FIZIOLOGIA BACTERIAN

Aceste slid-uri reprezinta doar un schelet, in timpul cursului veti primi toate informatiile. Manuscrisul nu poate fi publicat

Apa
reprezint 75 - 85% din greutatea umed a bacteriei. Exist ap liber (mediu de dispersie), fie ap legat fizico-chimic cu diferite structuri. Sporii au putin ap si aceea sub form de ap legat. Rol: - mediu de dispersie; - reactiv n reaciile metabolice; - etap final a unor reactii oxidative

Substantele minerale
reprezint 2-30%, (P, K, Na, Ca, S, Cl, Fe, oligoelementele, Cu, Mg, Zn) si variaz cu specia, vrsta culturii, compozitia chimic a mediului. Rol favorizeaz schimburile cu mediul; - regleaz presiunea osmotic; - stimuleaz cresterea si funcia bacteriei; - activeaz unele sisteme enzimatice; - contribuie la reglarea pH-ului si a potenialului de oxidoreducere;

Glucidele

reprezint 10-25% din greutatea uscat a celulei bacteriene n raport cu specia, vrsta si conditiile de dezvoltare. Testele biochimice care evidentiaz utilizarea sau imposibilitatea utiliztii unui anumit zahar de ctre o bacterie permit identificarea bacteriei respective

API-identification

Proteinele
reprezint ntre 40-80% din greutatea uscat a bacteriei, aproximativ jumtate din proteine functionnd ca enizme restul avnd rol structural. Proteinele pot fi: 1. simple sau holoproteine (albumine, globuline, histone, etc.) cu rol n metabolismul intermediar protidic; 2. complexe, de exemplu heteroproteinele: mucoproteine mucopolizaharidul de grup al S.pneumoniae; cromoproteine catalaze, peroxidaze, citocromi; nucleoproteine acizii nucleici.

Lipidele
reprezint 1-10% din greutatea uscat a bacteriilor (exceptie micobacteriile unde pot ajunge pn la 20 - 40%). Lipidele bacteriene pot fi: 1. fosfolipidele lipoidul Treponemei pallidum; 2. lipidul A din structura lipopolizaharidului bacteriilor Gram negative; 3. acizi grasi, obisnuiti si speciali (acidul mycolic la Mycobacterii); 4. ceruri la Mycobacterii

www.bioze...rzburg.de/

Structure of an Acid-Fast Cell Wall

student.ccbcmd.edu/

Pigmentii bacterieni

1.
2.

3.

Dup localizarea pigmentului bacteriile pot fi: cromofore, pigmentul rmne legat de citoplasm; paracromofore, pigmentul este prezent n perete sau n stratul mucos (S.aureus); cromopare, pigmentul este difuzibil n mediu Pseudomonas aeruginosa).

Enzimele bacteriene
Dup locul de actiune : 1. enzime intracelulare sau endoenzime care rmn n celul; 2. enzime ectocelulare situate n membrana citoplasmatic, reglnd permeabilitatea selectiv (permeaze, translocaze); 1. enzime extracelulare sau exoenzime, care sunt eliberate n mediu (hidrolaze).

n raport cu reactia catalizat enzimele pot fi:

hidrolaze (fosfataza, proteaza); - transferaze (aminotransferaza); - oxido-reductaze (catalaza, oxidaza, peroxidaza); - izomeraze etc

Dup modul de aparitie enzimele bacteriene

1.

2.

constitutive, care exist ntotdeauna n celul indiferent de natura mediului; adaptative (inductibile), sintetizate de ctre bacterie numai ca rspuns la anumiti compusi apruti n mediu (penicilinaza).

Substante cu actiune antibiotic

1.

2.

bacteriocine produse sub controlul plasmidic, cu efect asupra altor bacterii receptive nrudite: colicinele elaborate de E.coli; antibiotice polipeptidice produse de unele specii de Bacillus:polimixina produs de B.polymyxa; bacitracina produs de B. licheniformis

Vitaminele bacteriene

tiamina (vitamina B1) sintetizat de E.coli, B.subtilis biotina produs de E.coli, B.anthracis vitamine de grup B, K sintetizate sub influenta florei bacteriene intestinale umane.

Factorii de crestere
sunt metaboliti esentiali pe care bacteria nu-I poate sintetiza dar care sunt necesari, n cantiti mici, dezvoltrii microorganismelor. Necesitatea n aceste substante variaz dup specia microbian e.g. pentru Haemophilus influenzae factorii indispensabili sunt 1. factorul X=hemina 2. factorul V=NAD, NADP

X and V dependence in Haemophilus influenzae

http://www.bmb.leeds.ac.uk/mbiology/ug/ugteach/ug teach.html

NUTRITIA BACTERIAN

1. 2.

3.

Nutritie =modalitatea prin care bacteriile folosesc substantele din mediu pentru crestere si multiplicare Nutrientii ptrund n citoplasma celulei bacteriene traversnd membrana citoplasmatic prin: difuziune simpl, pe baza diferentelor de concentratie; difuziune facilitat (prin proteine carrier), tot pe baza gradientului; transport activ, contragradient, cu consum de energie Elementele cu rol structural si functional necesare majorittii bacteriilor sunt :carbonul, azotul, oxigenul si elemente minerale-sulf,fosfor, fier,sodiu, potasiu etc

NUTRITIA BACTERIAN
n raport cu sursele folosite ca material de sintez (sursa de azot si carbon),bacteriile se mpart n: Bacteriile autotrofe, capabile s si sintetizeze metabolitii esentiali din compusii anorganici, folosind CO2 ca surs de carbon si azotul atmosferic sau sruri de amoniu ca surs de N. Bacteriile heterotrofe, dependente de prezenta unor compusi organici,utilizeaz surse organice de carbon, n special carbohidrati dar si proteine si lipide ce servesc n acelasi timp ca surse de energie, iar azotul poate fi att de natur anorganic ct si organic.

NUTRITIA BACTERIAN
In functie de modalitatea de a obtine energia: Fototrofe folosesc energia radianta luminoasa, la bacterii fotosintetice Chimiotrofe bacterii care-si obtin energia prin oxidare chimica din substante anorganice sau organice

METABOLISMUL BACTERIAN

Reprezint totalitatea reactiilor biochimice care caracterizeaz cele dou etape: anabolismul si catabolismul. Anabolismul este procesul de constituire a moleculelor complexe organice structurale si functionale ale celulei bacteriene. Aceste reactii de biosintez sunt nsotite de consum de energie si sunt similare la diferite specii bacteriene. Catabolismul bacterian este procesul prin care sunt degradati compusii organici cu structur complex n compusi simpli, cu eliberare de energie.

Metabolism energetic
strict aerobe folosesc exclusiv respiratia, nu se dezvolt n absenta oxigenului molecular B. subtilis, B. anthracis, P. aeruginosa, M.tuberculosis, strict anaerobe folosesc exclusiv fermentatia, oxigenul este toxic pentru ele. Neavnd enzimele respiratorii (catalaz, peroxidaz etc.) se formeaz peroxid de hidrogen care este toxic Clostridium, Bacteroides

Metabolism energetic
aerobe - facultativ anaerobe pot obtine energia att pe cale oxidativ ct si fermentativ, se dezvolta in mediu cu oxigen dar si in medii lipsite de oxigen E. coli, Staphylococcus, majoritatea bacteriilor care se gasesc la om); aerotolerante au metabolism fermentativ dar rmn viabile n prezenta oxigenului; Streptococcus microaerofile cresc numai n prezenta unor cantitti reduse de oxigen, cultiva in atmosfera de CO2 Neisseria, Brucella

Factorii de mediu care influenteaz metabolismul bacteriilor

pH-ul majoritatea bacteriilor cultiv la pH aproximativ neutru (7,2 7,4), bacterii acidofile -care cultiv la pH acid (Lactobacillus) si bacterii bazofile care necesit un pH bazic (Vibrio cholerae)

presiunea osmotic

este satisfcut de mediul de cultur

Bacteriile patogene necesit o presiune identic cu cea din organismul uman. n mediile hipotone cantitatea de ap care ptrunde n celul este controlat de peretele bacterian. n mediile hipertone bacteria este supus plasmolizei.

temperatura majoritatea bacteriilor patogene pentru om cultiv la 37C.

bacteriile pot fi: psihrofile temperatura de 0 20C; mezofile - temperatura de 25 45C; termofile - temperatura de 50 70C.

CRESTEREA SI MULTIPLICAREA BACTERIILOR

n urma nutritiei bacteriilor si a activittilor lor de metabolism are loc cresterea celulei bacteriene ca mrime si ca mas. Multiplicarea bacteriana se produce prin: 1. Diviziune directa , simpla sau binara 2. Inmugurire 3. Fragmentare 4. Formarea unui tip special de spori

CRESTEREA SI MULTIPLICAREA BACTERIILOR

Diviziunea directa- scindarea celulei mama in doua celulu , cel mai adesea identice Bacteriile cilindrice si spiralate-se divid intr-un plan transversal, perpendicular pe axul mare al celulei Cocii se divid dupa1,2 sau 3 planuri perpendiculare succesive

CRESTEREA SI MULTIPLICAREA BACTERIILOR

Multiplicarea prin inmugurire bacteriile fotosintetice la care mugurul este situat lateral sau terminal, iar celulele raman legate de celula mama Multiplicarea prin fragmentare- bacteriile filamentoase, ramificate care se fragmenteaza in bacili Multiplicarea prin segmentare formarea unui tip special de spori.e.g. Streptomyces

Cultura bacteriana
Rezultatul cresterii si multiplicarii bacteriilor in mediu nutritiv In mediu lichid- crestere uniforma, cu depozit, granule, pelicula, inel, degajare de gaz, pigment In mediu solid- formeaza colonii. O colonie bacteriana= populatia bacteriana rezultata in urma multiplicarii unei unitati formatoare de colonii UFC, care poate fi o bacterie sau mai multe strans unite

Cultura bacteriana
Colonii S- rotunde, netede, lucioase, margini regulate, se omogenizeaza usor in ser fiziologic, apartin formelor virulente Coloniile R- suprafata si marginile neregulate, nu se omogenizeaza usor in Ser fiziologic, caraecterizeaza bacteriile nevirulente, cu unele exceptii, Mycobacterium tuberculosis etc

http://www.ann-clinmicrob.com/content/4/1/18/figure/F5?highres=y

DINAMICA MULTIPLICRII BACTERIILOR

Faza de latent (faza de lag): reprezint perioada de adaptare a bacteriilor la conditiile de mediu, perioad n care numrul germenilor rmne nemodificat sau scade. Bacteriile au un metabolism activ de sintez al enzimelor ceea ce face ca celula bacterian s creasc n dimensiuni. Faza de accelerare : bacteriile se multiplica cu o viteza marita Durata acestei faze este de aproximativ 2 ore,

DINAMICA MULTIPLICRII BACTERIILOR

Faza exponentiala se sintetizeaza un nou material intr-o rata constanta, pana cand , fie o substanta nutritiva din mediu se epuizeaza, fie se acumuleaza compusi metabolici toxici care inhiba cresterea Faza de incetinire concentratia factorului limitant al cresterii scade sub nivelul care asigura cresterea maxima Faza de stationare epuizarea subs.nutitive sau acumularea produsilor toxici produc incetarea completa a cresterii. Faza de declin- creste rata mortii celulelor pana ajunge la un nivel constant

http://www.microvet.arizona.edu/Courses/MIC205/Exams/05Exa ms/05Ex2key.htm

Bibliografie
Clinical Microbiology Procedures Handbook, Henry D. Isenberg, editata American Society for Microbiology, 2004 Koneman's Color Atlas and Textbook of Diagnostic Microbiology , Washington C Winn, Stephen D. Allen, Gail L. Woods, William M. Janda, Paul C. Schreckenberger , editura Lippincott Williams & Wilkins, 2005 Manual of Clinical Microbiology , Patrick R. Murray , Ellen Jo Baron , Michael A. Pfaller , Fred C. Tenover , Robert H. Yolken, editura ASM, 2007 Bacterilogie curs, Felicia Toma , 2005, http://www.microumftgm.ro/cursuri/cursro/bact_gen/bacter_gen.pdf