Sunteți pe pagina 1din 4

Avortul campylobacterian este produs de Campylobacter fetus ssp.

fetus este mai rar decat la bovine si ovine si se manifesta prin leziuni microscopice,reprezentate de hiperemie,edeme,hemoragii si necroze in diferite organe,inclusiv in sistemul nervos central. Confirmarea suspiciunii de avort campylobacterian se face prin examen de laborator:bacterioscopic,bacteriologic si serologic.La laborator se expediaza avortoni si portiuni de invelitori.Punerea in evidenta prin examen microscopic direct a germenului in cotiledoanele lezate,in continutul stomacal al avortonilor sau in alte organe este criteriu sigur de diagnostic.Rezultate cele mai sigure se obtin prin izolarea germenului in culturi din organele proaspete ale avortonului.Examenul serologic permite identificarea anticorpilor aglutinanti.

Leptospiroza la suine este produsa de Leptospira pomona si Leptospira tarassovi si in localizarea genitala se manifesta prin avort,fatari de purcei neviabili,purcei mumifiati si mortalitate de purcei in primele zile de viata.Avorturile apar in a 2 a perioada a gestatiei (din a 10 saptamana) si pot fi insotite de unele modificari ca febra,hemoglobinurie si icter.Avortul este in majoritatea cazurilor complet,fetusii sunt eliminati in totalitate,impreuna cu invelitorile.O parte din scroafe fata la termen ,insa purceii sunt vii dar neviabili,sau morti,insa mumifiati sau in putrefactie. La femelele gestante,care au avortat,in afara leziunilor hepatorenale se mai deceleaza si leziuni uterine:endometrita cataral hemoragica,metrita nodulara in focare,edeme,etc. La laborator se trimit:avortoni,ficat,rinichi si probe de sange.Reactia de microaglutinare microscopica este folosita ca test de efectiv.Evidentierea leptospirelor se poate face si prin inocularea materialului patologic la cobai,intraperitoneal.Pentru evidentierea anticorpilor se foloseste reactia de fixare a complementului(RFC).

Avortul brucelic la suine este produs doar de Brucella suis si apare in orice faza a gestatiei,dar este mai frecvent in luna a 2 a si a 3 a.Poate fi spontan,fara nici o alta manifestare,sau poate fi precedat de semne prodromale,cu 2-3 zile inainte.De obicei decurge fara complicatii.Uneori gestatia evolueaza normal,cu fatari la termen sau premature,dar purceii nascuti sunt inegal dezvoltati,unii nu supravietuiesc,altii se nasc morti,mumifiati.Dupa avort scroafele se remit repede,scurgerile vaginale inceteaza in a 7-8 a zi.Adesea se produc metrite,salpingite care duc la sterilitate trecatoare sau permanenta. Metoda principala de diagnostic este examenul serologic:se executa reactia de seroaglutinare lenta in tuburi,aglutinarea rapida cu antigen acid tamponat si colorat cu roz Bengal si reactia

de fixare a complementului.De asemenea se mai pot folosi si teste imunoenzimatice de tipul ELISA.Rezultate bune se obtin prin testul alergic cu ajutorul unui produs biologic ,specific si neantigenic Brucelina P.

Salmoneloza suina este produsa de Salmonella cholerae suis cu doua varietati,monofazica si bifazica.La scroafe,hipertermia,anorexia si diareea se pot asocia cu agalaxia,avort(din a 2 a luna a gestatiei),mortalitate ,parturitie prematura sau la termen,dar purceii se imbolnavesc rapid si mor sau se vindeca si devin purtatori cronici de salmonela. Diagnosticul cert se stabileste pe baza izolarii si identificarii salmonelelor prin examene de laborator:testul de seroaglutinare cu antigen de grup(din a 8-a zi),RAL,RFC si ELISA.La la laborator se trimit:fragmente de splina,ficat,limfonoduri mezenterice si portiuni de intestin.

Listerioza suina este produsa de Listeria monocytogenes si se caracterizeaza prin simptome de meningoencefalita,septicemii si avort. In forma abortigena se manifesta prin avort tardiv,uneori cu numai 2-3 saptamani inainte de termenul fatarii.Alteori scroafele infectate fata la termen,dar dau nastere la purcei neviabili,slab dezvoltati,rahitici,cu keratite,conjunctivite etc.Uneori,scroafele care avorteaza prezinta o indispozitie generala,scurgeri vaginale,febra si chiar simptome nervoase. Diagnosticul se stabilesta pe baza examenului:histopatologic(inflamatie monocitara),bacteriologic(din creier si maduva) si serologic(seroaglutinare,RFC,ELISA).

Sindromul SMEDI Denumirea include simbolurile principalelor sale manifestari:stillbirth-nasterea unui progen mort,mummification-mumificare,embryonic death-moarte embrionara,infertility-infertilitate. Din astfel de cazuri au fost izolate cel mai frecvent virusuri din familia Picornaviridae si Parvoviridae.Daca infectia se produce in primele 24 de zile de gestatie,are loc moartea unora sau a tuturor embrionilor si resorbtia lor.In primul caz vor fi fatati la termen un numar mic de purcei subponderali,iar in cazul al 2 lea revin caldurile.Daca infectia se produce intre a 24 a si a 80 a zi de gestatie,rezultatul este moartea si mumificarea unora dintre fetusi.Cand infectia se produce in ultima luna de gestatie,fatarea are loc tot la termen sau cu 2-7 zile mai devreme,dar o parte din produsi sunt fatati morti iar o alta parte vii,normal dezvoltati sau

subponderali,neviabili.Confirmarea diagnosticului se face prin izolarea virusului pe culturi celulare renale de origine porcina sau prin imunofluorescenta. Avortoni n parvoviroza Boala infectioasa produsa de virusul parvovirozei porcine(PPV)din familia Parvoviridae,genul Parvovirus,manifestata prin tulburari de reproductie,manifestata prin avorturi,fatari de purcei morti sau mumefiati si infertilitate. Dac infecia se produce n primele 24 de zile de gestaie, cnd susceptibilitatea este maxim, are loc moartea unora sau a tuturor embrionilor, resorbia lor i revenirea cldurilor.Dac infecia se produce ntre a 23-a i a 90-a zi de gestaie, rezultatul este moartea i avortul produilor mumificai, macerai i hemoragici. Cnd infecia se produce n ultima lun de gestaie, ftarea are loc la termen sau cu 2-7 zile mai devreme, dar o parte din produi sunt mori, iar o alt parte sunt vii,normal dezvoltai sau subponderali, dar neviabili. Diagnosticul se stabileste prin examen de laborator:virusologic si serologic.Ca material patologic se folosesc purcei nascuti morti,mumifiati sau cu semne clinice.Prezenta virusului in materialul patologic se face prin hemaglutinare si imunofluorescenta.Examenul serologic urmareste identificarea anticorpilor specifici prin utilizarea seroneutralizarii si inhibarea hemaglutinarii.

PRSS
Etiologie. n prezent este unanim acceptat c virusul Lelystad, izolat de Wensvvort i col., de la diverse cazuri de porci mistrei bolnavi, este agentul etiologic al PRRS. Acest virus conine ARN, are form sferic cu dimensiuni de 50-72 mm, fr proprieti hemaglutinante i are n structur patru proteine virale majore. Exist diferene antigenice ntre tulpinile virale nord americane i cele europene. Virusul are rezisten mic la factorii fizico -chimici din mediu. Caractere epidemiologice. Boala se poate manifesta la toate categoriile de suine (porcul domestic i mistreul), dar mai sensibile sunt scroafele gestante i purceii sugari. Purceii nrcai i grsunii sunt mai rezisteni. Sursele de infecie sunt porcii bolnavi, purttorii (rmn eliminatori opt sptmni de la trecerea prin boal) i carnea de porc congelat. Transmiterea bolii se face orizontal (la porcii de aceeai generaie), pe cale aerogen, i vertical (pe cale transplacentar, de la ascendeni la descendeni). Boala este specific sistemului creterii intensive a suinelor. De la un efectiv la altul virusul este transmis fie prin intermediul scrofielor de prsil, fie prin intermediul crnii de porc congelate.

Gradul de rspndire a bolii n efectivele de porci este greu de evaluat. ntr-un studiu efectuat n SUA, porcinele din 36% din fermele din 17 state au reacionat pozitiv la examenul serologic. n Comunitatea Economic European procentul suinelor serologic pozitive este situat ntre 65 i 75 la sut, cu o morbiditate la purcei de 30 la sut i o mortalitate la purcei de 5 -10 la sut. Tabloul clinic. Perioada de incubaie este de 4-7 zile. La scroafe, primele simptome sunt tulburrile de reproducie. Apar avorturi tardive cu fetui mori i mumifiai (n numr mare), sau gestaia este dus la termen, dar purcei sunt expulzai vii, dar neviabili. Dup ftare urmeaz o perioad de infertilitate, manifestat prin lipsa cldurilor i reducerea ratei ftrilor. Pot s apar i simptome respiratorii i diaree. Se mai pot constata semne generale manifestate prin febr, lipsa poftei de mncare, lipsa secreiei lactate, sau cianoza pielii. n maternitate, boala se rspndete rapid. La purcei simptomele sunt n funcie de momentul infeciei. Dac aceasta are loc intrauterin, purceii sunt expulzai vii, dar mor n primele zile dup ftare. Dac infecia se produce imediat dup ftare, simptomele sunt variate. Purceii au prul aspru fr luciu, prezint conjunctivit i edem periocular, tremurturi musculare, mersul cu membrele nepenite i adoptarea poziiei de statuie. Purceii prezint dispnee, tuse, hemoragii frecvente: ombilicale, dup tierea cozii, dup injecii (mai ales dup administrarea preparatelor pe baz de fier). Morbiditatea este de 80 la sut, iar mortalitatea de sut la sut. Diagnosticul. Boala se suspicioneaz cnd n efectiv apar frecvent cazuri de tulburri respiratorii i de reproducie la porcine. Confirmarea diagnosticului se face prin analize de laborator. Examenul virusologic are ca scop izolarea i tipizarea virusului, primul fiind totui dificil de realizat. Examenul serologic de rutin urmrete evidenierea anticorpilor postinfecioi prin tehnica ELISA sau prin alte metode. Este indicat a se face diagnostic diferenial fa de leptospiroza porcin, boala lui Aujesky, sau parvoviroza porcin. Profilaxia. Se va pune accent pe restriciile privind micarea suinelor ntre ferme infectate i neinfectate. Se recomand controlul serologic (prin testul ELISA) al fermelor de reproducie, pentru cunoaterea situaiei sanitare veterinare. Imunoprofilaxia se realizeaz att cu vaccinuri vii, ct i cu vaccinuri inactivate. Se vor face tratamente pentru prevenirea complicaiilor secundare, date de flora bacterian de asociaie.