Diagnostic fază cronică Ascaridioză

– Fază intestinală → parazitoză intestinală (dacă în faza acută se observa leucocitoză cu Eozinofilie, pe
măsură ce se cronicizează → ↓Eo) → Eo ↓ sau absentă
– Se va recurge la investigații de laborator specifice
Investigații parazitologice de rutină
– A. Examen coproparazitologic
 Detecția de ouă fecundate/nefecundate
 Ouă fecundate/fertile → în intestin sunt cupluri (f+m)
 Ouă nefecundate/infertile → în intestin sunt DOAR FEMELE (fără m)
 =/= : ou fecundat: mai mic, rotund ovalar / ou nefecundat: aspect elongat, mai mare
 OBS! Dacă examenul coproparazitologic dă rezultate negative (NU detectăm ouă)
 Sub NU are infecție
 SAU sunt doar masculi
 SAU NU s-au dezvoltat viermii adulți
– Pentru a demonstra prezența adulților la nivel intestinal, se poate recurge la 3 tipuri de investigații
confirmatorii:
 1. Investigația imunologică → urmărim dacă pacientul are AC IgG (prin ELISA)
 Dezavantaj: testul ELISA poate da reacții încrucișate în cazul unor helmitoze cu alte infecții
intestinale
 2. Investigații genetice → se urmărește detecția ADN de Ascaris izolat din materii fecale (PCR
sau LAMP)
 3. Confirmarea imagistică / investigații imagistice → prin videocamera endoscopică (dar e
costisitoare) SAU examen radiografic tranzit baritat (mai puțin costisitoare)
 Bariu permite detecția viermelui adult sub forma unor linii tubulare mai închise la culoare
 Investigațiile imagistice POT fi utilizate și dacă se suspicionează o ocluzie intestinală SAU o
migrare eratică a viermelui adult. Migrările eratice care se succed cu complicații apar când
viermele ajunge la nivel biliar/hepatic
 Ecografia abdominală → poate pune în evidență semne patognomonice pentru ocluzia
intestinală cu ascarizi:
 Semnul de cale ferată
 Ochi de bou
 Țintă
 Tubul interior → adulții apar ca linii tubulare hipoecogenice, iar intestinul este
aecogenic
– Investigații parazitologice care se practică doar ocazional.
– În caz de complicații (abces hepatic/biliar), se poate face B. Biopsie + examen histopatologic
 Granulom bogat în eozinofile + ouă de ascaris
– Dacă viermele adult a fost eliminat la exterior (febră / subdozaj antiparazitar / în situația unui
anestezic general) SAU dacă viermele adult a fost scos afară în cursul unei endoscopii/colonoscopii
SAU dacă a fost extirpat în cazul intervenției chirurgicale → OBLIGATORIU se face C. Macroscopic +
microscopic
 Macroscopic: se face dif între femelă și mascul ( la toate dermatodele, femela e mai mare ca
masculul). Femela are 25cm, are extremități drepte; masculul are sub 18cm și coada ca o cârjă.
 Microscopic: se concentrează pe extremitatea cefalică → 3 buze sub forma literei Y, mărginite
de dințișori foarte fini cu rol de fixare

DIAGNOSTICUL ÎN TOXOCAROZĂ
– Date de larvele de Toxocara Cati/ Canis
 Sindromul de Larvă Migrans Visceralis (SLMV)
  Sindromul de Larvă Migrans Ocularis (SLMO)
– Diagnostic prezumtiv: pe baza datelor anamnestice și pe baza datelor clinice
 Date anamnestice:
 istoric pozitiv pentru geofagie sau Pica
 contact cu câine/pisică nedeparazitate
 Date clinice sugestive:
 Pentru SLMV: copil cu vârstă sub 5ani care prezintă reacții alergice gen urticarie, dureri
abdominale, febră, manifestări pulmonare cronice, hepatomegalie (simptomatologie
sistemică), care prezintă antecedente pozitive pentru geofagie, Pica, contact cu
pisică/câine nedeparazitate
 Pentru SLMO: copil cu vârstă peste 5ani / adult care prezintă cecitate unilaterală sau
uveită sau strabism sau leucocorie (reflexul pupilei albe, în loc să fie roșie este albă → DD
cu retinoblastomul)
– 1. Investigații de laborator nespecifice (de circumstanță)
 HLG:
 În SLMV → hiperleucocitoză + hiperEo
 Eo: poate ajunge la 60-80%
 Eo se poate menține constant ridicată pe perioade lungi de timp și chiar și post-
tratament anti-parazitar
 În SLMO sau în cazul unei infecții cronice cu larve calcificate la nivel tisular, Eo redusă sau
absentă
 Biochimia
 În SLMV → citoliză hepatică (↑AST, ALT). Dacă apare afectare biliară → ↑ GGT + Falcalină
 Citoliză musculară → ↑ creatinina serică, LDH
 OBS! LDH în SLMO NU crește în timp (se menține constantă) → prim criteriu de
DD față de retinoblastom. (în caz de retinoblastom, ↑LDH permanent)
 Sd. biologic inflamator constant (VSH; PCR; FG)
 HipoAlbuminemie
 HiperGammaGlobulinemie
 Uneori (rar) → anemie
 Citologia LCR în caz de toxocaroză CEREBRALĂ: ↑Eo
 Lichid pleural bogat în Eo
 În SLMO: umoarea apoasă + umoarea vitroasă poate conține Eo
– 2. Investigații imagistice
 Ecografie abdominală
 Rx
 CT/RMN
 În SLMV: infiltrații cu aspect heterogen (fasciculat, linear, nodular) + caracter migrator (idem
Sd. Loeffler)
 Unde larvele staționează → apar granuloame cu aspect de infiltrații nodulare
 În SLMO: afectează
 Pol anterior → vom recurge la examen biomicroscopic (ca la acanthamoeba – keratită) →
precipitate la nivelul corneei, umoare apoasă, benzi de tracțiune spre corpul vitros, semne
pentru cataractă
 Pol posterior → fund de ochi → se poate pune în evidență un granulom de pol posterior,
benzi de tracțiune între două granuloame retiniene învecinate, benzi de tracțiune de la
retină spre corpul vitros
 Specific: benzi cu dispoziție radiară între 2 granuloame învecinate (de fapt sunt
infiltrații leucocitare care urmăresc migrarea larvei)
 DD cu alte afecțiuni oculare:
  Eco oculară
 Angiogramă cu fluoresceină
– 3. Investigații imunologice → confirmare de rutină
 Detecție AC IgG anti-toxocara canis din: ser sangvin, umoare apoasă/vitroasă, LCR
 se fac cu ELISA + WB
 ac de fază cronică au tendința de a persista mult, iar la subiectul sub tratament este greu să
facem DD între o infecție activă și una inactivă
 la pacienții sub tratament → căutăm și IgM anti-toxocara
 !!! Dacă sunt depistate: reinfecție SAU reactivarea unei infecții vechi
– 4. Investigații parazitologice → nu se practică de rutină, dar se poate apela la ele dacă RI este slab
(larve la nivel cerebral SAU infecție veche cu larve calcificate la nivel tisular)
 Biopsie prin puncție de organ sub ghidaj imagistic
 Urmată de examen histopatologic care are ca scop detecția larvelor
 Larve viabile: înconjurate doar de un granulom, NU sunt încapsulate
 Larve ne-viabile (moarte): înconjurate de o zonă de necroză, de inelul granulomatos, iar la
periferie este prezentă capsula fibroasă
 DAR prin ex histopatologic NU putem diferenția între specii
– 5. Investigațiile genetice → rezolvă neajunsurile investigațiilor parazitologice
 Detecție ADN izolat din materialul tisular recoltat bioptic prin PCR + secvențiere SAU LAMP

TRICHURIS TRICHIURA (Trichocefal / viermele „bici”) vs Enterobius vermicularis (oxiur)

TT EV
Viermii adulți În intestinul gros uman
Poate fi stadiu de diagnostic
Este stadiu patogen responsabil de inducerea bolii în fază cronică
CLINIC Asociat cu Diaree sgv Prurit ano-genital
La copiii cu diaree sgv cronică apare În infecția masivă: Vulvo-vaginite +/- ITU
prolaps rectal → specific pentru că
musculatura perianală este slab
dezvoltată
OUL Stadiu de diagnostic, se găsește în materiile fecale (în infecția cronică)
Devine infecțios doar dacă ajunge pe Devine infecțios chiar în pliurile mucoasei
sol (geohelmint) anale (nu este geohelmint, poate da
autoinfecții)
Larva Larva ieșită din oul ingerat NU are ciclu perienteric

DIAGNOSTIC
1. Investigații de circumstanță (de laborator nespecifice)
HLG în faza incipientă: Eo ↑ puțin (maxim 15%), nu se menține constantă (↓ în timp, pe
parcurs ce boala se cronicizează)
Poate să indice anemie microcitară
hipocromă în faza cronică (pe fondul
hemoragiilor)
2. Investigații de laborator specifice
a. Investigații parazitologice care vizează m.o. stadiul de ou
Examen coproparazitologic cu detecție de ouă doar pe preparat proaspăt lamă + lamelă
NU se face frotiu
Oul Aspect de lămâie/minge de rugby Lentilă plan-convexă
Perete gros La interior: larvă giriniformă
Posedă câte un dop gelatinos la Extremitate ant: dilatată
fiecare capăt Extremitate post: ascuțită
 Alte investigații
B. - Examenul coproparazitologic poate da
frecvent rezultate Fals negative → se
recomandă un examen microscopic al
materialului biologic recoltat direct din
pliurile mucoasei anale → testul de
amprentare anală (ca la teniază) varianta
NIH sau Graham
C. În caz de ITU: examen microscopic al urinei
D. În caz de infecție a tractului genital feminin
→ ex microscopic al secrețiilor vaginale /
Babeș Papanicolau → se pot detecta ouă
b. Investigații parazitologice care vizează stadiul adult
Pot fi detectați macroscopic: în materii fecale, în cursul unei colonoscopii
Prolaps rectal la nivel de mucoasă Femelele de enterobius pot fi reperate la
rectală nivel de pliuri mucoase anale
DD între sexe
Femela Mai mare (max 5cm), cu extremități Mai mare (1cm), cu extremități drepte
drepte
Mascul Mai mic → 2,5cm, cu extremitate Mai mic (5mm), cu 1 extremitate răsucită
caudală răsucită
Alte aspecte 3/5 din extremitatea anterioară a Se recomandă un examen microscopic
morfologice corpului este foarte subțire, ca un fir =/=: prezența butonului cefalic
de ață. Restul 2/5 (extremitatea (expansiune cuticulară) și prezența
posterioară) = extrem de groasă esofagului bicameral – la nivelul
extremității cefalice amândouă
Alte investigații
Apendicită acută Post-chirugical – examen histopatologic al materialului obținut intraoperator
Scop: depistare viermi adulți

Varianta nih = baghetă de sticlă care are atașată o bucată de scoci cu partea lipicioasă la exterior. Se
tapetează pliurile mucoasei anale și se poate insera câțiva mm în anus. Ulterior, bagheta este pusă într-un
tub de sticlă și se duce la laborator. La laborator, se desprinde cu o pensă bucata de scoci și se lipește pe o
lamă de microscop. Ex. Microscopic se face cu obiective mici (10-40). Se pot detecta ouă dar și femele de
enterobius.

Geohelminți cutanați
Viermi cu cârlig specifici
canidelor
Ancylostoma caninum
Ancylostoma brasiliensis
Ancylostoma ceylanicum
VAdulți În intestinul canidelor
NICIODATĂ LA OM
Viermi cu cârlig specifici
omului
Ancylostoma duodenale
Necator americanus
În intestinul subțire uman
Poate fi stadiu de
diagnostic, dar este stadiu
patogen responsabil de
inducerea bolii în fază
cronică
Strangyloides stercoralis
În grosimea mucoasei
intestinului subțire uman
V adulți se pot dezvolta liber
și pe sol → se pot dezvolta și
în unele culturi de laborator
V adult poate fi stadiu de dg,
dar este stadiu patogen
principal implicat în
inducerea bolii în fază
cronică
 Clinic Hemoragii oculte la nivel Sd. diareic sever = sprue (în
intestinal infecția masivă) +
malabsorbție severă
OUL Doar în materiile fecale ale Este stadiu de diagnostic Evoluție în uterul femelei
Nu e infecțios canidelor/felinelor principal adult
sălbatice Se găsește în materiile RAR: la nivel de mucoasă
NICIODATĂ la om fecale melenice intestin subțire +/- în unele
culturi de laborator
Larve: rabitoidă (LR) și strongiloidă (LS)
LR Se dezvoltă pe sol Este stadiu de diagnostic
Are potențial de a se dezvolta în unele culturi de principal
laborator Se găsește în materiile fecale
steatoreice
LS Se poate dezvolta pe sol și se poate dezvolta în unele culturi de laborator
Este stadiu infecțios pentru om → se face prin penetrarea activă a tegumentului care
vine în contact cu solul
Stadiu patogen responsabil Post-infecție are ciclu Post-infecție are ciclu
de inducerea bolii = Sd. de perienteric perienteric
Larvă Migrans Cutanată =
SLMC Poate fi stadiu patogen în Poate fi stadiu patogen în
faza incipientă a bolii faza incipientă a bolii
Larvele intră într-un impas
de maturizare post- Provoacă o dermatită Provoacă reacții alergice
infecție. Rămân pruriginoasă pe palme și locale (la nivel cutanat) care
sechestrate în derm, NU au plante dispar în 24-36h
ciclu perienteric, dar au
capacitatea de a migra prin *La imunodeficitari, are
derm câte 1-3cm pe zi. caracter potențial-
oportunist, adică poate
Boala se poate vindeca de disemina plurivisceral
la sine în 4-6 luni. inclusiv la nivel cerebral
Semn: cicatrice provocând o
hipercromă meningoencefalită cu
prognostic rezervat

Dă frecvent autoinfecții
*la imunodeficitari poate da
autoinfecții endogene

DIAGNOSTIC

HLG Eozinofilie inconstantă Leucocitoză cu Eo Leucocitoză 10-20%

Eo poate ajunge la 40% Infecție masivă: ajunge la
peste 30%
Inv
parazitologice

Diagnosticul în rubrica 1 (SLMC)

 - Investigații de circumstanță: HLG = Eozinofilie inconstantă
- Ex MACROscopic al traseului sinuos/serpiginos creat de LS la nivel dermic (mb inferioare,
superioare) → proximal prezintă o mică papulă (indică prezența larvei), iar distal apare o
crustă/cicatrice
- Biopsie din papulă → eozinofile tisulare + LS

DG 2+3
2 3
Investigații de circumstanță
HLG -ACUT Leucocitoză cu Eo Leucocitoză 10-20%
Eo poate ajunge la 40% Infecție masivă: ajunge la peste 30%
HLG -CRONIC Anemie microcitară hipocromă Pentru evidențierea macroscopică a unei
(feriprivă) instalată pe fondul malabsorbții → examenul de digestie al
hemoragiilor de la nivel intestinal ȘI pe materiilor fecale → evidențiază
fondul faptului că viermii adulți sunt malabsorbție g/l/p (vezi Giardioza)
hematofagi
Investigații de laborator specifice
a. Parazitologice
- La ambele: Ex coproparazitologic + coprocultură pe cărbune vegetal → Detecția ouălor și a LR
Ex coproparaz Perete transparent, subțire la periferie 250 microni, Aspect filiform, la
Posedă o morulă formată din extremitatea anterioară are un esofag
blastomere (diferențiere prin numărul bicameral (ca la oxiur)
de blastomere)

Angylostoma: 2-4 blastomere

Necator: 24-36 blastomere
Coprocultură = LS se vor dezvolta pe această Apare după 24h
metodă coprocultură după 7 zile
larvoscopică
(pentru LS)
Coprocultura pe cărbune vegetal este o metodă care exploatează tropismele / tactismele (sunt 5)
- Hidrotropism pozitiv
- Termotropism pozitiv
- Tihmotropism pozitiv → stau în grupuri
- Histotropism pozitiv → afinitate pentru țesuturi
- Geotropism negativ → nu îi place solul
b. Parazitologic – alte preparate → Ex microscopic lichid duodenal (tubaj/enterotest)
Se găsesc ouă + adulți (uneori) Doar LR
c. La imunodeficitarii suspicionați de strongiloidoză diseminată plurivisceral se fac suplimentar:
- Ex microscopic al lichidului pleural / al sputei expectorate
- Ex microscopic al urinei
- Ex microscopic LCR
Se urmărește detecția stadiului cu caracter invaziv (LS)
d. Tot în strongiloidoză, opțional (dacă are hemoragie digestivă superioară):
- Biopsie jejuno-ileală urmată de examen histopatologic care are ca scop detecția viermilor adulți
de strongiloides +/- ouă +/- LR
Dacă investigațiile parazitologice au rezultate incerte, recurgem la ALTE INVESTIGAȚII SPECIFICE

Imunologic CoproAg prin ELISA AC IgG anti-strongiloides din ser sangvin,

lichid pleural și LCR → prin ELISA + WB
Genetice ADN specific din m.f. → PCR + secvențiere SAU LAMP
 Investigații imagistice
Pill-Videocameră Se pot detecta viermii adulți → sunt mai Viermii adulți sunt greu de sesizat,
endoscopică mari (de ordinul cm) pentru că au câțiva mm
*putem vedea și hemoragiile
Examen Capsulă bucală - ambele
microscopic al
extremității Ancylostoma – 2 perechi de dinți
cefalice chitinoși
Necator – 2 lame semicirculare

Cum se face coprocultura pe cărbune veg?

2 variante la strongyloides (7 zile) și
1. Realizată în cutie cu capac (închisă ermetic)
- În cutie se amestecă în proporții egale materii fecale + cărbune vegetal. Amestecul este modelat
sub formă conică, a.i. după punerea capacului să existe un contact intim cu suprafața interioară a
capacului, la 28-29*C, la întuneric
- După 24h, dacă cutia a fost închisă ermetic, apa din fecale se va condensa sub formă de picături
SUB capacul cutiei
- Punem cutia la microscop și o examinăm cu obiectivul 4x (cel mai mic!!!) → se examinează fiecare
picătură de apă condensată sub capacul cutiei
- Scop ex mo: detectarea LS
- Se folosește și la 2 și la 3

2. Realizată în placă petri cu agar nutritiv → similar ( fecale + cărbune vegetal amestecate în mijlocul
plăcii petri) → se pune la termostat (27-28*C) → după 24h se face examinare microscopică
- Se folosește doar la 3.
- Semn pozitiv pentru strongiloidoză:
o MACRO: dâre albicioase (colonii bacteriene) apărute în urma migrării LS
o Se inundă cu formol și se examinează microscopic lichidul de spălare formolizat.
o Micro: lejer LS
- Avantaj în strongiloidoză: dacă timpul de incubare este mărit la 72h, în placa petri se pot dezvolta și
adulți +/- ouă +/- LR