BACILUL ANTRAXULUI (BACILLUS ANTHRACIS)

Germenii sunt raspanditi in sol, fiind germeni foarte rezistenti in

mediul exterior; pe sol se gasesc sub forma de spori care pot fi ingerati in
timpul pasunatului de catre animale ierbivore (boala este astfel o zoonoza);
in organismul animalului sporul se transforma in forma vegetativa care
traverseza mucoasa lezata a tubului digestiv si trece in torentul circulator
dand o boala septicemica, cu mortalitate foarte ridicata, cu consecinte
economice grave. Omul poate interveni in lantul epidemiologic al germenului
prin consum de carne de animal infectata sau prin contact direct cu
animalele bolnave sau pe cale respiratorie.
La om Bacillus anthracis determina infectia carbunoasa ce poate fi,
in functie de calea de patrundere, cutanata, respiratorie, digestiva.
Carbunele cutanat, manifestarea cea mai frecventa, este reprezentat
de pustula maligna, localizata mai ales pe fata, gat sau membre. La locul
de inoculare apare o cula cu lichid sero-sanguinolent, care se ulcereaza si
se usuca, dand nastere uneicruste negre (carbune).
Regiunea subjacenta leziunii prezinta un edemul alb, nedureros, gelatinos.
Daca tabloul clinic este dominat de un edem extins, febra, stare generala
toxica se vorbeste despre edem malign, care reprezinta o forma grava a
carbunelui cutanat.
Carbunele pulmonar se manifesta printr-o pneumonie sau
bronhopneumonie hemoragica severa, cu sputa hemoptoica, insotita de
stare septicemica, ce poate duce la deces. Prognosticul este foarte grav.
Carbunele digestiv se manifesta sub forma de enterocolita acuta, cu
scaune cu sange, febra, stare toxica, colaps, deces.
Meningoencefalita carbunoasa este o forma rara, fiind aproape
totdeauna mortala.
Diagnosticul de laborator vizeaza izolarea germenului si reproducerea bolii la
animal si implica urmatoarele etape:
1. RECOLTAREA PRODUSELOR PATOLOGICE
Se face in functie de afectiunea clinica; pentru majoritatea produselor
patologice se face inlaturarea florei saprofite prin inactivare 60 de min
la 30C, etapa ce permite numai supravietuirea formelor sporulate care,
in conditii optime de mediu, vor duce la dezvoltarea formelor vegetative.
Aceste produse patologice pot fi:
- serozitatea din cula sau pustula, lichidul de edem;
- sange;
- LCR: insamantare direct pe medii de cultura;
- sputa;
- materii fecale, produs de varsatura, alimente;
- material necroptic pentru diagnostic retrospectiv (fragmente de
splina, ficat, piele).
2. DIAGNOSTICUL BACTERIOLOGIC
2.1 Examenul direct
Se fac frotiuri care se coloreaza cu albastru de metilen sau dupa metoda Gram.
Pe frotiul colorat Gram se evidentiaza bacili Gram pozitivi, cu capetele taiate drept,
izolati sau in lanturi scurte de 2-3 indivizi, cu aspect de trestie de bambussau vagoane de
tren, imobili, capsulati, alaturi de detritusuri celulare, leucocite si flora de asociatie redusa.
Frotiul efectuat din leziunile vechi evidentiaza bacili necapsulati cu spor
central sau subterminal, cu diametrul sporului mai mic decat diametrul
formei vegetative.
Se acopera cu ser imun fluorescent anticapsular (reactie de imuofluorescenta)pentru
detectarea rapida a bacteriei carbunoase.
Pentru punerea in evidenta a capsulei se pot folosi coloratii speciale:
- coloratia cu tus de China;
- coloratia Hiss (bacilul carbunos apare cu corpul rosu si capsula roz);
- coloratia cu albastru de metilen invechit sau albastru de toluidina (in care corpul
bacilului este albastru, iar capsula roz);
In coloratiile obisnuite, deoarece capsula are o afinitate slaba fata de coloranti, ea apare
ca un halou incolor in jurul celulei bacteriene.
Pentru evidentierea sporului se pot folosi coloratii speciale, ex. coloratia Mller, in care
sporul se coloreaza in rosu.
In coloratiile uzuale sporii nu se coloreaza, ci apar sub forma unei vacuole ovalare in
corpul colorat al formei vegetative.
2.2. I zolarea germenului
Pentru izolarea germenului se pot folosi medii simple(bulion simplu, geloza-simpla,
geloza-sange) sau mediu cu cartof sau medii sintetice cu tiamina.
Bacilul anthracis nu este exigent, crescand bine pe medii simple, in conditii de aerobioza,
la temperatura de 35
0
C si pH intre 7,2-7,4.
Produsele care contin flora de asociatie se insamanteaza in bulion, se incubeaza 24 de ore
la 37
0
C, apoi se incalzeste cultura la 70
0
C timp de 20-30 de minute, pentru a distruge germenii
nesporulati , dupa care se fac treceri pe geloza simpla sau geloza-sange.
2.3. I dentificarea
a. Caracterelor de cultura
In bulion simplu: Bacillus anthracis determina un depozit floconos, mediul ramanand
limpede; tulpinile de tip S tulbura uniform mediul.
Pe geloza simpla: determina colonii de tip R: colonii mari, de 2-4 mm, albe-cenusii, cu
suprafata rugoasa, cu margini neregulate datorita prelungirilor laterale similare suvitelor de
par, care confera coloniilor un aspect caracteristic de cap de meduza (ura1).
Pe geloza sange: aspectul coloniilor este identic cu cel de pe geloza simpla; bacilul
antraxului nu produce hemoliza sau la unele tulpini, dupa 24 de ore poate sa apara o zona
discreta de hemoliza (urile 2 si 3).
Pe geloza dreapta, insamantat prin intepare, se dezvolta sub forma unui brad inversat.
Pe mediu cu cartof se dezvolta repede si abundent, formand un strat alb-cenusiu, mat.
Pe medii sintetice cu tiamina, formeaza colonii mici, dupa 24 de ore.
b. Caracterelor morfologice
Pe frotiul din cultura colorat Gram se evidentiaza bacili Gram pozitivi, cu capetele taiate
drept, izolati sau in lanturi scurte sub forma de trestie de bambus, cu un halou incolor in
jurul celulei bacteriene (capsula) si cu o vacuola ovalara centrala, in corpul colorat al formei
vegetative (sporul) (urile 4 si 5).
ura 1: Colonii de B. anthracis la microscop, x 28.
Dupa: A Colour Atlas of Microbiology, R.J. Olds 1975, 1986


ura 2: Colonii de tip R - Bacillus anthracis.
Dupa: A Colour Atlas of Microbiology, R.J. Olds 1975, 1986


ura 3: Colonii de Bacillus anthracis nehemolitice pe geloza sange.
Dupa: Schneierson`s Atlas of Diagnostic Microbiology - Seventh Edition,
Edward J. Bottone 1979



ura 4: Frotiu din cultura colorat Gram - Bacillus anthracis
(http://www. microbes_edu.org./diagn.antrax)
ura 5: Frotiu din cultura colorat Gram - Bacillus anthracis
Dupa: A Colour Atlas of Microbiology, R.J. Olds 1975, 1986


c. Caractere biochimice
Bacillus anthracis produce catalaza, fermenteaza fara gaz glucoza, maltoza, fructoza;
este uree negative; nu produce indol, reduce nitratii in nitriti, reactia Voges-Proskauer este
pozitiva, citrat pozitiv, lichefiaza gelatina, hidrolizeaza cazeina, produce lecitinaza, reduce
albastrul de metilen din lapte.
d. Caractere de patogenitate
Inocularea subcutanata la cobai sau soarecii de laborator genereaza, dupa 24-72 ore,
o septicemie mortala. La examenul necroptic se evidentiaza la locul inocularii un edem
gelatinos, saiguinolent, viscerele sunt congestionate, sangele este de culoare inchisa si se
coaguleaza tardiv, splina este marita, foarte friabila si de un rosu inchis. In lichidul de edem, dar
mai ales in sange, in organele toracice si abdominale, se gasesc numerosi bacili incapsulati.
e. Caractere antigenice
Se studiaza prin reactia de precipitare in inel (termoreactia Ascoli) cu importanta
in diagnosticul retrospectiv al antraxului. Antigenul este reprezentat de substanta P capsulara
de natura polipeptidica si fractiunea somatica polizaharidica, preparat din fragmente de organ ale
animalului suspect (splina, ficat) sub forma unui filtrat. Serul imun standard anticarbunos se
prepara pe cal.
Principiu: serul anticarbunos formeaza un precipitat specific in contact cu extractele de
organe provenite de la cadavre cu infectie carbunoasa.
Tehnica: Intr-un tub de precipitare se pun 0,5-0,6 ml filtrat, iar cu o pipeta Pasteur se
introduce incet in fundul tubului aceeasi cantitate de ser anticarbunos, avand grija sa nu se
amestece. Daca in decurs de 5-l0 min, la linia de contact a celor doua lichide se formeaza un inel
albicios de precipitare, reactia este pozitiva.
2.4. Antibiograma
Bacillus anthracis este sensibil la antibiotice si sulfamide, de tipul: penicilina,
tetraciclina, eritromicina, cloramfenicol. Aceste antibiotice se asociaza terapiei cu ser
anticarbunos.