucidice nu se gasesc libere8 ele formeaza lanturile laterale ale unor catene polipeptidice
din structura glicoproteinelor. Poliglucide polizaharide'%constit prin condensarea unui nr foarte mare de
ozede ordinul sute%mii', fapt ce le confera un caracter macromolecular.
Cele mai raspandite poliglucide in regnul veg: amidon si celuloza si in regnul anim:glicogen.
SUB.+.
PROPR ,IZICE ALE OZELOR(s-#-ct$-*
1*"zele sunt usor s&#u'$#- $. !"! datorita grupariilorE"! multiple8 greu solubile in alcool si insolubile in
solventi organicieter etilic,cloroform,hidrocarburi'. 2*Cr$st!#$/-!/! sub forma de cristale albe. 2*
Ma&oritatea ozelor au 0ust 1u#c-8intensitatea gust dulce creste in general cu nr gr%"! din molec. +*$unt
subst &"t$c!ct$2-,avand propretatea de a devia planul luminii polarizate putere rotatoare'8 activitatea
optica pe care o manifesta ozele se datoreaza existentei in molc lor a a de C asimetrici. 7n at de C asim
are cele > valente satisfacute de > radicali diferiti. -zomerii optici,desi au aceleasi formule si prezinta
aceleasi propfietati fizice si chim,se deoseb numai dupa sensul in care deviaza planul luminii polarizate
datorita structurii lor sterice. Cei care deviaza planul luminii la dreapta se num dextrogiri iar cei care
deviaza planul luminii polarizate la stanga se num levogiri. 3*St-r-&$/&)-r$! ozelor% toate ozele cu
exceptia dihidroxiacetonei contin unul sau mai multi atomi de C asimetrici.-n consecinta pot prezenta mai
multi izomeri optici.)ormula de calcul a izomerilor optici este #Dn
@
.
4*A"!rt-.-.t! &/-#&r #! s-r$$#- D s$ L: -ndependent de activitatea optica, aldehida glicerica se poate
prezenta sub @ forme, in functie de pozitia hidroxilului grefat la atC asimetric. -zomerul care poseda acest
hidroxil la dreapta corespunde dpdv steric,respesctiv configuratiei spatiale,la seria?. -zomerul care
poseda hidroxilul situat la stanga,carespundeserie2. -n mod conventional,configuratia ozelor,a.a. si a altor
subst optic active se raport la cea a gliceraldehidei care constit reperul de care se stabileste filiatia la
seriile ? si 2. Astfel, ozele care poseda o configuratie spatiala similara ?%gliceraldehidei apartin seriei?
si ozele care poseda o configuratie spatiala similara 2%gliceraldehidei apartin seriei2. Ma&oritatea ozelor
naturale apartin seriei ?.
5*I/&)-r$! 0-.-r!t! 1- 6-t-r&c$c#$/!r-. "zele nu se afla sub forma aciclicadeschisa', ci sub forma
heterociclica. Astfel,in molecula ozelor,gruparea carbonilaldehida sau cetona' este Fmascata6datorita
formarii unei leg semi%acetalice sau semi%cetalice intre gruparea carbonil si una din functiile alcool din
molecula, in molecula ozei se stabileste o punte oxidica cu formarea intramoleculara a unui ciclu de
oxigen. " asemenea structura se formeaza prin reactia dintr gruparea carbonil de la C1 in cazul aldozelor
sau de la C@ in cazul cetozelor si guparea alcool cea mai apropiata in spatiu, C= sau C>%aldoze sau C=%
C: cetoze' din aceeasi molecula. $e formeaza astfel un semi acetal ciclic internaldoze' sau un
semicetalciclic interncetoze', deoarece reactia dintre gruparea carbonil si gruparea%"! se realizeaza in
cadrul aceleiasi molecule. 4ruparea%"! grefata la carbonul carbonilic si care se formeaza prin ciclizarea
ozei poarta numele de hidroxilsemiacetalic sau semicetalic.Acestia se deosebesc de celelalte grupari%"!
din molecula ozelor,deoarece este dotat cu o reactivitate chimica deosebita. )ormele izomere ale ozelor
care difera intre ele numai princonfiguratia de la carbonul carbonilicC1 la glucozasi C@ la fructoza' se
num %&r)- !.&)-r-iar atomu de C respectiv se num!t 1- C !.&)-r.-zomerii G si H reprezinta forme
anomere,deoarece E"! semiacetalic sau semicetalic grefat la carbonul carbonilic poate ocupa pozitii
sterice diferite la dreapta sau la stanga in formele ciclice. #7MA- ozele constituite din = sau mai multi
atomi de C pot forma cicluri stabile si prezenta forme anomere.
"zele care au ciclurile form din =atomi de C si 1atom de " sunt de tip "$r!.&/! pt ca se aseamana cu
heterociclulpiran. "zele care au ciclurile for din >atomi de Csi 1atom de " sunt de tip %ur!.&/!prin
analogie cu heterociclul furan. -n cazul aldozelor, structura piranoza rezulta prin stabilirea punii de "
intre atomii C1%C=, iar strucura furanoza rezulta prin stabilirea punii de " intre C1%C>.-n cazul cetozelor,
structura piranoza rezulta prinstabilirea puntii " intre C@%C: si structura furanoza rezulta prin stabilirea
puntii de " intre C@%C=.
SUB.3.
PROP CHIMICE ALE OZELOR(SELECTIE*
A.Pr&" c6$) 1!t 0r c!r'&.$#
1*Actiunea agentilor reducatori. Prin reducere%ozele trec in polialcoolii corespunzatori8 fixarea
hidrogenului avand loc la gruparea aldehida sau cetona. Astfel din tetroze se form tetrioli,din pentoze%
pentoli,din hexoze%hexolihexitoli'. 2*Actiunea agentilor oxidanti. Prin oxidare mai blanda sau mai
energica,aldozele pot forma < tipuri de acizi: ac aldonici,ac dicarboxilicizaharici' si ac uronici. 2a acidul
aldonicDIdin oxidarea gruparii aldehida la gruparea carbonilC""!'8 acidul dicarboxilicDIdin oxidarea
concomitenta a gruparii aldehida si a gruparii alcool primar%"!' la gruparea carbonil8 acizi uroniciDI
din oxidarea gruparii alcool primar la gruparea carbonil8gruparea aldehida nu este afectata,rezulta acizi%
aldehide. 3*1pimerizarea ozelor: $olutiile alcaline diluate produc la cald o izomerizare, o rearan&are la
nivelul atomilor deC care poarta gruparea carbonil si a atomului de C adiacent, fara ca substituentii
celorlalti atomi de C safie afectati. Aceasta transpozitie poarta num de epimerizare,iar ozele care difera
intre ele ca structura numai la atomii C1 si C@ se num oze epimere. ?e ex: glucoza,fructoza,manoza sunt
oze epimere intrucat ele se deosebesc ca structura numai la nivelul atomilor C1 si C@8la nivelul celorlalti
atomi de C ,structura e identicaaceeasi configuratie spatiala'. Mecanismul epimerizarii se explica prin
formarea unui intermediar de tip enolic comun,care poate sa treaca cu usurinta in oricare dintre cele < oze.
-n solutia oricarei din cele < oze mentionate,in mediu alcalin si la cald,dupa un timp vor aparea cele < oze
epimere.
+*Prop reducatoare: "zele si unele diglucide manifesta proprietati reducatoare datorita existente in
molecula lor a gruparii carbonilhidroxil semiacetalic%aldehida, hidroxil semicetalic%cetona'.
B.Pr&" c6$) 1!t 0r !#c&&#
1*)ormarea de esteri: "zele pot forma esteri cu acizi organici sau acizi minerali. 1sterii fosforici ai ozelor
sunt metaboliti intermediari care rezulta pe cale enzimatica,ce prezinta o importanta deosebita in
desfasurarea anumitor procese metabolice din organism. 1sterii fosforici au caracter acid formand saruri
de #a,(,Ca solubile in apa.-n acest mod este transpotat fosfatul de calciu la tesutu osos. 1sterii fosforici
ai ozelor participa la procese de respiratie,fermentatie, in procese de biosinteza.
C.,-r)-.t!t$! 0#uc$1-#&r
Prin fermentatia glucidelor se desemneaza procesul biochimic care implica transformarea unor glucide in
substprodusi de reactie' cu o strucura mai simpla sub actiunea catalitica a unor enzime specifice. Ca
rezultat al fermentatiei pot apare produsi de baza pt biosinteza anumitor subst necesre celulei sau se poate
genera energia necesra activitatii celulare. )ermentatiile se clasifica in functie de: natura procesului
biochimicfermentatie aeroba sau anaeroba',produsi principali de reactiefermentatie
alcoolica,lactica,acetica',mecanismul chimic de reactiefermentatie hidrolitica,oxidativa'. -n fermentatia
alcoolica se genereaza alcoolul etilic,conform reactiei generale:
C:!1@":%%@C@!=%"!J@C"@alcool etilic'. -n fermentatia lactica a glucozei se genereaza ac
lactic,conform reactiei generale:C:!1@":%@C!<%C!%"!'%C""!J1. Aceasta reactie se petrece in
muschi,energia rezultata fiind utilizata pt producerea actului contractil. Acumularea acidului lactic in
muschi provoaca dureri 6febra musculara6 care insoteste un efort muscular prelungit.
SUB.4.
DESCRIEREA SI CARACT OZELOR DIN ORG UMAN
A.TRIOZE----n natura nu se gasesc trioze libere,ci ele rezulta ca metaboliti intermediari,sub forma de
esteri fosforici din reactiile de catabolizare a glucidelor.
B.PENTOZE---Pentozele se gasesc libere in natura,dar numai in cantitati mici.Pentozele sunt foarte
raspandite ca poliglucide pentozani',glicozizi,esteri.7nele dintre eleriboza,deoxiriboza' sunt
componente ale acizilor nucleici,iar altele participa in procesul de fotosinteza. Pentozele din org uman
prez urmatoarele caracteristici: sunt de origine exclusiv exogena, in celule au stabilit metabolica mai mare
decat hexozele,de aceea nu pot fi fermentate si transformate de organismu animal si sunt eliminate in
urina pentozurie',8 in celule predomina forma anomera H. 1'9-0".A% nu se gaseste libera in tesuturi,dar
prezinta un deosebit interes biologic,ca parte componenta a unor biomolecule cu importanta biologica
ma&ora: nucleotide A3P,43P,73P,C3P', coenzime #A?,#A?,)M#,)A?,CoA%$!', acizi
nucleiciA9#', intermediari metabolici,sub forma de esteri fosforici ai H%
ribofuranozidelor.@'?1"K-9-0".A% este component glucidic al acizilor desoxiribonucleici A?#'.
C.HE7OZE---sunt monoglucide cu formula moleculara C:!1@":.1le apar libere in natura,dar mai ales
sub forma de poliglucide,glicozizi,esteri etc. ?e importanta biochimica deosebita sunt aldohexozele:
glucoza,manoza,galactoza si cetohexozele: fructoza si sorboza. 1'427C".ALeste foarte raspandita in
regnul veg si animal si este principala oza a org uman. ?etine un rol energetic important8 prin degradarea
saglicoliza' genereaza energia care este stocata in A3P. 1ste distribuita in toate celulele si lichidele org cu
exceptia urinei. -n sange,glucoza se afla in limite constante: +0%1@0mgM100ml sangeglicemie'.
Mentinerea in limite constante a glicemiei este asigurata prin actiunea antagonista a celor @ hormoni ai
pancreas endocrin: insulinaactiune hipoglicemianta' si glucagonulactiune hiperglicemianta'. Cresterea
continutului de glucoza in sange determina diabetul zaharat. -ntra in structura unor diglucide: izomaltoza,
maltoza, lactoza,celobioza,zaharoza. -ntra in structura unor poliglucide: amidon,glicogen,celuloza. -ntra
in structura unor lipide complexeglicolipide'. Prin oxidare in ficat pe cale enzimatica formeaza acidul
glucuronic.
Ac glucuronic prezinta un interes deosebit in glucuronocon&ugare, proces prin care ficatul intervine in
eliminarea unor compusi straini sau produsi in intestin, ca de ex fenoli rezultati in intestin sub influenta
florei microbiene din aminoacizi aromatici', indoxilformat din
triptofan',medicamentecloral,mentol,salicilati', toxice accidentale8 de asemenea asupra unor hormoni
eliberati normal in organism sexuali,corticosuprarenalieni, tiroidieni'. 9inichiul efectueaza procese
similare pt eliminarea compusilor gruparii fenolice,sub forma de compusi glucuronocon&ugati
netoxici,prin urina. 9eacita de con&ucare are loc la nivelu gruparii hidroxil semicetalic din acidu
glucuronic si o grupare E"! sau EC""! din compusul respectiv,ca formare de eteri sau esteri.-n
afectiunile hepatice se micsoreaza capacitatea de sinteza a acidului glucuronic si deci si formarea
glucuronocon&ucatilor.3otodata,acidul glucuronic intra in structura unor proteoglicani.
@'4A2AC3".ALse gaseste in cantitati mici in sange pana la >,< mgM100ml
sange',2C9,urina.-mpreuna cu glucoza formeaza diglucidul lactoza din lapte. -ntra in structura unor
glicozide8 in lipide complexe:cerebozide si sulfatidesub forma de galactozo%@%sulfat' si in struct unor
glicoproteine. Prin oxidarea in ficat,formeaza acidul galacturonic care intra in struct unor proteoglicani.
<'MA#".ALeste de origine vegetala unde se gaseste numai sub forma de poliglucide,numite
manani.-ngerata prin alimentatie,este absorbita prin peretele intestinal si trecuta prin vena porta in ficat
unde pe cale enzimatica este transforma in glucoza. -ntra in struct unor glicolipide si glicoproteide.-ntra in
struct unor fosfolipide microbiene.
>')97C3".AL?%fructoza numita si zahar de fructe sau levuloza este cea mai importanta si raspandita
cetoza,gasindu%se atat liberaalaturi de ?%glucoza' in diferite fructe dulci,miere,etc, cat si sub forma
combinata,in diglucidezaharoza',triglucide si poliglucidenumite fructozani,cum e insulina'. -n org
uman,fructoza are urmatoarea distributie: in sange se gaseste in cantit mici cateva mg la 100ml', plasma
seminala contine @%<gMlitru,cu origine in veziculele seminale.-n sperma este insotita de acidu citric,
mioinozitol etc, ceea ce arata o asemanare cu compozitia sucurilor de fructe.
SUB.5.
DERIVATI AI OZELOR
A.Est-r$ %&s%&r$c$ !$ &/-#&r---$e gasesc in toate celulele si tesuturile,indeosebi in tesutu muscular esteri
ai triozelor si hexozelor' reprezinta produsi de degradare ai glucozeimetaboliti intermediari' din care se
pot biosintetiza alte biomolecule. 1sterii forsforici ai pentozelor intra in struct acizilor
nucleiciA9#,A?#'.1sterii fosforici ai ribozei intra in struct unor coenzime #A?,#A?P,
)M#,)A?,CoA%$!'.
1'1sterii fosforici ai 39-".12"9: gliceraldehid%<%Pi, dihidroxiaceton%<%Pi, dihidroxiaceton%1%Pi. $e
formeaza in cursul glicolizeimetaboiti intermediari'. @'1steri fosforici ai P1#3".12"9:*Esteri
fosforici ai Ribozei: H%?%ribofuranoza%@%fosfat, H%?%ribofuranoza%<%fosfat, H%?%ribofuranoza%=%fosfat, -H%
?%ribofuranoza%<,=%difosfat. *Esteri fosforici ai Deoxiribozei: H%?%deoxiriboza%=%fosfat. $e formeaza ca
metaboliti intermediari, esterii fosforici in pozitiile C< si C=. <'1sterii fosforici ai !1K".1Lse
formeaza in cursul glicolizei metaboliti intermediari': * Esteri fosforici .ai Glucozei: G%?%glucopiranoza%
1%fosfat, G%?%glucopiranoza%:%fosfat. *Esteri fosforici ai Fructozei: G%d%fructofuranoza%:%fosfat, G%?%
fructofuranoza%1,:%fosfat.
B.O/- !)$.!t-(!)$.&0#uc$1-*---contin gr E#!@ la atomu C@. Pot fi acetilate sau sulfurate la gr E#!@.
?enumirea uzuala corespunde ozei de origine8 cele mai raspandite sunt: glucozamina,galactozamina si
acidu neuraminic. 1le se afla ca piranoze de forma H,in compusi macromoleculari din tesuturi animale.
1'4lucozaminaLintra in constitutia mucopoliglucidelor care se gasesc repartizate in tesutu
con&unctiv,cartilagii,tendoane,lichid seminal8 a chitinei glicolipidelor si in poliglucide specififice de grup
sanguin etc. -n cele mai multe cazuri gr aminica este acetilata. @'4alactozaminaL#%acetil%galactozamina
si galactozaminsulfatul intra in struct unor mucopoliglucide si glicolipide.-ntra in struct
heparineianticoagulant fiziologic care previne coagularea spontana a sange'. <'Ac #%acetil%
neuraminicac sialic'Lac neuraminic este o aminoglucida mai complexa care se formeaza prin
condensarea unei molecule de manozamina cu o molecula de acid piruvic. Acilarea acidului neuraminic
da nastere la #%acilderivati denumiti acizi sialici.?aca radicalul acil este un radical acetil rezulat acidul
#%acetil%neuraminic#A#A'. #A#Aac sialic' intra in compozitia glicolipidelor din membrana celulara,
a unor mucopolizaharide,glicoprodeide si poliglucide specifice de grup sanguin.
C.Ac$/$$ ur&.$c$---se formeaza in ficat prin oxidare enzimatica a glucozeiacid glucuronic' si
galactozeiacid galacturonic' la gr EC!@%"!alcool primar' de la C: la gr EC""!sunt acizi
aldehide'.Acidu glucuronic prezinta un interes deosebit in glucuronocon&ugare,totodata intra in constitutia
unor proteoglicani. Aciidu galacturonic intra in constitutia unor proteoglicani.
SUB.8.
DIGLUCIDE REDUCATOARE SI NEREDUCATOARE
A.DIGLUCIDE REDUCATOARE(t$" )!#t&/!*
?iglucidele reducatoare se formeaza prin elimimare de apa intre un E"! semiacetalic al unei molecule
de oza si un E"! alcoolic al celeilalte molecule de oza.?iglucidul format prezinta un caracter
reducator,deoarece un E"! semiacetalic sau un%"! semicetalic ramane liber. 2egatura chimica rezultata
se num leg monocarbonilica sau ozidica si poate fi orientata in G sau in H,in funtie de pozitia sterica a E
"! semiacetalic implicat in aceasta legatura.
1'MA23".ALleg monocarbonilicaozidica intre C1 si C>G%1,>''8 G%"! semiacetalic liber cu caracter
reducator. Maltoza rezulta din condensarea a @ molecule de G%glucoza8 eliminarea moleculei de apa se
face intre E"! semiacetalicC1' apartinand unei molecule de glucozapozitiaG' si un E"! alcoolic C>'
apartinand celeilalte molecule de glucozaG'. -ntra in struct amidonului si glicogenului reprezentand
unitatea diglucidica repetitiva a structurii acestora. -n org uman reprezinta un produs de degradare a
amidonului si glicogenului alimentar. Poate fi eliberata din amidon si glicogen sub actiunea hidrolitica a
enzimelor denumite amilaze salivare sau pancreatice' sau a acizilor minerali. -n laborator se prepara prin
hidroliza amidonului. Prezinta proprietati reducatoare datorita E"! semiacetalic ramas liber. 9eactia de
hidroliza se petrece in intestin sub actiunea enzimei denumite maltaza: maltoza%maltaza,J!@"' @G
glucoza.
@'-."MA23".ALintra in struct amidonului si glicogenului. Prezinta proprietati reducatoare datorita E
"! semiacetalic ramas liber. 2eg monocarbonilicaozidica' intre C1 si C: G%1,:'. G%"! semiacetalic
liber cu caracter reducator.
<'C12"0-".ALeste alcat din @ molecule de H%glucoza. 2eg monocarbonilica ozidica' intre C1 si C>
H%1,>'. H%"! semiacetalic liber cu caracter reducator. -ntra in struct celulozei8 reprezinta unitatea
deglucidica repetitiva a celulozei. Prezinta propetatir reducatoare datorita E"! semiacetalic ramas liber.
1ste scindata hidrolitic din @ molecule de H%glucoza sub actiunea celobiazei secretata de flora microbiana
prezenta in tubul digestiv al animalelor erbivore: celuloza%celobiaza,J!@0' @ H%glucoza.
>'2AC3".ALeste alcat dintr%o molecula de H galactoza si o molecula de G glucoza. 2eg
monocarbonilica ozidica' intre C1 si C> H%1,>'. G%"! semiacetalic liber cu caracter reducator. 1ste
singurul diglucid existent in stare libera in org animal in lapte'. Prezinta propretati reducatoare datorita E
"! semiacetalic ramas liber. $e gaseste in lapte @:%+,' fiind secretat in glandele mamare.1ste scindata
hidrolitic de enzima numita lactaza prezenta in intestin8 galactoza absorbita este convertita in conditii
normale in glucozaprocesu are loc in ficat': lactoza%lactaza,J!@"' H%galactoza J G%glucoza% >
epimerazain ficat'D @Gglucoza%sange. ?eficitul in enzima care produce aceasta conversie determina
acumularea de galactoza in sange,producand perturbari fiziologice grave ce pot fi fatale in special la
persoane care se hranesc exclusiv cu laptela sugari'. Aceasta maladie este cunoascuta sub denumumirea
de galactozemie si este de natura geneticacongenitala'.
B.DIGLUCIDE NEREDUCATOARE
$e form prin eliminare de apa intre @%"! semiacetalici sau unul semiacetalic si altul semicetalic'.
?iglucidul format nu prezinta caracter reducator, deoarece ambele gr E"! reducatoare sunt blocate.
.A!A9".ALeste alcat dintr%o molecula de G%glucoza si o molecula de H%fructoza.2eg
dicarbonilicadiozidica' intre C1 si C@G,H%1,@'.#u prezinta caracter reducator. $e gaseste in sfecla si in
trestia de zahar din care se obtine zaharul comercial. 1ste foarte solubila in apa. Prin hidoliza acida sau
eaticanzim' rezulta ?%glucoza sau ?%fructoza8 ultima avand un caracter puternic levogir, face ca
amestecul obtinut sa fie levogir. Aceasta transformare de la zaharoza initiala dextrogia la produsul
hidrolizei, denumit si Fzaharinvertit6,este denumita invertirea zaharului." asemenea transformare are loc
si in intestin sub actiunea G%glucozidazelor. -n intestin este scindata hidrolitic de enzima
denumitazaharaza: zaharoza%zaharaza,N!@"' G%glucozaJ H%fructoza.
SUB.9.
POLIGLUCIDE OMOGENE:AMIDONCELULOZAGLICOGEN
1.AMIDONUL-constituie principala rezervade glucide din plante si este produsul asimilatiei
clorofiliene fotosinteza'. $e gaseste in special in cereale si tuberculi si are un rol insemnat inalimentatia
omului. $e prez sub forma de granule caracteristice pt fiecare planta. 1ste amorf,insolubil in apa8 in apa
calda formeaza o masa cu aspect de pasta. $e identifica analitic prin coloratia albastra in prezenta iodului8
aceasta coloratie dispare la cald. Manifesta un caracter slab reducator. 7nitatea diglucidica repetitiva este
maltoza. Prin hidroliza enzimatica progresiva, este scindat pana la stadiul de maltoza si glucoza8 maltoza
sub actiunea maltazei este hidrolizata in @ molecule de G%glucoza. -n cursul hidrolizei amidonului se
formeaza produsi intermediari cu mase moleculare diferite denumite dextrine care reprezint diverse stadii
ale hidrolizei amidonului. Procesul de hidroliza al amidonului decurge schematic astfel: amidon%
amilodextrineeritrodextrine%flavodextrine%acrodextrine%maltodextrine%maltoza%glucoza.
4ranulele de amidon sunt alcat din @ componente: amiloza care predomina la interior si amilopectina ,la
exteriorca un fel de invelis',ambele gasindu%se repartizate in mod uniform in intreaga granula.
a'AM-2".ALrepezinta cca@0, din macromolecula amidon si este constituita dintr%o struct
linara,neramificata formata din lanturi compuse din unitati de glucoza legate prin leg G%1,> de tip maltoza
ca unitate diglucidica repetitiva. Prezinta gr E"! semiacetalice liberecu caracter reductor' numai la una
din extremitatile fiecarui lant component. Amiloza este solubila in apa fierbinte formand o solutie
coloidala,care da la rece o cocagel'.$e recunoaste prin coloratia albastra pe care o da cu iodul. nD100%
>00 radicali de G glucoza legate G%1,>8M
=
,iar gradul de policondensareD1000%>000'. 2anturile lungi
neramificate ale amilozei se organizeaza spatial intr%o configuratie helicoidalaG%helix',fiecare spirala
fiind alcatuita din : radicali de ?%glucoza.?atorita acestei aran&ari,in interiorul spiralelor apare un spatiu
liber sub forma de canal,in care pot patrunde molecule straine.9eactia de culoare cu iodul se explica prin
aceea ca moleculele de iod sunt dispuse in spatiul dintre spire sub forma incluzionata.
0'AM-2"P1C3-#ALreprezinta cca+0, din macromolecula amidon,cu M D10
:
%10
B
si grad de
policondensare de cca 10.000. ?a o coloratie violacee cu iodul. 1ste o macromolecula cu struct
ramificata, continand atat lanturi de G%1,>tip maltoza' cat si leg de G%1,:tip izomaltoza'.2a un lant tip
amilza constituit din leg G%1,> se ataseaza un lant de tip maltoza,leg realizata intre E"! semiacetalic din
pozitia C1 de la un lant si hidoxilul gr alcool primar de la pozitia C: al celuilalt lant8 se formeaza puncte
de ramificare ce confera moleculei o struct arborescenta. 2eg G%1.: se formeaza dupa cca 1: radicali de
glucoza in lantul exterior si dupa cca 10 radicali de glucoza in lantul interior.-n amilopectina se afla si
!<P"> legat sub forma esterica la C:.
!idroliza enzimatica a amidonului: -n organism,scindarea hidrolitica a amidonuluiin aparatu digestiv'
pana la stadiul de glucoza implica actiunea con&ugata si progresiva a unui ansamblu de enzime: G%
amilaze, 1%:%G%glucozidaza si maltaza. G%AM-2A.Asalivara si pancreatica' catalizeaza scindarea
hidrolitica a amionincepand din cavitatea bucla si finalizand in intestin prin desfacerea specifica numai a
leg G%1,> din interior lantului%endoamilaze'8 produsii de degradare rezultati reprezinta dextrine,maltoza si
cantitati mici glucoza. 1,:%G%glucozidaza e o enzima de deramifiere care catalizeaza scindarea hidrolitica
a leg G%1,: a amilopectinei care astfel se deramifica rezultand lant tip maltoza. Maltaza scindeaza
hidrolitic maltoza rezultata pana la @ molecule G%glucoza.Moleculele de glucoza rezultata din hidroliza
amidonului alimentar in prezenta enzimelor din tubu digestiv sunt absorbite prin perete intestinului
subtire si trasportate prin vena porta la ficat.
2.GLICOGENUL-este un poliglucid omogen de origine anim.$e gaseste in cantitate mare la anim
inferioare moluste, stridii' si la mamifere,in bacterii si chiar la unele planteciuperci'. 9eprezinta forma
de depozit a glucozei in orgnism.9eprezinta o importanta sura energetica pt org.$e afla localizat in
ficatglicogen hepatic,pana la 10, din greutatea sa' si muschiglicogen muscular, unde asigura procesu
contractiei musculare'.Cantitati mici de gliocogen se gasesc in toate tesuturile,inclusiv in creier. Cu iodul
se coloreaza rosu%bruncaramiziu' spre deosebire de amidon.7nitatea diglucidica repetitiva este maltoza.
$truct glicogenului este similara amilopectinei din amidon,continand unitati de glucoza atasate prin leg G%
1> si G%1,:.4radu de ramificare al glicogenului este mai mare decat la amilopectina iar M atinge 10
:
%10
B
.-n struct lui,reamificarile exterioare apar dupa :%B unit de glucozanD:' iar lant interioare apar dupa cca <
unitati de glucoza xD<' ceea ce ii confera un grad mai inalt de ramifiere si aspect mai arborescent in
comparatie cu amidon. $cindarea enzimatica a glicogen: a'-n tubul digestivglicogen alimentar'%%% -n
tubu digestiv hidroliza enzimatica a glicogenului alimentar se prodduce similar cu procesu de hiroliza
enzimatica a amidonului sub actiunea con&ugata si progresiva a celor < enzime:G%amilaze, 1%:%G%
glucozidaza si maltaza. b'-n tesuturiglicogen endogen'%%% in tesuturi,glicogenu endogen nu este scindat
in molecule de glucoza printr%o simpla hidrolizaimatica enzca in tubu digestiv',ci printr%un proces de
fosforilaza,proces in care intervine enzime num fosforilaze. 2egaturile G%1,: sunt scindate sub actunea
enzimei amilo%1,:%glucozilaza. ?egradarea intraceulara a glicogenului prin fosforilaza se realizeaza prin
scindarea leg G%1,> incepand de la expremitatea nereducatoare a lantului, eliberand succesiv molecule de
glucozo%1%fosfat. Glicogenul hepatic este astfel fragmentat pana la glucoza libera care trece in sange pt a
mentine constant nivelul glicemieefecthiperglicem'.Glicogenul muscular constituie prin glucoza pe care
o elibereaza sursa de energie a contractiei musculare.
3.CELULOZA- 1ste de natura vegetala,fiind constituent principal al peretilor plantelor cu rol de
sustinere al acestora. 1ste cel mai raspandit poliglucid.Prezinta o struct cristalina cubica.7nittea diglucid
repetitiva este celobioza. $e dizolva in lichidul $chOeitzer si cloro%iodura de .n cu care da colortie
violeta. $truct celulozei%este formta din lanturi filiforme,liniare constituite din cca 1000 unitati de H%
glucoza,in care se stabilesc leg H%1,>. Are MD10
:
. #u cuprinde ramificari dar are posibilitatea de a se uni
in fibre. ?atorita tipului de legaturi ozidice H,celuloza nu este hidrolizata de amilaze si de celulaze si
celobiaze,enzime absente in org uman,dar prezente in sistemul hepatopancreatic al melcului,in unele
ciuperci si mucegaiuri. -n rumenul erbivorelor se gaseste o bogata populatie de microorganisme ce pot
metaboliza celuloza cu formare de acizi grasi inferiori,gaze si urme de glucoza.Acizii grasi inferiori
formati sunt folositi chiar de microorganisme,dar si de catre animal,servind ca sursa importanta de
energie. 2a om, celuloza este putin utilizata,sub influenta florei intestinale si trece prin tractul
gastrointestinal in mare masura nemodificata,eliminandu%se prin fecale,de aceea se utilizeaza la sugari pt
stimularea peristaltismului intestinal.
SUB.1;.
GLICOZAMINOGLICANIPROTEOGLICANI:structc#!s$%r&# '$&c6$)$c
$unt constituite dintr%o componenta glucidicapoliglucid care contine pe langa C,!," E# siMsau $'
cantitativ predominanta si o componenta de natura proteica in proportie redusa. Continutul glucidic al
proteoglicanilor variaza intre +=%*0, din masa moleculara. Componentele glucidice ale proteoglicanilor
sunt denumite si glicozaminoglicani 4A4'. Cu exceptia acidului hialuronic, care formeaza lanturi
heteropoliglucidice solitare,ceilali 4A4 se asociaza covalent sau electrovalent cu proteine,formand
proteoglicani. Componenta glucidica se leaga de compomponenta proteica prin legaturi covalente sau
electrovalente. )ormeaza solutii vascoase,consistente cu aspect de mucus. 3ermenul mai vechi folosit de
mucopoliglucide sau mucopolizaharide desemneaza heteropoliglucide de origine animala ce contin oze
aminate si care se gasesc ca atare sau in combinatie cu proteinele8 prefixul Fmuco6serefera la raportulor
cu mucusul,secretievascoasa cu semnificatiefiziologica. -n cadrulacestora s%au
delimitatmucoidele,caracterizteprinlegaturi stabile
covalenteintreproteinesipoliglucidesimucoproteidele,ansamblulproteinelor cu poliglucidele reunite
intreeleprin leg saline. Proteoglicanii se gasesc in substfundamentala care
unestespatiuldintrecelule,incartilagii,tendoane,
piele,lichidsinovial.-nteractiunileintreproteoglicanisimoleculele de colagen,elastina,fibronectinasunt
decisive in organizareamatriceiextracelulare.
R&# '$&c6$)$c: 1*-ntra in constitutia subst fundamentale a tesutului con&unctiv,caruia ii confera
consistenta si flexibilitate. 2*Confera rezistenta mecanica si elasticitatete suturilor in asociere cu
colagenul si elastina. 3*-ntra in struct cartila&elor. +*Au rol in cimentarea tesuturi. 3*Actioneaza ca agenti
de lubrefiere la niv articulatiilor. 4*Au rol in permeabilitatea vaselor sanguine. 5* Au rol in mentinerea
constantei lichidelor oculare. 8*Au rol in fecundare,repsectiv in prote&area ovulului fecundat. 9*Prote&aza
mucoasele tubului digestiv de actiunea mecanica a unor alimente,precum si de actiunea enzime
proteolitice. 1;*Constituie o bariera contra patrunderii in organism a microbilorsi a toxinelorbacteriene.
11*Au rol in reactii imunologice. 12*Actionaza ca anticoagulant al sangelui sau agenti antilipemici
heparina'. 13*Au rol in calcifiere. 1+*Contribuie la fixarea cationilor in organism. 13*Contribuie la
controlul si mentinerea apei si a electrolitilor extracelulari.Caracterul hidrofil puternic si densitatea mare
de sarcina negativa,care le permite sa lege cationi osmotic activi,fac ca proteoglicanii sa lege mari
cantitati de apa. 14*"rganizarea struct a proteoglicanilor precum si hidratarea avansata a acestor
molecule, care formeaza geluri chiar la concentratii mici,usureaza migrarea moleculelor hidrosolubile,in
mediul extracelular,etc.
4licozaminoglicaniiproteoglicanii',in functie de natura componentei glucidice,pot fi cu caracter
acidceimairaspanditi' si neutru. 4A4 acizi sunt: hexozaminaglucozamina sau galactozamina' si acidu
uronicac glucuronic sau galacturonic'. 4A4 neutrisunt: hexozaminaglucozamina sau galactozamina si
nu contin acid uronic. !exozamina se prezinta in mod frecvent sub forma de derivat acetilat sau sulfurat.
4A4 cu caracter acid se prezinta sub forma de lanturi lungi constituite din unitati diglucidice repetitive
compuse de acid uronic si hexozaminaderivatia cetilati sau sulfurati'8 aceste unitati diglucidice se
policondenseaza,formand macromolecula poliglucidica care se ataseaza electrovalent sau covalent la
componenta proteica cu exceptia acid hialuronic'.
SUB.11.
ACIDUL HIALURONIC
Acidu hialuronic este o subst cu masa moleculara mare care se compune din acid%?glucuronic si #%
acetilglucozamina care se leaga in pozitia H%1,<,formand unitatea diglucidica repetitiva denumita acid
hialobiuronic8 acesta se leaga in pozitia H%1,> de o alta unitate constituita din acid ?%glucuronic si #%
acetilglucozamina8 aceste unitati diglucidice se condenseaza formand macromolecula poliglucidica.
Acidu hialuronic, singurul 4A4 nesulfurat, se pare ca nu este legat covalent de o molecula proteica. 1l
poate forma insa arhitecturi moleculare Fgigant6prin asamblare cu proteoglicani continand cu precadere
condroitin sulfati. Acidu hialuronic se gaseste raspandit in subst fundamentala a tesutului con&unctiv,
cartila&e,in umoarea vitroasa,in lichiduls inovial,in cordonul ombilical,etc. -ndeplineste un rol de liant
tisular,actionand ca un Fciment intracelular6.Calitatile structurale descrise, comportareavasco%elastica a
solutiilor sale,il fac un bun lubrefiant si Fabsorbant al socurilor6. Macromolecula de acid hialuronic poate
fi depolimerizata,respectiv hidrolizata specific de enzima denumita hialuronidaza prezenta in
spermatozoizi,veninuri,diferite bacterii si tesuturi animale,ceea ce duce la alterarea capacitaii de filtru
selectiv al subst fundamentale si la expunerea tesuturilor la invazia bacteriana.$ub actiunea
hialuronidazei,se rupe legatura H%1,> dintre acidu glucuronic si #%acetilglucozamina.
0iosinteza acidului hialuronic are loc la nivelu fibroblastelor si are o F&umatate a timpului de
reinoire6scurta @ zile',ceea ce impune formarea sa continua.Concentratia de acidhialuronic creste in
timpul morfogenezei si a repararii tisulare. -mportanta sa biologica est ecorelata cu aceea a
hialuronidazelor. -n serul sanguin exista o antihialuronidaza inhibitor fiziologic de hialuronidaza%P!-'
care inhiba actiunea hidrolizanta a hialuronidazei.
SUB.12.
CONDROITINSUL,ATII
Condroitinsulfatii sunt constituiti din acizi uroniciglucuronic sau galacturonic' si #%acetilgalactozamina
pe care este grefat radicalul acidului sulfuric la E"! de la C> sau C:8 intre acidu glucuronic si #%
acetigalactozamina se realizeaza o leg glicozidica H%1,<,formandu%se unitatea diglucidica repetitiva
denumitacondrozina care se leaga de unitati similare H%1,>8 aceste unitati diglucidice se policondenseaza
formand macromolecula poliglucidica care se ataseaza electrovalent la o componenta proteica. -n functie
de pozitia pe care o ocupa molecula #%acetilgalactozaminei radicalul acidului sulfuric, se intalnesc
condoitin%>%sulfatii si condroitin%:%sulfatii,sau condroitinsulfatii A si C,ambele sensibile la actiunea
hialuronidazei testiculare. $e gasesc distribuiti in cartilagii,oase ,tendoane,piele ,aorta,cornee. #umarul
mare de sarcini negative din molec condroitinsulfatilor ii consacra ca Frasini6schimbatoare de cationi, cu
rol important in reglarea homeostaziei matricei cartila&ului si in mineralizarea matricei osoase.
Proteoglicanii continand condroitinsulfati se asociaza,prin intermediul unor proteine de legare,cu acidul
hialuronic, formand agregate supramoleculare de dimensiunifoarte maricca 100 molecule de
proteoglicaniMmolecule de acid hialuronic', cu masa molecule de ordinu sutelor de milioane.
C&.1r&$t$.su#%!tu#B(CSA-B*sau dermatansulfatul,contine in locul acidului glucuronic izomerul steric al
acestuia la C=,acidului iduronic. ?ermatansulfatul este un constituent principal al tesutuluicon&unctiv
dermic8 mai este prezent in tendoane,valvele cardiace,peretele vascular.
SUB.13.
HEPARINA
H-"!r$.! este un 4A4 avand o serie de particularitati structurale din care decurg si unele particularitati
functionale.7nitatile diglucidice repetitive legate prin legaturi ozidice de tip G%1,>, manifesta o mare
heterogenitate in privinta componentei de acidului uronic,care poate fi acid glucuronic sau acid iduronic
sulfatat,cat si a glicozaminei care poate fi #%sulfatata sau #%acetilata. Principala particularitate structurala
a heparinei o constituie cantitatea importanta de grupari sulfat legate la azotul aminic grupari #%sulfat'.
$ulfatarea glucozaminei este numai partiala8 =0, din radicalii de glucozamina fiind acetilati. 4ruparile
"%sulfat sunt localizate in general la C: al glucozaminei si C@ al acidului iduronic sau glucuronic.
!eparina se gaseste in sange,aorta,plamani.$pre deosebire de ceilalti 4A4,heparina nu este un
component intracelular, ea fiind sintetizata in mastocitele care bordeaza peretele arterial in ficat,piele si
plaman. Are rol de anticoagulant fiziologic al sangelui,impiedicand coagularea spontana a acestuia.
!eparinele au si rol de coenzima in sistemul lipoproteinlipaza din peretii capilarelor,enzima ce actioneaza
asupra chilomicronilor din plasma si a lipoproteinelor cu densitate foarte &oasa producand hidroliza
trigliceridelor',servind astfel,la inlaturarea tulburarii produse de chilomicroni,de unde denumirea de factor
de clarifiere a plasmei.
SUB.1+.
LIPIDE-structur!#&c!#$/!r-&r$0$.-r&# '$&c6$)$c
LIPIDELE,constituenti esentiali ai organismelor vii,sunt biomolecule care rezulta din combinarea acizi
grasi cu diferiti alcooi prin formare de legaturi chimice de tip ester sau amida si prin hidroliza sunt
descompuse in subst componente. Acestea reprezintalipide saponifiabile. " alta clasa, lipidele
nesaponifiabile, care nu sunt scindate hidrolitic in compusi mai simpli,reuneste diverse categorii de
compusi,hidrocarburi superioare si derivati oxigenati ai acestora,alcooli, aldehide,acizi care cuprind
schelete alifatice sau ciclice cu struct poliizoprenica : terpene,carotenoizi,steroizi. 7nele lipide sunt
asociate cu proteine si alcatuiesc lipoproteide, altele cu glucide dand nastere la glicolipide. $unt molecule
cu struct hidrofoba, apolara care le confera proprietatea fizica de a fi insolubile in apamediu apos' si
solubile in solventi organicicloroform,benzen,eter,tetraclorura de carbon,alcool etilic etc.'.
L&c!#$/r-! s$ &r$0$.-! #$"$1-#&r: A.2ipide de constitutie sau de structura% sunt distribuite in citoplasma
celulara indeplinind un rol plastic,intrand in struct diferitelor componente celulare si subcelulare si
participand la mentinerea integritatii structurale a celulei. #u variaza in functie de starea de nutritie a
organismuluichiar in starile de subnutritie, nu se constata modificari la nivelu lipidelor constituente'.
B.2ipide de rezerva% sunt localizate in special in tesutu adipos si reprezinta o sursa importanta de
energie pt org. $unt de origine exogenaalimentara',putand proveni insa si din transformarea metabolica a
glucidelor si protidelor ingerate. Prezinta variatii cantitative in functie de factorii alimentari si fiziologici8
in starile de subnutritie,lipidele de rezerva din tesutu adipos sunt mobilizate si consumate de catre
organism.
Or$0$.-! #$"$1-#&r:A.1xogena% prin asimilatie,acizii grasi,respectiv lipidele provenite din aport
alimentar sunt utilizate de catre organism pt formarea lipidelor proprii. B.1ndogena%organismu are
capacitatea de a%si procura lipidele necesare si prin reactii de biosinteza.
R&# '$&c6$)$c: 1.Constituie o importanta sursa de energie pt org.-n comparatie cu glucidele si
protidele,lipidele au o valoare energetica superioarade ex,prin metabolizarea a 1 g de lipide se obtin *,<
calorii in comparatie cu numai >,1 caolrii cat furnizeaza 1 g glucide'. 2.-ndeplinesc un rol plastic ,intrand
in struct diferitelor componente celulare si infracelulare. 3.-n asociatie cu proteinele,formeaza unitatea
structurala de baza a membranelor celulare si a particulelor subcelulare,intervenind in reglarea
permeabilitatii respectiv a trasportului prin biomembrane. +.Participa la organizrea si mentinerea
compartimentarii intracelulare necesara realizarii si reglarii proceselor metabolice. 3.Participa direct sau
indirect la diferite procese metabolice ca activatori ai unor enzime,componente ale sistemului de transport
al electroni in mitocondrii. 4.)unctioneaza ca un sistem de transport in lichidele biologice pt subst
nepolare,liposolubilevitamine liposolubile, unii hormoni,acizi grasi esentiali etc'. 5.Au rolul de izolatori
electrici,termici si mecanici.
-n struct unor lipide,pe langa acizi grasi si alcooli,pot intra si alte componente ca radicali ai acidului
ortofosforic,ai acidului sulfuric,glucideoze,oligoglucide'.
SUB.13.
ACIZI GRASI-structur!c#!s$%$c!r-r&# '$&c6$)$c
ACIZII GRASI sunt monocarboxilici9%C""!' cu un puternic caracter hidrofob. -n struct lipidelor
animale participa,aproape in exclusivitate,acizi grasi cu numar par de atomi de Cde la > la @:'. 9adicalul
acil 9%' este alcatuit dintr%un lant hidrocarbonat: lungime variabila continand intre >%<0 atomi de C8
struct liniara,ramificata sau ciclica8 caracter saturat sau nesaturat, continand una,@ si resp <,>,duble
legaturi8 radicalul unor acizi grasi poate avea grefata si grup E"!acizi grasi hidroxilati%hidroxiacizi'.
1.Ac$/$ 0r!s$ s!tur!t$% acizi grasi cu catena liniara saturata corespund formulei generale: CH3-
(CH2*.-COOHin care . are valori intre > si <0. -n lipide de origine vegetala predomina acidu palmitic.
2a animale cu sange rece,predomina acidu palmitic,urmat de acidu miristic. -n lipidele animalelor cu
sange caldinclusiv la om' predomina acidu palmiticC1:',urmat de acidu stearicC1+' si in cantitati mici,
acidu miristicC1>'. Acidu lignogericC@>' este un component al lipidelor din tesutu nervos.
?enumire uzuala #r atomi de carbon $tructura 9aspandire in natura
Ac butiric > C!<C!@'@C""! 7nt
Ac miristic 1> C!<C!@'1@C""! Ma& grasimi naturale
Ac palmitic 1: C!<C!@'1:C""! Ma& grasimi naturale,in
special de palmier
Ac stearic 1+ C!<C!@'1+C""! Ma& grasimi animale
Ac lignogeric @> C!<C!@'@>C""! $fingomieline,cerebrozide,ulei
de arahide
2.Ac$/$ 0r!s$ .-s!tur!t$-Acizi grasi liniari nesaturati sunt acizi monocarboxilici,care contin in
molecula una sau mai multe duble legaturi. Acesti acizi difera intre ei prin lungimea lantului hidrocabonat
si prin nr si pozitia dublelor legaturi.1i pot fi simbolizati printr%o notare care indica nr atomi de C din
lant,pozitia si conformatia dublelor legaturi. ?e ex: acidu oleic 1+ atomi C si 1 dubla leg cis intre
carbonii * si 10' este simbolizat 18.1<9 in care 1+ indica nr atomilor de C,1%o dubla leg,*%locul dublei
legaturi. Ma&orittea acidului grasi nesaturati naturali au configuratia cis.
?enumire uzuala #r atomi de carbon $tructura #r si poz dublei
legaturiP'
Ac palmitoleic 1: C!<C!@'=%C!DC!%
C!@'BC""!
P*
Ac oleic 1+ C!<C!@'B%C!DC!%
C!@'BC""!
P*
Ac linoleic 1+ C!<C!@'>%C!DC!%
C!@%C!DC!%
C!@'BC""!
P*,1@
Ac linolenic 1+ C!<%C!@%C!DC!%
C!@%C!DC!%C!@%
C!DC!%C!@'BC""!
P*,1@,1=
Ac arahidonic @0 C!<C!@'>%C!DC!%
C!@%C!DC!%C!@%
C!DC!%C!@%
C!DC!C!@'<C""!
P=,+,11,1>
Ac nervonic @> C!<C!@'B%C!DC!%
C!@'1<C""!
P1=
Cei mai importanti dpdv fiziologic sunt acizii grasi nesaturati cu 1+ at C. Cei mai abundenti la om sunt
cei cu 1+ atomi de C oleic,linoleic'.Acidu linoleic,linolenic si arahidonic au fost denumiti si acizi grasi
esentialiA.G.E.* sau vitamine F,6, participa la formarea membranelor celulare,la metabolismul
mitocondrial, intra in struct fosfolipidelor, sunt precursori ai prostaglandinelor. -n unele lipide
complexesfingomieline,cerebrozide,sulfatide' se gasesc ac grasi cu @> atomi de C:
saturati,nesaturatisihidroxilati.?atorita prezentei dublei legaturi,acizii grasi nesaturati pot aparea sub
forma de izomeri. Atfel,deex,acidu 1+.1P* cu dubla leg intre *%10 apare sub forma cisac oleic' si transac
elaidic'. Acid oleic este larg raspandit in lipide natural,in timp ce acidu elaidic apare in lipide animale
numai daca a fost introdus in alimentatie. Acidu palmitoleic,omologul cu 1: atomi de C al acidu oleic este
tot de forma cis si se gaseste in proportii diferite in lipidele din organele animalelor cu sange cald.
3.Ac0r!s$6$1r&=$#!t$ ac cerebronic si hidroxinervonic inra in constitutia lipidelor din creier.
?enumireuzuala #r atomi de carbon $tructura Caracter
Ac cerebronic @> C!<%C!@'@1%C!%
C""!
Q
"!
$aturat
Ac hidroxinervonic @> C!<%C!@'B%C!DC!%
C!@'1@%C!%C""!
#esaturat P1=
SUB.14.
ACIZI GRASI CU STRUCTURA EICOSANOIDICA
Ac$/$$ -$c&s!"&#$-t$#-.$c$ tri%,tetra% si pentaenoici' sunt precursori ai unei clase de compusi cunoscuti sub
denumirea generica de Feicosanoizi6, care au o catena formata din @0 atomi de C. 1icosanoizii au
structchimicacaracteristicaacizilorgrasisisuntFhormonieicosanoizi6, Fmolecule semnal6. -n
clasacompusiloreicosanoizi se include douasublcasedistincte: 1.ProstaglandineP4' $- @.2eucotriene23'.
217C"39-1#12123'reprez o subclasa de eicosanoiziformata din derivati hidroxilati ai acidului
arahidonic,fiind izolati din leucocite.?enumirea de leucotriene provine de la faptul ca au fost izolate
pentru prima data din leucocite si de la caracterul lor nesaturat <,>,= duble leg',specific structurii
acestora. Au fost denumite si eicosanoizi aciclici deosebindu%se de prostanoizi care provin tot de la acidu
arahidonic,dar care poseda in molecula un ciclu pentanic. 2eucotrienele se pot clasifica in leucotriene
simple nepeptidice si leucotriene peptidice: acestea din urma fiind legate de o tiopeptida.
SUB.15.
PROSTAGLANDINE
PROSTAGLANDINELE (PG* constituie o sublcasa de eicosanoizi a caror denumire deriva de la faptul
ca acesti compusi au fost izolati pentru prima data din lichidul seminal,in mare parte rezulatat din secretia
prostatei. 7nele efecte fiziologice ale acestor compusi au fost cunoscute din anii R<0 iar denumirea de
prostaglandine a fost data in 1*<= de vatre von 1uler. -zolarea unor derivati de tipul P41@ si P4)@ si
elucidarea structurii acestora s%a facut de catre/erstorm si $&ovall in 1*=B. -n subclasa prostaglandinelor
se include < grupe de compusi: prostaglandine commune tip A,0,1,),!,4',prostaciclineprostaglandine
de tip -' sitromboxani3K'.
1.Pr&st!0#!.1$.-#- c&))u.- reprezinta cea mai extinsa grupa de compusi care formal deriva de la un
acid gras Fipotetic6cu @0 atomi de C denumit acid prostanoic.Acest acid prezinta un ciclu pentanic intre
atomii de C din pozitia +%1@ de care se leaga @ radicalidintre care unul carboxilat'. $%au izolat > tipuri de
prostaglandine A,0,1, si ) 0ergstormsi col.,1*:<' considerate clasice,acestea au aceeasistruct de
baza,dar se deosebesc intre ele prin anumite detalii in struct ciclului pentanicsiMsau ale uneia din catenele
laterale.?e ex, P4 din seria 1 P41' poseda o grupare cetonica in pozitia C* pecand P4 din seria
)P4)' poseda in aceasta pozitie o grupare hidroxil. -n afara de aceste > tipuri,s%au mai izolat
P44,P4!,P4-denumite si prostacicline' etc. -n prezent se cunosc numerosi derivati P4cca <%> in
cadrulfiecarui tip',nr acestora depasind cifra de 1= P4. P4 se sintetizeaza in organism avand precursori
acizi grasi polinesaturatiacidu arahidonic'.Prezenta P4 a fost semnalata in tesuturile diferitelor organe:
creier,inima,stomac, intestin,rinichi,uter,testicule.Predomina in organele genitale,prostata si in splasma
seminala.
2.Pr&st!c$c#$.-#- sunt compusi eicosanoidici din subclasa prostaglandinelor cunoscute si sub denumirea
de prostaglandine de tip-P4-'. P4-@ este cel mai reprezentativcompus din aceasta grupa. Producerea
diferitelor specii moleculare de prostacicline este moderata de diferite enzime care difera in functie de
tipul de celule si tesuturi.
3.Tr&)'&=!.$(T7* denumirea provine de la faptul ca acesti compusi au capacitatea de a forma
trombusul in interiorul vaselor sanguine si a faptului ca pentaciclul este inlocuit printr%un hexaciclu cu
oxigendenumit Foxan6'. 3K sunt metaboliti foarte activi,derivati din prostaglandinele de tip
!@,prezentand structuri de tip endoperoxidic, in care la ciclul pentanic se leaga oxigen,formandu%se
compusi de tipul tromboxan A@3KA@' si tromboxan 0@3K0@'.
SUB.18.
ACIZI GRASI-PROPRIETATI GENERALE(s-#-ct$-*
1*9adicalul acidului gras E9acil' confera intregii molecule un caracter hidrofob. ?e ex,acidu stearic
C1B!<=C""! este constituit dintr%un lant hidrocarbonat puternic nepolar format din 1B leg covalente C%
C si <= leg covalente C%!.9ezulta ca in acidului stearic exista in total =@ leg puternic nepolare care
anuleaza practic complet caracterul polar al gr acid%C""!'. 9ezulta astfel ca lipidele care contin unul
sau mai multi ac grasi in molec lor sunt subst puternic nepolare cu caracter hidrofob,ceea ce le confera
proprietatea de a fi insolubile in apa.Aceasta caracteristica fizico%chimica prezinta o importanta
semnificativa pt participarea lipidelor in struct si premeabilitatea biomembranelor. 2*Acizii grasi saturati
cu pana la + atomi de C in molecule sunt lichizi.9estul acizilor grasi saturati sunt solizicristalizati'.Acizii
grasi nesaturati sunt toti lichizi.3emperaturile de topire si de fierbere cresc odata cu cresterea masei
moleculare. 3*Acizii grasi inferiori sunt solubili in apa,iar cei superiori incepand cu acidu lauric' sunt
insolubili in apa, dar solubili in solventi organici.$olubilitatea scade odata cu cresterea nr atomilor de C.
+*Acizii grasi saturati sunt mai stabili dpdv chimic decat acizii grasi nesaturati care datorita prezentei in
molec lor a dublelor leg,prezinta o mare reactivitate chimica manifestata prin: aditie de halogeni,aditie de
hidrogen,oxidare la nivelu dublei leg. 3*Acizii grasi disociaza la nivlu gr EC""!:
9%C""!S%I 9%C""
%
J !
J
.-n consecinta, hidogenul din gruparea EC""! poate fi inlocuit cu metale.
5*Acizii grasi reactioneaza cu bazele formand sapunuri: 9%C""!J#a"!9%C""#aJ!"!.
$apunurile au proprietatea caracteristica de a se comporta ca agenti de emulsionare. $apunurile de #a si
( sunt solubile, pe cand sapunurile de Ca ,Mg,0a etc sunt insolubile.8*Cu alcooli de diferite tipuri, acizii
grasi reactioneaza formand esteri: 91%C""!J9@%"!91%C"%"%9@J!"!. Prin aceasta reactie se
formaza ma&oritatea lipidelor din organism. 9*Prin hidrogenare catalitica,acizii grasi nesaturati se
transforma in acizi grasi saturati corespunzatori. 1;*Prin aditie de halogeni0r,Cl,-' la dubla leg,acizii
grasi nesaturati se transforma in derivati halogenatisaturati'corespunzatori. Cantitatea de iod care se
poate aditiona la un acid gras nesauratt constituie un indice de apreciereindice de iod' a gradului de
nesaturare a acidului gras, respectiv a nr de duble leg existente in molecula. 11*Ac grasi nesaturati se
oxideaza la nivelu dublei leg,formand compusi oxigenati,peroxizi.Acesti peroxizi ai acizilor grasi,sub
actiunea luminii,a umiditatii si a microorganismelor se rup la niv gruparii E"%"%,rezultand aldehide si
acizi cu nr mai mic de atomi de C. Acest proces de oxidare e cunoscuta sub denum de
Francezirea6grasimilor.9eactiile de oxidoreducere Fin vivo6 parcurgcaibiochimice specific
metabolismuluilipidic. 12*Acizii grasi reprezinta componentele generatoare de energie din molecula
lipidelor,aceasta energie este eliberata prin degradarea metabolica a acizilor grasi.
SUB.19.
ALCOOLI(LIPIDE NESAPONI,IABILE*-structc#!s$r&# '$&($)$c
I.A#c&&#$ !#$%!t$c$ .-!/&t!t$: !*4icerolul este cel mai raspandit alcool in lipidele simple si complexe.
$e esterifica cu acizii grasi formand: monogliceridemonoacilgliceroli',digliceridediacilgliceroli',
trigliceridetriacilgliceroli'. Cu acidul fosforic formeaza G%glicerofosfatul.Acesti derivati se formeaza ca
metaboliti intermediari in procesele metabolice cu importanta biochimica. '*Alcooli monobazici
superiori alcool cetilic: C!<%C!@'1>%C!@%C""! si alcool stearilic: C!<%C!@'1:%C!@%"!.
II.A)$.&!#c&&#$(!#c&&#$ !#$%!t$c$ !/&t!t$*: !*Colamina: !"%C!@%C!@%#!@.
'*Colina.
c*$erina.
1*$fingozina si dihidrosfingozina:
%este un alcool superior cu 1+ atomi de C8 contine @ gr alcoolprimar si secundar'8 contine o grupare
amina%#!@'. -ntra in struct lipidelor complexe denumite sfingolipide.-ntra in struct lipidelor la care
participa sfingozina si dihidrosfingozina, legarea acidului gras se face #7 la gruparea E"! ci la gruparea
E#!@,rezultand o leg de tip amida.
III.A#c&&#$ !c$c#$c$: !*-nozitolhexadihidroxialcool ciclic' intra in struct inozitolfosfatidelor,fiind legat
prin intermediul acidului fosforic.$e gaseste indeosebi in muschi. '*$terolisunt alcooli policiclici care
fac parte din clasa steroizi si care deriva de la struct ciclica de baza denumitasteran C1B!@+' sau per%
hidro%ciclo%pentano%fenantren. Prezenta diferitelor grupari chimice grefate pe nucleul steran confera
steroizilor activitati biologice variate. $terolii care prezinta substituenti sau unele modificari moleculare
se numescsteroizisteroide'. $terolii care au E"! esterificat cu acizi grasi reprezinta steridele. ?in
aceasta grupa fac parte compusi de un deosebit interes biologic: sterolii ca
atarecolesterol,ergosterol,sitosterol,stigmasterol' dintre care unii au rol de provitamine D8 altii au rol de
hormonihormonii steroizi': hormoni sexualihormonii estrogeni,androgeni,gestageni' si hormoni
corticosuprarenalieni glucocorticoizi si mineralocorticoizi' $A7 $7#3: acizi biliari,steroizi cardiotonici
digitoxigenina,strofantidina,ouabagenina', steride etc. Clasificarea sterolilor se poate face dupa originea
lor,de ex: zoosterolicolesterol', fitosterolistigasterol,sitosterol', micosteroliergosterolul din ciuperci'.
SUB.2;.
COLESTEROLUL
C&#-st-r&#u# este principalul sterol de origine animala distribuit sub forma libera sau esterificata in toate
celulele organismului. Are un caracter hidrofob pronuntat.1sterii colesterolului sunt printre cei mai
hidrofobi constituenti celulari. Predomina in tesutu nervoscreier,maduva spinarii',galbenus de ou,calculii
biliari etc. Corlesterolul este de origine: exogena%dependent de aport alimentarin regim echilibrat este de
0,<%1gM@>ore' si endogena%este sintetizat din C!<%C"T$%CoA. -n ficat de sintetiz 1,= g colesterolM@> ore8
la nivelualtortesuturi peretele intestinal,glande suprarenale, musculatura' productia de colesteroleste de
0,=gMzi. $inteza colesterolului are loc in celulele reticulare si histocitare raspandite in tot organismu,sediul
principal al sintezei lui fiind insa in parenchimul hepatic.Colesterolul alimentar neabsorbit la nivelu
mucosaei intestinale sufera o reducere sub actiunea florei microbiene din intestinal grossi se transforma in
coprosterol,forma sub care se eliminaprinfecale.
R&# '$&c6$)$c 1*$ub forma de esteri cu acizi grasi superiori,intra in constitutia lipidelor complexe
numite steride. 2*Alaturi de fosfolipide participa la structura biomembranelor celulare animale si implicit
la permeabilitatea acestora. 3*Actioneaza asupra permeabilitatii eritrocitelor,influentand procesele de
difuzie. +*1ste antitoxic siantihemolitic,neutralizand efectul unor toxine sau inhiband actiunea hemolitica
a unor subst patrunse sau formate in organism. 3*Colesterolul participa la emulsionarea grasimilor
alimentare efectuata de acizii biliari la nivelu intestinului, prin micsorarea tensiunii superficiale dintre
apasilipide,deoarece poseda o grupare E"! hidrofila. 4*Participa la formarea chilomicronilor. 5*1ste
precursorul primar al acizilor biliari si al hormonilor sexuali si corticosuprarenalieni. 8*$ub forma de B%
dehidrocolesterol este precursorulprovitamina' vitamina ?< colecalciferol'.
#ivelul c&#-st-r&#-)$-$ este marit in numeroase situatii patologice.-nstarile de hipercolesterolemie se
intensifica atatexcretia cat si depunerea lui in tesuturi cu predilectie in cele avand un bioritm lent'.Astfel
se poate explica aparitia aterosclerozei depunerea colesterolului in intima arterelor'8 aterogeneza este
considerate ca fiind un proces enzimopatologic,caracterizat printr%un deficit in enzimele metabolismului
intermediar lipidic si protidic, cu participarea a unor numerosi factor,in parte
favorizantiendocrini,genetici,biochimicisanguini,vasculari'. Kantomatoza este depunerea colesterolului
in tesuturi.
C&#-st-r&#u# s!.0u$. este de origine hepatica endogena' darsiexogena.9epartizarea colesterolului intre
eritrocite si plasma este aproxegala8 in eritrocite predomina colesterolul liber @@%<0,', iar in plasma
cellulara,esteificat B0%B+,'.-n conditiifiziologice,intrecolesterolul hepatic si celulelor sanguine exista un
echilibrudinamic, nivelul colesterolului sanguin fiind dependent de factorii care influenteaza biosintezasa
in tesutul hepatic care intervine in reglarea colesterolemiei, proces in care sunt implicate sinteza,
depozitarea,degradareacatabolizarea' siexcretia colesterolului.
SUB.21.
ACIZII BILIARI
Ac$/$$ '$#$!r$ reprez un ansamblu de compusi steroizi secretati de bila in intestin sub forma de saruri
alcaline. Acizi biliari au ca precursor colesterolul si sunt sintetizati la nivelu ficatului si ulterior sunt
deversati in bila. $tructura chimica de baza din care deriva acizii biliari este !c$1u# c&#!.$c. -n functie de
nr si pozitia gr E"! grefate pe molecula acidului colanic deriva mai multi acizi biliari,ca de ex: ac
colic,ac deoxicolic,ac litocolic. Acizii biliari se con&uga in ficat cu glicocolul si taurina. Cei mai
importanti dpdv cantitativ sunt acidu glicocolic si acidu taurocolic. Ac glicocolicsub forma de saruri de
#a si ( se gaseste in bila umana si a erbivorelor si lipseste la carnivore. Ac taurocolicLapare in cantitati
mici in bila umana ,dar este singurul acid biliar in bila cainelui8 spre deosebire de ceilalti acizi biliari,la
care numai sarurile alcaline sunt solubile,acesta prezinta saruri solubile si cu metalele.
Ac '$#$!r$ c&.>u0!t$ sunt sintetizati in ficat din colesterol si ulterior secretati in bila,sub forma de saruri
de #a si ( datorita p!%ului alcalin al bilei',denumite generic s!rur$ '$#$!r-.$arurile biliare sunt
deversate in intestin unde actioneaza ca agenti de emulsionare a lipidelor alimentare usurand astfel
scindarea enzimatica si absorbtia acestora. $arurile biliare ca si sapunurile sunt subst tensioactive care
micsoreaUa tensiunea intrafaciala dintre @ lichide nemiscibile si au proprietatea de a emulsiona lipidele.
E)u#s$&.!r-! este procesul fizic de trecere in emulsie a @ lichide nemiscibile.1mulsia este un sistem
heterogen format dintr%o dispersie de picaturi fine ale unui lichid fazadispersata'intr%un alt lichid,faza de
dispersie.Aciziibiliarisarurilebiliare' ca si sapunurile,produce mulsionarea lipidelor insolubile in mediu
apos prin formarea unor particule fine cu interior hidrofob si exterior hidrofilsau solubil in mediu
apos',combinati cu Facizi biliari%acizi grasi6,6acizi grasi%lecitine6 solubile in apa.
Cca *0, sau chia rmai mult din sarurile biliare sunt reabsorbite si transportate prin vena porta la ficat,de
unde din nou secretate in bila si de aici in intestin. Pr&c-su# c$c#$c care permite reutilizarea continua a
sarurilor biliare este cunoscut sub denumirea de circulatiaciclul' enterohepatica a sarurilor biliare. -n
cazul afectiunile hepaticeuneleforme de ictere', acizii biliari pot apare in urina. 1liminarea sarurilor
biliare taurocolatulsiglicocolatul de sodiu' in urinac&#!#ur$-*,se produce in special in cazul de icter
mecanic,cand sarurile acizilor biliari nu mai sunt excretate in bila,acestea trec in sange,si sunt eliminate
prin urina. Colaluria mai apare in ictere prin hepatita,cand celula hepatica nu mai poate fixa acizi
biliari.9eactia este negativa in icterele hemolitice.
R&# '$&c6$)$c 1*Actioneaza la nivelu intestinului ca agenti de emulsionare a lipidelor alimentare pe
care le disperseaza in particule fine ,facilitand absorbtia lipidelor emulsionate si scindarea lor enzimatica
de catre lipaze. 2*Activeaza secretia pancreasului,determinand cresterea in duoden a cantitatii de lipaza
si a altor enzime pancreatice. 3*$timuleaza activitatea lipolitica a lipazei pancreatice. +*)avorizeaza
eliberarea entero;inazei enzima care converteste tripsinogenul in tripsina' la nivelu mucoasei intestinale.
3*$timuleaza motilitatea intestinala. 4*-nfluenteaza prin autoreglare,conversia colesterolului in saruri
biliare. 5*-ntervin in controlul sintezei colesterolului de catre mucoasa intestinala.$caderea concentratiei
sarurilor biliare in intestinul subtire induce cresterea sintezei colesterolului la acest nivel,astfel incat mai
mult colesterol devine disponibil pt conversia sa la nivelu ficatului in saruri biliare.
SUB.22.
STRUCTURA GENERALA A LIPIDELORCLASI,ICARE
Ac$/$ 0r!s$ ? A#c&&#$ @ L$"$1-
-n struct lipidelor complexe,pe langa acizi grasi si alcooli,intra si alte componente precum radicali ai
acidului ortofosforic, radicali ai acidului sulfuric sau oze galactoza,glucoza'. 1.2egatura tip ester: 91%
"! J 9@%C""!91%"%C"%9@J J!@". 2.2egatura tip amidasubstituita'
2ipidele se clasifica in lipide simplehomolipide' alcat numai din C,!," si lipide complexeheterolipide'
care pe langa C,!," mai contin siMsau #,P,$.
C#!s$%$c!r-! #$"$1-#&r:
A.L$"$1- s$)"#-in exclusivitate esteri8 substante ternareC,!,"'8 numai alcooliJac grasi8 componente
principale ale lipidelor de rezerva. $e impart in:
1* 4licerideglicerolJac grasi'8 2* $teridesteroli Jac grasi'8 3* Ceridealcooli superioriJac grasi'.
B.L$"$1- c&)"#-=-fie esteri,fie amide8 substante cel putin cuaternareC,!,", siMsau #,P,$'8
componente principale ale lipidelor de constitutie. $e impart in:
1* 4licerofosfolipidefosfolipide'Lcontin obligatoriu fosfor8 alcool:glicerol8 legatura tip ester. Acestea
sunt : a)Cu azot:lecitine,cefaline,serincefaline,plasmalogeni. b)Fara azot: acizi fosfatidici
inozitolfosfatide,cardiolipine.
2* $fingolipideLcontin obligatoriu azot8 alcoolsfingozina8 legatura tip amida. Acestea sunt: a)Cu fosfor:
sfingomieline. b)Fara fosfor: ceramide,cerebrozide,sulfatide,gangliozide.
SUB.23.
LIPIDE SIMPLE(HOMOLIPIDE*-structur!#&c!#$/"r&"r 0-.-r!#-r&# '$&($)$c
H&)&#$"$1-#- sunt sbst ternare,alcat numai din CHO.
$unt constituite numai din acizi grasi si alcooli.
$unt in exclusivitate esteri.
$unt componentele principale ale lipidelor de rezervatesut adipos'.
-n functie de natura alcoolului constituent, lipidele simple de origine animala se clasifica in:
acilgliceroligliceride', steride si ceride.
SUB.2+.
ACILGLICEROLII(GLICERIDE*-struct#&c!#$/!r-"r&"r 0-.-r!#-r&# '$&($)
G#$c-r$1-#- sunt lipidele cele mai abundente din natura.$unt componentele principale ale grasimilor de
rezerva din tesuturi si ale grasimilor din lapte.-n proportii variabile se gasesc si in lipoproteinele
plasmatice. $unst esteri ai glicerolului cu diversi acizi grasi,denumiti acilgliceroli. 4liceridele sunt lipide
neutre deoarece nu contin in molecula nicio grupare functionala ionizabila.
VmonoacilglicerolV VdiacilglicerolV VtriacilglicerolV Contin un atom de C asimetric. 9D radical al
acidului gras care pot fi identici sau diferiti'. Tr$0#$c-r$1-#- sunt de @ feluri: 1'"mogeneLcontin
radicali ai aceluiasi acid gras: troleina, tristearina,tripalmitina etc' si @'MixteLcontin radicali care
provin de la acizi grasi diferiti: stearodipalmitina, stearopalmitooleina,dioleostearina etc'.
#omenclaturaDnr si denumirea acizlor grasi care participa la esterificarea glicerolului.
Pr&"r$-t!t$ 0-.-r!#-Proprietatile fizice si chimice ale acilglicerolilor sunt determinate,in general,de
natura si nr acizilor grasi constituenti. 1*$unt solubili in solventi organici si insolubili in apa.
2*4rasimile naturale sunt amestecuri de diversi triacilgliceroli care nu au un punct de fierbere sau de
topire net.Cele solide prin incalzire se inmoaie treptat. 3*3riacilglicerolii au densitati mai mici decat
apa0,*: gMcm
<
'.Avand caracter hidrofob foarte pronuntat,nu se dizolva in apa.Monogliceridele si
digliceridele au un slab caracter amfipatic. +*Prezinta grade de consistenta diferite,in functie de natura si
proportia de acizi grasi constituenti: a'predomina acizi grasi saturatiLgrasimi si unturi gliceride de
origine anim,solide sau semisolide'8 seurigliceride de origine anim,de consistenta solida'. b'predomina
acizi grasi nesaturatiLuleiurigliceride de origine vegetala%cu exceptia uleiului de peste%de consistenta
lichida'. 3*Prin hidroliza chimicaacizi,baze' sau enzimaticalipaze', gliceridele se scindeaza la nivelu
legaturilor ester , in componentii structurali : glicerol si acizi grasi.
3rigliceridadigliceridamonogliceridaglicerol. !idroliza enzimaticacare se produce in
intestin',decurce in etape sub actiunea lipazei pancreatice. 4*Prin hidroliza alcalina ("! sau #a"! in
exces' si la cald,gliceridele se scindeaza cu formare de glicerol si sapunuri. Acest proces se num
saponificare. 9eactia de saponificare este catalizata Fin vivo6de catre enzimele de origine pancreatica
denum lipaze.5*Prezenta acizilor grasi nesaturati in molecula gliceridelor confera acestora proprietatea de
a aditiona halogeni bromsauiod' la dublele legaturi. Cantitatea de halogenice se aditioneaza la dublele
leg ale acizilor grasi este proportionala cu gradul de nesaturare al gliceridei. -ndicele de -"? -
i
' este un
indice de apreciere a nr de duble leg din gliceride. 8*Acil glicerolii nesaturati aditioneaza hidrogen la
dublele leg ale acizilo rgrasi nesaturati pe care ii contin. Ma&oritatea gliceridelor contin acizi grasi
nesaturati8 dublele leg din acestea se pot hidrogena in prezenta catalizatorilor Pt,Pd,#iredus'. ?eoarece
lipidele sunt cu atat mai lichide cu cat contin o proportie mai mare de acizi grasi nesaturati, hidrogenarea
conduce la grasimi din ce in ce mai saturate si respectiv mai solide. Acest proces sta la baza obtinerii
margarinei prin hidrogenarea grasimilor animale sau vegetle8 pentru corectarea gustului se poate adauga
galbenus de ou, iar pt asigurarea continutului de vitamine similar cu al untului, se adauga vitamineleA si
?.
9*$ub actiunea luminii,caldurii,umezelii,contaminarii cu bacterii si in prezent a unor factori care
genereaza radicali liberi,gliceridele in deosebi cei care contin acizi polietilenici,sufera un "r&c-s 1-
"-r&=$1!r- care se altereaza gustul si mirosulFrancezire6'.
R!.c-/$r-! este procesul de degradare a gliceridelor pe cale hidrolitica sau oxidativa cu formare de acizi
carboxilici liberi9%C""!',peroxizi91%"%"%9@',aldehide9%C!"',metilcetone 9%C"%C!<' sau alti
produsi chimici. 9adicalii peroxidici formati atat ca alte catene provocand si intretinand reactia de
peroxidare in lant. -n organism peroxidarea grasimilorsi a altor lipide nesaturate este inarziata prin
actiunea unor factori antioxidanti,captatori de radicali liberi.3otodata,organismul dispune de anumite
mecanisme de aparare impotriva efectelor nocive ale peroxizilor.
L&c!#$/!r-! 0#$c-r$1-#&r s$ r&#u# '$&c6$)$c: A.G#$c-r$1- 1- c&.st$tut$-(1- structur!*Asunt
componente structurale ale celulei legate de anumite formatiuni sau structuri
celularemembrane',particule infracelulare etc.
B.G#$c-r$1- 1- r-/-r2!Ase gasesc in celula sub forma libera,constituind o sursa energetica importanta pt
organism. 1xcesul de gliceride se depune in tesutu adipos unde pot fi mobilizate si consummate in functie
de necesitatile organismului.3rigliceridele constituie aprx *=, din lipidele tesutului adipos.Continutul in
trigliceride din alte tesuturi este insa mai mic ,cu exceptia celulelor intestinale unde aceste lipide se
sintetizeaza in procesul absorbtiei.Principalele organe furnizoare de trigliceride sunt tesutu adipos si
ficatul. 4rasimile de rezerva sunt alcat aproape exclusive din trigliceride.Mono si digliceridele sun
tintermediari in cursul sintezei si degradarii trigliceridelor si se gasesc in tesuturi in cantitati
mici.3rigliceridele din tesutu adipos uman contin urmatorii acizi grasi: ac
oleic,acpalmitic,aclinoleic,acpalmitoleic,ac stearic sialtiacizi. 1nzima #$"&"r&t-$.#$"!/! din sange
exercita o actiune lipolitica asupr atrigliceridelor,hidrolizandu%le cu eliberare de acizi grasi care se
distribuie in diferite tesuturi. ROL '$&c6$)$c: 1*Constituie reserve ma&ore de energie,furnizand prin
degradarea oxidativ a acizilor grasi constituenti,cea mai importanta cantitate de calorii. 2*-n combinatie
cu proteinele,sub forma de particule lipoproteice denumite chilomicroni,gliceridele servesc ca mi&loc de
transport al ac grasi prin sist limfatic si sange,pt a fi distrib in org. 3*$unt izolatori mecanici si termici,cu
rol de protectie a diferitelor organe interne.
SUB.23.
STERIDE-structur!#&c!#$/"r&"r$-t!t$ 0-.-r!#-r&# '$&c6$)$c
St-r&#$ ? Ac$/$ 0r!s$ @ St-r$1-(#-0!tur! -st-r*
Acizii grasi cu cea mai frecventa distributie in steride sunt: ac palmitic, ac stearic, ac linoleic. St-r$1-#-
sunt componente existente in toate celulele organismului inclusiv in membranele celulare,sunt prezente in
plasma sanguina si in unele lichide biologicelapte' si produse biologiceoua'8 cantitatea in care se gasesc
este insa relativ mica. C&#-st-r&#u# -st-r$%$c!t este sintetizat in principal in ficat.?esi colesterolul si
esterii sai manifesta solubilitate redusa in mediu apos,totusi,in plasma si tesuturi,sunt mentinuti in stare
solubila,datorita unor asociatii moleculare solubile pe care le formeaza in combinatie cu
proteinelecomplexe lipoproteice'. -n plasma, colesterolul se afla legat de diferite clase de lipoproteine :
:0, din colesterolul total de catreLDLlipoproteine cu densitate mica', @0, de HDLlipoproteine cu
cendistate mare', 1=, de VHDLlipoproteine cu densit foarte mare' si =, de chilomicroni. Colesterolul
reprezinta componenta ma&ora in H %lipoproteine2?2' care transporta colesterolul esterificat spre
tesuturiinclusiv vasele sanguine' pt a fi depozitat. G %lipoproteinele transporta colesterolul de la tesuturi
la ficat pt metabolizareconversia in acizibiliari'. !?2 sunt in competitie cu 2?2 pt fixarea la receptorii
tisulari si pot astfel reduce acumularea colesterolului in peretii vaselor sanguine.
-n regnul vegetal apar in special sub forma de palmitati de stigmasterol sau sitosterol.
SUB.24.
GLICERO,OS,OLIPIDE(,OS,OLIPIDE*-
structur!#&c!#$/"r&"r 0-.-r!#-r&# '$&($)
,&s%&#$"$1-#-: toate contin P, alcoolD0#$c-r&#,legatura tip -st-r.
4licerofosfolipidele sunt constituite dintr%o molecula de glicerol esterificat in pozitiile C1 si C@ cu @
radicali de acizi grasi E91 si E9@, iar in pozitia C< cu un radical !<P"> si un alcoolazotat sau neazotat'.
-n functie de natura radicalului K se obtin diferite glicerofosfolipide,cu azot sau fara azot.
4licerofosfolipidele reprezinta lipidele cu rol structural din celula.Membranele celulare si intracelulare
sunt constituite din glicerofosfolipide.$e gasesc in cantitati mari in tesutu nervos si galbenusul de
ou,predominand lecitinele.
R&# '$&c6$)$c 1*Prezinta unitati structurale constitutive ale biomembranelor in care sunt ascociate cu
proteinele. 2*Prezenta lor in toate biomembranele,ca si reinnoirea lor metaboilca continuaturn%over' in
timpu existentei acestor biomembrane denota roulul esential pe care%l indeplinesc in procesele de
permeabilitate selectiva. 3*$unt agenti de emulsionare capabili de a forma micele in mediu apos.Aceasta
proprietate le permite sa asigure solubilitatea lipidelor complet hidrofobe trigliceride,colesterol etc' intr%
un astfel de mediu si transportul acestora prin sange si limfa.+*-ntervin in unele reactii metabolice
furnizand prin degradarea lor,radicali ai acidului fosforic necesari activitatii celulare.
SUB.25.
GLICERO,OS,OLIPIDE CU AZOT
Structur! c6$)$c!: glicerol8 @ acizi grasi 91%C""! saturat, 9@%C""! nesaturat'8 acid fosforic8 alcool
aminoalcool'.
!*L-c$t$.- KDcolina 91Dacid gras saturatac palmitic sau stearic'
9@Dacid gras nesatac oleic,linoleic sau arahidonic'
%sunt cele mai abundente fosfolipide,se gasesc in proportia cea mai mare in structurile lipoproteice
membranare. Prezenta radicalilor de acizi grasi nesaturati polienici,face ca lecitinele sa fie foarte sensibile
la procesul de peroxidare. Au o structura amfiionicaDcaracter amfoter prin sarcina negativa a radicalului
fosforil si sarcina pozitiva a gruparii cuaternare de amoniu. -n organism sunt scindate de enzime specifice
denum fosfolipaze.
'*C-%!#$.-KDcolamina !"%C!@%C!@%#!@
%sunt raspandite in general in creier si tesutul nervos. $unt asociate cu lecitinele dar in cantitati mai mici.
Au o structura amfiionicaDcaracter amfoter si sunt sensibile la peroxidare. Prin metilarea gruparii E#!@
se transforma in lecitine.
c*S-r$.c-%!#$.- KDserina
%predomina in tesutul cerebral unde reprezinta cca =0, din totalitatea glicerofosfolipidelor. $e gasesc sub
forma de saruri de (. -nsotesc in cantitati mici celelalte fosfolipide in biomembrane. Prin decarboxilarea
radicalului de serina dau nastere la fosfa%tidil%etanol%aminecefaline'
1*P#!s)!#&0-.$ KDcolamina !"%C!@%C!@%#!@
%se gasesc in testul cerebralcca 10, din totalul glicerofosfolipidelor',tesutul nervos si muschi.
SUB.28.
GLICERO,OS,OLIPIDE ,ARA AZOT
Structur! c6$)$c!: glicerol8 @ acizi grasi 91%C""! saturat8 9@%C""! nesaturat'8 acid fosforic8 alcool
neazotat.
!*Ac$/$ %&s%!t$1$c$se formeaza in organism in cantitati mici ca produsi intermediari in procesele de
hidroliza enzimatica si biosinteza a gliceridelor si glicerofosfolipidelor. )ormeaza saruri de #a si (
solubile in apa
'*I.&/$t&#%&s%!t$1-(,&s%!t$1$# $.&/$t&#*KDinozitol %se afla alaturi de celelalte lipide in toate tesuturile.
Predomina in creier,tesutul nervos si muschiul cardiac. Au roluri importante in procesele de transmitere a
semnalelor extracelulare in toate tesuturile,sub actiunea fosfolipazei C elibereaza diacilglicerol si
inozitolfosfati, efectori ai unor mesageri extracelulari.
c*C!r1$&#$"$.-(D$%&s%!t$1$# 0#$c-r&#*KDfosfatidilglicerol %sunt distribuite in muschiul cardiac si in
membranele mitocondriale. $e prezinta ca un lichid uleios,de culoare galbena,insolubil in apa,cu un
continut ridicat in acid linoleic. Cardiolipinele au proprietati antigenice si sunt responsabile de activitatea
extractelor de inima in reactiile serologice de fixare a complementului,in care poate substitui antigenul
specific. $unt componente ale surfactantului pulmonar.
SUB.29.
S,INGOLIPIDE-structur!#&c!#$/!r-"r&"r 0-.-r!#-r&# '$&($)$c
S%$.0&#$"$1-#- contin #azot'. Alcool: sfingozina sau dihidrosfingozina. 2egatura tip amida.Acidul gras
9%C""! se leaga printr%o leg de tip amida de gruparea E#!@ din molecula sfingozinei sau
dihidrosfingozinei'. Acizii grasi care intra in struct sflingolipidelor contin cu precarede @> atomi de C si
pot fi saturati ac lignogeric', nesaturatiac nervonic' sau hidroxilati acizii cerebronic si hidroxinervonic'.
-n functie de natura radicalului K rezulta diferite sfingolipide: cu fosfor si fara fosfor.
ROL '$&c6$)$c 1*$unt lipide structurale fiind absente in grasimile de depozittesadipos adipos'.
2*$unt surse energetice pt organism datorita acizilor grasi pe care ii pun in libertate in vederea
catabolizarii. 3* $unt componente ale membranei celulare,in special a celor nervoase.$e gasesc cu
precadere in tesutul cerebral,ganglioni nervosi,splina si eritrocite. +*Participa la coagularea sangelui.
3*$untt ransportori de electroni si componente ale mitocondriilor,unde au loc procese intense de
oxidoreducere. 4*4licosfingolipidele sunt antigeni tumorali,antigeni de grup sanguin,antigeni
autoimuni,mar;eri limfocitari si mar;eri ai diferentierii celulare. 5*Woaca un rol important in fluiditatea
membrane. 8*Au un rol in modularea proliferarii celulare. 9*4angliozidele au rol de receptori si
cofactori ai receptorilor. 1;*2i se atribuie un rol important in fiziologia sistemului nervos central.etc.
SUB.3;.
S,INGOLIPIDE CU ,OS,OR
(S,INGOMIELINE*
S%$.0&#$"$1-#- cu %&s%&r,impreuna cu 0#$c-r&%&s%&#$"$1-#- alcatuiesc grupul fosfolipidelor.
Structur! c6$)$c!sfingozina sau dihidrosfingozina8 1 acid gras cu @> atomi de C8 fosforilcolina sau
fosforilcolamina.
S,INGOMIELINE KDfosforilcolina sau fosforilcolamina.
%sunt fosfolipide raspandite in toate structurile membranare si in lipoproteinele plasmatice.$unt cele mai
abundente si importante sfingolipide. $fingomielinele se deosebesc intre ele prin natura acidului gras
amidificat8 mai frecvent intalniti sunt : acizi grasi cu @> atomi de C% lignogeric si nervonic.
$fingomielinele din subst cenusie contin in proportie destul de mare si acid stearic.
$fingozina si radicalul acidului gras reprezinta componenta apolara hidrofoba' iar fosforilcolina sau
fosforilcolamina reprezinta componenta polarahidrofila' a moleculei de sfingomielina. 2a p! B se
prezinta sub forma de amfiioni sau au caracter amfoter. $fingomielinele se gasesc in cantitati mici in toate
tes organism uman,mai abundente fiind in subst alba a sistemului nervos central si nervii
periferici8participa la structura tecilor de mielina,de unde si denumirea de
sfingomieline,indeplinind,datorita caracterului lor hidrofob,rolul de izolator al tecilor de mielina din
axoni. -n encefalul uman,continutul de sfingomieline este de =,B=, din substanta uscata.
SUB.31.
S,INGOLIPIDE ,ARA ,OS,OR
Structur! c6$)$c!sfingozina sau dihidrofingozina8 1 acid gras cu @> atomi de C8
monoglucidehexoze' sau oligoglucide.
!*C-r!)$1-KD%"! Esunt raspandite in tesutu nervos,ficat,splina etc si se considera a fi metaboliti
intermediari in biosinteza altor sfingolipide.
42-C"$)-#4"2-P-?1
'*C-r-'r&/$1-KDH%galactozagalactocerebrozid' sau mai rar H%glucozaglucocerebrozid'. Au fost
identificate in creiersubst alba',rinichi,ficat,splina,eritrocite. $unt asociate cu lecitinele. Cerebrozidele cu
glucoza sunt mai rare8 in cazul dislipidozei 4A7C!19boala metabolica',se acumuleaza in cantitati
anormale in splina si sistemul reticulo%histocitar.
c*Su#%!t$1-KDgalactozo%@%sulfat% se gasesc aproape in exclusivitate in tesutu nervos insotind
cerebrozidele.
1*G!.0#$&/$1-KDcomplex oligoglucidicglucoza,galactoza, #%acetilgalactozamina'8 caracteristica lor
structurala o constituie prezenta in molecula a acidului #%acetil%neuraminicac sialic' legat la oligoglucid.
Acidul gras este frecvent acid stearic. $truct lor este complexa si insuficient elucidata. $e gasesc
distribuite in creiersubst cenusie',ganglioni nervosi,splina si eritrocite. -ntra in constitutia membranelor
celulare,in special a celor nervoase.
SUB.32.
GLICOS,INGOLIPIDE
42-C"$)-#4"2-P-?1
1.C-r-'r&/$1-KDH%galactozagalactocerebrozid' sau mai rar H%glucozaglucocerebrozid'. Au fost
identificate in creiersubst alba',rinichi,ficat,splina,eritrocite. $unt asociate cu lecitinele. Cerebrozidele cu
glucoza sunt mai rare8 in cazul dislipidozei 4A7C!19boala metabolica',se acumuleaza in cantitati
anormale in splina si sistemul reticulo%histocitar.
2.Su#%!t$1-KDgalactozo%@%sulfat% se gasesc aproape in exclusivitate in tesut nervos insotind
cerebrozidele.
3.G!.0#$&/$1-KDcomplex oligoglucidicglucoza,galactoza, #%acetilgalactozamina'8 caracteristica lor
structurala o constituie prezenta in molecula a acidului #%acetil%neuraminicacid sialic' legat la
oligoglucid. Acidul gras este frecvent acid stearic. $truct lor este complexa si insuficient elucidata. $e
gasesc distribuite in creiersubst cenusie',ganglioni nervosi,splina si eritrocite. -ntra in constitutia
membranelor celulare,in special a celor nervoase.
SUB.33.
BIOMEMBRANE
B$&)-)'r!.-#- sunt formatiuni chimice complexe supramoleculare de natura lipoproteica care
delimiteaza mediul intern al celulei ,precum si particulele intracelularenucleu,mitocondrii etc',
functionand ca o Fbariera6semipermeabila cu caracter selectiv in transportul diferitelor subst intre mediul
intern si extern al celulei. $tructura biomembranelor este constituita dintr%un strat dublu de lipide
polareaproape in exclusiviate %&s%&#$"$1-',marginit de o parte si de altaspre interior sispre exterior' de
catre un monostrat de proteine.?ublul strat de lipide astfel format si care constituie Fmiezul6membrane
este stabilizat si mentinut prin interactiuni hidrofobe care se exercita intre componentele apolare
hidrofobe' ale molec de lipide. Componentele hidrofile polare' se asociaza cu proteinele formand
legaturi electrostatice polare',intre sarcinile electrice ale regiunii polare a fosfolipidelor si sarcinile
electrice ale unor radicali de aminoacizi din proteine: interactiuni hidrofobe:lipide%lipide si interactiuni
electrostatice: lipide%proteine.
ROL '$&c6$)$c 1*9egeleaza transportul de substante intra% si extracelular,functionand ca o bariera
semi permeabila intre mediul extern si intern al celulei. 2*?elimiteaza celula si compartimenteaza
interiorul acesteia,delimitand,totodata,diferite formatiuni celulare. 3*Asigura homeaostazia metabolica a
celulei si mentinerea,in limite compatibile cu activitatea celulara,a concentratiei in diferite componente, a
presiunii osmotice,a volumului de lichid celular. +*Contribuie la coordonarea intracelulara a proceselor
biochimice.
B$&)-)'r!.-#- sunt impermeabile pt cele mai multe molecule polare.Aceasta proprietate confera un
anumit avanta& biologic,intrucat previne difuzia in afara mediului celular a diferitilor metaboliti
interni,dintre care cei mai multi sunt polari.Pe de alta parte,celula are nevoie pt activitatea sa de anumiti
metabolitiglucoza,aminoacizi, ionietc' care trebuie sa patrunda din exterior8 patrunderea acestora se
realiz pe baza unor mecanisme diferite capabile sa le stransporte prin biomembrane. 1xista cel putin > cai
prin care diferiti metaboliti pot traversa biomembranele,si anume:difuzia libera, difuzia mediata,
transportul activ, translocarea de grup.
SUB.3+.
PROTIDE-NOTIUNI INTRODUCTIVE-
Tr!s!tur$ 1-%$.$t&r$$r&# '$&($)c&.st$t c6$) 0-.c#!s$%1$str$'ut$-
PROTIDELE sunt purtatori materiali ai vietii,constituenti universali si indispensabili ai tuturor formelor
de viata8 protidele asigura organizarea si mentin struct morfologica a celulelor,precum si manifestarea
functiilor si activitilor vitale ale acestora. $unt biomacromolec alcat din unit molec denum !)$.&!c$/$
care se unesc unu de altu prin leg de tip peptidic %C"%#!%'. Prezinta proprietati fizico%biochimice
specifice,consecinta a organizarii structurale si respectiv a conformatiei spatiale a macromoleculei ce
determina functiile lor biologice. $unt alcat din 2;-22 !.!. fundamentali,aceeiasi la toate vietuitoare,de la
cea mai simpla bacterie pana la om. Manifesta un puternic dinamismspecific vietii' caracterizat printr%o
continua reinnoire ca rezultat al proceselor de sinteza si degradare. $ecventa a.a. respectiv aran&amentul
sau dispunerea acestora in struct macromoleculelor de protide este factorul comun care controleaza si
determina individualitatea conformationala si functionala a fiecarei protide. Protidele din hrana servesc
ca sursa primara de a.a. din care se sintetizeaza protidele celulare proprii. Protidele prezinta specificitate
de specie si specificitate de organ. Prezinta un inalt grad de organiz structurala si poseda un surplus de
energie libera care le asigura atributele unui sistem dinamic in permanenta activitate cu sistemele chimice
ambiante. $e prezinta intr%o extrem de larga diversitate de tipuri diferite structural si functional.
Protidele sunt )!cr&)&#-cu#- $.%&r)!t$&.!#- cu secvente specifice de a.a. si sunt expresia epigenetica
a genomului celular. $e afla intr%o stransa interdependenta cu acizii nucleici8 informatia genetica strocata
in ADN determina biosinteza diferitelor tipuri de protide dintre care unele participa,in calitate de
enzime,la biosinteza acizilor nucleici. R-#!t$! "r&t$1--!c$/$ .uc#-$c$ constituie dogma centrala a
biologiei moleculare:
ADN (transcriere'%ARN)traducere'%PROTIDE.
R&# '$&c6$)$c 1*Constituie suportul chimic structural si functional al materiei vii si al tuturor
fenomenelor specifice acesteia. 2*Participa direct la edificarea si mentinerea structurii tuturor celulelor, a
formatiuni infracelulare si a biomembranelor. 3*Protidele extista intr%o varietate moleculara foarte mare
si ele asigura diversitatea si specificitatea de forma a tuturor fiintelor vii. +*9prezinta principala biomasa
a org uman. 3*Prez purtatorul material al tuturor insiruirilor biologice: diferentierea,
cresterea,dezvoltarea si reproducerea. 4*-n calitate de enzime,protidele sunt biocatalizatori inlesnind
desfasurarea coordonata si reglarea tututor reactiilor chimice necesre activitatii celulare. 5* 1xercita
functii represoare,participand la reglarea sintezei proteice. 8* 7nele protide functioneaza ca
hormoni,participand la reglare procselor metabolice. 9*Actioneaza ca pigmenti
respiratori,transportand,pe cale sanguina,la tesuturi oxigen molecularhemoglobina' sau depozitand
oxigenul in muschimioglobina'. 1;*Participa la transport enzimatic al electronilor in lantul
respiratorcitocromii'. 11*-ntervin in procesu de coagulare a sangeluifibrinogen'.12*Woaca un rol
important in digestia gastro%intest a hraneienzime digestive',cu formare de molecule de talie mica care se
pot absorbi prin perete intestinal. 13*)unctioneaza ca subst cu rol contractil cu a&utoru carora org vii
indeplinesc activitati contractileactina,miozina,actomiozina' si locomotoare. 1+*)unctioneaza ca
anticorpiimunoglobuline' conferind imunitate org contra unor agenti patogeni externi. 13*Actioneaza ca
subst de sustinere,de protectie si de rezistenta mecanica;eratina din unghii,copite,par8 elastina vaselor
sanguine,colagenul%tendoane'. 14*Participa la struct biomembranelor in asociere cu lipide. 15*Protidele
indeplinesc functii de transport si de depozitare a unor compusi chimici ca ioni
metalici,vitamine,hormoni,oxigen,C"@,apa. 18*-ndeplinesc diferite roluri fizico%chimice intervenind in
procese de permeabilitate selectiva a biomembranelor,in transportu apei,ionilor anorganici si al diferitelor
subst organice,in mentinerea echilibrului acido%bazic functionand ca sisteme tampon etc.
C&.st$tut$-c6$)$c!0-.-r!#!sunt subst cel putin cuaternare8 contin obligatoriuC,!,",#.7nele contin $
si P, altele contin metale ca:)e,Cu,Mg etc. 7nitatea structurala de baza a protidelor o constituieB-
!)$.&!c$/$$.!eteroproteidele contin pe langa a.a. si o componenta neproteica num component prostetica
care confera heteroproteidelor proprietati si functii specifie.
C#!s$%$c!r- s$ 1$str$'ut$- I.?pdv al c&.%&r)!t$-$ s$ )&r%&#&0$-$ protidele se clasif in: A.Pr&t-$.-
%$'r$#!r-%in special structural: ;eratinedin
piele,par,lanacoarne,pene',colagenultendoane,tesutcon&unctiv', miozinamuschi',fibroinamatase'.
B.Pr&t-$.-0#&'u#!r--mentinerea si reglarea functiilor vitale ce necestia mobilitate si solubilitate: toate
enzimele, unii hormoni,anticorpi,albumina,fibrinogen,hemoglobina,etc. II. $ub aspect
structur!#protidele se clasifica in:A.PEPTIDE care sunt: a'"ligopeptidedin @%10
a.a'sib'Polipeptidemai multi de 10 a.a.'siB.PROTEIDE care sunt: a'!oloproteideproteinepropriu%zise'
si b'!eteroproteidea.a.Jcomponent de alta natura chimica'.
D$str$'ut$- -n organism,protidele se prezinta intr%o mare varietate de tipuri structurale care difera in
functie de organ8 protidele sunt organo%specifice,prezentand in primul rand,specificitate de
specie."rganele si tesuturile cu continutul cel mai ridicat de protide sunt: pielea,muschiul,ficatul8 tesutu
cerebral contine protide in cantitti mai reduse. Protidele sunt distribuite in struct infracelualre in cantitati
neuniforme8 in cea mai mare cantitate fiind distribuita in
hialoplasmanucleu,mitocondrii,lisosomi,microsomi,peroxisome,membrane plasmatica,hialoplasma si alte
particule'.
SUB.33.
AMINOACIZI PROTEOGENICI
A.AMINOACIZIACICLICI
1*A.!. )&.&-!)$.&-)&.&-c!r'&=$#$c$catenele laterale %9' sunt nepolare,hidrofobe. Manifesta o
solubilitate redusa in apa. Prezinta afinitate pt radicalii de aceeasi natura. Prezinta caracter neutru.ex:
glicocol,alanina, valina, leucina,izoleucina'
2*A.!. )&.&-!)$.&-)&.&-c!r'&=$#$c$ cu & 0ru"!r- !#c&&#(6$1r&=$!)$.&!c$/$* 4ruparea alcool fiind
hidrofila confera acestor a.a. o mare solubilitate in apa.ex: serina,treonina'
3*A.! )&.&-!)$.&-)&.&-c!r'&=$#$c$ cu su#%(t$&!)$.&!c$/$* Contin in molecula sulf sub forma de :
grupare tiol%$!8 grupare disulfurica E$%$%8 grupare tioeter E$%C!<. ex: cisteina,cistina,metionina'.
Cistina si cisteina contituie un sistem de oxidoreducere reversibil putandu%se transforma reciproc una in
alta,pe baza reactiei:
2C$sC-D C$s-S-S-C$s(pe sageata se pune sus %@! si &os J@!'. Cistina nu este un aminoacid proteogen8 in
struct proteinelor se formeaza din cisteina.
+*A.!. )&.&-!)$.&-1$c!r'&=$#$c$ contin @ grupari EC""!,fapt ce le confera un pronuntat caracter
acid. ex:acid aspartic,acid glutamic,asparagina,glutamina'.
3*A.!. 1$!)$.&-)&.&-c!r'&=$#$c$ contin @ grupari E#!@,fapt ce le confera un pronuntat caracter
bazic. !idroxilizina are o raspandire restransa,gasindu%se numai in structura proteinelor tesutu
con&unctivcolagen si gelatina'. -n molecula de arginina,o a doua functie cu caracter bazic o reprezinta
gruparea derivata de la guanidina. ex:lizina, hidroxilizina,arginina'.
B.AMINOACIZI CICLICI
1*A.! 6&)-&c$c#$c$ contin un nucleu benzenic,respectiv un nucleu fenol.?esi acesti a.a. prezinta
analogie structurala,catena laterlala a fenilalaninei este apolara,pe cand cea a tirozinei este polara si chiar
ionizabila datorita gruparii E"! cu caracter fenolic. Pe langa participarea lor la structura diverselor
protide,fenilalanina intervine si in biogeneza hormonilor tiroidieni,iar tirozina este si un precursor al
hormonilor medulosuprarenalieni.
2*A.!. 6-t-r&c$c#$c$ radicalul %9' este constituit dintr%un heterociclu care contine azot #' ca
heteroatom. !eterociclul imidazol din structura histidinei ii confera acesteia un slab caracter bazic.
!eterociclul indol din struct triptofanului are un caracter nepolar si determina diminuarea solubilitatii in
apa a acestui aminoacid.Prolina si derivatul sau hidroxiprolina,predomina in struct colagenului si
gelatinei ale tesutu con&unctiv.
Aminoacizii constituenti ai protidelor naturale se pot clasifica insa si in functie de caracterul pe care%l
manifesta catenele laterale %9',dupa cum urmeaza: a'aminoacizi cu catene apolare:
glicocol,alanina,valina,leucina,izoleucina, metionina,fenialanina,triptofanul8 b'aaminoacizi cu catene
polare: serina,treonina,cisteina,asparagina,glutamina,tirozina8 c'aminoacizi cu catene ionizabile: acidul
aspartic,acidul glutamic,lizina,arginina,histidina,prolina.
SUB.34.
AMINOACIZI NECONSTITUENTI A ROTEINELOR
(NEPROTEOGENICI*
-n afara de cei aprox 2;-22 1- B-!)$.&!c$/$ care intra in struct proteinelor,s%au indentificat inca cca.@00
aminoacizi,care nu intra in structura proteinelor,dar au rol important in celula. Cei mai multi aminoacizi
neproteici se gasesc in vegetale,care fiind autotrofe,au o activitate sintetica superioara animalelor.7nii
dintre ei nu sunt precursori ai unor constituenti celulari si aparitia lor ar fi o consecinta a mutatiilor
suferite de genom. -ntre aminoacizii neproteici apar unii care sunt toxici ,ca atare,sau prin metabolitii pe
care ii produc. " serie de aminoacizi acilati apar in tesutu nervos,de ex, #%acetil%2%asparatul care
dispare in timpul actiunii nervoase', acidul%#%acetil%glutamic si acidul%#%1%asparat%G%2%glutamic etc.
-n org animal,s%au identificat si prezenta unor aminoacizi. constituenti ai altor biomolecule sau care sunt
produsi intermediari in diferite reactii biochimice : 1* E-!#!.$.! intra in constitutia unor dipeptide de
origine animala carnozina si anserina', precum si in constitutia vitaminei 0< acid pantotenic',
componenta a Coenzimei A.
2* !c$1u# F-!)$.&'ut$r$c(GABA* se afla in forma libera in special in tesutu cerebral si rezulta din
decarboxilarea acidului glutamic8 este un neuromodulator actionand ca agent de blocare al sinapselor. 3*
!c$1u# G-!)$.&#-2u#$.$c este intermediar in biosinteza hemului. +*c$tru#$.! este un intermediar al
ciclului urogenetic. 3* &r.$t$.! este Fcatalizatorul6ciclului urogenetic care se mai numeste si Fciclul
ornitinei6. 4* 6&)&c$st-$.! este un intermediar in metabolismul aminoacizilor. 5* 6&)&s-r$.! este un
intermediar in metabolismul aminoacizilor.
8* 1$6$1r&=$%-.$#!#!.$.! (DOPA*apare ca intermediar in biosinteza hormonilor medulosuprarenalieni
adrenalina si noradrenalina', precum si in formarea pigmentilor melaninici cu rol in pigmentare a pielii.
9* !c$1u# "-!)$.&'-./&$c (PABA*este un factor de crestere pt bacterii,component al acidului folic.
SUB.35.
ROLUL BIOLOGIC AL AMINOACIZILOR.IMPLICATII IN ALIMENTATIE
I)"&rt!.t! %u.1!)-.t!#! a aminoacizilor consta in participarea lor in structura proteinelor. -n orice
celula, aminoacizii exista in stare libera, dizolvati in mediul citoplasmatic sau legati covalent intre ei sub
forma de "-"t$1- si "r&t-$.-. ?iferiti aminoacizi existenti sub forma libera in citoplasma indeplinesc
anumite roluri metabolice. Astfel: 1* Acidu aspartic si acidu glutamic,stabilesc corelatii metabolice intre
glucide si peptide. 2* Metionina functioneaza ca donator de grupari EC!<. 3*Metionina este aminoacidu
cu care incepe biosinteza tuturor catenelor polipeptidice codonul de initiere al sintezei catenelor
polipeptidice este codonul metioninei EA74'. +* 4licocolul este precursor al biosintezei hemului din
hemoglobina. 3* Acidu glutamic &oaca un rol important in glutaminogeneza, proces de detoxifiere de
#!< al organismului. 0iosinteza protidelor proprii,specifici org uman este direct corelata cu aportul de
aminoacizi exogeni, proveniti din hrana. "rganismul nu poate sintetiza decat cca. &umate 11' din setul de
aminoacizi necesari pt biosinteza protidelor proprii,restul de aminoacizi pe care org nu ii poate sintetiza
trebuie procurati din hranaacestia provin in cea mai mare parte,din proteinele de natura vegetala,care,prin
digestie sunt hidrolizate cu punerea in libertate a aminoacizi constituenti'
Pe baza acestui r&# '$&#&0$c fundamental, aminoacizii se constituie in < categorii: !* A)$.&!c$/$
-s-.t$!#$($.1$s"-.s!'$#$*: sunt absolut necesari pt cresterea si dezvoltarea normal a organismului.#u se
pot sintetiza si deci trebuie obligatoriu procurati din hrana. 1K:
valina,leucina,izoleucina,treonina,metionina,lizina,fenilalanina,triptofan'.
'*A)$.&!c$/$ s-)$-s-.t$!#$:sunt sintetizati de org insa in cantitati nesatisfacatoare8 este necesar si
aportul lor prin hrana. 1K: arginine,tirozina,histidina'.
c*A)$.&!c$/$ .--s-.t$!#$(1$s"-.s!'$#$*: pot fi sintetizati de catre org si,inconsecinta,pot lipsi din hrana.
1K: glicocol, alanine,serina,cisteina%cistina,acaspartic,asparagine,ac
glutamic,glutamina,hidroxilizina,prolina,hidroxiprolina'.
Cantitatea minima zilnica necesara omului din fiecare aminoacizi esential este cuprinsa intre 0,@=%1,10
gMzi. Aminoacizii esentiali se gasesc in Egermenii semintelor leguminoase8 sucurile plante
radacinoasemorcov,telina,patrun&el,napi, ridichietc'8 sucurile coniferelorsirop de conifere'. 2a animale%
lapte,branza,oua,peste. -ntre diferiti aminoacizi exista si anumite corelatii nutritionale si functionale care
la nivelu organismului se pot manifesta sub forma unei actiuni sinergice, antagonice sau de suplinire a
unor aminoacizi prin altii: a' fenilalanina se poate transforma in tirozina pe care o poate suplini8
b'metionina poate genera cisteinacistina' si astfel lipsa acesteia este suplinita prin metionina8 c'
insuficienta triptofanului determina o crestere a concentratiei fenilalaninei,troninei si leucinei8 d' o
concentratie crescuta in lizina determina necesitati sporite de metionina,arginina si histidina,etc.
C!r-.t! $. !.u)$t$ !)$.&!c$/$esentiali' prin aport alimentar se manifesta printr%o simptomatologie
complexa. Astfel:
a'Carenta de lizina determina incetinirea cresterii si tulburari de reproducere8 b' carenta in triptofan este
asociata cu tulburari vasculare si modificarea tabloului leucocitar8 c' carenta in tirozina si fenilalanina
provoaca atrofia tiroidei,hipofizei,gonadelor si prostatei8 d'carenta in tioaminoacizi
metionina,cisteina,cistina' induce atrofia testiculelor,degenerarea ovarelor,sterilitate etc.
Alimentatia omului trebuie sa fie completa si echilibrata in aminoacizi,respectiv in proteine cu valoare
alimentara completa. ?e ex, o hrana constituita aproape exclusive pe baza de proteine din faina de
porumb produce dezechilibre nutritionale si dereglari fiziologiceboala denumita pelagra'datorita lipsei
din aceste proteine a lizinei si a cantitatii scazute de triptofan,ambii aminoacizi esentiali. -nsuficienta
unui singur aminoacid esential afecteaza grav biosinteza proteinelor proprii ale org uman.
SUB.38.
AMINOACIZI-PROPRIETATI ,IZICO CHIMICE
1* Cu exceptia glicocolului,atomu de carbon B adiacent functiei carboxil' din struct aminoacizilor este
asimetric fiind atasat tetraedric la > atomi sau grupe de atomi structural distincte. -n consecinta,
aminoacizi prezinta !ct$2$t!t- &"t$c! prin capacitatea lor de a roti planul luminii polarizate. 2* -n raport
cu orientarea grupei E#!@ fata de carbonu B , aminoacizi se prezinta in @ configuratii spatiale denumiteD
si L. A)$.&!c$/$$ .!tur!#$ prezenti in struct protidelor apartin numai formei L(din motive
didactice,formulele G%aminoacizilor se scriu%in mod curent%cu gruparea E#!@ orientata spre dreapta'.
C&.%$0ur!t$! st-r$c! a aminoacizilor este independenta de activitatea lor optica atat 2%aminoacizii cat si
?%aminoacizii,putand fi dextrogiriJ' sau levogiri%'. 3* 3oti aminoacizi sunt subst solide cu puncte de
topire ridicate mai mari de @00 grade C si se descompun inainte de a se topi.?atorita polaritatii lor %
C""
%
, %#!<
J
', aminoacizi sunt solubili in mediu apos si putin solubiliinsolubili' in solventi organici:
eteri,cloroform,benzen. 4radul de solubilitate in apa este insa foarte diferit in functie de natura radicalului
E9 si de p!%ul solutiei8 cistina si tirozina nu sunt solubile in apa insa sunt solubile in solutii diluate de
!Clacid clorhidric'. +*Aminoacizii sunt substante ionizabile cu caracter amfoter. -n solutie, aminoacizi
se comporta ca amfiioni sau ionii bipolari datorita disocierii gruparilor functionale carboxil si amina. 2a
p!%ul fiziologic,ca si in stare cristalina, aminoacizi prezinta o astfel de structura amfiionica. ?atorita
caracterului lor amfoter, aminoacizi se comporta in mediul acid !
J
' ca bazedisociind sub forma de
cationi' iar in mediu bazic "!
%
' CA acizi disociind sub forma de anioni'. -n cazul in care catenele
laterale E9' ale diferitilor aminoacizi contin si alte grupari ionizabile decat cele atasate la carbonul B,
sarcina neta a moleculei va reflecta prezenta unor asemenea grupari ionizabile. Astfel: !* datorita
prezentei unei grupari EC""! aditionale, acizii aspartic si glutamic se comporta ca aminoacizi cu
caracter acid. '* prezenta unor grupari bazice suplimentare%#!@', in molecula de arginina,lizina si
histidina le confera caracterul de aminoacizi bazici. c* ceilalti aminoacizi pot fi considerati ca neutri.
Pu.ctu# $/&$&.$c se defineste ca p!%ul la care sarcina neta a molec de aminoacizi dizolvat in apa pura
este nula8 la punctul izoionic , concentratiile formelor anion si cation sunt egale : Xanion
%
YD Xcation
J
Y. 3*
?atorita capacitatii lor de a disocia ca anioni sau cationi, deci in functie de sarcina lor electrica neta la o
anumita valoare de p!, aminoacizi manifesta proprietati electroforetice, deplasandu%se sub actiunea unu
camp electric. Astfel: !* in mediul acid, aminoacizi migraza spre catod iar '* in mediul alcalin,
aminoacizi migraza spre anod. PH-u# $/&-#-cr$c p!
i
' se defineste ca p!%ul la care aminoacizi nu
migreaza intr%un camp electric. 2a "H
$
:aminoacizi se afla disociati ca anioni si cationi in proportii egale8
solubilitatea lor este redusa datorita atractiilor electrostatice dintre anionii si cationii existenti.
A)$.&!c$/$$ )&.&-!)$.&-1$c!r'&=$#$c$ au "H $ in zona acida "H
$
D@,+%<,@'. A)$.&!c$/$ )&.&-!)$.&-
)&.&-c!r'&=$#$c$ au "H
$
in &ur de :,0. A)$.&!c$/$ 1$!)$.&-)&.&-c!r'&=$#$c$ au "H
$
in zona alcalina
"H
$
DB,=%11,0'.
4* Anumiti aminoacizi tirozina,fenilalanina,triptofan,histidina' continand in catena laterala nuclee cu
duble leg con&ugate, prezinta spectre de absorbtie caracteristice in 7/,cu maxime de absorbtie intre @=0%
<00 nmnanometri'. Aceasta proprietate sta la baza dozarii proteinelor pe cale spectrofotometrica.
SUB.39.
AMINOACIZI-PROPRIETATI CHIMICE(s-#-ct$-*
9eactivitatea chimica a aminoacizilor este determinata de prezenta gruparii EC""!8 a gruparii E#!@8
anga&area simultana in reactii a acestor doua grupari chimice functionale grefate la carbonul B ,precum si
de natura radicalului E9 care poate conferi aminoacizilor proprietati chimice specifice.
A.Pr&"r$-t!t$ 1!t&r!t- 0ru"!r$$ %u.ct$&.!#- c!r'&=$#(-COOH*%gruparea carboxil%C""! se comporta
ca un donator de protonacid' sau ca acceptor de protonbaza',fiind prezenta sub forma EC""! sau E
C""
%
. Aminoacizii formeaza derivati normali ai acestei functii : esteri,amide,anhidride,nitrili. Prin
decarboxilare, aminoacizi formeaza amine biogene,substante cu proprietati fiziologice si farmacologice
remarcabile.
1*Aminoacizi prin decaboxilare formeaza amine biogene:!*H$st$1$.! prin decarboxilare formeaza
histamina al carui rol biochimic este de hormon tisularhipotensiv,vasodilatator,stimuleaza secretia
sucului gastric,regleaza tonusul fibrelor musculare netede,implicat in reactii de tip alergic'.
'*Tr$"t&%!.u# prin decarboxilare formeaza triptamina al carui rol bio;im este de
hormontisularhipertensiv'. c*3%6$1r&=$%tr$"t&%!.u# prin decarboxilare formeaza serotonina al carui rol
biochimic este de hormon tisular hipertensiv,stimuleaza peristaltismul intestinal,stimuleaza contractia
muschilor netezi, favorieaza transmiterea influxului nervos'. 1*T$r&/$.! prin decarbox formeaza
tiramina al carei rol bio;im este de hormone tisular antagonist al histamine%hipertensiv,contractiauter'.
-*C$st-$.! prin decarboxilare formeaza cisteamina al carei rol biochimic este de constituent al coenzimei
A: CoA%$!. %* Ac$1u# !s"!rt$c prin decarboxilare formeaza H %alanina al carei rol biochimic este de
constituent al acidului pantotenicvit 0<',constituent al CoA,constituent al dipeptidelorcarnozina si
anserina'. 0* Or.$t$.! prin decarboxilare formeaza putresceina al carei rol biochim este produs de
putrefactiediamina toxica prezenta in carnea alterata'. 6* L$/$.! prin decarboxilareformeaza cadaverina
al carei rol bio;im este de produs de putrefactiediamina toxica prezenta in carnea alterata, hipertensiv'.
$*Ar0$.$.! prin decarboxilare formeaza agmantina al carei rol bio;im este de produs de
putrefactiediamina toxica prezenta in carnea alterata'. >*Tr-&.$.! prin decarboxilare formeaza
propanolamina al carei rol bio;im este de constituent al vit 01@. (*Ac$1u# 0#ut!)$c prin decarboxilare
formeaza acidu Z %amino%butiric4A0A' al carui rol bio;im este de agent de blocare al sinapselor.
#*S-r$.! prin decarboxilare formeaza colamina al carei rol bio;im este de componenta a lipidelor
complexecefaline,plasmalogeni,sfingomieline'.
-n organism, reactiile de decarboxilare ale aminoacizi sunt catalizate de enzime numite
!)$.&1-c!r'&=$#!/- care apartin clasei #$!/-#&r.0acteriile intestinale si de putrefactie participa la
transformarea aminoacizilor in amine primare corespunzatoare. Aceste amine produse in organism pe cale
enzimatica se num !)$.- '$&0-.-8 unele dintre ele sunt t&=$c- ,insa altele manifesta roluri
importante,exercitand !ct$u.$ %!r)!c&1$.!)$c- diferite sau intrand in struct unor coenzime,vitamine sau
exercitand functia de hormoni tisulari locali.
B.Pr&"$-t!t$ 1!t&r!t- 0r %u.ct$&.!#- !)$.!(-NH2*Aminoacizi reactioneaza prin gruparea E#!@ cu
C"@ formandu%se derivati cu gruparea c!r'!)$.!.-mportanta acestei reactii consta in faptu ca C"@ poate
reactiona cu gruparile amina din hemoglobila pt a forma grupari carbamina si astfel este facilitat
trasportul C"@ de la tesuturi la plamanic!r'6-)&0#&'$.!*.
C*Pr&"r$-t!t$ 1!t&r!t- "!rt$c$"!r$$ c&.c&)$t-.t- $. r-!ct$$ ! !)'-#&r 0ru" %u.ct$&.!#-(-COOH s$ H
NH2*1* ?oi sau mai multi aminoacizi reactioneaza intre ei si cu eliminarea intramoleculara de apa
intre o grupare EC""! si o grupare E#!@,formand dipeptide,tripeptide[polipeptide.Prin aceasta reactie
de condensare se formeaza legaturi peptidice EC"%#!%!)$1- su'st$tu$t-* care stau la baza structurii
peptidelor,polpeptidelor si proteinelor. 2* G%aminoacizii reactioneaza cu sarurile de Cu si ,in general,cu
sarurile metalelor grele formand combinatii complexe denumite c6-#!t$saruri interne':
metalproteide,cromoproteide.Aceste combinatii complexe sunt stabile,usor solubile si colorate.
D.Pr&"r 1!t c!t-.-#&r #!t-r!#-(-R* 1*4ruparea tiol%$!' din molecula cisteinei se poate oxida
reversibil in mediu biologic,cuplandu%se cu o alta molecula de cisteina pt a forma o legatura disulfurica E
$%$%,cu transformare in cistina: @Cis%$! Cis%$%$%Cisdeasupra sagetii %@! si dedesubt J@!'.
2*$erina,treonina si tirozina prin functia E"! formeaza esteri cu acidul fosforic.Astfel gruparea alcool%
"!' din molecula de serina se poate fosforilaesterificare cu !<P">',cu formare de
forsforilserinaaceasta,din urma,participa la structura proteinelor din lapte,cazeine%heteroproteide%
fosfoproteide%,a unor enzime sau serincefalinelor'.
3*-n functie de natura catenelor laterale %9' unii aminoacizi reactioneaza cu anumiti reactivi,formand
compusi specifici colorati sau precipitate' care servesc la identificarea lor.
SUB.+;.
AMINE BIOGENE
Prin decarboxilare, aminoacizii formeaza amine biogene,substante cu proprietati fiziologice si
farmacologice remarcabile.
1.H$st$1$.! prin decarboxilare formeaza histamina al carui rol bio;im este de hormon
tisularhipotensiv,vasodilatator,stimuleaza secretia sucului gastric,regleaza tonusul fibrelor musc
netede,implicat in reactii de tip alergic'.
2.Tr$"t&%!.u# prin decarboxilare formeaza triptamina al carui rol biochimic este de hormon
tisularhipertensiv'.
3.3%6$1r&=$%tr$"t&%!.u# prin decarboxilare formeaza serotonina al carui rol bio;im este de hormone
tisularhipertensiv,stimuleaza peristaltismu lintestinal,stimuleaza contractia muschi netezi, favorieaza
transmiterea influxului nervos'. +.T$r&/$.! prin decarboxilare formeaza tiramina al carei rol bio;im
este de hormone tisular antagonist al histamine%hipertensiv,contractiauter'. 3.C$st-$.! prin
decarboxilare formeaza cisteamina al carei rol bio;im este de constituent al coenzimei A: CoA%$!.
4. Ac$1u# !s"!rt$c prin decarboxilare formeazaH %alanina al carei rol bio;im este de constituent al ac
pantotenicvit 0<',constituent al CoA,constituent al dipeptidelorcarnozina si anserina'. 5.
Or.$t$.! prin decarboxilare formeaza putresceina al carei rol bio;im este produs de putrefactiediamina
toxica prezenta in carnea alterata'. 8. L$/$.! prin decarboxilare formeaza cadaverina al carei rol
bio;im este de produs de putrefactiediamina toxica prezenta in carnea alterata, hipertensiv'. 9.Ar0$.$.!
prin decarboxilare formeaza agmantina al carei rol bio;im este de produs de putrefactiediamina toxica
prezenta in carnea alterata'. 1;.Tr-&.$.! prin decarboxilare formeaza propanolamina al carei rol
bio;im este de constituent al vit 01@. 11.Ac$1u# 0#ut!)$c prin decarboxilare formeaza acidu Z %
amino%butiric4A0A' al carui rol bio;im este de agent de blocare al sinapselor. 12.S-r$.! prin
decarboxilare formeaza colamina al carei rol bio;im este de componenta a lipidelor
complexecefaline,plasmalogeni,sfingomieline'.
-n organism,reactiile de decarboxilare ale aminoacizi sunt catalizate de enzime numite
!)$.&1-c!r'&=$#!/- care apartin clasei #$!/-#&r.0acteriile intestinale si de putrefactie participa la
transformarea aminoacizi in amine primare coresp. Aceste amine produse in org pe cale enzimatica se
num !)$.- '$&0-.-8 unele dintre ele sunt t&=$c- ,insa altele manifesta roluri importante,exercitand
!ct$u.$ %!r)!c&1$.!)$c- diferite sau intrand in struct unor coenzime,vitamine sau exercitand functia de
hormoni tisulari locali.
SUB.+1.
PEPTIDE-c&.st$1-r!t$$ 0-.-r!#-"r&"r$-t!t$
P-"t$1-#- sunt subst naturalesau sintetice' constituite din @ pana la +0%*0 radicali de aminoacizi uniti
intre ei prin legaturi peptidice,cu masa molec pana la 10.000,dializabile,in timp ce proteinele au mase
moleculare mai mari si sunt nedializabile. ?elimitarea nu este absoluta8 de ex prostaminele,considerate ca
proteine,au masa molec in &ur de =000. $tructura si functiile biochimice ale peptidelor sunt determinate
de secventa in a.a. constituenti,adica de modul de legare a acestora in molecula respectiva. -n functie de
aceasta secventa si de nr de a.a. constituenti, peptidele se pot prezenta in diferite forme izomerede
structura si de pozitie',posibile. Posibilitatea existentei unei asemenea diversitati de forme izomere
explica enorma variabilitate structurala,configurationala si functionala a diverselor tipuri de proteine care
intra in alcat org animal. -n functie de complexitatea lor structurala si respectiv de masa lor
molec,peptidele reprez compusi intermediari intre aminoacizi si proteine. Peptidele constituite din @ pana
la 10 aminoacizi inclusiv se definesc ca &#$0&"-"t$1- dipeptide,tripeptide,terapeptide'8 peptidele a caror
structura este formata din 10 pana la 100 aminoacizi se definesc ca "&#$"-"t$1-.
"rice peptida se caracteriz prin prezenta legaturilor peptidice EC"%#!% in care sunt anga&ate gruparile
carboxil si amina grefate la carbonul B ale aminoacizilor cu exceptia uneo grupari carboxil %C""!' si a
unei grupari amina %#!@' care raman libere la capetele lantului peptidicpolipeptidic'.Aceste @ grupari
functionale neimplicate in formarea legaturilor peptidice sunt num grupari carboxil%C%terminalesau
aminoacid C%terminal' su respectiv grupari amino%#%terminalsau aminoacid #%terminal'. A)$.&!c$1u#
N-t-r)$.!# dintr%un lant peptidic, polipeptidic sau ptoteic se considera ca fiind primul aminoacid aa1'
din structura respectiva.
N&)-.c#!tur! c6$)$c! a peptidelor se stabileste prin indicarea succesiva a denumirii fiecarui a.a.
component al moleculei de oligopeptida sau polipeptida cu adaugarea sufixului 5il6 la fiecare denumire8
exceptie face numai a.a. C%terminal care pastreaza libera gruparea EC""! si pt care se mentine
denumirea neschimbata. ?e ex,denumirea unei hexapeptide ipotetice cu struct : Arg%Ala%!is%4li%4lu%
Ala%C""! este arginil%alanil0histidil%glicil%glutamil%alanina. -n mod curent,o serie de peptide sunt
desemnate prin denumiri empirice,uzuale. Ca origine,peptidele prezete in org pot proveni fie prin
biosinteza din aminoacizicum este in general cazul peptidelor cu functii biologice',fi ca produsi
intermediari in procesele biochimice de degradare si de biosinteza a macromolec proteice.
Pr&"r$-t!t$ 0-.-r!#- 1*Peptidele manifesta un caracter amfoter si formeaza saruri solubile cu acizii si
bazele. 2*Peptidele sunt solubile in mediu apos,oligopeptidele formand solutii propriu%zise,iar
polipeptidele,dispersii coloidale. 3*Peptidele constituite din cel putin < a.a. reactioneaza ca si
proteinele,cu sarurile de cupru in mediu alcalin producand o coloratie albastra%violeta8 aceasta reactie
numita reactia biuretelui este utilizata pt identificarea si dozarea de peptide si proteine. +*Polipeptidele
cu masa molec mai mare dau o serie de reactii similare proteinelor. 3*Prin hidoliza acida,peptidele sunt
scindate in aminoacizi componenti8 scindarea hidrolitica a peptidelor este posibila si in prezenta
enzimelor"-"t$1!/-*.
SUB.+2.
GLUTATIONUL
G#ut!t$&.u# este un tr$"-"t$1 prezent in toate celulele,fapt ce atesta importanta sa biologica. $ub raport
cantitativ, este considerat a fi cea mai abundenta peptida simpla din organism,-n cantitati mari se afla in
ficat si splina.-n tesuturi,glutationul redus4%$!' reprez peste *0, din totalul compusilor neproteici cu
grupari tiol%$!'. ?in cei @%< mmoli glutationMl ,prezenti in enterocit,cea mai mare parte este sub forma
redusa de 4%$!.
4lutationul ia nastere in eritrocite,ficat,mucoasa intestinala,creier etc prin condensarea acidului glutamic
cu cisteina si glicololul prin @ reactii A3P%dependente catalizate de sisteme enzimatice specifice.
?enumirea sa chimica este F-0#ut!)$#-c$st-$.$#-0#$c&c&#. ?e remarcat estte faptul ca legarea cisteinei la
ac glutamic #7 se realizeaza prin intermediul gruparii EC""! din pozitia CG,ci prin gruparea EC""!
din pozitia Z a acidului glutamic. !idrogenul gruparii tiolice%$!' provenite de la cisteina poate fi cedat
unei subst acceptoare de hidrogen,cu unirea a @ molec de glutation redus,formandu%se o mmolecula de
glutation oxidat. 9eactia este catalizata de o enzima num 0#ut!t$&. r-1uct!/!. Aceasta reactie poate fi
redata schematic astfel: 4%$! J !$%4 4%$%$%4 de la glutation redus la glutation oxidat8 deasupra
sagetii se pune %@! si sub J@!'. /aloarea sa functionala pt eritrocit este datorata gruparii E$! a
cisteinei,datorita careia sunt prote&ate de oxigen enzimele E$! dependente,membrana eritrocitara si
hemoglobina ce contine : grupari E$! dintre care @ usor accesibile.
ROL '$&c6$)$c 1* 4lutationul face parte din transportorii neenzimatici de hidrogen,luand parte la
procesele de oxido%reduc din organism. 2*4lutationu redus prote&eaza gruparile E$! ale unor enziem E
$! dependente comportandu%se ca un activator enzimatic. 3* )ormeaza complexe cu unele enzime ce nu
pot actiona in lipsa glutationului-%-ct !.t$t&=$c intervenind in prote&area anumitor subst contra oxidarii:
ac ascorbic,adrenalina, hemoglobina'. +*1xista o corelatie metabolica a glutationului cu o serie de
hormoni printre care ar fi insulina.
3*4lutationu redus are efect antiinfectios. 4*-n unele procese biochim,glutationu redus4%$!' actioneaza
ca o coenzima,comportandu%se frecventca donator de ! in reactiile de oxido%reduc. 4%$! poate fi ulterior
regenerat din starea sa oxidata in cadrul altor procese. 5*4lutationul &oaca un rol important si in
procesele de detoxifiere fata de peroxizi,fie ca este vorba de !@"@ produsa metabolic in organism,fie de
peroxizii produsi prin autooxidarea acizilor grasi polinesaturati din membrana eritrocitara,fiind un
cosubstrat al enzimei glutationperoxidaza.
@4%$! J !@"@ 4%$%$%4 J @!@"pesageata se pune 4%$! peroxidaza'.
9aportul dintre pastrarea structurii functionale a membranei eritrocitare si a continutului in 4%$! se
spri&ina,in parte pe actiunea de protectie mentionata,asupra enzimelor E$! dependente. $istemul de
detoxifiere prin glutationperoxidaza este spi&init si de actiunea catalazei eritrocitare.
SUB.+3.
STRUCTURA PROTEINELOR-NOTIUNI PRELIMINARE
Proteinele au o structura complexa.Aceasta complexitate rezulta atat din faptul ca proteinele sunt
macromolec cat si din aran&amentu spatial configurational in care sunt dispusi atomii si gruparile de atomi
care constituie macromolec proteica.#otiunea de configuratie reprez orientarea in spatiu,respectiv
dispunerea <? a atomilor sau gruparilor de atomi ai moleculei in raport cu un anumit centru de
referintade ex,un atom de carbon asimetric' sau cu o anumita componenta a structurii considerata ca
rigidade ex,un ciclu de atomi,o dubla led CDC'. 2a definirea si caracteriz struct generale a proteinelor
concura ur)!t&r$$ %!ct&r$:
1.C!r!ct-ru# #-0!tur$$ "-"t$1$c- 2eg peptidica prin care a.a. sunt uniti in molecula proteica manifesta
un caracter apreciabil de dubla leg si #7 de simpla leg covalenta de ti C-N.Acest caracter se explica prin
structuri limite de rezonanta ale legaturii peptidice. ?in aceste structuri limita rezulta ca prin delocalizarea
electronilor I leg covalenta C%# dobandeste un caracter de dubla leg.Astfel,legatura peptidica devine
coplanara si poate fi reprezentata prin urmatoarea structura globala,ca exprimare a celor @ structuri limita
de rezonanta,cu exceptia leg peptidice la care participa si gruparea amino a prolinei sau hidroxiprolinei.
2.G-&)-tr$! #-0!tur$$ "-"t$1$c-?atorita caracterului partial de dubla leg existenta intre atomii C%
#,acesti atomi devin coplanari8 in consecinta,planul relativ rigid in care se afla leg C%# #7 permite o
rotatie libera,ci numai o rotatie restransa a atomilor de C si # in &urul axei de legaturi coplanare C%
#.?eoarece leg peptidica este coplanara, sunt permise rotatii libere numai in &urul axei CB-N s$ ! !=-$
CB-C,fapt ce se repercuteaza asupra organiz spatiale a proteinelor8 se creeaza astfel posibilitatea aparitiei
unor conformatii diferiteconformeri structurali' pe care le poate lua o molecula proteica in structura sa de
ansamblu. Conformatiile diferite se estimeaza la ansamblul macromolec protidic,in care leg EC"%#!% se
dispun intr%un plan relativ rigid,iar legaturile CG%# si CG%C permit libera rotatie.
"rientarea geometrica a celor @ atomi CG adiacenti legaturii peptidice,ca si a atomilor " si ! atasati de
dubla leg peptidica este in pozitia tr!.s,pozitie care este mai stabila dpdv energetic. ?rept consecinta a
acestei orientari spatiale,precum si dinamica configuratiei 2 a aminoacizilor constituenti,catenele laterale
%9'ale acestor a.a. grefate la fiecare atom CG sunt dispuse intr%un aran&ament tr!.s-r-"-t!'$#.
3.N!tur! c!t-.-#&r #!t-r!#-(-R* #atura catenelor lat ale a.a. &oaca un rol determinant in stabilirea
configuratiei structurale a fiecarei proteine.9adicalii existenti pot prezenta grupari polare provenite din
gruparile functionale EC""!,%#!@,"!,%$! care apartin aminoacizilor dicarboxilici,dinamici,hidroxilati
si tiolici,precum si grupari nepolare.7n macromolec protidica gruparile polare,cu caracter hidrofil,se
dispun la exterior6$1r&%$#$-',deci spre mediul apoz in care subzista.4ruparile nepolare,cu caracter
hidrofob,se dispun la interior6$1r&%&'$-*.
+.C&.%&r)!t$! Ca macromolec,proteinele se caracteriz printr%o arhitectura spatiala bine definita care
refleca organizarea lor conformationala,stereospecifica.Conceptul de conformatie reprez modalitatea in
care atomii sau gruparile de atomi sunt repartizate in spatiu,in cadrul unei aceleiasi configuratii a
moleculei8 aceasta repartizare spatiala apare ca o consecinta a rotirii atomilor sau grupelor de atomi in
&urul axei unor legaturi simple existente in molec respectiva. #otiunea de conformatie implica
participarea structurilor secundara si tertiara a catenelor polipeptidice la orintarea <? specifica a
moleculelor de proteine.-n cadrul aceleiasi configuratii structurale,o molec de proteina poate adopta
conformatii diferitec&.%&r)-r$*.
SUB.++.
NIVELURI DE ORGANIZARE A STRUCTURII PROTEINELOR
$tructura globala,de ansamblu a macromoleculelor proteice se manifesta ca rezultanta coexistentei si
interactiunii mai multor nivele de organizinfrastructuri' si anume:
"r$)!r!s-cu.1!r!t-rt$!r!cu!t-r.!r!. Aceste nivele de organizare reflecta existenta unei structuri de
baza si a unei structuri spatiale,tridimensionale,incorporate in structura de ansamblu a fiecarei proteine.
$tructura de baza reprezinta organizarea intracatenara determinata de natura chimica ,proportia si
oranduirea aminoacizilor in catenele polipeptidice ce compun macromolec proteica8 structura <? este
determinata de oranduirea spatiala,conformationala a acestor catene,de interactiunile intra% si
intercatenare. -nfrastructura primara reflecta Fstructura de baza6a proteinelor pe cand infrastructura
secundara, tertiara si cuaternara,reflecta Forganizarea spatiala tridimensionala6a proteinelor.
Privind protidele in ansamblul lor, arhitectura macromoleculara releva interdependenta intre nivelurile
structurale si imposibilitatea determinariiri guroase a acestor niveluri. Ansamblul macromolecular
evidentiaza, de la caz la caz, particularitati structurale care prezinta relevanta in cadrul relatiei structura
chimica%activitate biologica.
SUB.+3.
PROTEINE-STRUCTURA PRIMARA
Acest nivel de organizare constituie structura de baza a oricarei proteine si reprez &r0!.$/!r-!
$.tr!c!t-.!r! care este determinata de numarul,tipulnatura',proportia,secventa si modul de
oranduire de combinare' ale a.a. ce intra in constituita unei anumite proteine.
C!r!ct-r$st$c$#- -s-.t$!#- !#- structur$$ "r$)!r- su.t:
1*1xistenta leg peptidice %C"%#!' care se stabilesc intrle diferiti G%aminoacizi constituenti. 2*1xistenta
unei secventesuccesiuni' bine definite a aminoacizilor in catenele polipeptidice. 3*Constituie Fcoloana
vertebrala6a oricarei molec proteice,avand la un capat gruparea E#!@ libera,iar la celalalt,gruparea E
C""! libera. +*?etermina configuratia de ansamblu specifica a fiecarei proteine,structura <? si
activitatea biologica a proteine sunt dependente si controlate de secventa de a.a. caracteristica structurii
primare. 3*$ecventa de a.a. este sub control geneticprininformatiacuprinsa in macromolec de A#?'.
Proteinele sunt alcat din catene lanturi'polipeptidice a caror specificitate este determ de secventa de a.a.
-n structura primara, atomii de C si # implicati in stabilirea leg peptidice sunt coplanari si nu se pot roti
liber, iar radicalii contituenti %9
1
, %9
@
,%9
<
etc' sunt aferenti atomilor de C G fiind dispusi alternativ
deasupra si sub planurile legaturilor peptidice intr%un aran&ament tr!.s-r-"-t!'$#.#atura chimica a
acestor radicali are o importanta deci si va pt organiz globala a struct proteinelor8 acesti radicali constituie
un element de variabilitate in struct primara si pot interactiona in cadrul catenelor polipeptidice ale molec
proteice datorita caracterului lor diferit. I.1$2$1u!#$t!t-! structur!#! s$ %u.ct$&.!#! a fiecarei proteine
este determinata ,ca factori primari,atat de secventa aminoacizilor care constituie struct primara cat si
lungimea catenelor polipeptidice care difera de la un tip de proteina la altul.
SUB.+4.
PROTEINE-STRUCTURA SECUNDARA
Proteinele native nu reprezinta simple catene polipeptidice extinse intr%un singur plan,ci ele se constituie
intr%o organiz spatiala,tridimensionala. $truct secundara reperz organiz spatiala a catenelor
polipeptidice,organizare generata si stabilizata datorita legaturilor de hidrogen care se stabilesc
intracatenar intre gruparile E#!% donatoare de !' si gruparile ICD" acceptoare de !' ale leg peptidice.
$tabilirea legaturilor de hidrogen devine posibila datorita distributiei diferite a electronilor la nivelul leg
peptidice care devine partial ionizata. Atomul de " posedand un exces de electroni,iar atomul de # avand
un deficit de electroni,ambii atomi fiind orientati in pozitia tr!.s,se creeaza posibilitatea ca gruparile
atomice respective %C" si E#!%' sa formeaze leg de hidrogen.
2egaturile CD"..!%# sunt caracteristice struct secundare. ?esi leg de ! sunt leg relativ slabe,totusi
stabilitatea structurii secundare este asigurata prin posibilitatea formarii acestor legaturi intr%un numar
mare si prin repartizarea lor uniforma de%a lungul catenelor polipeptidice. Struct s-cu.1!r! se prezinta
in 3 )&1-#-conformatii': modelul G%helix, modelul in Fplanuri pliate6H%pliata' simodelultip6colagen6.
1.M&1-#u# B-6-#$= Catena polipeptidica are o conformatiehelicoidaladenumita G%
helix,conformatierezultatasistabilizataprin leg de ! intercatenare. Conformatia helicoidala rezulta prin
spiralarea catenei polipeptidice,prezinta o orientare de la stanga spre dreapta,orientare predominanta in
structura proteinelor native8 aceasta orientare este energetic favorizata si are o stabilitate mai mare in
raport cu orientarea spre stanga. Pe baza analizelor de difractie cu raze K,s%a stabilitca G%helixul se
caracteriz prin: fiecareturapas'D<,: a.a.8 prefixul G desemneaza existenta unui nr de <,: radicali de a.a.
care se afla repartizati pe fiecare tura a G%helixului8 radicalii E9 ai tuturor a.a. sunt orientati spre exteriorul
elicei,iar configuratia atomilor C
G
este aceea si pt totia.a.8 toate grupele E#!% si EC"% formeaza leg de !.
Conformatia G%helix reprez o catena polipeptidicac&.tr!ct!t! care este mentinuta si stabilizata prin leg
de ! intercatenare8 aceste leg se stabilesc intre gruparea ECD" a unuia.a. si gruparea%#! al unui alt
a.a.situata peste < a.a. mai &os in catena polipeptidica,adica la o distanta de < secvente de a.a.,inraport cu
prima leg peptidica. Aceasta configuratie reprez o structura ordonata si compacta,flexibila si
elastica.Proteinele native nu sunt alcat din conformatii G%helix regulate,decat in anumite
proportii,structura lor continand regiuni nehelicoidale,intercalate in regiuni helicoidale.Continutul helical
sau gradul de spiralare al proteinelor globulare variaza de la o proteina la alta, ma&oritatea reprezentand
atat portiuni G%helix cat si portiuni rasucite,nehelicoidale. Conformatia G%helix se intalneste in struct a
numeroase proteine fibrilare si globulare cum sunt: a' G %;eratina%Iproteina abundenta in par, piele si
unghii.1ste alcat din lanturi polipeptidice lungi,cu struct G%helix,asociate cate @ si super incolacite.
b'Miozinaproteia cu rol contractil din muschi'8 c'4lobinacomponenta proteica a hemoglobinei si
mioglobinei'.
2.M&1-#u# $. J"#!.ur$"#$!t-K(E-c&.%&r)!t$-*-n aceasta struct,lantul polipeptidic format din a.a.
sufera o Fpliere6,respectiv o indoire cu un unghi de aprox *0 grade.-ndoirea lantului polipeptidic se face
in dreptul atomului CG care poarta gruparile%C""! si E#!@ blocate sub forma de leg peptidice.-n felul
acesta,lantul polipeptidic capata aspect de Fzig%zag6. $truct H %pliere este stabilizata de leg de !
intercatenare.-n felul acesta, molecula proteica capata prin unirea lanturilor polipeptidice prin leg de !
intercatenare aspect de Fgrila&6intrucat leg de ! se stabileste intre atomii de " dintr%o leg peptidica,situati
in alt lant polipeptidic. $pre deosebire de modelul G%helix,in cel al Fplanurilor pliate6leg de !
intercatenare sunt dispuseaproape perpendicular pe axa catenei polipeptidice. Acest model este
caracteristic multor proteine fibrilare.Prototipul acestui model il reprezintaE-(-r!t$.!,proteina fibrilara
din lana,par,unghii,pene. Proteinele cu structura H%pliere sunt flexibile dar nu elastice.$truct H%pliere este
caracteristica proteinelor sub forma de filamente.9ezulta astfel ca H%;eratina este mai relaxata decat G%
;eratina care are o config de tip G%helix. -ntre G%;eratinasi H%;eratina exista o trasformare reversibila de
tipul : G%;eratina H%;eratina. $i releva tranzitia intre @ modele de structuri secundare:prima
contractataaspect helicoidal' si a doua relaxataaspect de plan pliat'. -n anumite conditii experimentale,G%
;eratina supusa caldurii,umezelii si a unei tractiuni mecanice,sau sub actiunea unor factori chimici se
transforma in H%;eratina,conversie insotita de desfacerea legaturilor de ! intracatenare si de stabilirea
concomitenta a unor leg de ! intercatenare.
3.M&1-#u# t$" Jc&#!0-.KAcest tip conformational este specific colagenului.Colagenul este o proteina
fibrilara fiind prezent in oase,tendoane,cartila&e,tescon&.Aprox <0, din proteinele org sunt reprez de
colagen.?otat cu o mare extensibilitate,el consta din fibre liniare individuale insolubile in apasolubile
numai prin fierbere,cand se transforma in gelatina'. $truct moleculei de colagen se prezintaca un
su"-r6-#$= format din < lanturi polipeptidice spiralate care constituie un tr$"#u 6-#$=L fiecare catena
spiralata este rasucita spre stanga si infasurata in &urul axei proprii,precum si in &urul unei axe comune
celor < catene. )iecare fibra de colagen se prezinta astfel ca un cablu funie' impletit,in care superhelixul
format din ansamblul celor < catene polipeptidice este mentinut prin leg de ! intercatenare,legaturi
electrostatice,forte /an der \aals si punti disulfurice. 7n asemenea model molecular se caracteriz printr%o
rigiditate extrema. -n colage predomina cantitativ: glicocolul,prolina si hidroxiprolina@=,'. Prin
organizarea sa ,tropocolagenul reprez structura tertiara a colagenului.
SUB.+5.
PROTEINE-STRUCTURA TERTIARA SI CUATERNARA
A.Structur! t-rt$!r! este o organiz tridimensionalaspatiala' a moleculei de proteina.$truct tertiaza
rezulta din replicarea sau infasurarea lantului polipeptidic intr%o suprastructura tridimensionala.-n felul
acesta,struct tertiara reprez o arhitectura extrem de complexa.Proteinele cu struct tertiara,prin infasurarea
lor formeaza un Fmiez6 hidrofob si o parte hidrofila cu grupari chimice disociabile ale a.a. constituenti.
$tructura tertiara se caracteriz prin alternanta de%a lungul catenei polipeptidice respective a unor portiuni
elicoidale regulate si rigide cu portiuni neelicoidale si flexibile aleator infasurate. Prin struct tertiara se
asigura orientarea <? completa si specifica a proteinelor de tip globular.Aceasta struc,prin complexitatea
ei include atat struct primara cat si pe cea secundara reprez de regula prin modelu G%helix,mai putin prin
conformeri de tip H%pliat sau H%plan%pliat si alte structuri,de ex conformeri cu regiuni G si H alternante.
L-0!tur$ c6$)$c- s"-c$%$c- struc t-rt$!r-Complexitatea acestei struct este determinata de existenta in
molec proteinei a unor multiple interactiuni chimice care determina infasurarea si organizarea spatiala
complexa a macromolec de proteina.Aceste legaturi intracatenare se manifesta ca veritabile forte de
stabilizare a struct spatiale a proteinelor si sunt de urm tipuri: 1.L-0 c&2!#-.t-% formate prin
puntiFdisulfurice6sau Fdisulfidice6%$%$%', stabilite intre radicalii E$! de la @ resturi de cisteina si mai rar
de la metionina. 2.L-0$&.$c-s!#$.--stabilite prin atractie electrostatica intre radicalii cu sarcina pozitiva
%#!<' din a.a di%amino%mono%carboxilici si negativa %C""' din a.a. mono%amino%dicarboxilici.
3.I.t-r!ct$u.$ "&#!r--intre radicalii polari,fara sarcini. +.L-0 1- H .-"-"t$1$c--diferite de cele
existente la niv leg peptidice8aceste leg de ! se stabilesc,de ex,intre gruparea E"! a tirozinei si atomul de
" din gruparea EC"" a acidului glutamic,intre radicalii gruparii E"! alcoolice serina, treonina' sau
fenoliceresturi de tirozina',intre grupari amidice EC"%#!@din glutamina si asparagina'. 3.L-0 1- H
"-"t$1$c--stabiliteintrediferitesegmentepliate ale cateneipolipeptidice. 4.I.t-r!ct$u.$1$"&#-1$"&#-
stabilite intre gruparile alcool%"!' din serina,treonina sau tirozina. 5.,&rt- V!. 1-r M!!#s si
$.t-r!ct$u.$ 6$1r&%&'-% stabilite intre radicalii de a.a. nepolarihidrofobi'
caleucina,izoleucina,valina,alanina. 8.L-0 -st-r$c--stabilite intre gruparile E"! si EC""! libere ale
hidoxiaminoacizilor si acizilor mono%amino%dicarboxilici. 9.L-0 -t-r$c--stabilite intre grparile "h libere
ale hidroxiaminoacizilor. 1;.L-0 %&s%&r$c--stabilite prin radicalul acidului fosforic intre gruparile E"!
libere ale hidroxiaminoacizilor,Prezenta acestor leg este caracteristica,indeosebi, biomacromoleculelor de
acizi nucleici in care acidul fosforic este un component structural.
I.t-r!ct$u.$#- 6$1&%&'- se bazeaza pe atractia mutuala a gruparilor nepolare si au ca efect excluderea
moleculelor de solvent polar din regiunea pe care o formeaza in molecula8regiunile hidofobe constituite
aproape numai din a.a. cu catenene polare se gasesc localiz spre interiorul molec proteice globularemiez'
exercitand o functie esentiala de stabilizare a componentei structurale interne8 in contrast cu regiunile
hidrofobe,cele hidrofile se gasesc dispuse spre exteriorul molec,determinand solubilizarea
macromoleculei de proteina in mediu apos in care subzista.Struct t-rt$!r! confera proteinei functia
biologica specifica: enzime,anticorpi,hormoni,proteine cu rol structural,etc. Prezinta un grad mare de
labilitate in raport cu diferiti factori fizici si chimici8desfacerea leg chimice implicate in organiz struct
teritare determina denaturarea reversibila a proteinelor,proces insotit de pierderea proprietatilor biologice.
B.Structur! cu!t-r.!r! o serie de proteine globulare cu mase molec ce depasesc =.10
>
sunt
constituite din mai multe subunitati.#iv de organiz cuaternar este caracteristic proteinelor native care
exista ca agregate moelculare formate din mai multe catene polipeptidice unite in
subunitati.$uprastructura cuaternara reprez asocierea unor catene polipeptidice independente num
"r&t&)-r$care au de&a o struct primara,secundara,tertiara definita',intr%un ansamblu sau agregat denumit
&#$0&)-r.-n general,termenul de protomeri se refera la catenele polipeptidice individuale,pe cand
termenul de subunitate este folosit adesea pt a desemna o portiune functionala a unei proteine aligomere.
-n functie de nr protomerilor constituenti ai unei proteine oligomere,struct cuaternara este frecvent
formata din 1$)-r$tr$)-r$t-tr!)-r$ etc. -nteractiunile prin care se asambleaza subunitatile care
constituie agregatul molecular si care stabilizeaza struct cuaternara #7 sunt de natura covalenta,ci reprez
leg electrostatice si de ! localiz la suprafata fiecarei catene polipeptidice sau subunitati. 7n ex tipic de
organiz struct cuaternara il constituie 6-)&0#&'$#!(H'*,pigment sanguin cu rol in transportu "
molecular.$truct cuaternara a globinei din !b reprez un tetramer constituit din > protomeri,respectiv din >
catene polipeptidice: @ catene G identicefiecare contin 1>1 a.a.' si @ catene Hfiecare contin 1>: a.a.'. Cei
> protomeri ai !b se constituie in cate @ subunitati,fiecare avand @ catene polipeptidiceuna G si una H'.-n
!b,fiecare catena polipeptidica este cuplata cu o componenta prosteitica denumita 6-),care contine )e
@J

si care este implicata in transportul "@.Asocierea celor > protomeri pt formarea struct cuaternare a !b se
reda astfel: 2B ? 2E B
2
E
2
. #umeroase proteine care actioneaza ca enzime cu rol in reglarea diferitelor
cai metabolice denumite enzime allosterice se caracteriz prin existenta unui nivel cuaternar de organiz
structurala.Astfel,enzima denumita fosforilaza a ,implicata in metabolismul glicogenului este constituita
din @ subunitati,care,fiecare in parte,sunt inactive8 aceste subunitati asamblate inca sub forma unei unitati
dimer, intr%o organiz structurala cuaternara,confera activitatea enzimatica specifica a fosforilazei a.