ANTRAXUL

Boală infectioasă comună mai multor specii de animale,

transmisibilă la om, produsă de: Bacillus anthracis, clinic
caracterizată prin: febra, evolutie acută, tulburări circulatorii
si digestive, aspectul asfixic al sângelui, edeme sero-
hemoragice, hipertrofia şi ramolismentul splinei, denumită şi
carbune, dalac sau boala câmpiilor blestemate.

B. anthracis - spori (SEM) B. anthracis

ETIOLOGIE:

Bacilul antraxului
→ nişa ecologică: solul (spori) - supravieţuiește zeci de ani
→ în organism vegetează
capsulează
produce agresine
produce antigen precipitinogen rezistent la căldură
rezistent la putrefacţie

- eliminaţi în mediu prin secreţii sporulează la t între 14-420C

0

- după deschiderea cadavrului

- în cadavrale nedeschise formele vegetative sunt distruse
prin putrefacţie
- bacilii coloraţi Giemsa sau albastru de metilen
- bacili mari (4-6 microni), capetele drepte, izolaţi sau în
lanţuri scurte (2-3 bacili), înconjuraţi de capsulă - culoare roz.
B. anthracis – aspecte morfologice
Fig. 1
Fig. 2

B. anthracis – spori și bacili în frotiuri

B. anthracis – 1. grupare spori (Scanning Electron
Microscope (SEM)
2. spori (Transmission Electron Microscope (TEM).
- pe mediile de cultură aerobe bacilii sporulează ,
- in bulion depozit floconos greu omogenizabil
- pe agar colonii mari rugoase cu contur neregulat
şoarece
materialul patologic
-cu se reproduce boala septicemie mortală
culturi cobai
în 48 ore

Rezistența:
- in sol, sânge, piei, → până la 55 de ani
- la căldură umedă - 1000C, 5 min.
- la lumina solară - 4-5 zile
- glicerina neutra 50% conservă sporii
- sensibil la antibioticele uzuale.
B.anthracis - colonii mari rugoase cu contur
neregulat
DIAGNOSTICUL DE SUSPICIUNE

a) EPIDEMIOLOGIC (1)
Receptivitate: toate homeotermele: ovinele, caprinele,
taurinele,cabalinele, porcinele, canidele, felinele, mustelidele,
exceptional raţele, animalele tinere din rasele perfectionate; omul.

Surse de infectie: animalele bolnave ce elimina bacilul prin secretii

si excretii, interventiile sângeroase si deschiderea cadavrelor
- bacilii in mediu sporuleaza (1 ml de sânge -1,5 x 109 bacili; 1 gr splina - 4,5 x 109bacili)
- produsele de la animalele bolnave → număr mare de spori
(carne, piei, lână),
- intreprinderile de prelucrare → surse de infecţie.
- solul, apa, furajele → bacilii sporulează, boală telurică
- temperaturile ridicate (35-400C), umiditatea şi terenurile humice →
favorizează vegetarea sporilor şi autocontaminarea solului.
a) EPIDEMIOLOGIC (2)

Caile de contaminare:
- digestiv → ierbivore - păşunatul pe terenuri contaminate,
- respirator → inhalarea prafului contaminat,
- transcutanat → leziuni şi insecte hematofage,
- la carnivore si suine: contaminarea → digestiv
- la om:
 cele 3 căi
 antraxul = boală profesională,
 contaminarea: cu forme vegetative sau spori
transcutan
respirator
mai rar digestiv.
b) CLINIC (1)

-incubatia: 1-8 zile

La ovine:
- evoluţie supraacută, convulsii şi moarte (apoplectic)
- hipertermie intensă (41-420C), abatere, congestia
mucoaselor, dispnee, spumozităţi nazale sangvinolente,
hematurie, mers vaccilant, decubit şi moarte.

La taurine:
- evoluţie supraacută şi acută
- hipertermie (40-420C), congestia şi cianoza mucoaselor
- accelerarea marilor funcţii, frisoane, anorexie
- cord pocnitor, metalic, pulsul filiform
- atonia prestomacelor, meteorism, diaree hemoragică, hematurie.
Exitus: minute / ore / zile (2-5), + edeme subcutanate invadante
(salba, substernal si membre).
Antrax taurine – spumozități nazale hemoragice
Antrax
 Antrax taurine – răni provocate de consumul
cadavrului de către animale de pradă, o cale posibilă
de transmitere și răspândire a bolii
b) CLINIC (2)

La cabaline: sindrom septicemic, sudaţie accentuata, colici,

tenesme, diaree sangvinolenta, rar edeme subcutanate
declive.

La suine: subacut ca glosantrax (1-2 saptamâni), edem difuz si

deformant al regiunii perifaringiene, cianoza pielii, disfagie,
dispnee, edem glotic, asfixie, semne de septicemie grava sau
vindecarea.

La carnivore: subacut ca glosantrax edem faringian, lingual,

glotic, perifaringian, disfagie si dispnee, febra, enterita
hemoragica.

La rațe: edematierea capului și gâtului (anghină cărbunoasă).

Antrax la animalele sălbatice
ANTRAXUL LA OM
Antrax – boală cu etiologie bacteriană, poate pune în pericol
viaţa omului.

Deşi mai rar întâlnită, omul se poate contamina în urma contactului cu animalele
infectate sau prin intermediul sporilor de antrax.

Bacteria poate sporula, sporii rezistă în mediu timp de ani de

zile.
În funcţie de calea de transmitere, există 3 tipuri de antrax:
-Forma respiratorie – prin inhalarea şi pătrunderea sporilor de
antrax în pulmon (5% din cazuri)
-Forma cutanată – pătrunderea sporilor prin leziunile cutanate
(cca 95% din cazuri)
- Forma gastrointestinală – prin ingerarea sporilor din produse
crude sau insuficient prelucrate termic (formă mai rar întâlnită)
Antrax – forma cutanată
Antrax – forma respiratorie
C) MORFOPATOLOGIC

Suspiciune antrax → nu se deschid cadravele

(evitarea sporulării germenilor + răspândire masivă).

Exterior cadavre: balonate, fără rigiditate cadaverică,

scurgeri sangvinolente din orificiile naturale,
- sângele negricios necoagulat asfixic,
- hemoragii pe seroase şi mucoase,
- congestia organelor,
- edem gelatinos perirenal,
- edem sero-hemoragic în ţesutul conjunctiv subcutan.
- splina: marită in volum, culoare închisă, turgescenta, margini
rotunjite, pulpa splenică friabilă, aspect negricios-noroios
(se scurge ca o masă vâscoasă).
- glosantrax: criptele amigdaliene - hemoragice / hemoragico-
necrotice, infiltratii serose, sero-hemoragice în regiunea
glosofaringiană, la porc focare hemoragice sau hemoragico-
necrotice în amigdale, intestin, splină.
DIAGOSTIC DIFERENTIAL

Pasteureloza taurinelor - semne respiratorii, fara hematurie,

si semne digestive, edem perifaringian.

Carbunele emfizematos - tumefactii crepitante, miros de unt

rânced

Hemosporidioze – evidentierea parazitilor din sânge

Anaerobiozele oilor - contagioase, fara hematurie

Colicile - afebrile, fara modificari cardiace

Intoxicatiile - afecteaza mai multe animale, evoluţii afebrile.

DIAGNOSTICUL DE CONFIRMARE:
Material patologic recoltat:
- de la animale bolnave:
- frotiuri nefixate din sânge,
- sânge recoltat steril
- lichid de puncţie din edeme.
- de la cadavre nedeschise:
- os lung nedeschis,
- piele
- frotiuri de sânge
- in glosantrax: portiuni din edem cu ganglioni, os lung, frotiuri
din edem si din sânge.
- bucăţi de piele, carne, preparate din carne.

Metodele de diagnostic:
examen bacteriologic/-scopic, serologic, bioproba.
I. EXAMENUL BACTERIOSCOPIC/LOGIC:

- pozitiv → confirmă, (conform diagnosticului etiologic)

- însămânţările se fac din organele/frotiurile expediate la laborator,
 in bulion → depozit greu omogenizabil,
 pe agar → colonii mari rugoase, aspect ondulat de păr frezat,
- în frotiu din material patologic: bacili mari (4-6 microni), capete
drepte, izolati sau în lanţuri scurte, capsulaţi
- in frotiurile din culturi → lanţuri lungi, sporulaţi, necapsulaţi.

- piei: se racleaza pieile pe fata interna; raclatul: suspendat in

bulion /ser fiziologic, (se procedeaza identic si in cazul unor
produse din carne).
- suspensiile: inactivare în baie de apa ,15 min 65oC sau 5 min la
80oC (indepartarea bacteriilor nesporulate) → se insaminteaza
din suspensiile inactivate 8-10 picaturi in 3-4 tuburi cu agar topit
→ se omogenizeaza continutul → se lasa sa se solidifice → la 24
h (in caz de antrax) apar coloniile caracteristice.
 B.anthracis - colonii din
culturi pe agar

B. Anthracis: dreapta
B. anthracis: colonii rugoase pe agar cu sânge şi colonii netede pe agar bicarbonatat
B.anthracis – bacili gram
pozitivi, col. Giemsa
B.anthracis – bacili gram
pozitivi, din cultură
II. EXAMENUL SEROLOGIC (Ascoli-Valenti) :
Recomandat în următoarele cazuri
- ex. bacteriologic neconcludent
- material patologic vechi, cadavre in putrefactie

reactia de seroprecipitare Ascoli-Valenti

- sursa de antigen: extract din ţesuturi

 în amestec 1/5 cu ser fiziologic
 fierbere 10 minute in baie marina
 în cazul pieilor C amestec1/3 cu ser fiziologic fenicat si
C macerat 24 de ore la rece.
C filtrare prin vată de azbest
Executarea reacţiei:
1ml extract + 1 ml ser precipitant
astfel încât cele doua sa nu se amestece, serul depunindu-se pe fundul eprubetei cu o pipeta efilata.
Reactia pozitiva : la zona de contact intre cele doua elemente
apare un inel albicios-fumuriu
III. BIOPROBA:

Scop
evidenţierea bacililor în culturi
a sporilor in materialele patologice vechi
Metoda
Aplicare prin scarificare / inoculare subcutanată
la soareci si cobai → exitus după 24-72 de ore, in caz de
antrax in frotiurile din organe evidenţiindu-se B. anthracis.

Prognostic:
- vital grav/rezervat, datorită evolutiei acute;
- epidemiologic favorabil.
 ACŢIUNI DE SUPRAVEGHERE SANITARĂ VETERINARĂ
OBLIGATORIE ÎN FUNCŢIE DE ANTECEDENTELE
EPIZOOTICE

In 2014

Contravaloarea tuberculinei aviare şi mamifere, a vaccinului contra rabiei şi a

vaccinului contra antraxului, a vacutainerelor şi a acelor necesare
prelevării probelor de sânge, precum şi a formularelor tipizate utilizate
pentru înregistrarea şi raportarea acţiunilor sanitar – veterinare publice
din Program se suportă din bugetul Autorităţii Naţionale Sanitare
Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, conform ar. 4 alin. (3) din
Hotărârea Guvernului nr. 1156/2013.
 11. ANTRAX
Scop: supraveghere şi control în scopul monitorizării bolii pentru prevenirea apariţiei acesteia
la om.

I. Supravegherea în exploataţiile non-profesionale şi în exploataţiile

comerciale de creştere a animalelor, inclusiv în exploataţiile comerciale
de tip A
Supravegherea pasivă

Examen clinic al bovinelor, ovinelor, caprinelor, ecvinelor, porcinelor,

carnasierelor şi a speciilor receptive din fondul cinegetic.
Monitorizarea datelor referitoare la incidenţa cazurilor de boală.
Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.
 11. ANTRAX
Scop: supraveghere şi control în scopul monitorizării bolii pentru prevenirea apariţiei acesteia la
om.

Supravegherea activă:
1. Se interzice deschiderea cadavrelor animalelor suspicionate a fi
moarte de antrax

2. În caz de suspiciune se prelevează:

a) de la animale vii: probe de sânge sau secreţii sangvinolente;
b) de la cadavre nedeschise: secreţii sangvinolente şi probe de sânge;
c) de la cadavre deschise accidental sau animale tăiate de urgenţă:
probe de sânge recoltat prin puncţie cardiacă sau pe tampoane,
splină, ficat, os lung nedeschis, fragmente piele cu resturi de ţesut
conjunctiv şi muscular, rinichi, limfonoduri.

3. În cazurile de antrax localizat se prelevează:

a) ţesut din regiunea glosofaringiană împreună cu limfonodurile
adiacente şi tonsile;
b) lichid de puncţie din zona edematoasă.

4. De la animalele cu formă digestivă de antrax: fragmente intestin,

limfonoduri aferente, conţinut digestiv sanguinolent.
Probele prelevate se examinează bacteriologic: microscopic direct şi cultural (izolarea Bacillus
anthracis).
Animalele rămase în exploataţii vor putea părăsi exploataţia după minimum 15 zile de la eliminarea
cazurilor suspecte de îmbolnăvire cu excepţia dirijării spre sacrificare.
INSPECŢIA ANIMALELOR IN ABATOR
I. ANIMALE VII
Bovinele, ovinele, ecvinele şi porcinele se supun inspecţiei ante şi post-mortem.
CARNE ŞI ORGANE
Examinarea carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar –veterinar, de către medici
veterinari oficiali sau personal desemnat de către autoritatea sanitară veterinară competentă.
MĂSURI:
1. Animalele clinic sănătoase provenite din loturi în care au existat cazuri de antrax se taie în abator, în
partidă separată, la sfârşitul zilei de lucru.
2. În toate situaţiile în care se confirmă o formă de antrax, se iau măsuri de prevenire a transmiterii la om
şi a contaminării mediului.
3. Carcasele, organele şi subprodusele de la animale bolnave şi cele care au venit în contact cu acestea
se confiscă şi se distrug.
2. PRECIZĂRI EXECUŢIE
Supravegherea pasivă
Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.
Supravegherea activă:
Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA desemnate, sub
coordonarea LNR-IDSA.
Tulpinile de Bacillus anthracis izolate la LSVSA vor fi trimise, în condiţii de biosecuritate, la LNR-IDSA
pentru studii suplimentare.
Diagnosticul de laborator se confirmă prin :
examen microscopic direct+examen cultural+test biologic
Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu
modificările şi completările ulterioare.
NORMELE METODOLOGICE DE APLICARE A PROGRAMULUI DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL
ÎN DOMENIUL SIGURANŢEI ALIMENTELOR
CAPITOLUL I
PROGRAMUL DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL ÎN DOMENIUL SIGURANŢEI ALIMENTELOR DE
ORIGINE ANIMALĂ
SECŢIUNEA 1
DEPISTAREA PRINCIPALILOR AGENŢI ZOONOTICI LA ANIMALE ŞI ÎN ALIMENTE DE ORIGINE
ANIMALĂ

I. ANIMALE VII I. ANIMALE VII - bovinele, ovinele, caprinele, cabalinele,

Bovinele, ovinele, caprinele, porcinele:
cabalinele şi porcinele se Supraveghere anatomopatologică şi de laborator pentru
supun inspecţiei ante - speciile receptive - a se vedea Capitolul I din Anexa nr. 1.
mortem în unităţi de tăiere
autorizate sanitar-veterinar, II. MĂSURI:
de către medici veterinari a)animalele clinic sănătoase, provenind din loturi în care au
oficiali sau de către existat cazuri de antrax, se dirijează la abator pentru
sacrificare în partidă separată;
personalul auxiliar oficial.
b)în forma localizată la porci (glosantrax), animalele sunt
16. II. CARNE şi ORGANE izolate sub restricţii şi se recoltează porţiuni de splină,
Inspecţia post - mortem a ganglioni limfatici şi os lung nedeschis;
ANTRAX ** carcaselor se efectuează în c)în toate situaţiile în care se suspicionează o formă de
(B-051) unităţi de tăiere autorizate antrax în abator trebuie suspendate toate activităţile până la
sanitar-veterinar, de către confirmarea diagnosticului;
medici veterinari oficiali d)în cazul în care se depistează un caz pozitiv de antrax
sau de către personalul toate carcasele contaminate trebuie distruse şi îndepărtate
auxiliar oficial. în condiţii de siguranţă;
e)reluarea activităţii se poate face numai după efectuarea
unei dezinfecţii severe astfel încât agentul chimic utilizat să
rămână în contact timp de 8 ore cu suprafeţele supuse
dezinfecţiei;
f)în toate situaţiile în care se suspicionează sau se confirmă
o formă de antrax, se iau măsuri de prevenire a transmiterii
la om/personalul operator şi a contaminării mediului de
lucru.
 Profilaxia nespecifica
• Eficienta limitata
• Evitarea terenurilor cunoscute ca fiind contaminate
• Cultivarea terenurile contaminate cu leguminoase
• Supravegherea circulatiei animalelor si a produselor
acestora
• Distrugerea corespunzatoare a cadavrelor, controlul
intreprinderilor care prelucreaza produse animale
 Profilaxie specifică
• Vaccinarea se face cu sporovaccinuri din tulpini nepatogene,
acapsulogene, sporogene, edematogene, tulpina 1190R produsa de
profesorul Stamatin: suspensie de spori (60milioane/ml) intr-o solutie de
glicerina 50% cu adaos de saponina si geloza ca adjuvanti.
• Vaccinul se administreaza subcutan:
– in treimea mijlocie a gâtului la taurine (0,5 ml ) si cabaline (0,2 ml)
– la fata interna a coapsei oi porci (0,2 ml ) si capre (0,1 ml )
• Vaccinarea se face în campanii la animalele peste 2 luni
– primavara inainte de scoaterea la pasunat cu cel putin 14 zile
– pentru ovine cu 21 zile înainte de preluare în îngrãşãtorii
– imunitatea se instaleaza dupa 14-17 zile si dureaza 6-7 luni,

• Reacţii postvaccinale posibile: edeme, hipertermie, scăderea producţiei

de lapte, avort la scroafe.
• Vaccinul contra antraxului trebuie să asigure imunitate
postvaccinală pentru o perioadă de minimum 12 luni
ACŢIUNI IMUNOLOGICE OBLIGATORII SAU DE URGENŢĂ PENTRU UNELE
BOLI LA ANIMALE TERESTRE

Scop :Păstrarea indemnităţii teritoriale prin aplicarea vaccinării şi a măsurilor de

biosecuritate

PRECIZĂRI TEHNICE
1.Vaccinarea anticărbunoasă a tuturor animalelor din speciile receptive este
obligatorie, o dată pe an, la îndeplinirea condiţiilor fiziologice şi de vârstă impuse în
prospectul vaccinului, cu două săptămâni înainte de scoaterea la păşunat şi la
cel târziu la 12 luni de la ultima vaccinare inclusiv şi în cazul animalelor cu
stabulaţie permanentă, cu un vaccin care să asigure imunitate minim 12 luni;
2. Se execută lunar vaccinări de completare la animale din specii receptive care la
data efectuării vaccinării nu aveau vârsta de vaccinare, sau a celor care nu au putut
fi vaccinate în campanie datorită contraindicaţiilor stabilite de producător.
3. În cazul apariţiei unor focare de antrax în zona Deltei Dunării se va executa încă o
vaccinare, de necesitate, cu aprobarea ANSVSA.

PRECIZĂRI EXECUŢIE
Medicul veterinar de liberă practică împuternicit
 Combatere
• Carantină de gr. II, declarare obligatorie.
• Tratament
– sero- + antibioterapie (peniciline, aminozide, tetracicline, quinolone –
penicilină = 3 –5.000 UI/kg din 6 în 6 ore sau 15 – 20.000 UI
peniciline retard la 24 ore) tratamentul se continuă 2 – 3 zile după
dispariţia febrei.
– Ser hiperimun - i.v., s.c., i.m.:
• animale mici: 25 – 50 ml
• animale mari: 100 – 500 ml.
• Administrare unică sau repetare la 5 – 6 ore.
• Tratamentul asociat ser + antibiotic reduce dozele la
jumătate şi se instituie pe minim 5 zile.
• General: corticoizi (dexametazonă), diuretice (furosemid).
 La suspicionarea antraxului
• Nu se deschid cadavrele.
• Nu se efectuează operaţii sângeroase.
• Nu se folosesc păşuni şi furaje contaminate.
• Curăţenie mecanică şi dezinfecţie cu substanţe sporocide
(acid peracetic 3%).
• Termometria tuturor animalelor, tratare animale febrile,
vaccinare la 14 zile după ultimul tratament, carantina se
ridică la 14 zile de la moartea sau vindecarea ultimului
caz.