BRUCELOZA BOVINĂ

DIAGNOSTIC DE SUSPICIUNE

A) Diagnostic epidemiologic

Receptivitatea: bovine – (vârstă, gestaţie, sensibilitatea individuală, sex)

Surse de infecţie:
- primare:
- bovinele infectate (cu sau fără semne clinice: sursă potenţială uneori
toată viaţa);
-avortonul,
-secreţiile vaginale,
-colostrul şi laptele,
-sperma masculilor,
-urina (prin contaminare cu secreţii uterine virulente)
- alte specii de animale infectate: ovine, caprine, câini etc.
-secundare: apă, aşternut contaminate, corelat cu rezistenţa germenului
Căi de transmitere:
- vertical
- orizontal: digestiv, venerian, cutanat, conjunctival, respirator

Dinamica epidemiologică:
- enzootie de efectiv cu difuzibilitate progresivă
- semne clinice la animalele indemne
- cazuistica se reduce progresiv → endemizarea infecţiei
B) DIAGNOSTIC CLINIC

- incubaţia: invers proporţională cu

stadiul gestaţiei (cu cât gestaţia este
mai avansată cu atât incubaţia este
mai scurtă)

- femele gestante:
- avort,
- retenţie placentară,
- metrită – sterilitate permanentă
- mamită brucelică
- femele negestante: artrite, higrome,
alte localizări

- tauri: diminuarea instinctului sexual, ATENŢIE!!!! Indiferent de suspiciune

orhite – infecunditate, inflamaţia avortonii se manipulează numai cu mănuşi
prostatei şi veziculelor seminale,
artrite, bursite, tenosinovite
C) DIAGNOSTIC ANATOMOPATOLOGIC
- placentită hemoragică sau hemoragico-necrotică,
- lichide fetale tulburi cu flocoane fibrino-purulente,
- endometrită catarală sau purulentă post avort,
- mamite seroase sau sero-fibrinoase,
- limforeticulită retromamară

Bruceloză bovine - placentită hemoragico-necrotică

C) DIAGNOSTIC ANATOMOPATOLOGIC

-avortoni edemaţiaţi cu cordon ombilical îngroşat şi infiltrat

sero-hemoragic,

- splina şi ficatul hipertrofiate (focare necrotice miliare

galben-cenuşii),

-orhită, epididimită de tip necrotic – granuloame şi fibroză

testiculară,

- bursite, tenosinovite, artrite, higrome sero-fibrinoase.

DIAGNOSTICUL DE CONFIRMARE

Probele prelevate pot fi:

- porţiuni de placentă,
- mucus vaginal (col uterin),
- avorton,
- stomac ligaturat, La momentul
- pulmon,
- ficat, suspiciunii
- spermă,
- lichide de puncţie din articulaţii,
- ser,
- colostru,
- lapte. După 14-21 zile de la avort
DIAGNOSTICUL DE CONFIRMARE

În funcţie de elementul ce a declanşat suspiciunea (clinic sau serologic) se

procedează la:

1. Identificarea indivizilor infectaţi (din efectivele în care au existat

animale reagente la testele serologice calitative de supraveghere) prin:

- RFC - cel mai specific, dar laborios - implica multe etape de lucru.
- ELISA - specificitate şi sensibilitate similare RFC, dar cu avantajul de a
fi automatizat.
Se realizează pe ser şi probe de lapte comasat
DIAGNOSTICUL DE CONFIRMARE

2. Izolarea şi identificarea agentului patogen

Examenul bacterioscopic obligatoriu completat cu însămânţări pe medii
speciale

(Atenţie! - utilizarea antibioticelor aproape în orice situaţie din teren, poate

determina rezultate negative de aceea testele serologice sunt
indispensabile)

Examenul bacteriologic negativ trebuie repetat (brucelele se pot elimina

intermitent).
Brucella spp. – Coccobacili Gram-.
B. melitensis - G- cocci din cultură (sânge) B. suis - G- cocci din cultură

B. abortus - Țesut provenit de la un

fetus avortat, bacili G-.
Brucella spp. – Colonii translucide, tip S
1. Sero-aglutinarea lentă în tuburi: metodă standardizată, uşor de
aplicat, permite examinarea unui număr mare de animale; predomină
reacţia IgM; titrurile scăzute de aglutinare pot fi determinate de o
infecţie recentă şi se recomandă repetarea testului

2. Testul Roz-Bengal: rapid (multe probe/zi), uşor de executat cu

rezultate satisfăcătoare în zonele în care incidenţa este crescută. Pot
fi detectate infecţiile precoce. Rezultatele pozitive implică utilizarea
testelor complementare de confirmare (RFC, ELISA) Reacţii
nespecifice la bovinele infectate cu Yersinia enterocolitica O9.

3. Ring-Test (testul inelar cu lapte integral – nedegresat!) – reacţie

calitativă de aglutinare cu antigen colorat.
Bruceloză – ELISA (stânga) și testul Roz-Bengal (dreapta)

Testul Roz-Bengal pozitivarea

a 9 probe la bovine
Bruceloză - Ring-Test – testul inelar cu lapte
integral
CONCLUZIE

Suspiciunea brucelozei bovine se formulează în următoarele condiţii:

- orice avort [diagnostic diferenţial faţă de traumatisme, toxine,
alimentare, parazitare (trichomonoza), infecţioase (campylobacterioză,
salmoneloză, febra Q, chlamidioză, listerioză, leptospiroză, rinotraheită,
boala mucoaselor etc.)]
-orhite şi/sau epididimite la tauri
-moartea unui viţel cu simptome de anoxie la 48 ore după fătare
-retenţii placentare frecvente
-artrite subacute sau cronice
-higrome
-reacţii serologice pozitive şi dubioase la testele de supraveghere
COMBATERE

-Depistarea bovinelor infectate, izolarea şi eliminarea rapidă din efectiv.

-Viţeii obţinuţi din mame pozitive vor fi dirijaţi în îngrăşătorii.

-Controlul speciilor receptive din ferme (câini) şi eliminarea rapidă în

cazul rezultatelor pozitive.

-Utilizarea însămânţării artificiale şi controlul strict al reproducătorilor.

BRUCELOZA OVINĂ ŞI CAPRINĂ
 Agent etiologic – B. melitensis
Surse de infecţie
– oile şi caprele bolnave sau infectate corelat cu mediul exterior.
- caprele – purtătoare aproape toată viaţa
- excreţia mamară neregulată, dar intensă (≈ 2x106 Br/ml lapte)

Transmiterea veneriană, rol important masculii (forme inaparente, portaj)

CLINIC – frecvente formele inaparente

♀ : avort (din a III-a lună de gestaţie),
retenţie placentară (mai rară decât la bovine),
sterilitate,
mamită brucelică
♂: inaparent, orhite, epididimite, scăderea fertilităţii

Concluzie : se va suspiciona bruceloza în caz de avorturi sau/şi

afecţiuni genitale la masculi.
Bruceloză ovine – 1 - afectare testiculară; 2 - edemațierea și mărirea scrotului
Bruceloză - afectare testiculară
Bruceloză - rumegător sălbatic, localizare articulară
Diagnostic diferenţial
- dificil, numai examenul de laborator permite confirmarea

Avortul se va diferenţia de:

- avort nutriţional
- avort infecţios (chlamidioză, salmoneloză, febra Q, listerioză,
campylobacterioză, mycoplasmoză, leptospiroză etc.)
- avort parazitar (toxoplasmoză, etc)
Orhiepididimita se va diferenţia în special faţă de infecţiile cu B. ovis.
 Conform Deciziei 2007/399/CE a Comisiei din 11 iunie 2007 de
modificare a Deciziei 93/52/CEE privind recunoaşterea oficială a
statutului României de stat indemn de bruceloză (B. melitensis)
 România este ţară oficial indemnă de bruceloză (Brucella
melitensis).
 EPIDIDIMITA
INFECȚIOASĂ A BERBECILOR
Agent etiologic: B. ovis

Sursa principală – berbecii infectaţi, adesea purtători inaparent clinic,

pot excreta B. ovis în spermă timp de 4 ani sau mai mult.

Transmitere- veneriană
- directă între berbeci – respiratorie sau digestivă
- indirectă – suporturi contaminate
TABLOU CLINIC

Incubaţie – 6-18 săptămâni

La masculi – proces inflamator localizat la coada epididimului (în 70% din

cazuri unilateral) care poate evolua:
1. acut (5%)- alterarea calităţii spermei cu scăderea fertilităţii (edem la
nivelul scrotului, epididimului, uneori testiculului, antrenând dificultate în
deplasare şi durere la palpaţie, uneori alterarea stării generale)
2. cronic- indurarea cozii epididimului cu extindere lentă uneori până la
testicul (atrofie, fibroză, scleroză). Deformarea epididimului, scăderea
progresivă a fertilităţii până la sterilitate (afectare bilaterală) Posibile
complicaţii.

La femele: infecţii inaparente: cervicovaginite, endometrite, excepţional

avorturi.
Epididimita infecțioasă a berbecilor – edem epididim,
deformare testicul (afectat: stânga)
Epididimita infecțioasă a berbecilor – inflamație coada
epididim (afectat: stânga)
Diagnostic bacteriologic

Izolarea şi identificarea agentului etiologic din spermă şi secreţii vaginale

de la oile care au avortat.

Identificarea indivizilor infectaţi:

- RFC cu un antigen solubil extras din B. ovis este considerată metoda
specifică şi sensibilă
La berbeci anticorpii sunt decelaţi la 3-6 săptămâni după infecţie.
La oi, reacţia serologică este slabă.