Genul Bacillus

Genul Clostridium
Agenii cauzali ai
gangrenei gzoase

 Nu merge naintea mea,

S-ar putea s nu i calc pe urme.
Nu merge n urma mea,
S-ar putea s nu te pot ghida.
Ci mergi alturi de mine
S fii tovarul meu.
Jim Rohn

Clasificarea

Clostridii histonice: C.
perfringens, C. novyi, C.
septicum, C. histoliticum, C.
difficile etc.
Clostridii toxigene
nonivazive: C. tetani,
C.botulinum.
Clostridii saprofite,
nepatogene, implicate n
proces de degradare.

Habitat i bolile clostridiale

Anaerobii patogeni sunt reprezentanii permaneni ai
microflorei intestinale a omului i animalelor, care se
elimin n mediul extern. n form de spori ei se
pstreaz timp ndelungat n sol, ap de mare i
ap nesrat. Ca ageni de putrefacie , clostridiile
joac un rol important n ciclul azotului i carbonului
n natur.
C. perfringens, C. novyi, C. septicum bacterii
invazive ageni etiologici ai gangrenei gazoase.
C. tetani provoac toxiinfecii grave, complic evoluia
unei plgi contaminate difuzndu-se spre sistemul
nervos, determinnd contracii tonicoclonice i spasme
paroxistice generalizate repetate.
C. botulinum - determinat n alimente conservate
casnic, n anaerobioz sporii elaboreaz toxina ce
debuteaz afectnd predominant nervii cranieni, frecvent
fiind intoxicaii alimentare, insuficien respiratorie,
stop cardiac,. Mortalitatea este ridicat.

Se cultiv n condiii de lips de oxigen. Se cunosc cteva metode

de eliminare a O2 n timpul cultivrii anaerobilor: fizice i biologice
Metode fizice:
anaerostate aparate nchise ermetic cu instalaii de evacuare a
aerului;
- exicatorul;
- cultivarea n atmosfera cu gaze inerte. Aerul n anaerostat este
nlocuit cu azot, amestec de azot i bioxid de carbon sau hidrogen.
- cultivarea n stlpul nalt de geloz cu glucoz; microorganismele
cresc la fundul eprubetei, fiind protejate de aciunea aerului de stratul
gros de mediu gelozat.
Metoda Vignale Veillon nsmnarea n eprubeta cu geloz topit i
rcit pn la 45C. Coninutul eprubetei se absoarbe n pipete
Pasteur umplute maximal. Se exclude nimerirea bulelor de aer.
Metode biologice
creterea concomitent a anaerobilor i aerobilor;
adugarea la mediu a substanelor oxidante.
Mediul Kitt-Tarozzi 0,5% glucoz+bucele de carne.

Etapa

Metode
a)

Microscopia direct

b)

nsmnarea dup metoda fizic sau biologic.

a)

Se urmrete aspectul coloniilor, caracterele hemolizei.

b)

Se pregtesc frotiuri cu coloraia dup Gram.

c)

Repicarea din mediul de mbogire pe medii de izolare

solide, geloz snge.

III.

a)

Microscopiere: prezena, forma i poziia sporului.

Identificarea
culturii pure

b)

Aspectul coloniilor: colonii S i R hemolitice

c)

Se urmrete caracterul biochimic.

d)

Determinarea patogenitii i toxigenezei pe animale de

laborator.

e)

Antibiograma difuzimetric pe plci incurbate anaerob.

I. Izolare
II. Izolare

C. perfringens - Bacterii polimorfe, imobile,

recent izolate sunt nzestrate cu capsul,
spori dispui central,
subterminal. Gram pozitive.

Caractere morfologice a Clostridiilor

gangrenei gazoase

C. perfringens

Mobili, peritrihii
spori dispui
subterminali
C. novyi

C. septicum

C. difficile colonies on blood agar

Endospori C. difficile

Exotoxinele puternice cu aciune

specific, enzime proteolitice.
C. perfrigens 14 factori
virulen cu efecte toxice marcai
cu literele alfabetului grec: de la
pn la ;
Toxina - o posed 5 serotipuri
A,B,C,D,E, cu caracter hemolitic,
necroptic, letal.
Toxina la ovine (B,C) enterite
necroptice la om.
Enterotoxina (A,D) sporuleaz n
colon, diaree prin pierdere
hidroelectrolitic intestinal.

Clostridium perfringens n procesul de

sporogenez, un fragment de celul cu
spor, microscopie electronic

C.novyi produce edem

muscular, necroz
hemoliz cu efect letal.
Posed 4 variante
serologice de Ag: A,B,C,D.
C. histoliticum produce
proteaze, colagenaze ce
determin autoamputarea
membrilor afectate.
C. septicum este necrotic,
hemolitic, letal. Conine Ag
O,H.

Forme vegetative: slab rezistente, asupra lor

acioneaz nociv substanele dezinfectante n
concentraii obinuite.
Formele sporifere rezist temperatura de
fierbere de la cteva pn la 60 minute. Se
pstreaz timp ndelungat n sol. La aciunea
razelor solare directe pier peste 24 de ore.
Concentraiile obinuite ale substanelor
dezinfectante duc la moartea lor peste 15 20
min.

Gangrena post- abortum

Celulit gangrenoas
Enterit
Gangrena gazoas
toxiinfecie grav a ctorva
reprezentani ai G. Clostridium
ce nimerind n plgi fiind
vehiculai din sol, praf, fecale,
corpuri strine.
Gangrena gazoas se
manifest cu un flegmon
gazos, crepitant, cu
mionecroz, fasciit, invazie
rapid, scurgeri fetide din
plag, febr i intoxicaie
general. n lipsa
tratamentului evoluia spre
oc, moarte rapid.

Imunitatea este antitoxic i antibacterian.

Sursa este reprezentat de om i animale
pentru formele vegetative. Solul conine spori.
Calea de transmitere este cutanat, prin plgi
avnd condiii de anaerobioz.
Profilaxia este nespecific.
Profilaxia infeciilor clostridiale invazive impune
tratament chirurgical al plgilor.

Serozitate din profunzimea plgii

Probe bioptice din leziune
Snge
Probe bioptice necroptice din leziune i organe
Probe fecale n toxiinfecii alimentare
Alimente suspecte
Recoltarea solului

Etapa
I. Izolare

II. Izolare

III.

Metode
a)

Microscopiere direct

b)

Examen histopatologic al probelor bioptice.

c)

Epuizarea pe plac cu geloz snge glucozat sau

geloz glbenu lactozat.

d)

Pe mediul Kitt-Tarozzi.

a)

Se urmrete aspectul coloniilor, caracterele hemolizei.

b)

Repicarea din mediul de mbogire pe medii de izolare

solide, geloz snge.

a)

Microscopiere: prezena, forma i poziia sporului.

Identificarea b)
culturii pure c)

Aspectul coloniilor: colonii S i R hemolitice

Se urmrete caracterul biochimic.

d)

Determinarea patogenitii i toxigenezei pe animale de

laborator.

e)

Antibiograma difuzimetric pe plci incurbate anaerob.

Se administreaz penicilina, tetraciclina. n caz

de plgi profunde se administreaz ser
polivalent antigangrenos, anatoxin polivalent
antigangrenoas.

CLOSTRIDIUM BOTULINUM
botulinum bacterii
mari cu d=4-9*0,6-1m cu
capetele rotunde. Este caracteristic
polimorfismul: forme scurte i fibre
alungite. Formeaz spori dispui
subterminal au diametrul mai
mare dect grosimea bacteriei
palet de tenis. Nu formeaz
capsule. Reprezint
microorganisme mobile, cu
dispoziia peritrihial a flagelilor.
Culturile tinere conin celule ce se
coloreaz Gram (+).
Clostridium

Posed doi Ag:

Ag solubil
Ag flagelar
Ag somatic mparte specia n
sapte tipuri toxigenice, fiecare
producand o forma distincta
imunologic de toxina
botulinica. Toxinele sunt
denumite cu litere, astfel: A, B,
C1, D, E, F si G. Nu toate
tulpinile de C. botulinum
produc aceasta toxina. Se
presupune ca toxina G este
codificata de un plasmid. Sunt
rezistente la sucul gastric,
termolabile.

Forme vegetative: sunt sensibile la pasteurizare

( 56C timp de 15 min), sensibili la dezinfectante,
antiseptice, la radiaii solare.
Formele sporifere rezist temperatura de
fierbere pn la cteva ore (5 ore). Se pstreaz
n buci mari de carne cu conserve voluminoase,
sporii pot fi depistai i dup autoclavare.
Exotoxina botulinic este termolabil, supus
unei temperaturi de 100C se degradeaz n
timp de 15 min.

Boala apare prin consumul

de conserve de alimente
perfect nchise, unde sunt
create condiii de
anaerobioz.
Dup 6- 12 ore de la consum
ce conine exotoxina
botulinic apar primele semne:
grea, vrsturi, diaree, colici,
paralizii ai n. cranieni.
Paralizii ai muchilor
faringieni, laringelui. Moarte
survine prin asfixie.
Mortalitatea este de 60 %.

Rspunsul imun este lipsit de interes practic.

Clostridium botulinum este larg rspndit in sol,
sedimentul lacurilor si blilor, sau vegetaie in
descompunere. Astfel tractul intestinal al pasrilor,
petilor si al anumitor mamifere poate conine,
tranzient, aceasta bacterie.
Omul i animalele care elimin spori, ce vor
sta n pmnt i se vor transmite prin alimente
din conservele insuficient preparate termic.
Profilaxia este nespecific, fiind legat de
tehnologia preparrii conservelor.

Vom
Spltur gastric
Fecale
Snge
Resturi din alimente
suspecte, conserve de
carne, pete, ciuperci
Coninut gastric, intestinal,
snge , fragmente de ficat
de la cadavru
Probe bioptice din plag
Probe de sol

Depistarea i identificarea
toxinei botulinice. Testul
de neutralizare.
Metode rapide: RHAI,
Determinarea indicelui
fagocitar.
Izolarea n condiii
anaerobe pe medii
specificate . Cultura pur o
identificm prin studiul
caracterelor microscopice,
biochimice.

Ser polivalent antitoxic i

antibotulinic de tipurile A,
B i E. Dup determinarea
tipului de toxine se
inoculeaz serul
antibotulinic de acel tip
care corespunde.
Antibiotice nu se folosesc,
deoarece nu exist un
proces infecios.

botulinum

botulinum

Coloraia dup
Gram

Clostridium tetani este agentul

care declaneaz tetanosul.
Acest microorganism se
gsete in sol si in tractul
intestinal si fecalele unor
animale. Rata de purttori in
cazul oamenilor, variaz intre
0 si 25% si se considera ca
C. tetani este un membru
tranzient al florei intestinale,
prezenta microorganismului
depinznd de ingestie. Cu
toate ca este o bacterie Gram
pozitiva, poate da coloraii
Gram negative, in special in
cazul celulelor btrne.

Microorganisme
baciliforme cu 4-8 x 0,41,0 m cu capetele
rotunde. Sunt mobile cu
flageli peritrihiali, capsule
nu formeaz. Formeaz
spori sferici, dispui
terminal, dnd aspect
caracteristic de rachet
de tenis, Gram (+).

1.

2.

Posed doi Ag:

n baza Ag H se mparte n 11 variante
serologice;
n baza Ag O se difereniaz n grupe serologice
care produc toxina de tip:
Tetanospasmina, care are afinitate pentru SNC,
mai exact pentru bulb i mduv.
Tetanolizina, care are afinitate pentru hematii,
produce hemoliza.

Pana in prezent au fost

identificate 11 tulpini de C.
tetani, clasificate in primul rand,
pe baza antigenelor flagelare.
Ele au capacitati diferite de a
produce toxina tetanica
(tetanospasmina), dar toate
tulpinile produc o toxina cu
aceleasi proprietati imunologice
si farmacologice.
Tetanospasmina este codificata
de o secventa localizata pe un
plasmid prezent la toate
tulpinile de C. tetani toxigenice.
Toxina tetanica este una dintre
cele mai otravitoare substante
cunoscute. Toxina este produsa
de celulele bacteriene in
crestere si eliberata numai in
timpul lizei celulare

Forme vegetative: sunt

sensibile la pasteurizare
( 56C timp de 15 -30 min),
sensibili la dezinfectante,
antiseptice, la radiaii
solare. Sunt sensibile la
penicilin.
Formele sporifere se
pstreaz pe obiectele
nconjurtoare, n sol
ndelungat. Sporii sunt
foarte rezisteni la fierbere
de 1 1,5 ore, la raze
directe solare rezist
cteva ore.

Majoritatea cazurilor de tetanos apar prin infectarea cu spori

Clostridium tetani in urma unor mici rani sau ntepturi.
Infectia ramane localizata adesea fara inflamaie majora.
Toxina este produs n timpul cresterii bacteriilor, sporulare si
liza. Infectia migreaza de-a lungul cailor neurale, de la locul
infectiei pana la nivelul sistemului nervos central.

Tetanosul este o boala adesea fatala pentru oameni.

Mortalitatea variaz intre 40% si 78%. Boala este provocata
de o neurotoxina puternica, produsa atunci cnd sporii
germineaz si ncep sa creasc celulele vegetative, dup
infectarea unei leziuni deschise. Microorganismul se
multiplica local dar simptomele apar si in alte zone, la distanta
de locul infeciei.

Opistotonus, agentul Clostridium tetani

In cazul tetanosului generalizat, apar spasme

dureroase si rigiditate a muchilor voluntari. Un
simptom timpuriu al tetanosului in constituie
spasmele si rigidizarea muchilor fetei (flcile), in
special muchii maseteri, urmate apoi de rigiditate
progresiva si spasme ale membrelor si trunchiului.
Apar probleme de deglutiie (nghiire) atunci cnd
apar spasme la nivelul muchilor faringelui. De
obicei, moarte apare datorita afectrii muchilor
implicai in respiraie.

Spre deosebire de alte boli, recuperarea dup

aceasta boala nu confer organismului imunitate.
Imunizarea profilactica se poate realiza cu toxoid
tetanic ca parte a unui vaccin (vaccin DPT sau
DT). In acest scop se administreaz prin injectare
vaccinul de trei ori in decursul primului an de viata,
apoi odat in al doilea an de coal si in jurul
vrstei de 7 ani. Cu toate acestea o persoana care
a suferit o leziune posibil periculoasa (de exemplu
o neptur intr-un cui ruginit) trebuie administrata
rapid o doza de vaccin pentru a elimina orice risc.

C. tetani poate fi izolat din sol, de asemenea,

poate fi gsit n tractul intestinal al omului i
animalelor.
Infecia se produce prin contaminarea rnilor
profunde cu pmnt.
Cei mai expui sunt lucrtorii agricoli, cei care
au suferit accidente rutiere etc.

Puroi
Secreii din plag
Pansamente
Medicamentele pentru inoculare subcutanat
Probe de sol

Ser imun heterolog

hiperimun antitoxin
titanic
Imunoglobulina
uman hiperimun
antitetanic
Antibioticele irului
tetraciclinic i
penicilin

a.

b.

c.

Microscopia direct rmne

orientativ
Izolarea i identificarea pe
mediile Kitt-Tarozzi, gelozsnge Zeissler fiind incurbate
anaerob.
Identificarea rapid include:
Caracterul microscopic: aspect
de bolduri sau bee de tob.
Caracterelor de cultivare:
cretere invaziv pe medii cu
concentraie 2%.
Se determin patogenitatea pe
oareci fiind injectat
intramuscular.