Sunteți pe pagina 1din 8

Istoricul anatomiei umane

Anatomia : Gr. ana= prin tomnein= disectie, taiere


A. Portal, 1770-1779 : Histoire de l`anatomie et de la chirurie!
"h. #artholin, 1$%&-1$$0: '(Historiarum anatomicarum et medicarum centuriae((
)h. *iner, 19%%: '("he e+olution o, anatom-((
.. "h. /ia, 1970:
Arabii *#0
- $&0 i e.n. ara1ii cuceresc Ale2andria si ard cartile, ,ara cele de medicina. 3e traduc, dar
nu ,ac mari prorese, reliia inter4icandu-le sa se atina de cada+re.
- 950- dreptul de li1era practica medicala este conditionat de un certi,icat de aptitudini
- A1ulcasis6915-10107 A#8`3 98A*.: 8HA3;< .#: A##A* a4 =AH/A>.: oprirea
sanerarii arteriale prin cauteri4are? liatura cu ,ir puternic
@/atiunea pentru care noi nu a+em operatori a1ili este aceea ca arta medicinei cere imp.
pt a o insusi. Acela care +rea sa o practice6chiruria7, tre1uie mai intai sa cunoasca
di,eritele oase, tendoane si muschi, numarul si po4itia lor, +enele, arterele, ca si reiunile
prin care trec. Aaca anatomia este inorata, +or ,i comise reseli si pacientul +a ,i
omorat.!
- A+icena69BB-10077- printul medicinii ara1e A1u-Ali al Cssein .1n A1dallah .1n *ina-
autorul )anonului practicii medicale! cu constatari anatomice: insertia m. lo1ului ocular
- )odul A1u-Ali: Cchi pentru ochi si dinte pentru dinte
- ,ace distinctie intre tendoane si ner+i si le-a numit liamente
- 1un cunoscator al pulsului
- considerat al 0-lea din cei mai mari medici, dupa Hipocrate si Galenus
- nu se stie daca a ,acut disectie si pe cada+re
- .1n al :a,is61510-15B57 din Aamasc- '()omentarii((, primul care descrie corect
ciculatia sanelui
- 1230- imp. Frederic al II-lea al Germaniei interzice practicarea medicinii daca nu
ai disecat cadavre umane timp de 1 an, decret anulat la 1300 de Papa Boniacio.
!i"tes al I#-lea le$iereaza disectia pt studiul medicinei.
- Hammura1i6175B-1$B$ i e.n.7
%&inezii *#&
- interzisa disectia cadavrelor, structura corpului fiind dedusa prin cosmologie
- omul are 0$0 de oase- con,orm 4ilelor anului, radelor unui cerc si tot atatia muschi si
articulatii.
- inima omului are 7 ori,icii, ca si numarul astrilor ce compune )arul Dare
- su,letul +ital este corespondentul +antului
- oranele principale ale oranismului sunt leate intre ele prin 15 +ase
- Ean "s`.nFen-179$: )orectarea erorilor medicale!6reseli: +e4ica urinara comunica cu
intestine7
- distine 7 specii de puls e2tern si de puls intern si 9 al caror pronostic
este mortal
- intre 179$-1B00 a de4ropat si disecat 50 de cada+re de copii ce au murit
de holera si au ,ost inropate super,icial
1
- a descris epilota, ureterele, arcul aortic, aorta descendenta, pancreasul,
>).
- 10&0G10&1 Hona )heon- imparte oasele in 15 rupe principale
- nu accepta disectia
-se 1a4ea4a doar pe acupunctura
- se poate +or1i despre inceputul unei anatomii reale, chine4ii adoptand ulterior medicina
europeana moderna.
'$iptenii *#1
- Herodot.
- ;iptenii stiau sa imbalsameze atat de 1ine, dar cunoasteau ,oarte putine date e2acte
despre corpul pe care il deschideau-H din cunoasterea animalelor si ,ante4ia
im1alsamarilor.
- Au ,ost practicate disectii pe cada+re umane, 1a chiar si pe oamenii +ii6a+eau +oie7
condamnati la moarte- e2. AlImaion din Jroton, sec >. i e.n.- a disecat peste 100 de
indi+i4i
-AlImaion- a+ea cunostinte despre structura ochiului, anatomia urechii, tu1a auditi+a, s-a
ocupat de em1rioloie
- 10 papirusuri cu ample re,eriri medicale, nu anatomiceK6procedee de im1olna+ire7
- medicii cunosteau anatomia e2terna a corpului, pt cea interna- cunosteau oasele si
oranele, ne,acand distinctia clara intre ner+i, +ene, artere
;rasistrat sec III -studia4a sitemul ner+os.
Hero,il- "), ,ete craniu6post7
-Hscrierile- in #i1lioteca din Ale2andria sec >i e.n. distrusa &B-&7-Hcomplet in sec .>
6de romani7
Grecii *#5
- nu se practica autopsii, cada+rele ,iind inmormantate in 4iua asirii lor.
- Parintele medicinei- A*)3;P.C*6initiat de +indecatorul )hiron7- cunostinte in .liada si
Cdiseea- sunt denumite mai toate partile somatice ale corpului omenesc si termeni pt
+iscere: intestin, om1ilic, +e4ica urinara. .i +indeca si ii in+ie pe cei morti, ast,el =eus il
ucide cu trasnetul sau datorita maniei. <ii sai care mostenesc harul sunt predecesorii lui
Hipocrat. Au ,ondat 0 scoli cele1re: /hodos, Jos, Juidos, unde se ,aceau o1ser+atii
anatomice pe +iu si disectii pe animale.
- operele lui HCD;/6B%0 i e.n.7 contin anatomie si in,ormatii medicale despre: epidemii,
1oli, tratamente? descrie tendonul lui Achile si oprirea sanerarilor, spalarea ranilor. L
cla+icula, astraal, 5 oase ale am1ei, intestin, peritoneu, epiploon, +e4ica urinara,
om1ilic, rasime perineala
- *e mentionea4a ca de la at si cap pleaca +ase mari? 1ataile inimii se simt in reiunea
pericardiala.
- /emarca1il- H.PC)/A";6&$0-077 i e.n.7- parintele o1ser+atiei rationale in medicina?
patriarh al andirii medicale!, care sustine ca cel mai 1un medic este natura, caci le
+indeca Fumatate din 1oli!. mai intai sa nu ,aci rau, apoi sa +indeci!
- Pt Hipocrate- inima este oriinea sanelui, apa pro+ine din splina, iar 1ila din ,icat!?
apoi se contra4ice +enele, ca si arterele +in din inima!
5
- artera are mai multa caldura decat +ena ca+a!
- creierul este re4er+orul spiritului!
- inima este musculoasa si de ,orma piramidala!
- con,unda ner+ii, tendoanele si liamentele.
- Hipocrate a ,ost- repre4entantul scolii din Jos? creator de scoala medicala
- a a+ut multi discipoli
- a despartit medicina de reliie, dar si de practicile +raFitoresti
- 1un chirur6operator7, ortoped- serii de metode de reducere a lu2atiilor,
1un terapeut
- aerul /A8 produce 1oli 61acterii7
- o1ser+atii despre nasterea prematura si tardi+a
- Aristotel- descrie dentitia si miscarile ,etale la &0 4ile
- Galen- descriere oase
Permisiunea disectiei
1500- imp. <rederic al ..-lea al Germaniei inter4ice practicarea medicinii daca nu ai disecat cada+re umane
timp de 1 an
17 sept. 1599610007: papa #oni,aciu al >...-lea Ae sepulturis!
*i2tus al .>-lea
)arol 9uintul, 1%00- imp. spaniol
)lement al >..-lea
Se infiinteaza primele facultati de medicina:
1550 Dontpellier
155B Pado+a6primul am,iteatru,pro,-un roman? constituie si a4i o ,orta in med europeana7
151% Paris6M7
15%0 #olona
10&B Praa
1&5$ 3ou+ain6#ru2elles7- ,ac. cele1ra
GA(') *12+ , 201 d-./ %l. )icon *#%
- medic rec- studiul medicinei- de la 19 ani
- calatoreste, ,ace ani de anatomie? la 0& de ani- medicul ladiatorilor la /oma si a 0
imparati romani
- mare chirur si anatomist? autor a &0 de carti de medicina N 5 de anatomie: A; 8*8
PA"/.8D!, )C/PC/.* H8DA:.!- @Acela care +a citi acest tratat nu tre1uie sa se
pronunte pro sau contra a,irmatiilor mele decat dupa ce le-a +eri,icat cu proprii sai ochi.!
- rein+ie medicina Hipocratica
- ,ace demonstratii pu1lice de +i+isectie pe animale, o1ser+and instalarea parali4iei prin
sectionarea madu+ei spinale6la di,erite ni+ele pt a o1ser+a distri1utia ner+ilor spinali7,
diestia astrica la capre si maimute
- nu a disecat cada+re umane
- Preparatii anatomice!, Casele!, Aespre disectia muschilor!, /olul partilor
corpului!, /olul mediastinului si pleurei!, *tudentilor!, Dedicamente!-H pe animale
=H /enastere
- descopera: rolul mediastinului, al pleurei , +al+ulele inimii, oranele de simt,
anastomo4ele arterio- +enoase, +e4ica du1la6animale7
- descrie: oase luni si scurte- cu toate relie,urile? introduce termenii: apo,i4a, epi,i4a,
condil
- timp 1%00 ani toate descrierile- considerate dome 6inclusi+ cele incorecte7
0
In perioada imediat premer$atoare 0enasterii1
Anatomia si artele *#11
- repre4entant de seama- 3eonardo Aa >inci
- 1&&%-1&&B, Aonatello- Diracolul inimii a+arului!? modele anatomice-H1a4orelie,
Toti marii pictori, sculptori: - reali4ea4a ca este ne+oie sa stie anatomie pentru sculptura
si pictura
- Antonio del Pallaiolo- pictor, ra+ator si sculptor, a reali4at lucrari de disectie
- Dichelanelo #uonarotti61&7%-1%$&7- disectii in <lorenta
- /a,aello *anti61&B0-1%507
- "i4iano >eccelia61&%0-1%7$7
- Darc Antonio della "orre, Andrea del >errocchio
=H au de4+oltat si per,ectionat studiul ,ormelor e2terioare in miscari si e2presi+itate
- #en+enuto )ellini
- /em1randt
- Paolo )aliari- interoat pentru ideile laice din ta1loul )asa Aomnului!, schim1and
numele in )ina din casa lui 3e+i!
- Albrecht Durer- a realizat Adam si va!- modele de anatomie pe viu, dovedind o
temeinica cunoastere a formulelor e"terioare ale corpului uman#
Anatomia 0enasterii *#7
- cunoscuta cand oamenii culturii reali4ea4a ca este ne+oie sa stie anatomie pentru
sculptura, pictura. Aa >inci, >esalius.
- descrierile anatomice reale si concrete din ultimele decenii ale perioadei renascentiste
nu isi mai aseau incadrare in doma lui Galenus? atmos,era ,iind una riida, incatusata
se doreste innoirea
- .nnoitorul anatomiei!= >esalius. Prin disectia sistematica si nu prin deductii, pune
1a4ele anatomiei umane reale. Ast,el, deschide posi1ilitate /enasterii in medicina.
- Ga1rieles <aloppio61%50-1%$57: C1ser+ationes anatomicae((61%$1, >enetia7: sinusul
s,enoidal, canalele semicirculare ale urechii int, ner+ul coarda timpanului, arcada
inhinala, trompele uterine, clitorisul, himenul,6ramurile n+ triemen? si,ilisul-
pre4er+ati+ul7
- trompa lui ;ustachio, ori,iciul ,etal interatrial #C"A33C, canalul de comunicare intre
+ena om1ilicala si >).- Arantius, +al+ulele +enelor superci,iale- #auhin, apeductul
*-l+ius, canalul pancreatic Eirsun
- )arolus *tephanus61%0&-1%$&7: Ae dissectione partium corporis humani li1ri tres!
6Paris, 1%&%7
- <a1ri4io d`AcOuapendente- intemeietorul primuli am,iteatru permanent de antomie de la uni+
din Pado+a, cu masa de disectie in miFloc. /idicarea capacului ei permitea aducerea cada+rului
care era transportat pe un canal de apa in acel loc.
- ele+ >esalius- /enaldus )olum1us )remonesis61%1$-1%%97: '(Ae re anatomicae((
61%%B7- descrie circulatia sanelui
- *-mphorien )hampier- 3ion? 3eonard <uchs- erman ? Eilliam H8:";/ si Pohn
H8:";/- descriu canalul arterei ,emurale? Antonio *)A/PA- descrie triunhiul inhino-crural
6trinuiul *carpa7
&
Andreas #esalius Bru"ellensis*1213-1243. *#10
-H ,amilia Eitin, Eesel- a pus bazele anatomiei moderne ? diseca de copilG +i+isectii pe
animale
5% ,e1. 1%00- la 1% ani- la 8ni+. din 3ou+re- rector
- initial, mere pe literatura- enle4a, ,rance4a, spaniola. 8lterior a +rut sa de+ina
,armacist pentru a continua traditia ,amiliei, insa de+ine apoi medic.
- nemultumit de ceea ce ,ace la #ru2elles, pleaca la Paris, unde il are pro,esor pe *-l+ius.
Acesta, ener+at de curaFul lui >esalius de a-l contra4ice in domeniul medical, ii de+ine
dusman : odata aFuns cardinalul <rantei, ordona moartea lui. 1%&5- aparitia cartii a dus la
decapitarea! teoriei lui Galenus, *-l+ius ,iind un aparator al acestuia.
- pleaca de la 3ou+re la Pado+a, unde isi termina ,acultatea si doctoratul, ,iind cunoscut
ca si medic chirur.
1%00 Paris, 1%07 3ou+re, Pado+a- % dec. 1%07- lector de chirurie
$ dec. 1%09- pro,esor de anatomie si chirurie :'(Pro,esorul tre1uie sa e2ecute el insusi
disectia(( metoda- anatomie comparata.
1%&&- se retrae la Padova
1%&$- medicul imp. )arol 9uintul, <ilip al ..-lea-61%&B se duce in *pania7? se casatoreste
si pleaca de la Pado+a. )apata renume ,oarte 1un, ,iind si chirur si medic leist.
)ondamnat la moarte prin ardere pe ru, este sal+at de <ilip.
@"ratamentul6insanatosirea7 este primul scop al medicinii si rolul principal al studiului
anatomiei este acela de a ,i o 1a4a pt atinerea acestui scop.!
Aon )arles, Henric al ..-lea, Am1roise Pare
1%$&- .nsula $ante - a nau,raiat si a murit de ,oame G ti,os
1235- 67abulae anatomicae8 la #enetia
1%09- #asel: ;pistola de +ena seconda!
1%&1- >enetia: Galeno opera omnia!
1%&5- #asel: 69e &umani corporis Fabrica ! 67 +olume: oase si cartilaii? liamente si
muschi? +ase? ner+i? diesti+ si uroenital? inima si plaman? creier si or de simt? ilustratii
*tephano +on )alcar J:.AC*6ele+ul lui ti4ian77, li1orurum epitome
1%$1- )hiruria mana!
- prima descriere a urechii interne, e2terne, me4enterului, mediastinului, sternul, corpii
al1eni
- ele+ >esalius- /enaldus )olum1us )remonesis61%1$-1%%97: '(Ae re anatomicae((
61%%B7- descrie circulatia sanelui
(eonardo da #inci*1322-121+. *#B
-H A.*;)A-H desene 6sotia7? notorietate
- A in+atat anatomia cu Darc Antonio della "orre
@schite? DulaFe anatomice- inFectare de ceara in +entriculii cere1rali
>entriculii laterali: sediul perceptiei
> ...: sediul su,letului 6dience,al7
> .>: sediul memoriei
- Aiseca la spitalul6.talia7: *anta Daria :ue+a! din <lorenta, Daiore! din Dilano, *,
*pirit! din /oma
- #ronhiile nu sunt leate de inima
- >al+ulele de la oriinea +aselor mari
%
- *ectiuni anatomice prin mem1re si +iscere
"ratat de anatomie cu 150 capitole :
- 7%0 desene in 5$6$07 caiete? desenele redau di,erite orane interne, po4itii in miscare,
musculatura di,eritelor reiuni, scopul lui ,inal ,iind insa aplicatia plastica
- 55B planse : 51% 1i1lioteca castelului real la Eindsor
- s-a retras la castelul )lou2 din <ranta, unde a continuat diesctia? cand a murit desenele
au ,ost disperasate in 1i1lioteci din <ranta, Germania, Anlia. <acute pu1lice dupa 0-&
secole, maForitatea se a,la in pre4ent in 1i1lioteca castelului sau real din Eindsor.
- sanele circula intotdeauna plecand de la inima, urcand pana in +ar,ul capului!
- descrie cur1urile coloanei +erte1rale, particularitatile atlasului, a2isului si sacrumului,
sinusul ,rontal, ma2ilarul superior si dintii
- nu a ,ost anatomist de pro,esie
:i$uel %erveto da #illanova*120+;1211-1223. *#9
- *arao4a, "oulouse
- unul dintre primii discipoli ai circulatiei mici!, ,iind precursorul lui Har+e-6cu un secol7
- tara natala, *pania
- la Paris, studia4a cu +estitii pro,esori- *-l+ius, <renel, pentru a de+eni medic
- apro,undand anatomia, de+ine pro,esor si ,ace disectii la 3-on
"ratat asupra siropurilor
1%01- Ae trinitatris errori1us!
1%00- /estitutio christianisimi!- *u,letul se a,la in sane? descrie corect mica
circulatie
- in pu1licatiile sale, nu separa teoloia de medicina si amesteca 1i1lia cu astroloiaG
scolastica cu 1otanica
- chemat la Paris sa se apere in ,ata <ac. de Dedicina, este lipsit de drepturi, iar
pu1licatiile sale sunt con,iscate
- 1%&0- paraseste Parisul, parcure mai multe orase din <ranta si aFune la "oulouse.
- a continuat sa practice medicina, scriind su1 pseudonim 6su1 scandalul catolicilor si ,uria
protestantilor7
- 1atut crunt si alunat din <ranta, aFune in >iena, unde in ,ata )urtii scapa de inchisoare,
e+adand.
- calatoreste prin Germania, unde este persecutat si re+ine in <ranta, unde este rapit si dus la
Gene+a
- acu4at de )al+in pt ere4ie6con,lict cu 1iserica catolica7, a ,ost ars pe ru de +iu impreuna cu
scrierile sale
- +ictima ,anatismului reliios
- nu a ,acut e2periente pe animale, a ,ost doar medic.
<illiam -arve=*12>5-142>. *#15
- medic enle4
- la disectiile cada+relor a luat parte in timpul studiilor de la )am1ride, unde s-a
speciali4at in medicina
- repre4. a 0-a mare directie de de4+oltare a andirii stiinti,ice cea mai importanta din
punctul de +edere al ,i4ioloiei? precursor al 1io,i4icii moderne
- a aFuns medic la spitalul *,. #artolomeu din Anlia, unde timp de cati+a ani si-a larit
cunostintele pri+ind ,unctionarea sistemului circulator la mami,ere
$
- a 1anuit ca Galenus nu a+ea dreptate si ca ,icatul nu este elementul cel mai important al
circulatiei sanelui, ci inima
- a e,ectuat multe +i+isectii pe caini
- a pu1licat lucrarea '(Ae Dote )ordis((, ce a demonstrat +eridicatea teoriei sale pe seama
circulatiei sanelui in oranismul uman
- a ,ost medicul de curte a 5 rei : .aco1 ., )arol .? in ra41oiul ci+il din Anlia a ,ost altaturi de
ree in calitate de medic personal al acestuia
- a+and in +edere opiniile sale realiste, )romQell i-a demodat casa, distruand ast,el maForitatea
notitelor
- ;2ercitio anatomica de motu cordis et sanuinis circulatione in animali1us((61$5B7-
!)ercetare anatomica asupra miscarii inimii si sanelui la animale!? descrie circulatia mica a
sanelui si miscarile inimii
- se in+ata de 17, se uita de 1$ si se retine 1 data.
- trece de la descrierea structurilor macro si microscopice la +eri,icarea prin e2periment
- 1$%1- a pu1licat un studiu de em1rioloie, ,acand e2periente pe em1rionii de aina.
Antatomia ranceza *#10
- anatomie tri1utara conceptiilor lui Galenus, prin conser+atorismul lui *-l+ius
- Prima carte de anatomie Rn lim1a ,rance4S Anatomie uni+erselle du corp
humain!61%$17- de chirurul Ti anatomistul Am1roise Pare61%10 N 1%717
- Al,onso #orelli- Ae motu animalium!: mecanisme de miTcare Rn articulaUii la om Ti
alte +erte1rate-H 1a4ele 1iomecanicii, un aport la ,ondarea ortopediei moderne.
- /iolani- a ,ost orani4at primul teatru anatomic. PacI /iolan6tataV,iu7-arcada lui /iolan
- a studiat structura intestinului Ti ence,alului
- J. #iTa- discipol al pro,esorului de anatomie Ti chirurie Darc-Antonie Petit
- in Anatomia eneralS Ti aplicarea ei Rn ,i4ioloie Ti medicinS! isi e2pune
concepUia sa despre Uesuturi, orane Ti sisteme de orane: toate oranele sunt rupate Rn
+eetati+e6contri1uie la creTterea Ti de4+oltarea oranismului7 Ti somatice6asiurS
deplasarea Rn spaUiu7. Ast,el, *: este +eetati+ Ti animal. Pean 3eo "estut.
Anatomisti romani celebrii *#1&
1BB& Dircea .onescu
- Al# %avrocordat- ,ilo4o,, teolo, medic
- :icolae Jret4ulescu- Danual de anatomie descripti+S!
- ". .onescu- 19B5, la Paris susUine te4a de doctoratcu tema ;+oluUia intrauterinS a
colonului pel+in!, iar Rn 19B& de+ine coautor la prima ediUie a "ratatului de anatomie
umanS al lui Poirier de la Paris 6compartimentul despre tu1ul diesti+7. )u A. Gerota-
Anatomia simpaticului cer+ical!
- <rancisc .. /ainer- cu discipoliul Geore ;. Palade? lucrarea Anatomia este TtiinUa
,ormei +ii!: cada+rul tre1uie sS ser+eascS nu la cunoaTterea cada+rului, adicS a unei
materii care mai pSstrea4S doar o ,ormS RnheUatS a orani4Srii sale, ci a omului +iu, a
omului care se miTcS, WndeTte Ti RTi Uese neRntrerupt destinul!
- ;rnest Pu+ara? Aimitrie Gerota6pro,. Poirier- Uesutului adipos pararenal7? ele+ pe
)onstantin #rWncuTi, +iitorul eniu al sculpturii romWneTti Ti mondiale contemporane.
- Griore ". Popa: *istemul port +enos hipo,i4ar!, cu soUia sa, a tradus Rn romWneTte
anatomia lui Gra-, completWnd-o cu preUioase adnotSri Ti completSri.
7
- >ictor PAP.3.A:61BBB N 19%$7- medic, anatomist Ti scriitor romWn, discipol al
pro,esorului A. Gerota.
- ,ondatorul Tcolii romWneTti de anatomie umanS, de em1rioloie, de antropoloie
L al unui mu4eu de anatomie.
- autorul primului tratat romWnesc complet de anatomie umanS: Danual practic
de disecUie! Ti "ratatul elementar de anatomie descripti+S Ti topora,icS! cu aplicaUii
medico-chiruricale Rn trei +olume, dedicat Rn+SUStorului sSu ?)luF.
- 19$$: Anatomia copilului!, 1970- in rusS.
- 19B7 a pu1licat Anatomia de4+oltSrii omului. ;m1rioloie medicalS((
- .oan A3#8- pro,esor si medic primar anatomie patoloica? a a+ut ca mentor pe Papilian
- preparator si asistent uni+ersitar al <ac de Ded din )luF
- cu 1oata acti+itate stiinti,ica- autorul lucrarilor in domeniul structurii
osoase, studiul *:>, studiul unor reiuni herniare, pro1leme de anatomie comparati+a
- Ion Turai&'()*-'(*)+- medic chirur, anatomist, mem1ru corespondent619%%7 al
Academiei /omane.
- a cercetat patoloia hipertro,iei de prostata in 19&9, iar mai tar4iu a ,acut di,erite
in+estiatii clinice si e2perimentale asupra tensiunii arteriale
- a studiat socul chirurical! dpd+ ,i4iopatoloic, clinic, pro,ilactic si dpd+ al
tratamentului
- a studiat medicina la #ucresti- ele+ul lui <rancisc .osi, /ainer
- premiul Academiei /omane pt lucrarea 3es trou1les lacau2 dus au roid!
- premiul de stat pt lucrarea '(Dica chirurie ,i4iopatoloica((619%%7
- 3ucrari: 8rente medico-chiruricale619%07, Pocul619%77, )hiruria
stomacului619$07.
B