ENUNTURI - 2020 Final Rezolvate

Complement simplu
1. Precizați caracterul morfotinctorial al T. pallidum :

a. !Bacterie fină, helicoidală, cu8-14 spire regulate și capete ascuțite
b. Posedă 10-30 spirestrânse și regulate, cu capetele îndoite în cârlig
c. Este o bacterie grampozitivă
d. Posedă 4-8 spire neregulate
e. Prin metoda Giemsa se colorează în albastru-violet
f. Posedă până la 18 spire mici, compact dispuse una de alta

g. Conţin până la 12 spire uniforme cu distanţă egală între ele
h. Se colorează grampozitiv
i. Conţin 4-8 spire mari, neregulate
j. Prin metoda Giemsa se colorează în albastru-violet
k. Posedă până la 18 spire mici, compact dispuse una de alta

l. Prin metoda Giemsa se colorează în albastru violet
m. Se colorează grampozitiv
n. Conţin 4-8 spire mari, neregulate
o. Prin metoda Giemsa se colorează în roz-pal
2. Precizați caracterul morfotinctorial al B. recurrentis:

A. Bacterie fină, helicoidală, cu 8-14 spire regulate și capete ascuțite
B. Posedă 10-30 spire strânse și regulate, cu capetele îndoite în cârlig
C. Este o bacterie grampozitivă
D. !Posedă 4-8 spire neregulate
E. Prin metoda Giemsa se colorează în roz
a. Posedă până la 18 spire mici, compact dispuse una de alta

b. Conţin până la 12 spire uniforme cu distanţă egală între ele
c. Se colorează grampozitiv
d. Conţin 4-8 spire mari, neregulate
e. Prin metoda Giemsa se colorează în roz-pal
A. Posedă până la 18 spire mici, compact dispuse una de alta
B. Conţin până la 12 spire uniforme cu distanţă egală între ele
C. Se colorează grampozitiv
D. Prin metoda Giemsa se colorează în roz-liliachiu
E.Prin metoda Giemsa se colorează în albastru-violet
3. Precizați caracterul morfotinctorial al L. interrogans:

A. Bacterie fină, helicoidală, cu 8-14 spire regulate și capete ascuțite
B. !Posedă 10-30 de spire strânse și regulate, cu capetele îndoite în cârlig
C. Este o bacterie grampozitivă
D. Posedă 4-8 spire neregulate
E. Prin metoda Giemsa se colorează în albastru-violet
A. Posedă până la 18 spire mici, compact dispuse una de alta

C. Se colorează grampozitiv
D. Conţin 4-8 spire mari, neregulate
E. Prin metoda Giemsa se colorează în albastru-violet
A. Conţin 4-8 spire mari, neregulate
C. Prin metoda Giemsa se colorează în roz-liliachiu
D. Prin metoda Giemsa se colorează în roz-pal
2
E. Se colorează grampozitiv
4. Indicați specia de spirochete care posedă multiple serovariante:

A. T. pallidum
B. B. burgdorferi
C. B. Recurrentis
D. L. Interrogans- peste 260 serovariante
E. L. biflexa
5. Indicați specia de spirochete care are în calitate de vectori căpușele:

A. T. pallidum
B. B. burgdorferi
C. B. recurrentis
D. L. interrogans
E.L. biflexa
6. Indicați specia de spirochete care are în calitate de vector păduchele:

A. T. pallidum
B. B. burgdorferi
C. B. recurrentis
D. L. interrogans
E. L. biflexa
7. Indicați specia de spirochete care se cultivă la 28-30 C:?

A. T. pallidum
B. B. burgdorferi
C. B. recurrentis
D. L. interrogans
E. L. biflexa
8. Indicați specia de spirochete care nu poate fi cultivată pe medii de cultură in vitro:?

A. T. pallidum
B. B. burgdorferi
C. B. recurrentis
D. L. interrogans
E. L. biflexa
9. Selectați maladia care poate fi transmisă pe cale alimentară:

A. Boala Lyme
B. Febra recurenta epidemica
C. Sifilisul
D. Leptospirozele
E. Febra recurenta endemica
10. Precizați prelevatul în care poate fi depistată microscopic B. recurrentis:

A. Sânge în perioadele febrile
B. Sânge în perioadele afebrile
C. Punctat din ganglionii limfatici
D. Exudate articulare
E.Exudate din elementele eruptive cutanate
11. Selectați reacția serologică ce permite identificarea serovariantelor de leptospire:

A. Wassermann
B. RAL- titrul mai mare de 1:200
C. VDRL/ MAL
D. De imobilizare a leptospirelor
E. De şarjare leptospirelor cu trombocite
3
12. Selectați reacția utilizată pentru seroidentificarea leptospirelor:

A. !RAL
B. ELISA
C. VDRL
D. RHAI
E. MRS
A. Wassermann
B. RFC
C. MAL
D. RIL
E. R de sarjare a leptospirelor cu trombocite
13. Selectaţi maladia provocată de microorganismul din imagine: - spirocheta T pallidum= sifillis
14. Selectaţi afirmaţia corectă: G---roșu
Către clostridiile patogene neinvazive se referă:
A. C. perfringens
B. C. novyi
C. C. septicum
D. C. tetani
E. C. histolyticum
Catre clostridiile invazive se refera:
A. C.perfringens
B. C. tetani
C. C. novyi
D. C. tetani
E. C. histolyticum
15. Selectaţi speca microbiană reprezentată în imagine (frotiu Gram) Borrelia= lyme
16. Selectati reacţia alergică intradermică utilizata În diagnosticul brucelozei:

A. Dick
B. Schultz-Charlton
C. Schick
D. Burnet
E. Mantoux
17. Intradermoreacţia Burnet determină hipersensibilitatea de tip IV în:

A. Scarlatină
B. Bruceloză
C. Tuberculoză
D. Dizenterie
E. Tusea convulsivă
18. Alegeti mediul electiv pentru cultivarea brucelelor:

A. Bulion hepatic
B. Bulion biliat
C. Bulion glucozat
D. Francis
E. Mc Koy
19. Hemocultura în diagnosticul brucelozei se obţine timp de:

A. 18 – 24 ore
B. 48 – 72 ore
C. 5 – 7 zile
D. 2 – 3 săptămâni
E. 4- 6 săptămâni
4
20. Selectati habitatul natural al B. melitensis:

A. Bovinele
B. Porcinele
C. Felinele
D. Ovinele
E. Omul
21. Brucelele sunt bacterii: toate G- produc endotoxină la distrugere

A. Gram pozitive
B. Mobile
C. Strict anaerobe
D. Sporulate
E. Produc endotoxină
A. sunt patogeni strict umani
B. sunt distruse prin pasteurizarea laptelui
C. pentru diagnosticul infectiei acute recoltam hemocultura
D. sunt cocobacili gram-negativi
E. sunt pretentioase nutritive
22. Selectati reactia serologica indicata pentru diagnosticul brucelozei:

Wright-Huddleson, reacția Coombs, RFC
23. Selectati specia de brucele carboxifile:

B.abortus
24. Selectati mediul de cultură electiv pentru cultivarea F. tularensis:
A. Bulion hepatic
B. Bulion biliat
C. Bulion glucozat
D. Geloză-sânge
E. McCoy
25. Selectati mediul de cultură electiv pentru cultivarea F. tularensis:

A. Bulion hepatic
B. Bulion biliat
C. Bulion glucozat
D. Geloză-sânge
E. Francis
26. Selectati metoda de preferinţă în diagnosticul tularemiei accesibila pentru majoritatea laboratoarelor:
A. Microscopică
B. Bacteriologică
C. Biologică
D. Serologică
E. Alergică
27. În serodiagnosticul tularemiei se foloseşte reacţia:
A. Widal
B. De aglutinare
C. De tip Huddleson
D. Hemaglutinare
E. Inhibare a hemaglutinării
28. În diagnosticul tularemiei titrul semnificativ diagnostic al anticorpilor în RA este:
A. 1 : 10
B. 1 : 80
C. 1 : 160
D. 1 : 640
E. 1 : 1280
29. Selectati infectia predominant forma ulcero-ganglionară..

5
A. Bruceloza
B. Tularemia
C. Antraxul
D. Leptospirozele
E. Infecţii stafilococice
30. Indicaţi caracteristicile reprezentanţilor din Genul Francisella

catalazopozitiv
cocobacterie foarte mică (0.2-0.5 µm x 0.7-1.0 µm),
aerobo, facultativ anaerobi
gram-negativă, uneori se colorează mai intens la poli,
pleomorfă,
imobilă,
asporogenă,
tulpinile virulente posedă capsulă.
31. Selectati preparatul biologic utilizat pentru profilaxia specifica a tularemiei:
vaccin viu atenuat
32. Selectati factorul de patogenitate specific pentru F.tularensis:

A. Endotoxina (LPZ)
B. Endotoxina
C. Toxina eritrogenă
D. Sporul
E. coagulaza
33. Formează spori în mediul exterior şi capsulă în organismul infectat

A. S. pyogenes
B. B.anthracis
C. M. tuberculosis
D. abortus
E. Y. pestis
34. B. anthracis face parte din familia:

A. Clostridiaceae
B. Bacillaceae
C. Enterobacteriaceae
D. Bacteroidaceae
E. Streptobacillaceae
35. Toxina B. anthracis posedă efect:

A. Antifagocitar
B. Anticomplement
C. Eritrogen
D. Edematogen
E. Exfoliativ
A. Antifagocitar
B. Anticomplement
C. Eritrogen
D. Exfoliativ
E. Letal
36. Fixarea toxinei B. anthracis de celulele eucariote se realizează prin:
A. Antigenul protector
B. Antigenul polizaharidic
C. Fimbrii
D. Glicocalix
E. Antigenul O somatic
37. Fenomenul “colierului de perle” este obţinut prin cultivarea B. anthracis pe mediu de cultură cu:
A. Ristomicină
6
B. Nistatină
C. Polimixină
D. Penicilină
E. Vancomicină
38. Cea mai frecventă formă clinică a antraxului este:
A. Antraxul pulmonar
B. Antraxul cutanat
C. Antraxul digestiv
D. Meningoencefalita cărbunoasă
E. Forma bubonică
39. În frotiuri preparate din prelevate de la pacient şi colorate Gram, pentru B. anthracis este caracteristic:
A. Streptobacterii nesporulate, acapsulate, gramnegative
B. Streptobacterii nesporulate, capsulate, gramnegative
C. Streptobacili nesporulaţi, capsulaţi, grampozitivi
D. Streptobacili sporulați, grampozitivi
E. Streptobacili sporulați, gramnegativi
40. În frotiuri preparate din cultură pură şi colorate Gram, pentru B. anthracis este caracteristic:
A. Streptobacterii nesporulate, acapsulate, gramnegative
B. Streptobacterii nesporulate, capsulate, gramnegative
C. Streptobacili nesporulaţi, capsulaţi, grampozitivi
D. Streptobacili sporulați, grampozitivi
E. Streptobacili sporulați, gramnegativi
41. Selectati factorul de patogenitate specific pentru B.anthracis:

A.Toxina eritrogenă
B.Enterotoxine
C.Capsula
D.Endotoxine
E.Streptolizina O
42. Sporogeneza este caracteristică pentru:
A. N. meningitidis
B. B.anthracis
C. B.melitensis
D. F.tularensis
E. C.diphtheriae
43. Formează colonii mari, rugoase, nehemolitice, cu margini neregulate (cap de meduză):
A. S. aureus
B. B.anthracis
C. N. meningitidis
D. Y. pestis
E. S. pneumoniae
44. Reacţia de precipitare inelară se efectuează în diagnosticul:

A. Brucelozei
B. Pestei
C. Antraxului
D. Scarlatinei
E. Febrei recurente
45. Parazitează la diverse specii de rozătoare în focare naturale şi se cultivă la temperaturi joase (26 – 280):
A. B.anthracis
B. Y. pestis
C. B.pertussis
D. B.melitensis
7
E. F. tularensis
46. Se manifestă preponderent forma bubonică sau pulmonară în:

A. Bruceloză
B. Tularemie
C. Antrax
D. Pestă
E. Infecţii stafilococice
47. Y. pestis aparţine familiei:

A. Clostridiaceae
B. Bacillaceae
C. Enterobacteriaceae
D. Bacteroidaceae
E. Streptobacillaceae
48. Agentul pestei aparţine genului:
A. Escherichia
B. Bacillus
C. Francisella
D. Yersinia
E. Fusobacterium
49. Y. pestis în frotiuri-amprente colorate Gram reprezintă:

A. Streptococi gramnegativi
B. Streptobacili grampozitivi
C. Bastonaşe scurte, aranjate solitar, gramnegative
D. Bastonașe ovoide, gramnegative, colorate bipolar
E. Bastonaşe cu granulaţii de volutină bipolare, grampozitive
50. Temperatura optimală de creştere a Y. pestis este:
A. 10 – 120C
B. Temperatura camerei
C. 26 – 280C
D. 370C
E. 430C
51. Formează colonii mari, cu centrul opac, periferia transparentă şi margini ondulate:
A. S. aureus
B. N. meningitidis
C. Y. pestis
D. B. Pertussis-
E. S. pneumoniae
52. Selectati factorul de patogenitate specific pentru Y. Pestis
Capsula
Proteina lcr
Proteinele V si W
Proteinele Yops
Antigenul F-1
Coagulaza si activatorul de plasminogen,
53. Indicați patologia cauzată mai frecvent de S. saprophyticus:

Cistită la femei de vărstă înaintată
Cistită la femei tinere active sexual
Intoxicaţii alimentare
Foliculite
Impetigo
8
A. Furuncule, abcese
B. Intoxicații alimentare
C. Erizipel
D. Impetigo
E. Infecții ale tractului urinar
54. Selectați mediu de cultură utilizat pentru izolarea S. aureus:
Geloză hepatică
Geloză hiperclorurată cu lapte şi ou
Mediul lichid cu glicerină şi cartof
Mediul Wilson-Blair
Bulionul biliat
55. Indicați specia de bacterii care posedă proteina A:

S. aureus
S. agalactiae
S.epidermidis
S. saprophyticus
E S. pneumoniae
56. Selectați specia de bacterii care formează colonii S, bombate, opace, pigmentate pe medii speciale:
S. aureus
N. meningitidis
Y. pestis
B. anthracis
E S. pneumoniae
57. Selectați specia de bacterii care produce toxină exfoliativă:
S. epidermidis
S. aureus
S. pyogenes
S. pneumoniae
E S. saprophyticus
58. Indicați specia de bacterii care este un important indicator microbiologic al contaminării aerului cu secreţii
rinofaringiene:
S. aureus
S. pneumoniae
C. diphtheriae
M. tuberculosis
E. coli
59. Indicați acțiunea streptolizinelor:

Determină eritemul tegumentelor
Posedă efect antifagocitar
Funcţionează ca liganzi la receptorii celulari
Deteriorează membranele celulare
Posedă acţiune fibrinolitică
60. Indicați acțiunea streptokinazei:

61. Indicați acțiunea eritrotoxinei elaborate de S. pyogenes:

9
62. Selectați bacteria care formează colonii β- hemolitice, mici, transparente pe geloză-sânge:
S. aureus
B. anthracis
Y. pestis
S. pyogenes
E N. meningitidis
63. Indicați aspectul hemolizei pe geloză-sânge, caracteristic streptococilor beta-hemolitici:

Zonă de hemoliză incompletă, verzuie, periferia slab conturată
Hemoliză incompletă, cafenie, slab conturată
Hemoliză clară, completă, cu periferia bine definită
Zona de hemoliză lipseşte
Zonă de hemoliză verzuie, clară, bine conturată
64. Indicați aspectul hemolizei pe geloză-sânge, caracteristic streptococilor alfa-hemolitici:

Zonă de hemoliză incompletă, verzuie, periferia slab conturată
Hemoliză incompletă, cafenie, slab conturată
Hemoliză clară, completă, cu periferia bine definită
Zona de hemoliză lipseşte
Zonă de hemoliză verzuie, clară, bine conturată
65. Indicați factorul de patogenitate al S. pyogenes implicat în etiologia scarlatinei:

Exfoliativă
Enterotoxină
Streptokinaza
Eritrotoxină
Streptolizina S
64. Leziunile articulare și cardiace post-streptococice sunt provocate de :

Streptolizina, interacţiunea autoAc şi Ac anti-streptococici cu autoantigene din miofibrile, valve cardice şi
sinoviale (RHS II). Anticorpi anti proteina M
66. Indicați cea mai utilă investigație pentru diagnosticul unei faringite streptococice: criterii Sherman
Creşterea în BP la 10 şi 45° C
Creşterea în bulion cu 6,5% NaCl- doar enterococi
Creşterea în mediu cu pH 9,6- enterococi
Hidroliza esculinei în mediu cu 40% bilă
Liza culturii în bulion biliat
Sensibilitatea la bacitracină şi optochină
Hidroliza hipuratului de sodiu
67. Indicați cea mai utilă investigație pentru diagnosticul unei faringite streptococice:
A. Examen bacteriologic al exudatului faringian
68. Indicați investigația utilă în diagnosticul reumatismului:- infecție poststreptococică
A. Examenul bacteriologic al seccreției rinofaringiene
B. Examenul microscopic al secreției faringiene
C. Titrul anticoagulazei
D. Hemocultura
E. Titrul antistreptolizinei O (ASLO)
Selectați afirmațiile adevărate desore stafilococi:

A. Se cultivă în condiții strict anaerobe
B. Sunt coci sferici, aranjați în grămezi
C. Sunt grampozitivi
D. Nu formează spori și sunt imobili
E. Sunt bacterii facultativ-anaerobe
69. Există vaccin eficient pentru prevenirea infecțiilor cauzate de:
10
Din calendarul de vaccinare S pneumoniae

70. Indicați factorul de patogenitate al S.pyogenes ce determină simptomele în scarlatină :
A. Enterotoxina
B. Streptolizina S
C. Streptokinaza
D. Endotoxina
E. Eritrotoxina
Ce simptom este caracteristic pentru meningococemie?

A. Icter
B. Artralgii
C. Diureză pronunțată
D. Erupții hemoragice peteșiale
E. diaree
71. Selectați cocii piogeni:S.pyogenes

72. Indicați, care factori de patogenitate sunt caracteristici pentru N. gonorrhoeae:
A. Lizindecarboxilaza A. Fimbrii
B. Hemolizine B. Capsula
C. Fimbrii + sIgA-proteaza+Endotoxina C. Hemolizina
D. Proteina A D. Lecitinaza
E. Lecitinaza E. Coagulaza
16. Meningococii se transmit prin:
A. Picături Pflugge
B. Aerosoli generaţi în instalaţiile de condiţionare a aerului
C. Praf
D. Alimente contaminate
E. Apa contaminată
17. N. meningitidis cultivă optimal pe mediul:
A. Geloză peptonată la 370C
B. Geloză –ser la 220C
C. Geloză glucozată la 370C
D. Geloză glucozată cu cisteină la 370
E . Geloză ser la 370C
18. Gonococii pot fi cultivaţi în următoarele condiţii:
A. Geloză-sânge la 370C
B. Geloză ser la 370C în atmosferă cu 5-10% CO2
C. Geloză ser la 280C în atmosferă cu 5-10% CO2
D. Geloză cu lapte şi ou la 370C
E. Bulion glucozat la 370
19. N. gonorrhoeae fermentează următoarele glucide:
A. Glucoza şi maltoza cu formare de acid
B. Glucoza cu formare de acid şi gaz
C. Glucoza cu formare de acid
D. Glucoza şi maltoza cu acid şi gaz
E. Glucoza, maltoza şi manitolul cu acid.
20. N. gonorrhoeae posedă următorul factor de patogenitate:
A. Lizindecarboxilaza
B. Hemolizine
C. Fimbrii
D. Proteina A
E. Lecitinaza
21. N. meningitidis posedă tropism accentruat faţă de epiteliul:
A Cilindric uretral
B Cilindric al colului uterin
C Enterocite
D Nazo-faringian
E Conjunctival
22. N. meningitidis posedă următorul factor de patogenitate:
A. Hemolizine
11
B. Citotoxina traheala
C. Fimbrii
D. ADN-aza
E. Lecitinaza
A. Endotoxina lipopolizaharidică
B. Ureaza
C. Hemolizine
D. ADN-aza
E. Lecitinaza
24. Este fragil în mediul ambiant şi pretenţios la mediile de cultură:
A. S. pyogenes
B C. burneti
C. Y. pestis
D. S. aureus
E. N. gonorrhoeae
A. Ureaza
B. Hemolizinele
C. ADN-aza
D. Capsula polizaharidică
E. Lecitinaza
26. Manifestă tropism pronunţat faţă de epiteliul cilindric:
A. N. meningitidis
B. B. catarrhalis
C. N. gonorrhoeae
D. S. pyogenes
E. S. pneumoniae
27. O nouă reinfecţie după vindecare este posibilă:
A. Meningită meningococică
B. Gonoree
C. Pestă
D. Tularemie
E. Tusea convulsivă
73. Selectați mediul pentru izolarea N. meningitidis din LCR:

geloză-ser/geloză-sânge/geloză-ciocolată/Mueller-Hinton
74. Selectați mediul pentru izolarea N. meningitidis din LCR:
geloză-ser/geloză-sânge/geloză-ciocolată/Mueller-Hinton
N. meningitidis posedă următorul factor de patogenitate:
A. Hemolizina
B. Hialuronidaza
C. coagulaza
E. Lecitinaza
75. Indicați principala metodă de diagnostic de laborator în gonoreea acută:

Examen bacteriologic/microscopic
76. Indicați calea de transmitere a Neisseria gonorrhoeae:
Sexuală/verticală
77. Indicați calea de transmitere a Neisseria meningitides:
Aerogenă/picături Pflugge
78. Indicași ce infecții cauzează Neisseria gonorrhoeae:
Uretrită/prostatită/vulvuvaginită/cervicită
79. Numiţi caracteristica microorganismelor din genul Corynebacterium:
A. Produce o enterotoxină
B. Determină enterocolite hemoragice
C. In evoluţia bolii poate fi afectat miocardul
D. Este izolat uzual în hemoculturi
12
E. Sursa infecţiei o constituie animalele

Catalazo+, oxidazo-, imobili, nesporulați, neacidorezistenți
Facultativ anaerobi
Numiţi caracteristica microorganismelor din genul Corynebacterium:
A. Creşte lent pe medii uzuale

B. Provoacă o toxiinfecţie gravă cu sindrom intestinal
C. Produce o exotoxină cu acţiune asupra miocardului şi suprarenalelor
D. Formează spori situaţi central, care nu deformează celula
E. Sunt mobili cu flageli peritrichi
Bastonașendrepte sau puțin încurbate, cu granulații de volutină,
80. Numiţi factorul de patogenitate al C. diphtheriae:

A. Capsula
B. Endotoxina
C. Exotoxina
D. Pilii
E. Hemolizina
81. Indicati mediul utilizat pentru izolarea culturii pure de C. diphtheriae:

A. Lowenstein – Yensen
B. Geloză cu cazeină şi cărbune
C. Geloză-sânge cu telurit(Klauberg)
D. Popescu
E. Kitt-Tarozzi
F. Francis
82. Indicati preparatul biologic pentru tratamentul specific al difteriei:

Ser atitoxic difteric
83. Numiţi specia din genulCorynebacterium- C. Diphtheriae
84. Numiţi particularitatea morfobiologică aC. Diphtheriae

A. Bastonaşe măciucate, dispuse în unghiuri?
B. Bastonașe ovoide colorate mai intens la extremități
C. Bastonaşe cu capete acuminate
D. Cocobacterii gramnegative
E. Bastonaşe grampozitive dispuse în palisade
85. Alegeţi denumirea corectă a biovarianteiC. diphtheriae:

Gravis/mitis/intermedius
86. Alegeţi metoda CERT aplicată în diagnosticul de laborator al difteriei:
A. Tinsdale microscopică
B. Loeffler bacteriologică
C. Eleck serologică
D. Neisser alergologică
E. Schick biologică
Intradermoreacţia Schick pozitivă depistează receptivitatea la:
A. Difterie
B. Tuberculoză
C. Bruceloză
D. Tusea convulsivă
E. Scarlatină
87. Numiţi sursa de infecţie la difterie:

13
bolnavul cu difterie şi purtătorii sănătoşi de germeni
88. Numiţi prelevatul de la bolnav, prelevat in diagnosticul de laborator al difteriei:

A. Puroi
B. Fragmente de pseudomembrană
C. Spută
D. Urină
E. Tampon rectal
membrana falsă, tampoane de la periferia membranelor, tampoane cutanate, conjunctivale
89. Numiţi infecţia, cauzată de M. tuberculosis: tuberculoză
90. Numiţi timpul necesar pentru dezvoltarea şi izolarea culturii pure de de M. Tuberculosis:
2-4 săptămâni
91. Ce se poate afirma despre viteza de creştere a М. tuberculosis?

A. Se dezvoltă rapid pe orice medii nutritive
B. Se dezvoltă lent pe medii nutritive speciale pentru micobacterii
C. Se dezvoltă lent pe orice medii nutritive
D. Se dezvoltă rapid pe medii nutritive speciale pentru micobacterii
E. Nu se cultivă pe medii nutritive artificile
92. Numiţi condiţia indispensabilă în diagnosticul de laborator a tuberculozei:
A. Până la investigație prelevatul se prelucrează cu bază(acid) pentru inhibarea
microflorei indigene
B. Până la investigație prelevatul se prelucreazăla temperatură înaltă pentru inhibarea
microflorei indigene
C. Prelevatele se păstrează și se transportă în laborator la tempetarura de 60*C
D. Până la investigație prelevatele se centrifughează
E. ? (variantă greșită)
93. Numiţi chimioterapicele, care se utilizează în tratamentul tuberculozei:
Izoniazida, Pirazinamida, Etambutolul, Etionamida
94. Numiţi particularitatea agentului patogen al tuberculozei
A. Bacterie sporogenă
B. Se evidențiază prin colorație Ziehl-Nielsen
C. Formează capsulă
D. Perioadă de generație scurtă
E. Coloniile apar peste 18-20 ore de cultivare
95. Numiţi mediul nutritiv pentru cultivarea M. tuberculozis:
Sauton, Middlebrook, Popescu, Finn
96. Numiţi mediul nutritiv pentru izolarea culturii pure de М. tuberculosis:
Lowenstein-Jensen
97. Numiţi antibioticul, utilizat în tratamentul tuberculozei:
rifampicină, streptomicină, kanamicină, D-cicloserină
Bordetella pertussis este agentul cauzal al:

A. Toxiinfecţiilor alimentare
B. Parapertusei
C. Tusei convulsive
D. Scarlatinei
E. Reumatismului
Agentul tusei convulsive se transmite:

F. Pe cale alimentară
G. Prin insecte-vectori
14
H. Aerogen prin picături Pflugge

I. Prin contact indirect
J. Vertical de la mamă la făt
Bordetella pertussis este agentul cauzal al:
K. Toxiinfecţiilor alimentare
L. Parapertusei
M. Tusei convulsive
N. Scarlatinei
O. Reumatismului
B. pertussis se cultivă pe mediul:
A. Klauberg
B. Geloză cu lapte şi ou
C. Ser coagulat
D. Geloză cu cazeină şi cărbune
E. Loeffler
B. pertussis se cultivă pe mediul:
A. Klauberg
B. Geloză cu lapte şi ou
C. Ser coagulat
D. Bordet-Jengou
E. Loeffler
B. pertussis posedă următorul factor de patogenitate:

A. Hialuronidaza
B. Citotoxina traheală
C. Hemolizine
D. Fibrinolizină
E. Lecitinază
B. pertussis posedă următorul factor de patogenitate:
A.Hemaglutinina filamentoasă
B. Plasmocoagulaza
C. Hemolizine
D. Fibrinolizină
E. Lecitinază
Pentru diagnosticul bacteriologic al tusei convulsive se recoltează:
A. Exsudat rinofaringian
B. Sânge din vena cubitală
C. Sputa
D. Materii fecale
E. Lavaj bronşic
Agentul tusei convulsive se transmite:
A. Pe cale alimentară
B. Prin insecte-vectori
C. Aerogen prin picături Pflugge
D. Prin contact indirect
E. Vertical de la mamă la făt
Pentru diagnosticul bacteriologic al tusei convulsive se recoltează:
A. Lavaj bronşic
C. Sputa
D. Materii fecale
E. Picături Pflugge pe “plăci tuşite”
Pentru testarea sensibilităţii micobacteriilor la antibiotice este indicată metoda:

A. Diluţiilor succesive în medii lichide
B. Diluţiilor succesive în medii solide
C. Difuzimetrică
D. Diluţiilor zecimale Appelmann
E. Difuzimetrică pe geloză-sînge
15
98. Numiţi caracterul specific pentru Вordetella pertussis: imobilitatea

99. Peste 3-5 zile de incubare în atmosferă umedă la 37° C apar colonii S mici, bombate, lucioase, cu
aspect de picături de mercur, hemolitice (corespund bacteriilor virulente – faza I), forme R –
avirulente, faza IV
100.Numiţi caracterul propriu Вordetella pertussis:

B. Cocobacterie gramnegativă
C. Diplococ grampozitiv
D. Bastonaș capsulat
E. Posedă flageli peritrichi
101.Numiţi caracterul propriu Вordetella pertussis:
asporogene, imobile, posedă microcapsulă, în frotiu se dispun separat, în perechi sau lanţuri scurte.
Reprezintă mi/o strict aerobe, foarte pretenţioase la cultivare.
102.Numiţi prelevatul recoltat de la pacient cu tusea convulsivă:

A. Exsudat rinofaringian
C. Sputa
D. Materii fecale
E. Lavaj bronşic
103.Numiţi biopreparatul utilizat în profilaxia specifică al tusei convulsive:

Vaccin ADTP
104.Confirmaţi aspectul coloniilorВ. pertussis pe mediile solide:

A. Rugoase, mari, mamelonate, alb-bej
B. Negre, lenticulare
C. Mici, bombate, perlate, cu aspectul picăturilor de mercur
D. Mari, negre, cu halou brun
E. Roşii cu luciu metalic
105.Numiţi specia agentului cauzal al tusei convulsive: B.pertusis
106.Numiţi proprietatea morfobiologică al agentului cauzal al tusei convulsive:

B. Cocobacterie gramnegativă
C. Diplococ grampozitiv
D. Bastonaș capsulat
E. Posedă flageli peritrichi
Cocobacterii G-, asporogene, imobile, formează microcapsulă, în frotiu se dispun separat, în perechi
sau lanţuri scurte.
107.Fermentarea activă a glucidelor pînă la acid + gaz, coagularea laptelui de turnesol, sînt caracteristice
pentru:
a) [ ] C. tetani
b) [x] C. perfringens
c) [ ] C. botulinum
d) [ ] C. septicum
e) [ ] C. Novyi
Către clostridiile patogene neinvazive se referă:
A. C. perfringens
B. C. novyi
C. C. septicum
D. C. tetani
E. C. histolyticum
Catre clostridiile invazive se refera:
16
A. C.perfringens
B. C. tetani
C. C. novyi
D. C. tetani
E. C. Histolyticum
Edem muscular gelatinos, necroză cauzează clostridiile:
A. C. perfringens
B. C. novyi
C. C. histolyticum
D. C. septicum
E. C. tetani
Necroza ţesuturilor cu acumulare de gaze şi scurgeri fetide din plagă cauzează:
A. C. perfringens
B. C. novyi
C. C. histolyticum
D. C. septicum
E. C. tetani
Proteaze şi colagenaze foarte active, care pot determina autoamputarea membrelor afectate,cauzează:
A. C. perfringens
B. C. novyi
C. C. histolyticum
D. C. septicum
E. C. tetani
În locul multiplicării ţesutul muscular devine intens roşu însoţit de edem hemoragic în gangrenă cauzată de:
A. C. perfringens
B. C. novyi
C. C. histolyticum
D. C. septicum
E. C. Tetani
Formează spori centrali ovali,posedă capsulă, este imobilă:
A. C. perfringens
B. C. novyi
C. C. histolyticum
D. C. septicum
E. C. tetani
Activfermentează glucidele cu formarea de acid şi gaz, coagulează laptele, posedă lecitinază:
A. C. perfringens
B. C. novyi
C. C. histolyticum
D. C. septicum
E. C. tetani
110. Posedă spori aranjaţi terminal, inerte faţă de glucide, determină contractură spastică generalizată:
A. C. perfringens
B. C. novyi
C. C. histolyticum
D. C. septicum
E. C. tetani
108.Indicati genul la care se referă agentul patogen al botulismului:

Genul Clostridium
109.Indicaţi mecanismul de transmitere a botulismului:
Alimentar
110.Indicaţi caracterul cresterii C.botulinum în mediul Kitt-Tarrozzi:

Turbiditate cu sediment interior
111. Indicaţi caracterele morfobiologice al agentului cauzal al botulismului:
a) [x] Bastonaş scurt, grampozitiv, cu spori subterminali sub aspectul unei palete de tenis
b) [ ] Bastonaş scurt, grampozitiv, cu spori terminali sub aspectul bastonaşului de toboşar
c) [ ] Bastonaş lung, cu spor central care nu deformează celula
d) [ ] Bastonaş măciucat, grampozitiv
17
e) [ ] Bastonaş sporulat, grampozitiv, capsulat
112. Indicaţi speciile care pot determina toxiinfecţii alimentare:
A. C. perfringens tip C
B. C. perfringens tip A
C. C. novyi
D. C. septicum
E. C. botulinum
Cauzează intoxicaţii alimentare:
C. perfringens tip A
B. C. perfringens tip C
C. C. novyi
D. C. septicum
E. C. Botulinum
Sindromul clinic caracteristic în botulism:
A. Risus sardonicus
B. Opistotonus
C. Contracţii spastice ale musculaturii
D. Paralizii flasce
E. Convulsii clonice
Inactivarea toxinelor botulinice se efectuează prin următoarea cale:
A. Păstrarea la frigider 48 ore
B. Congelare – 20 C timp de 6 ore
C. Încălzire +60 C – 45 min
D. Încălzire +80 C – 20 min
E. Fierbere 100 C – 20 min
112.Indicaţi microorganismele anaerobe:

Bacterii telurice/sporogene
C. perfringens, C.septicum, C.novyi (oedematiens), C.histolyticum – agenţii gangrenei gazoase
C.tetani – agentul tetanosului
C.botulinum – agentul botulismului
C.difficile – agentul colitei pseudomembranoase
Bacterii nesporogene/Veillon
● Coci gram+ (Peptococcus, Peptostreptococcus)
● Coci gram- (Veillonella)
● Bastonaşe gram+ (Eubacterium, Actinomyces, Bifidobacterium, Propionibacterium, Lactobacillus)
● Bastonaşe gram- (Fusobacterium, Bacteroides)
● Spirochete
113.Clostridiile se caracterizează prin:
a) [ ] Prezenţa sporilor ce nu depăşesc diametrul celulei.
b) [x] Formarea sporilor care deformează celula
c) [ ] Prezenţa granulaţiilor de volutină care deformează celula
d) [ ] Sunt acido- alcoolorezistente
e) [ ] Sunt gramnegative
114.Indicați patologia cauzată de E. coli enteroinvazivă:
A. Infecţii holeriforme
B. Infecţii dizenteriforme
C. Enterocolite hemoragice
D. Infecţii similare salmonelozelor
E. Toxicoinfecţii alimentare
115. Indicați patologia cauzată de E. coli enterotoxigenă:
A. Infecţii holeriforme
B. Infecţii dizenteriforme
C. Enterocolite hemoragice
D. Infecţii similare salmonelozelor
E. Toxiinfecţii alimentare
18
116.Indicați patologia cauzată de E. coli enteroagregativă:

Infecţii holeriforme
Infecţii dizenteriforme
Enterocolite hemoragice
Infecţii similare salmonelozelor
Enterocolite forme uşoare
117.Indicați patologia cauzată de E. coli enteropatogenă:
Infecţii holeriforme
Enterocolite la copii
Gastroduodenite
118.Indicați patologia cauzată de E. coli enterohemoragică:

Infeccţii holeriforme
Enterocolite hemoragice
Gastrite
119.Selectați coloniile formate de E. coli pe suprafaţa mediului Levin:

Forma S incolore semitransparente.
Forma S de culoare albastru-închis.
Negre cu luciu metalic.
Roşii cu luciu metalic
Roze, de forma R
120.Selectați coloniile formate de E. coli pe suprafaţa mediului Endo:

Forma S incolore transparente
Forma S de culoare albastru-închis
Negre cu luciu metalic
Roşii cu luciu metalic
Roze de forma R
121.Selectați modificările produse de E. coli pe mediul Kligler:

!Glucoza, lactoza– AG; H 2S -
Glucoza – A; lactoza–; H 2S -
Glucoza, lactoza– AG; H 2S +
Glucoza – AG; lactoza -; H 2S +
Glucoza, lactoza – A; H 2S -
Pe suprafaţa mediului Ploskirev E. coli formează colonii:

A. Forma S incolore transparente
B. Forma S de culoare albastru - închis
C. Negre cu luciu metalic
D. Roşii cu luciu metalic
E. Forma S de culoare roză
122.Indicați factorul de patogenitate al E. coli, agent al sindromului holeriform:

Capsula
!Enterotoxina termolabilă şi termostabilă
Endotoxina
Plasmocoagulaza
Lecitinaza
123.Selectați serul imun utilizat pentru seroidentificarea culturilor de escherichii patogene:

ABCDE
O1
!OKA
O 4,5
19
O9
124.Selectați caracterul specific pentru E. coli:

Posedă oxidază
Formează spori
Nu fermentează glucoza
!Nu posedă oxidază
Formează colonii incolore pe mediul Endo
125.Selectați caracterul specific pentru E. coli:

Acido- alcoolorezistenţă
Formează spori în condiţii nefavorabile
Este un microorganism grampozitiv
!Manifestă activitate antagonistă față de alte bacterii
Este exigentă la cultivare
- Bacterii (bastonaşe) gramnegative

- Nesporogene
- Mobile-peritriche sau imobile
- Facultativ-anaerobe
- Fermentează glucoza până la acid (A) sau acid și gaz (AG)
- Catalazo-pozitive
- Oxidazo-negative
- Reduc nitraţii în nitriţi
126.Selectați preparatul biologic utilizat în tratamentul colienteritelor cauzate de E. coli:

Lactalbumina
Imunoglobuline umane
Peniciline
Vaccinuri inactivate curative
!Eubiotice -lactobacterina
126. Selectați antigenul utilizat în serodiagnosticul escherichiozelor:

Antigenul O
Antigenul H
??Autotulpina izolată
Antigenul OK
Antigenul OH
Antigenul K al E. coli se determină în:

A. Cultura inactivată la 1000C.
B. Cultură vie.
C. Cultură inactivată cu alcool.
D. Tulpină vie atenuată.
E. Cultură inactivată cu formol.
Antigenul O al E. coli se identifică cu:
A. Cultură inactivată la 100 o C
B. Cultură vie
C. Cultură inactivată la 600C
D. Cultură inactivată la 800C
E. Cultură inactivată cu formol.
127.Selectați specia ce aparține genului Shigella:

S. boydii
S. bovis
S. enteritidis
S. newport
S. salamae
20
128.Selectați specia de Shigella cu cele mai multe serovariante:

S. dysenteriae
S. newcastle
!S. boydii
S. flexneri
S. sonnei
129.Selectați specia de Shigella care nu posedă serovariante:

S. dysenteriae
S. newcastle
S. boydii
!S. sonnei
S. flexneri
130.Selectați specia de Shigella care elaborează exotoxină cu acţiune neurotropă:

S. boydii
S. flexneri
S. sonnei
!S. dysenteriae
S. newcastle
131.Selectați specia de Shigella manitol-negativă:

S. flexneri
S. sonnei
S. newcastle
S. boydii
!S. dysenteriae
132.Indicați testul biochimic primar pozitiv pentru genul Shigella:

Utilizarea citratul de sodiu
Utilizarea malonatul de sodiu
Mobilitatea
!Proba cu roşu de metil (MR)
Producerea hidrogenului sulfurat
133.Selectați coloniile formate de Shigellape mediul Ploskirev:

Mici, netede, transparente, incolore
!Tipul S, 2-3 mm, opace, incolore
Mari, cu suprafaţa rugoasă, colorate în roşu
Mari, mucoide, incolore
134. Selectați coloniile formate de Shigella pe mediul Levin:

Tipul S, colorate în roşu
!De dimensiuni medii, incolore, semitransparente
Mari, cu suprafața rugoasă
Mici, mucoide, incolore
135.Indicați modificările cauzate de Shigella pe mediul Kligler:
Glucoza – AG; lactoza - ; H 2S +
Glucoza – A; lactoza– A; H 2 S –
!Glucoza – A; lactoza - ; H 2S –
Glucoza, lactoza– AG; H 2S +.
Glucoza, lactoza -; H2S –
136.Indicați mediul de îmbogăţire a shigelelor din materii fecale:

Bulion biliat cu glucoză
Mediul Sauton
Mediul cu cazeină şi cărbune
21
! Mediul cu selenit acid de sodiu

Apă peptonată alcalină
137.Invazia celulelor epitelialede către shigele este asigurată de:

Pili CFA
Lecitinază
!Proteine Ipa
Pili Lpf
Neuraminidază
138.Precizați forma clinică de dizenterie în care este indicată vaccinoterapia:

Forma acută
Forma asimptomatică
!Forma cronică
Forma latentă
Forma acută gravă
139. Indicați preparatul biologic utilizat în terapia dizenteriei cronice:

!Vaccin inactivat
Vaccin viu atenuat
Imunoglobulină umană
Dizenterina
Ser antitoxic antidizenteric
140.Indicați preparatul biologic utilizat în profilaxia specifică a dizenteriei:

Anatoxină dizenterică
!Vaccin inactivat
Vaccinul TABTe
Vaccinul DTP
Dizenterină
141.Alegeți prelevatul examinat în prima săptămână de boală la bolnavii suspecți de febră tifoidă:
Urina
Materii fecale
!Sânge
Bilă
Secreție rinofaringiană
142.Indicaţi structura antigenică a S.Typhi:

!O 9; Hd; Vi
O 2; Ha
O 9; H g,m
O 4,5; Hb, H 1,2
O 4, 5; Hi, H 1,2
143.Indicaţi structura antigenică a S. Paratyphi B:

O2; Ha
O9; Hd; Vi
O9; H g,m
!O1,4, 5,12; Hb, H 1,2
O4, 5; Hi, H 1,2
144.Indicaţi structura antigenică a S. Paratyphi A.

O9; Hd; Vi
!O1,2,1 2; Ha
O9; H g,m
O 4,5; Hb, H 1,2
O 6,7; H c
Indicați metoda de diagnostic al febrei tifoide recomandată în prima săptămână de boală:
22
A. Coprocultura
B. Urocultura
C. ¡Hemocultura
D. Bilicultura
Reacţia Widal cu antigen OH
145.Indicați metoda de diagnostic al febrei tifoide recomandată în săptămâna a doua de boală:

Reacţia Widal cu antigen O şi H
Reacţia de hemaglutinare indirectă cu diagnostic Vi - eritrocitar
Mielocultura
¡Urocultura
Bilicultura
146.Indicați metoda de diagnostic al febrei tifoide recomandată în săptămâna a treia de boală:

Hemocultura
Bilicultura
Rozeolocultura
!Coprocultura
Mielocultura
147.Indicați titrul diagnostic al reacţiei Widal:

1 : 50
!1 : 200
1 : 800
1 : 3200
1 : 12 800
148.Indicați titrul diagnostic al reacţiei de Vi - aglutinare la purtătorii cronici de S. Typhi:

1 : 10
!1 : 40
1 : 160
1 : 640
1 : 1280
149.Selectați tipul de colonii formate de salmonele pe mediul Levin:

Mari, rugoase, colorate în albastru
Mari, plate, de culoare roză
Pitice, mucoide, incolore
Transparente, bombate, cu margini regulate, cu nuanță albastră
!De dimensiuni medii, incolore, semitransparente
150.Selectați tipul de colonii formate de salmonele pe mediul cu sulfit de bismut:

Mari, rugoase, incolore, cu margini dantelate
Medii, bombate, cu margini regulate, de culoare verde
!Medii, bombate, lucioase, de culoare neagră
Pitice, mucoide, incolore
De dimensiuni medii, incolore, semitransparente
151.Indicați modificările mediului Kligler provocate de cultura de S. Typhi:

!Glucoza – A; lactoza - ; H 2S -
Glucoza – AG; lactoza – AG; H 2S -
Glucoza – A; lactoza - ; H 2S +
Glucoza – A; lactoza – A; H 2S +
Glucoza – AG; lactoza - ; H 2S –
152.Indicați modificările mediului Kligler provocate de cultura de S.Paratyphi B:

Glucoza – A; lactoza -; H 2S –
!Glucoza – AG; lactoza - ; H 2S +
Glucoza – AG; lactoza – AG; H 2S –
23
Glucoza – AG ; lactoza – A ; H 2S +
Glucoza – AG; lactoza – AG; H 2S +
153.Indicați prteparatul biologic utilizat în profilaxia specifică a febrelor tifo-paratifoide:

Vaccin ribosomal
Vaccin DTP
Anatoxină purificată
!Vaccin TABTe
Imunoglobulină umană antisalmonelozică
154.Precizați caracterul specific vibrionului holeric:

!Fermentează manoza, zaharoza şi nu fermentează arabinoza
Fermentează cu acid şi gaz glucoza
Rezistenţă în mediul acid
Se cultivă pe mediul hiperclorurat cu lapte şi ou
Mobilitatea este asigurată de flageli peritrichi
155.Selectați genul care reuneşte specii oxidazopozitive:

Salmonella
Escherichia
Yersinia
!Vibrio
Shigella
156.Indicați specia de bacterii care apaţine grupului fermentativ Heiberg I:

E. coli
S. enterica
V. parahaemolyticus
S. dysenteriae
!V. cholerae
157.Indicați modificările mediul de acumulare cu lactoză și zaharoză cauzate de cultura de V. cholerae:

Lactoza – A; zaharoza – A
!Lactoza - ; zaharoza – A
Lactoza – A; zaharoza –
Lactoza AG; zaharoza –
Lactoza -; zaharoza AG
158.Alegeți mediul diferenţial pentru izolarea V. cholerae:

!TCBS
Tinsdal
Willson- Blair
Klauberg
Ploskirev
159.Selectați coloniile formate de V. cholerae pe geloză alcalină:

Mari, rugoase, plate, opace
Mici, mucoide, de culoare neagră
!Rotunde, plate, transparente, cu nuanță albăstruie
Colonii cu margine festonată, cu striații radiale
Colonii netede, cu margini regulate, de culoare galbenă
160.Selectați coloniile formate de V. cholerae mediul TCBS:

Mari, rugoase, plate, opace
Mici, mucoide, de culoare neagră
Rotunde, transparente, cu nuanță albăstruie
Colonii cu margine festonată, cu striații radiale
!Colonii S, opace, de culoare galbenă
161.V. choleraeEl Tor aglutinează eritrocitele de:

24
Berbec
Maimuţă
Cobai
!Găină
Iepure
162.V. cholerae El Tor hemolizează eritrocitele de :

!Berbec
Maimuţă
Cobai
Găină
Iepure
163.Diferenţierea biovariantelor V. cholerae se realizează după sensibilitatea la :

Penicilină
Ristomicină
Eritromicină
!Polimixină
Clandomicină
164.V. cholerae cholerae (clasic) este sensibil la:

Bacteriofagul El Tor
Bacteriofagul A
Bacteriofagul B
!Bacteriofagul C
Bacteriofagul D
165.Doza infectantă pentru om a V. choleraeO1este de ordinul:

10 2 vibrioni
10 4 vibrioni
105 - 6 vibrioni
10 7-8 vibrioni
!10 9 vibrioni
166.Agent etiologic al toxiinfecţiilor alimentare poate fi:

A. V. cholerae El Tor
B. Vibrionii NAG
C. V. cholerae
D. !V. parahaemolyticus
E. V. cholerae 139 Bengal
167. Indicați titrul diagnostic al anticorpilor aglutinanţi anti-V.cholerae:

1 : 20
!1 : 80
1 . 320
1 : 640
1 : 1280
168.Selectați titrul diagnostic al anticorpilor vibriocizi anti-V.cholerae:

10 –1
10 – 3
!10 – 4-5
10 – 7
10 – 9
169. Indicați antigenul comun pentru toate tulpinile deVibrio cholerae:

Ag O
Ag Vi
Ag M
!Ag H
25
Ag K
170.Alegeți vaccinul utilizat în profilaxia specifică a holerei:

Vaccin recombinant
Vaccin chimic polizaharidic
Vaccin ribosomal
Vaccin semisintetic
!Vaccin inactivat
171.Precizați durata imunităţii postvaccinale după administrarea anatoxinei holerice:

!3 – 6 luni
12 luni
2 – 3 ani
4 – 5 ani
Mai mult de 5 ani
172. Indicati mediul de imbogatire pentru vibrionii holerici:

Rappoport
Apă peptonată hiperclorurată
!Apă peptonată alcalină
Mediul Muller
Mediul cu selenit de Na
173.EnterotoxinaTL a V.choleraela nivelul enterocitelor activează:

Adenozintrifosfatul
Adenozindifosfatul
Oxidoreductazele celulare
!Adenilatciclaza
Hidrolazele
174. Precizați etapa inițială în evoluţia clinică a holerei:

Gastroenterita holerică
!Enterita holerică
Coma holerică
Holera algidă
Enterocolita holerică
175.Indicați reacția serologică utilizată în diagnosticul rapid al holerei:

Reacţia de neutralizare.
Reacţia de inhibare a hemaglutinării
Reacţia de fixare a complementului
Analiza radioimună
!Reacţia de imobilizare cu O1
176.Indicați reacția serologică utilizată în diagnosticul rapid al holerei:

Reacţia de neutralizare
Reacţia opsono-fagocitară
!Reacţia de microaglutinare cu O1
Reacţia de fixare a complementului
Reacţia de hemadsorbţie
177.Selectați fracţiile antigenice caracteristice pentru V. cholerae O1 serovar Ogawa:

!AB
AC
ABC
ACD
ADE
178.Selectați fracţiile antigenice caracteristice pentru V. cholerae O1 serovar Inaba:

AB
26
!AC
ABC
ACD
ADE
179.Selectați fracţiile antigenice caracteristice pentru V. cholerae O1 serovar Hykojima:

AB
AC
!ABC
ACD
ACE
180.În frotiuri preparate din materii fecale ale pacientului cu holeră vibrionii holerici sunt aranjaţi:
În lanţuri
Grupați în „ciorchine”
Diplobacterii
!Grupați în „bancuri de peşti”
Bacterii solitare
181.Indicați mecanismul de transmitere al agentului holerei:

Picături Flugge
Prin aerosol
Prin sange
Prin vectori
!Fecal-oral
182.Mobilitatea V. cholerae se determină:

!În preparate native
În RIF directă
În geloză înclinată
În frotiuri colorate
În RA cu ser antiholeric O1
183.Precizați aspectul culturii de V. cholerae în mediu lichid:

Sediment granular la fundul eprubetei
Sediment pe pereții eprubetei
Turbiditate omogenă
!Peliculă fină cu nuanţă albăstruie
Peliculă groasă zbârcită
184. Rata izolării V. cholerae creşte dacă se utilizează medii de cultură cu pH-ul:
3, 0
5, 5
6, 0
!8, 6-9,0
> 10, 0
185.Selectați mediul de cultură înalt selectiv utilizat pentru izolarea enterobacteriaceelor:

Kauffman
Endo
Levin
!Ploskirev
Wilson-Blair
186.E. coli manifestă o creştere eficientă pe următoarele medii, CU EXCEPŢIA:

Endo
Levin
!Ploskirev
Kligller
Geloză peptonată
27
187.Numiți testul utilizat pentru determinarea acetoinei:

MR
!Voges-Proskauer
Metoda Preus (hidroliza ureei)
Testul Dick
Dezaminarea fenilalaninei
188.Indicați metoda utilizată pentru studierea mobilității enterobacteriaceelor:

În geloză în coloană
În bulion peptonat
!În geloză semilichidă
Pe geloză înclinată
În bulion cu selenit de Na
189.Numițigazda naturală pentru virusul gripal C:

A. Porcii
B. Raţele
C. Caii
D. Omul
E. Ovinele
190.Selectați virusurile incluse în familia Picornaviridae:
virusul hepatitei A
A. Hepatitei A, hepatitei B. Coxsackie
B. Nici unul de mai sus
C. Poliomielita, hepatitei B, rotavirus
D. Poliomielita, adenovirsus, Varicela Zoster
E. Polio, Coxsackie, ECHO
191. Alegeți reacția utilizată în diagnosticul serologic al virozelor:
A. Liză
B. Inhibare a hemaglutinării( RIHA)-identificare
C. Hemaglutinare-virusuri
D. Aglutinare-bacterii
E. Precipitare inelară
192.Selectați reacţia utilizată în indicarea reproducerii virusurilor în ou embrionat de găină:

A. Precipitare
B. Inhibare a hemaglutinării
C. Bacterioliză
D. Hemaglutinare (RHA)
E. Coombs
193.Numiți particularitatea genomului virusului gripal:

A. ARN monocatenar diploid
B. ARN monocatenar fragmentat
C. ADN monocatenar circular
D. ADN dublucatenar
E. ADN monocatenar liniar
194.Selectați virusul hepatitic cu genom ADN: Virusul Hepatitei B

195.7.Alegeți agenţii subvirali ce cauzează boli neurologice cu evoluţie lentă:
A. Togavirusuri
B. Retrovirusuri
C. Adenovirusuri
D. Prioni
E. Viroizi
Diagnosticul infecțiilor cu adenovirusuri se pune cu ajutorul următoarelor metode:

A. Microscope electronică
28
B. ELISA
C. Imunofluorescență
D. PCR
E. Toate răspunsurile sunt corecte
196.Selectați corpusculii virali defectivi, incapabili de replicare autonomă: Virusul hepatitic D

197.Alegeți virusurile ce cauzează encefalite acute: Togavirusuri
198.Selectați virusul genomul cărui se poate integra în ADN-ul celular:
A. Virusul HIV
B. Virusul rujeolei
C. Virusul hepatitei A
D. Virusul gripal
E. Poliovirusul
199.Selectați familia cărei aparține virusul Varicella-Zoster (VZV): Familia Herpesviridae

200.Selectați virusul ce provoacă mononucleoza infecțioasă: Epstein Barr
201.Numiți celulele "ţintă" pentru virusul HIV:
A. Celulele limfocitare CD4
B. Celulele limfocitare CD8
C. Epiteliul rinofaringian
D. Epiteliul urogenital
E. Enterocitele intestinului subţire.
202.Selectați virusul cu proprietăți hemaglutinante:

A. Virusul hepatitei C
B. Virusul citomegalic
C. Virusurile gripale
D. Virusul HIV
E. Virusul hepatitei B gripal/urlian
203.Numiți virusurile în replicarea cărora etapa de provirus este obligatorie: Retrovirus
204.Selectați culturile de celule care pot fisubcultivate nelimitat in vitro:
Transplante de organ
Tulpini diploide
Linii celulare
Culturi primare
Nici una din ele
205.Selectați culturile de celule care pot rezista aproximativ 40-50 subcultivări:

Culturi primare
Linii celulare
Tulpini diploide
Toate enumerate
206.Selectați culturile de celule care rezistădoar câteva pasaje/subcultivări:

Culturi primare
Tulpini diploide
Linii celulare
Nici una din cele enumerate
207.Selectați denumirea virusurilor ARN-ul cărora nu poate realiza funcţia de ARN-mesager:

Virusuri cu replicare autonomă
Virusuri cu genom fragmentat
Virusuri cu genom de sens +
Virusuri cu genom de sens –
Virusuri defective
29
208.Selectați denumirea virusurilor ARN-ul cărora poate realiza şi funcţia de ARN-mesager:

Virusuri cu replicarea autonomă
Virusuri cu genom fragmentat
Virusuri cu genom de sens +
Virusuri cu genom de sens –
Virusuri defective
209.Alegeți cărei familii aparține virusul hepatitei E: fam. Hepeviridae

210.Alegeți cărei familii aparține virusul hepatitei A: fam. Picornaviridae
211.Alegeți cărei familii aparține virusul hepatitei B: fam. Hepadnaviridae
212.Alegeți cărei familii aparține virusul hepatitei C: fam. Flaviviridae
213.Indicați perioada de incubație pentru hepatita virală A: 30 zile(15-50zile)
214. Indicați perioada de incubație pentru hepatita virală B: 30-180 zile( 10 săptămâni)
215.Selectați limfocitele ce servesc ca țintă pentru virusuli HIV: Th
216.Selectați receptorul celularla care aderă virusul HIV: CD4
217.Selectați denumirea unității structuralea unui virus: virion
A. Viroid
B. Provirus
C. Prion
D. Virus lizogen
E. Virion
218.Alegeți denumirea pentru un virus/genomul viralintegrat în cromozomul celulei gazdă: provirus (HIV și
HBV
A. Prion
B. Viroid
C. Virus vegetativ
D. Virus temperat
E. Provirus
219.Selectați metoda de eliberare a virusurilor din celula gazdă:

A. Decapsidare
B. Fuziune
C. Diviziune simplă
D. Înmugurire
E. Viropexis
220.Selectați metoda de eliberare a virusurilor din celula gazdă: liza celulei
A. Decapsidare
B. Fuziune
D. Explozie
E. Viropexis
221. Selectati antigenul de suprafata al virusului HIV:

Gp120
222.Selectati antigenul transmembranar al virusului HIV: Gp41
223. Indicați tipul genomului virusurilor herpetice: ADN
224.Selectati gena specifică genomului HIV: gena gag, pol, env
225.Ataşareavirusului HIV la celula-gazdă se realizeaza prin intermediul: gp41(120- fixare de receptori
226.Selectați investigația utilizată pentru depistarea (screening-ul) infecției HIV:

30
teste imunocromato-grafice)-- Teste ELISA de depistare a Ac

227.Selectați metoda de eliberare a virusului HIV din celula gazdă:
A. Decapsidare
B. Fuziune
D. Înmugurire
E. Viropexis
228.Selectați virusul care afectează limfocitele B, determinând apariția pe suprafața lor a Ag Paul-Bunnell:
EBV (Epstein-Barr/Lymphocryptovirus)
Una din afirmațiile de mai jos este corectă:

A. Virusul Epstein-Barr este un virus ARN
B. Virusul papiloma face parte din famila Herpesviridae
C. Virusul hepatitei A face parte din familia Picornaviridae
D. Familia Picornaviridae cuprinde virusuri ADN
E. Virusul rujeolei este un virus ADN
Un pacient în vârstă de 30 ani prezintă febră și icter. Medicul îi recomandă analize de laborator
pentru detecția antigenului HBs și a anticorpilor anti Hbs. Rezultatele sunt negative. Care din analizele
următoare este cea mai potrivită pentru aflarea diagnosticului?
A. Antigen Hbe
B. Anticorpi anti Hbe
C. Anticorpi anti HBc
D. Antigenul delta
E. Anticorpul anti HDV
Testele serologice de generația a IV-a detectează

A. Numai Ac specifici
B. Numai ag specifice
C. Ac și Ag p24
D. Ac cardiolipinici
E. Ag Wasserman
Complement multiplu
1. Indicați prelevatele care pot fi examinate pentru diagnosticul etiologic al sifilisului secundar:
A. !Punctat din ganglioni limfatici
B. !Exsudat din elementele eruptive cutanate
C. Urină
D. ?Serozitate din şancru
E. !?Ser sangvin
2. Selectați metodele de colorare a frotiurilor pentru examenul microscopic al spirochetelor:
a. Gram
b. !Giemsa
c. Ziehl-Neelsen
d. !Impregnare cu săruri de argint
e. Preparate „între lamă şi lamelă”
31
3. Selectați subspeciile de T. pallidum:

T. pallidum orale
!T. pallidum pallidum
!T. pallidum pertenue
T. pallidum paraluiscuniculi
!T. pallidum endemicum
4. Indicați maladiilecare NU pot fi transmise prin vectori:

Boala Lime
Tifosul recurent epidemic
!Sifilisul
Tifosul recurent endemic
!Leptospirozele
5. Indicați particularitățile clinice ale sifilisului primar:

Se instalează după o perioadă de incubație de 5 zile
!Evoluează timp de 4-6 săptămâni
La poarta de intrare se dezvoltă o inflamaţie exsudativă însoţită de edem dureros
!La poarta de intrare se formează o ulceraţie cu baza indurată, nedureroasă
Şancrul dur se vindecă spontan
6. În structura antigenică a T. pallidum se determină:

A. !Haptene lipidice, comune cu fosfolipide din ţesuturi ale mamiferelor
B. Antigen proteic, comun cu țesutul din cord bovin
C. !Antigen proteic, de grup, comun treponemelor patogene și comensale
D. Antigen polizaharidic, capsular
E. !Antigen proteic din membrana externă, specific pentru T.pallidum
7. Selectați afirmațiile corecte despreanticorpii anti-cardiolipinici:

A. !Se determină în reacţii serologice cu Ag nespecific/teste non-treponemice
B. Apar ultimii în sifilisul primar seropozitiv
C. !Dispar primii după vindecarea sifilisului
D. Dispar ultimii după vindecarea sifilisului
E. Se determină în RHAI
8. Selectați prelevatele examinate pentru diagnosticul microbiologic al sifilisului primar:

A. !Punctat din ganglioni limfatici
B. Exsudat din elemente eruptive cutanate
C. Exsudat articular
D. !Serozitate din şancru
E. ?Lichid cefalorahidian
9. Indicați metodele diagnosticului microbiologic al sifilisului:

A. !Microscopică
B. Bacteriologică
C. Biologică
D. !Serologică
E. Alergică
10. Indicați reacţiile serologicepentrudetectarea anticorpilor nespecifici (teste non-treponemice,cu Ag

cardiolipinice) :
A. !VDRL
32
B. RHAI
C. RIT
D. !RPR
E.!MRS
11. Indicați reacţiile serologice de confirmare a sifilisului (teste treponemice, cu Ag specifice):

A. VDRL
B. !RHAI
C. !RIT
D. RPR
E. MRS
12. În boala Lyme preponderent sunt afectate:

A.!Aparatul locomotor
B. Tractul respirator
C. Tractul digestiv
D.!Sistemul nervos central
E. !Sistemul cardiovascular
13. Selectați reacțiile utilizate în serodiagnosticul bolii Lyme:
A. RA
B. !ELISA
C. !RIF indirectă
D. !Western blot
E. Reacţia de imobilizare a borreliilor
14. Selectați surselede infecţie în leptospiroze:

A. !Porcii
B.! Bovinele
C. Păsările acvatice
D.!Rozătoarele
E.! Câinii
15. Indicați prelevatele utilizate pentru diagnosticul de laborator al leptospirozelor:

A. Materii fecale
B.!Urină
C.! Sânge
D.! LCR
E. Exsudate din articulaţii
16. Selectați căile de transmiterea leptospirelor la om:

A. Prin înțepătura căpușelor
B. !Contact direct cu animalele bolnave
C. !Alimentar
D. Aerogen
E. !Contact cu apa contaminată
16. Selectați fazele de evoluție a leptospirozelor:

A. Latentă
B. !Afebrilă
C. Prodromală
D. !Organică
E. !Septicemică( febrilă)
33
17. Selectați metodele utilizate în diagnosticul microbiologic al leptospirozelor:

A. !Microscopică
B. !Bacteriologică
C. !Biologică
D.! Serologică
E. Alergică
18. Precizați caracterele de cultură ale leptospirelor:

A. !Se cultivă în medii lichide îmbogățite cu ser de iepure
B. Temperatura optimă de cultivare este de 37 C
C. !Temperatura optimă de cultivare este de 30 C
D. Cultura de leptospire este vizibilă peste 24 ore
E. !Leptospirele se multiplică fără a tulbura mediul
19. Selectați caracterele utile pentru identificarea leptospirelor:

A. !Morfologice
B. !De cultură
C. Biochimice
D. !Structura antigenică
E. Toxigeneza
20. Indicați reacțiile utilizate în serodiagnosticul leptospirozelor:

A. !RHAI
B. !RAL
C. VDRL
D. !RFC
E. !ELISA
21. Precizați caracterele morfotinctoriale aleL. interrogans:

Bacterie fină, helicoidală, cu 8-14 spire regulate și capete ascuțite
!Posedă 10-30 de spire strânse și regulate, cu capetele îndoite în cârlig
!Este o bacterie gramnegativă
Posedă 4-8 spire neregulate
!Prin metoda Giemsa se colorează în roz-pal
22. În diagnosticul serologic al brucelozei se utilizează reacţiile:

De precipitare
De neutralizare
Wright
Huddleson
E. De hemaglutinare directă
23. În structura antigenică a brucelelor se conţin următoarele complexe antigenice:

Vi
M
K
A
H
24. Genul Brucella reuneşte următoarele specii:

34
B. melitensis
B. pertussis
B. abortus
B. bronhiseptica
B. suis
25. Indicaţi sursa de infecţie în bruceloză:

Persoanele bolnave
Caprinele
Bovinele
Suinele
Ecvinele
26. Surse de infecţie în bruceloză pot fi:

Persoanele bolnave
Caprinele şi ovinele
Porcinele
Artropodele infectate
Bovinele
27. Contractarea brucelozei se poate realiza prin următoarele căi:

Prin intermediula carienilor
Aerogen
Consum de lapte contaminat
Contact cu animalele bolnave
Prin înțepătura ţânţarilor
28. În evoluţia brucelozei se pot constata diverse sindroame clinice:

A. Septicemie
B. Afectarea sistemului reticuloendotelial (limfadenite) cu febră ondulantă
C. Afectarea sistemului locomotor (artrite, bursite, artralgii)
D. Afectarea tegumentelor cu exantem maculo-papulos
E Pneumonii interstiţiale
29. Prelevatele recoltate pentru izolarea brucelelor:
Sânge
Exsudat articular
Urină
Conținutul rozeolelor
E.Biopsii ganglionare
30. Pentru izolarea brucelelor se pot utiliza următoarele medii ce cultură:

Geloză hepatică
Mediul Sabouraud
Bulion hepatic
Geloză salină cu gălbenuş de ou
Geloză sânge
31. Selectati preparatele biologice utilizate pentru profilaxia si tratamentul specific al brucelozei;
Vaccin inactivat
Vaccin viu atenuat
32. Izolarea şi cultivarea F. tularensis se realizează prin:

A. Însămânţarea produsului patologic pe mediul Klauberg
B. Inocularea cu material de examint a şoarecilor albi
C. Însămânţarea pe mediul Francis
D. Însămânţarea pe mediul Bordet – Jengou
E. Însămânţarea pe mediul McCoy
33. Pentru diagnosticul tularemiei se recoltează următoarele prelevate:
35
Aspirat din bubonul tularemic

Sputa
Sânge pentru hemoculturi
Urina
Bila
Pentru diagnosticul tularemiei se recoltează următoarele prelevate:

A. Punctat din ganglionul limfatic afectat
B. Urină
C. Spută
D. Bilă
E. sânge
34. Forme clinice caracteristice în tularemie sunt:
A. Ulcero-ganglionară
B. Paralitică
C. Pulmonară
D. Tifoidică
E. Hemolitico-uremică
35. În tularemie se disting următoarele forme clinice:

Ulcero-ganglionară
Oculo-ganglionară
Pulmonară
Cutanată cu erupţii variceliforme
E. Meningoencefalitică
36. Tularemia se transmite la om pe următoarele căi:

Prin vectori biologici (căpuşe, tăuni, ţânţari)
Prin contact direct cu rozătoarele bolnave
Prin contact direct cu persoanele bolnave
Pe cale digestivă (apă, alimente)
Pe cale aerogenă
37. Francisella tularensis are următoarele biovariante:

F. tularensis nearctica
B F. tularensis rodentium
C F. tularensis holarctica
D F. tularensis orientalis
E F. tularensis centroasiatica
38. Selectati afirmatiile corecte: legate de tularemie

39. Selectati afirmatii incorecte:
40. Selectati formele clinice specifice tularemiei:
Ulcero-ganglionară
Oculo-ganglionară
Pulmonară
Tifoidică
41. Selectati mediile speciale pentru cultivarea F.tularensis: Francis, McKoy
42. B. anthracis se caracterizează prin următoarele:
A. Sunt bastonaşe gramnegative, colorate bipolar
B. În organism formează o capsulă polipeptidică
C. Produce spori aranjaţi central care nu deformează celula
D. Sunt imobili
E. Se evidenţiază prin metoda Ziehl-Neelsen
43. Pentru depistarea B. anthracis se pot utiliza metodele de colorare:
A. Neisser
B. Ziehl-Neelsen
C. Burri-Gins
36
D. Aujeszky
E. Gram
44. B. anthracis se caracterizează prin următorii factori de patogenitate:

Capsula
Factor edematogen
Factor protector
Factor letal
Endotoxina
45. În raport cu poarta de intrare se întâlnesc formele clinice de antrax:
A. Cutanată
B. Pulmonară
C. Intestinală
D. Bubonică
E. Anginoganglionară
46. În mediile de cultură B. anthracis creşte formând:
Colonii mici, rotunde, bombate, lucioase, transparente
Colonii mari, plate, surii, rugoase,mate, cucontur neregulat
În bulion formează sediment cu aspectul unui glomerul de vată
În bulion formează o peliculă de la care pornesc prelungiri
În bulion formează o peliculă groasă şi zbârcită
47. În profilaxia şi tratamentul antraxului se utilizează:

Anatoxina nativă anti- B. anthracis
Antraxina
Vaccin viu atenuat
Imunoglobulină umană hiperimună anti- B. anthracis
Imunoglobulină heteroloagă anti-B.anthracis
48. Identificati afirmatiile false:

A. ??Exotoxina difterică este aceeași pentru toate tulpinile toxigene
B. Exotoxina eliberată de B.anthracis nu are determinism plasmidic
C. C.tetani eliberează o exotoxină neurotropă
D. Exotoxina C.botulinum inhibă secreția de acetilcolină
E. Exotoxina C.tetani produce paralizii flasce- corect=rigide
49. Identificati afirmatiile adevarate
50. Selectati afirmatiile adevarate:
A.Receptivitatea la antrax este generală
B. Antraxul apare frecvent ca boală profesională
C. Antraxul este o infecție strict umană
D. Y.pestis posedă 3 biovaruri
E. B.antracis sunt bacterii oxidazopozitive
52. Contractarea pestei se realizează pe următoarele căi:
Prin înţepătura păduchilor
Prin intermediul puricilor
Pe cale aerogenă
Prin contact direct cu animalele bolnave
Pe cale alimentară
A. Prin înţepătura păduchilor

B. Prin înţepătura țânțarilor
C. Prin contact cu obiecte contaminate
D. Prin intermediul puricilor
E. Prin contact direct cu animalul bolnav/infectat
53. Pesta evoluează în următoarele forme clinice:

37
A. Hemolitico-uremică
B. Bubonică
C. Pulmonară
D. Septicemică
E. Paralitică
54. În funcţie de forma clinică, pentru diagnosticul pestei se prelevă:
A. Aspirat din bubon
B. Urină
C. Sânge pentru hemocultură
D. Bilă
E. Spută
55. În diagnosticul de laborator al pestei se utilizează metodele:

Bacterioscopică
Contraimunoelectroforeza
Biologică
Reacţia de hemaglutinare directă cu eritrocite de berbec
E. Bacteriologică
56. În profilaxia şi tratamentul specific al pestei se utilizează:
Vaccin viu atenuat
Vaccin inactivat
Bacteriofag antipestos
Imunoglobulina antipestoasă
Ser antitoxic antipestos

58. Selectați speciile de stafilococi coagulazonegativi:
S. aureus
S. saprophyticus
S. epidermidis
S. haemolyticus
E . S. hominis
Selectați speciile de stafilococi coagulazopozitivi:

A. S. aureus
B. S. intermedius
C. S. epidermidis
D. S. haemolyticus
E. E . S. Hominis
Testele de identificare a S.aureus- beta lactamaza, ferment lactozei, coagulaza

59. Indicați afirmațiile corecte despre proteina A stafilococică:
Împiedică opsonizarea și fagocitoza
Fixează fragmentul Fc al Ig G
Fixează fragmentul Fab al Ig G
Activează limfociteleT CD4
Participă în reacţia de Co-aglutinare
A. Stimulează fagocitoza
B. Activează limfocitele T CD4
C. Determină efect antifagocitar
D. Leagă fragmentul Fab al Ig G
E. Fixează fragmentul Fc al Ig G
60. Indicați patologiile cauzate de S. epidermidis:

A. Bacteriemii de cateter
B. Cistită la femei tinere active sexual
C. Intoxicaţii alimentare
38
D. Foliculite
E. Blefarite
61. Selectați afirmațiile adevărate despre stafilococi:
Sunt diplococi gramnegativi
Sunt coci sferici, aranjaţi în ciorchini
Se colorează în violet după colorația Gram
Se cultivă în condiţii strict anaerobe
E Nu formează spori şi sunt imobili
Selectați afirmațiile adevărate desore stafilococi:

A. Se cultivă în condiții strict anaerobe
B. Sunt coci sferici, aranjați în grămezi
C. Sunt grampozitivi
D. Nu formează spori și sunt imobili
E. Sunt bacterii facultativ-anaerobe
Din genul Staphylococcus în patologia umană mai frecvent sunt implicate speciile:
A. S. intermedius
B. S. aureus
C. S. gallinarum
D. S. epidermidis
E. S. saprophyticus
62. Indicați prelevatele examinate în funcţie de tipul infecţiei stafilococice:

Puroi
Mase vomitive
Urina
Sânge
E. Măduva osoasă
63. Indicați factori de patogenitate caracteristici pentru S. aureus:
Oxidaza
Plasmocoagulaza
Hialuronidaza
Fibrinolizina
Eritrotoxina

Lecitinaza
ADN-aza
Lipaza
Factor edematogen
Fosfataza

Leucocidina
Hemolizinele
Exfoliatina
Enterotoxina
E. Toxina eritrogenă

Neurotoxine
Cord – factorul
Toxina sindromului şocului toxic
Enterotoxinele
Proteina A
A. Enterotoxina
39
B. Adezine
C. Catalaza
D. Eritrotoxina
E. Alfa-toxina
S. aureus posedă următoarele caractere de cultură:
A. Pe geloză salină cu lapte şi ou formează colonii Spigmentate, bombate, lucioase, cu halou opac
B. Pe geloză-sânge formează colonii S,opace, cu zonă de hemoliză
C. În bulion peptonat cauzează turbiditate
D. În bulion glucozat mediul rămâne transparent şi formează un sediment granular
E. Pe geloză sânge formează colonii R, plate, cu margini festonate şi zonă de hemoliză
67. Indicați testele cu valoare semnificativă în identificarea tulpinilor de stafilococi:
A. Determinarea coagulazei libere
B. Determinarea coagulazei legate
C. Determinarea lecitinazei
D. Determinarea hemolizinei
E. Proba biologică
F. Solubilitatea în bilă
68. Indicați factorii de patogenitate ai S. pyogenes:

Capsula
Proteina M
Streptolipidele
Fimbriile
Sporii
A. Streptolizina S
B. Streptolizina O
C. Enterotoxina
D. Toxina exfoliativă
E. Toxina eritrogenă
A. Streptolizinele
B. Coagulaza
C. Hialuronidaza
D. Toxina eritrogenă
E. catalaza
69. Selectați serogrupele din care fac parte streptococii mai virulenți:
A. K
B. T
C. A
D. B
E. C
70. După habitat şi patogenitate streptococii se împart în:

Streptococi piogeni
Streptococi orali
Streptococi dermali
Streptococi fecali
Streptococi lactici
Antigenele streptococice se identifică în următoarele reacţii:

A. De fixare a complementului
B. De precipitare
C. De inhibare a hemaglutinării
D. De aglutinare
De neutralizare
71. Selectați antigenele din structura streptococilor:
Polizaharidice cu specificitate de grup
40
Proteice cu specificitate de serovariantă

Plasmocoagulaza
Streptolizina – S
Enterotoxina
F. C-polizaharidice cu specificitate de grup
G. C-polizaharidice cu specificitate de tip
H. M-proteice cu specificitate de variantă
I. T-proteice cu specificitate de variantă
J. M-proteice cu specificitate de grup
72. Aspectul hemolizei pe geloză-sânge divizează streptococii în următoarele grupe:
α – hemolitici
β – hemolitici
γ – hemolitici
ε – hemolitici
δ – hemolitici
Pentru diagnosticul scarlatinei sunt utile următoarele reacţii imunologice:
A. Reacţia Mantoux
B. Reacţia Dick
C. Reacţia Schick
D. Reacţia Schultz-Charlton
E. Reacţia Burnet
73. Indicați investigațiile utilizate în diagnosticul infecțiilor post-streptococice:
A. Determinarea anticoagulazei
B. Determinarea fosfatazei alcaline
C. Determinarea titrului antistreptokinazei
D. Determinarea titrului antistreptolizinei O (ASLO)
E. Izolarea S.pyogenes din secreții nazofaringiene
În diagnosticul reumatismului se utilizează următoarele teste:

A. Determinarea antiplasmocoagulazei
B. Determinarea fosfatazei alcaline
C. Determinarea antihialuronidazei
D. Determinarea antistreptolizinei O (ASLO)
74. Selectați particularitățile Streptococcus pneumoniae:

Sunt coci sferici
Coci grampozitivi
Diplococi cu aspectul boabelor de cafea
În frotiuri se aranjează în lanţuri
În frotiuri se aranjează în grămezi
Gram+ ovali sau lanceolați, în perechi sau lanțuri,; testul Neufeld, testul Sebin; mucoasa
tractului respirator superior, imobili, nesporogeni, capsulați; cultivare: pe medii
elective(geloză-sânge, geloză-ser, bulion-ser)
a) [ ] Coci sferici
b) [x] Coci lanceolaţi
c) [ ] În frotiu se aranjează în tetrade
d) [x] În frotiu se aranjează în perechi
e) [x] Formează capsulă
*gram+
*imobili,
*nesporogeni,
75. Indicați patologiile cauzate de S. pneumoniae:
Scarlatina
Pneumonii lobare acute
Meningite la copii
Enterocolite
Otite
41
76. Selectați afirmațiile adevărate despre Streptococcus pneumoniae:

A. Se incadrează in serogrupa A conform antigenului polizaharidic din peretele celular
B. Este exigent la cultivare
C. Antigenul capsular determina clasificarea în serotipuri
D. Pe geloză sange produce hemoliză alfa
E. Este un diplococ
77. Indicați bolile post-streptococice:
Otite
Meningite
Sinuzite
Reumatismul cardioarticular
Glomerulonefrita acută
Infecţii streptococice cu poarta de intrare respiratorie:
A. Faringite
B. Angine
C. Scarlatina
D. Pleurite
E. Encefalite
Infecţii streptococice cu poarta de intrare cutanată:
A. Piodermita streptococică
B. Hidrosadenita
C. Furunculoza
D. Erizipelul
E. Infecţii ale plăgilor cu celulite şi fasciite
78. Selectați infecţiile determinate de S. pyogenes:
Infecţii ale mucoaselor
Sfera ORL: rinite, faringite, angine eritematoase (risc de reumatism articular acut), abcese
periamigdaliene, adenite cervicale, sinusite, otite, mastoidite
● Infecţii cutanate şi subcutanate: erizipel (leziune cutanată eritematoasă, edem, febră), impetigo
(leziuni cutanate superficiale: papulă-pustulă-crustă), celulită, fasciită necrozantă (leziuni necrotice
subcutanate, durere, eritem, gangrenă, febră, şoc, mortalitate 30% - 48 h), mionecroză (sindromul
Meleney), eritemul nodos, infecţii ale plăgilor şi arsurilor
79. Selectați infecţiile cauzate de streptococi:

Endometrită, pneumonii, scarlatina, faringite, angine, impetigo, erizipel, endocardite,
meningite, otite medii, sinuzite, pneumonii, infecții biliare
80. Selectați factorii de patogenitate caracteristici pentru S. pyogenes:

A. Plasmocoagulaza
B. Fosfataza
C. Hialuronidaza
D. Streptokinaza
E. Streptodornaza
81. Selectați factorii de patogenitate caracteristici pentru S. pyogenes:

Streptolizina S
Streptolizina O
Enterotoxina
Toxina exfoliativă
Eritrotoxina
82. Selectați exotoxinele cu activitate de superantigen:

A. TSST-1
B. Streptolizina S
42
C. Exotoxina difterică
D. Enterotoxina stafilococica
E. Toxina eritrogena
83. Indicati localizarea agentului patogen in meningococcemia cronica:( purtător)=NAZOFARINGE

A. În articulații
B. În pericard
C. Peritoneu
D. pleură
Submucoasă
Sânge(circulaţia sanguină generală)
84. Indicați metodele prin care se examineaza LCR recoltat in meningite meningococice:
Frotiuri colorate cu albastru de metilen sau Gram
RIF
În caz de suspectie de meningita meningococica LCR se însămânțeazăpe mediile:
Endo
Geloză-sânge
Geloză alcalină
?Geloză ser
Geloză semilichidă
+Mueller-Hinton
a) [ ] Endo
b) [ ] Bulion biliat
c) [x] Bulion glucozat
d) [x] Geloză ser
e) [x] Geloză semilichidă
Lichidului cefalorahidian în meningitele meningococice este:

A. Transparent
B. Hemoragic
C. Opalescent
D. Tulbure
E. Cu aspect filamentos (puf de vată)
85. Selectati tipul de maladie la care se referă Neisseria gonorrhoeae:

Gonoreea este o uretrită specifică, cu eliminare masivă de puroi, mai aparent la barbati decât
la femei.
Sexual-transmisibilă
Antroponoză
86. Indicați condițiile de cultivare a m/o Neisseria gonorrhoeae:
A. Pe medii de cultură speciale
B. Pe medii nutritive compuse
C. Pe medii uzuale
D. în condiții de anaerobioză
E. Pe geloză ciocolată
F. În atmosferă îmbogățită cu 5-10% de CO2
87. Indicați preparatele utilizate pentru prevenirea specifică a meningitei:
vaccin polizaharidic antimeningococic monovalent sau polivalent (A, C, Y, W)
vaccin combinat (N.meningitidis tipurile C si Y si Haemophilus influenzae b)
88. Indicați formele nosologice ale infecției meningococice:

A. Rinofaringita
B. Cistită
43
C. Meningococcemie
D. Gastroenterită
E. meningită
89. Indicați pentru ce este utilizat vaccinul gonococic:(inactivat)

A. Provocari pentru diagnosticului de laborator al gonoreei
B. În formele cronice de gonoree
C. stimularea procesului inflamator prin metoda alimentară
90. Indicați materialul examinat în suspectarea gonoreei:
A. Spălături gastrice
B. Exsudat endocervical
C. Exsudat conjunctival
D. Raclat din erupţiile cutanate
E. Puroi uretral
a) [ ] Raclat din erupţii cutanate
b) [x] Secreţii vulvovaginale
c) [x] Tampon rectal
d) [x] Exudat nasofaringian
e) [ ] Lichid cefalorahidian
. Pentru N. meningitidis sunt caracteristice următoarele caractere de cultură:

A. Formează colonii S, mici, transparente, nepigmentate
B. Formează colonii S, mici, opace, pigmentate
C. Cresc pe geloză ser la 370C
D. Cresc pe geloză ser la 220C
E. Cresc pe geloză la 370C
N. meningitidis posedă următoarele particularităţi:
A. Cauzează o infecţie zooantroponoză
B. Parazitează specific omul
C. Are tropism accentuat faţă de epiteliul uro-genital
D. Are tropism accentuat pentru nazofaringe
E. Rata portajului în focare epidemice creşte până la 80%
N. meningitidis posedă următoarele caractere biochimice:
A. Fermentează zaharoza
B. Fermentează maltoza
C. Fermentează glucoza
D. Produc oxidază?
E. Posedă catalază
Pentru diagnosticul gonoreei în dependenţă de localizare şi forma clinică a infecţiei se prelevă:

A. Raclat din erupţii cutanate
B. Secreții vaginale
C. Ser sangvin
D. Exsudat nazofaringian
E. Lichid cefalorahidian
Factorii de patogenitate ai meningococilor sunt:
A. Fimbriile
B. Capsula
C. Hemolizinele
D. Endotoxine lipopolizaharidice
E. Proteaze care clivează Ig A
În formele cronice de gonoree probele pentru examenul microbiologic se recoltează după stimularea procesului
inflamator prin metodele:
A. Masajul prostatei
B. Administrare de vaccin gonococic omorât
C. Recoltarea secretului endocervical în timpul menstrelor
D. Administrare de vaccin gonococic atenuat
44
E. Utilizarea bacteriofagului
În evolutia infectiei meningococice se disting următoarele forme clinice:
A. Nazofaringita
B. Angina
C. Meningococcemia
D. Meningita
E Encefalite
După particularităţile nutritive şi de patogenitate distingem:
A. Neisserii pretenţioase
B. Neisserii halofile
C. Neisserii intermediare
D. Neisserii nepretenţioase
E. Pseudoneisserii
În diagnosticul rapid al meningitei meningococice se aplică metodele:
A. Depistarea antigenelor prin contraimunoelectroforeză
B. Depistarea anticorpilor prin contraimunoelectroforeză
C. Co- aglutinarea
D. Latex-aglutinarea
E. Reacţia de neutralizare a substanţei toxice
Gonococii cresc mai bine dacă se crează anumite condiţii favorabile:
A. Atmosferă cu 5 – 10 % CO2
B. Condiţii strict aerobe
C. Incubare la 370C
D. Mediul selectiv cu gălbenuş de ou
E. Umiditate crescută
Pe medii speciale în cutii Petri gonococii formează colonii:
A. Mici, transparente
B. De tipul S
C. De tipul R
D. Oxidazopozitive
E. Oxidazonegative
N. gonorrhoeae se caracterizează prin:
A. Este un microorganism grampozitiv
B. Este fragil în mediul ambiant
C. Posedă tropism faţă de uroepiteliu
D. Creşte bine pe medii cu gălbenuş de ou
E Este rezistent la factorii mediului ambiant
Identificarea culturii de gonococi se efectuează în baza următoarelor caractere:
A. Diplococi gram negativi
B. Oxidazopozitivi
C. Fermentează numai glucoza cu formare de acid
D. Cultivă numai la 370C pe mediu cu ser?
E Formează colonii lactozonegative
În infecţiile meningococice se examinează prelevatele:

A. Puroiul din plagă
B. Exsudatul nazofaringian
C. Lichidul cefalorahidian
D. Sânge
E.Urina
Pentru N. gonorrhoeae sunt caracteristici următorii factori de patogenitate:
A. Fimbrii de ataşare la epiteliu
B. sIgA-proteaza
C. Endotoxina
E. Exotoxina
Infecţia gonococică la bărbaţi se manifestă prin:
A. Uretrite acute
B. Prostatită
C. Epididimită
45
D. Fenomenul scrotal
E. Pelvioperitonită
Transportarea şi păstrarea prelevatelor în caz de suspecție de infecție meningococică se realizează:

A. La frigider
B. La temperatura camerei
C. La temperatura 370C
D. Nu mai mult de 1 – 2 ore
E. Fără restricţii
La femei infecţia gonococică se manifestă prin:
A. Conjunctivită
B. Endometrită
C. Adnexită
D. Dermatită veziculoasă
E. Endocervicită
Lichidului cefalorahidian în meningitele meningococice este:
F. Transparent
G. Hemoragic
H. Opalescent
I. Tulbure
J. Cu aspect filamentos (puf de vată)
Genul Neisseria reuneşte:

A. Diplococi asemănători boabelor de cafea
B. Coci gramnegativi
C. Catalazopozitivi
D. Oxidazopozitivi
E. Coci strict anaerobi
Infecţia gonococică poate evolua bacteriemic cu localizări metastatice:

A. Articulare
B. Oculare
C. Meningiene
D. Endocardice
E. Peritoneale
Către neisseriile exigente se referă următoarele specii:
A. N. sicca
B. N. gonorrhoeae
C. N. subflava
D. N. flavescens
E. N. meningitidis
Pentru neisseriile exigente este cataracteristic:
A. Suntfoarte fragile înmediul extern
B. Sunt rezistente la factorii mediului
C. Cresc în condiţii anaerobe
D. Sunt carboxifile
E. Se cultivă numai la 370C
A. Sunt fragile în mediul extern

B. Sunte rezistente la factorii mediului
C. Cresc în condiții anaerobe
D. Se cultivă numai la 22 grade C
E. Formează spori
În caz de suspectie de meningita meningococica LCR se însămânțeazăpe mediile:

A. Endo
B. Geloză-sânge
C. Geloză alcalină
D. Geloză ser
46
E. Geloză semilichidă
Pe cale sexuală preponderent se transmit:
A. Treponema pallidum
B. Borrelia burgdorferi
C. Clostridium perfringens
D. Neisseria gonorrhoeae
E. Leptospira pomona
Genul Neisseria reuneşte:
a) [x] Diplococi asemănători boabelor de cafea

b) [x] Coci gramnegativi
c) [x] Coci catalazopozitivi
d) [x] Coci oxidazopozitivi
e) [ ] Coci strict anaerobi
Către neisseriile pretenţioase se referă următoarele specii:
a) [ ] N. sicca
b) [x] N. gonorrhoeae
c) [ ] N. subflava
d) [ ] N. flavescens
e) [x] N. Meningitidis
Pentru neisseriile pretenţioase este caracteristic:
a) [x] Sunt foarte fragile în mediul extern

b) [ ] Sunt rezistente la factorii mediului
c) [ ] Cresc în condiţii anaerobe
d) [x] Sunt carboxifile
e) [x] Se cultivă numai la 370C
Pentru neisseriile pretenţioase este caracteristic:
a) [ ] Cresc pe medii uzuale

b) [ ] Formează colonii pigmentate
c) [x] Cresc în mediu cu exces de umiditate
d) [x] Cresc numai pe medii elective
e) [x] Formează colonii nepigmentate
Neisseriile nepretenţioase se caracterizează prin:

a) [ ] Cultivă numai pe medii speciale
b) [ ] Cresc numai la 370C
c) [x] Cultivă pe medii simple
d) [x] Cresc la 220C
e) [x] Predomină colonii pigmentate
N. meningitidis posedă următoarele particularităţi:
a) [ ] Cauzează o infecţie zooantroponoză

b) [x] Parazitează specific numai omul
c) [ ] Are tropism accentuat faţă de epiteliul uro-genital
d) [x] Are tropism accentuat pentru nasofaringe
e) [x] Rata portajului în focare epidemice creşte până la 80%
După particularităţile nutritive şi de patogenitate distingem:
a) [x] Neisserii pretenţioase

b) [ ] Neisserii halofile
c) [ ] Neisserii intermediare
d) [x] Neisserii nepretenţioase
47
e) [ ] Pseudoneisserii
În infecţiile meningococice se examinează prelevatele:
a) [ ] Puroiul din plagă

b) [x] Exudatul nazofaringian
c) [x] Lichidul cefalorahidian
d) [x] Sânge
e) [x] Exudat prelevat din peteşii cutanate
Lichidul cefalorahidian recoltat în meningite meningococice se examinează:
a) [x] Bacterioscopic
b) [x] Bacteriologic
c) [x] Citologic
d) [x] Biochimic
e) [ ] Biologic
Transportarea şi păstrarea prelevatelor în meningite se realizează:
a) [ ] La frigider
b) [ ] La temperatura camerei
c) [x] La temperatura 370C
d) [x] Nu mai mult de 1 - 2 ore
e) [ ] Fără restricţii
91. Enumeraţi proprietăţile caracteristice agentului cauzal al difteriei:

a) [ ] Reprezintă bastonaşe încurbate, gramnegative
b) [x] Reprezintă bastonaşe grampozitive măciucate
c) [ ] Cresc lent pe medii speciale (Loewenstein-Jensen, Finn)
d) [x] Produc o exotoxină termolabilă specifică
e) [x] Se cultivă pe medii speciale (Tinsdal, Loeffler, Roux)
K. Este o bacterie sporogenă

L. Formează capsulă
M. În frotiu se aranjează unghiular
N. Conține incluziuni de polimetafosfați
O. Este o bacterie gramnegativă
92. Numiţi testele biochimice utilizate în identificarea biovariantelor C.diphtheriae:
Cistinaza( proba Pizu)
Ureaza
Indol
Gravis: glucoza+, amidon+, zaharoza-
Mitis: glucoza+, amidon-, zaharoza-
1.Fermentarea zaharurilor maltoza, manitol+, zaharoza-
2.Testul hemolizei( mitis)
93. Numiţi componentele mediului Klauberg:

geloză-sânge
telurit de potasiu
94. Numiţi metodele de colorare a frotiurilor din prelevatele bolnavului de difterie:

A. Albert
B. Neisser
C. Loeffler
48
D. Ziehl-Nielsen
E. Aujeszky
95. Numiţi biopreparatele, utilizate in profilaxia specifică a difteriei:

A. Anatoxina difterică
B. Anatoxina difterică + tuberculina
C. Anatoxinele difterică + tetanică- vaccinul DT
D. Anatoxinele difterică + tetanică + pertusică- vaccinul ADTP
E. Anatoxinele difterică + tetanică + B. pertussis inactivate
F. Vaccinul ADTP
G. Vaccinul BCG
H. Anatoxină difterică
I. Streptochinază pentru proba Dick
J. Vaccinul DT
96. Numiţi caracterele C. diphtheriaе, utilizate în identificarea microbiologică:
A. Bacterii grampozitive
B. Bastonaşe măciucate
C. Coci gramnegativi
D. Bastonaşe dispuse în unghiuri
E. Cocobacterii grampozitive
97. Numiţi metodele de determinare a toxigenezei C. diphtheriaе:
A. RHAI
B. ELISA
C. Reacția de aglutinare
D. Reacția de precipitare în gel( testul Elek)
E. Reacția de precipitare în gel( testul Ouchterlony)
Testul Eleck- in vitro
Test de neutralizare in vivo
Test subcutanat Test intradermic
98. Numiţi caracteristicile exotoxinei difterice:
A. Este secretata doar de tulpinile lizogene
B. Este a citotoxină de tip A-B
C. Blochează sinteza proteinelor în celulele eucariote
D. ?Este o citolizină
E. Este o enterotoxină
99. Numiţi biopreparatele utilizate în terapia specifică a difteriei:
A. Autovaccin
B. Bacteriofag antidifteric
C. Anatoxină difterică
D. Ser heterolog antitoxic antidifteric
E. Imunoglobulina antidifterică
100. Numiţi infecţiile, care NU pot fi provocate de microoganismul М. tuberculosis:
A. Tuberculoza
B. Botulismul
C. Actinomicoza
D. Micoplasmoza
E. Difteria
F. Lepra
101. Numiţi metodele de bază (de confirmare) în diagnosticul de laborator a tuberculozei:
A. Examen serologic
B. Examen Bacteriologic
49
C. Examen ?Biologic
D. Examen microscopic
E. PCR
102. Numiţi speciile genului Micobacterium, care pot cauza tuberculoza:
A. M.tuberculosis,
B. M.bovis,
C. M.africanum
D. M.pseudotuberculosis
E. M.avium
103. Numiţi caracterele proprii genului Mycobacterium:
A. Sunt bastonașe grampozitive
B. Sunt bastonașe gramnegative
C. Sunt bastonașe acidorezistente
D. Sunt sporulate
E. Sunt capsulate
A. Bacterii acido-alcoolo-rezistente (BAAR)

B. Formează spori
C. Cultivă lent pe medii speciale
D. Bastonaș gramnegativ
E. Bastonaș grampozitiv
Despre M.tuberculosis se poate afirma

A. Determină cel mai frecvent infecții inaparente
B. Se depistează în câteva ore cu ajutorul reacției ELISA
C. Studierea proprietăților tinctoriale după metoda Neisser
D. Crește lent pe mediile de cultură
E. Lowenstein-Jensen este un mediu electiv
104. Diagnoza de tuberculoză este confirmată, dacă:
A. A fost izolată și identificată cultura de micobacterie
B. A fost depistat agentul patogen
Testul tuberculinic pozitiv
Frotiurile şi culturile din spută sunt pozitive
Examenul radiologic evidenţiază leziune
Tuse, febră, scădere în greutate
105. Numiţi modalitatăţile de utilizare a probei Mantoux:
A. Alergologică
B. Identificarea contacților în focar
C. Persoanelor ce necesită vaccin BCG
D. Vaccin ADTP
E. Determinarea rezistenței la antibiotice
Intradermic
Se injectează 0,1 ml tuberculină
Lectura peste 72 ore
● Reacţia + indică că subiectul a fost infectat cu micobacterii (primoinfecţie), a fost vaccinat cu BCG
sau este bolnav de tuberculoză (în acest caz diametrul depăşeşte 10 mm).
● Reacţia negativă exclude diagnosticul de tuberculoză şi indică receptivitatea individului la
tuberculoză.
Numiți compoziția vaccinului BCG

F. Tulpină atenuată de M.tuberculosis
G. Tulpină atenuată de M.bovis
H. Tulpină inactivată de M.tuberculosis
50
I. Tulpină inactivată de M.bovis

J. Tulpină atenuată de M.tuberculosis
106. Numiţi tipurile de coloraţie a frotiurilor din cultura C. diphtheriae pentru microscopierea la
microscopul optic:
Gram, Loeffler, Neisser, Albert),
microscopia imunofluorescentă
107. Numiţi caracterele specifice micobacteriilor:
bacterie strict aerobă,
foarte exigentă la cultivare
● Particularități - peretele celular este bogat în acizi grași cu catenă lungă - acizi micolici și un
complex lipopolizaharidic - lipoarabinomanan (LAM), care se extinde de la MCP până la
suprafața celulei.
● Acesti compusi determină acido-alcoolorezistenţă la colorarea Ziehl-Neelsen.
108. Indicaţi mecanismele de transmitere al agentului pathogen al tuberculozei:

Aerian
Prin obiecte contaminate
Lapte nepasteurizat
Mâini contaminate
109. Numiţi formele clinice ale tuberculozei:
Primoinfecţia tuberculoasă și tuberculoza latentă
Tuberculoza primară manifestă necomplicată
Tuberculoza primară cu complicaţii
110. Numiţi perioadele tusei convulsive când bolnavul este maxim contagios:
A. Perioada catarală
B. Paroxismală(convulsivă)
C. De incubație
D. Convalescență
E. Prodromală
111. Numiţi mediile pentru cultivarea şi izolarea culturii de В. pertussis:

A. Klauberg
B. Lowenstein-Jensen
C. Bordet-Gengou
D. Geloza-cazeina-sange-carbune activat
E. Geloza ser cu ristomicina
112. Numiţi proprietăţile morfobiologice al agentului cauzal al tusei convulsive:
A. Este un microb stric aerob
B. Este strict anaerob
C. Se cultivă pe medii speciale
D. Se cultivă pe medii uzuale
E. Nu fermentează glucidele
113. Numiţi factorii de patogenitate a B. pertussis:

A. Hemaglutinina filamentoasa
B. Hialuronidaza
C. Toxina citotraheala
D. Pertactina
E. Toxina pertusis
51
Toxina dermonectrotică
Endotoxina
Fimbrii
Pertactina
114. Numiţi factorii de patogenitate a B. pertussis:

A. Hemaglutinina filamentoasă
B. Enterotoxina
C. Adenilatciclaza-hemolizina
D. Toxina citotraheală
E. Tsst
115. Numiţi perioadele tusei convulsive:

A. Perioada catarală
B. Paroxismală
C. De incubație
D. Convalescență
E. Prodromală
116. Numiţi biopreparatele pentru profilaxia specifică al tusei convulsive:

Vaccin ADTP
Vaccin acelular
Vaccin multicomponent
Imunoglobulina umana antipertussis
117. Numiţi speciile genului Bordetella:
Bordetella pertussis (agentul tusei convulsive)
Bordetella parapertussis (agentul parapertusei)
Bordetella bronhiseptica (pneumonii, bacteriemii)
Bordetella avium
Bordetella holmensii (izolată din hemoculturi)
Bordetella hinzii (izolată din prelevate respiratorii)
Bordetella trematum (infecţii cutanate şi auriculare)
118. Numiţi toxinele B. pertussis:

Toxina pertussis
Adenilat-ciclaza-hemolizină
Toxina dermonecrotică
Toxina citotraheală
Endotoxina
119. Numiţi toxinele B. pertussis:

A. Toxina dermonecrotică
B. Enterotoxina
C. Endotoxina
D. Toxina citotraheală
E. TSST
120. Indicaţi circumstanţele de dezvoltare a infecţiilor clostridiene:

A. Plăgi profunde cu necroze tisulare
B. Plăgi în condiții de tulburări circulatorii
C. Plăgi operatorii
52
D. Plăgi superficiale
E. Plăgi impurificate cu bacterii aerobe, anaerobe și facultativ anaerobe
121. C.tetani se caracterizează prin:

A. Formează spori dispuși terminal, care deformează celula
B. Formează capsulă
C. Produce o neurotoxină puternică
D. Posedă flageli peritrichi
E. Manifestă activitate biochimică importantă
122. Caracteristic pentru C.perfringens este:

A. Bastonaș gram pozitiv, imobil, sporogen
B. Bastonaș gram pozitiv, mobil, nesporogen
C. Exigent la cultivare
D. Produce lecitinază
cel mai activ bochimic
Lichefiaza gelatina
Coaguleaz laptele
Imobil
capsula
a) [ ] Reprezintă bastonaşe gramnegative
b) [x] Reprezintă bastonaşe grampozitive, formează capsulă şi spori
c) [ ] Reprezintă bacterii mobile, sporogene
d) [x] Se cultivă în condiţii strict anaerobe
e) [x] Produc un echipament variat de enzime şi toxine de patogenitate
123. Sporogeneza este caracteristică pentru urmatorii agenţi:
A. B.anthracis
B. B.neotomae
C. B.abortus
D. C.tetani
E. C.perfringens
124. Caracteristic pentru C.tetani este:
a) [ ] Se cultivă pe medii diferenţiale în condiţii de anaerobioză
b) [x] Este foarte rezistent la factorii mediului ambiant
c) [x] Caracterele tinctoriale se studiază prin metoda Aujeszky
d) [ ] Caracterele tinctoriale se studaiază prin metoda Burri-Hins
e) [x] Posedă activitate hemolitică
125. La un pacient cu plagă contaminată, profilaxia specifică a tetanosului se face prin administrarea
de:
A. Vaccin inactivat
B. Vaccin DTP
C. Anatoxină tetanică
D. Imonoglobulină antitetanică
E. Vaccin viu atenuat
F. Penicilină?
126. În patogenia tetanosului sînt implicaţi factorii:
a) [ ] Lecitinaza
b) [x] Tetanolizina
c) [ ] Lizindecarboxilaza
d) [ ] Tetanoeritrina
e) [x] Tetanospasmina
127. Indicaţi metodele de izolare a microorganismelor anaerobe:

A. Zeissler
B. Gaz-pachete
53
C. Kitt-Tarozzi regenerat
D. Anaerostat
E. Fortner
F. Weinberg
a) [x] Mecanică
b) [ ] Sintetică
c) [x] Chimică
d) [x] Fizică
e) [x] Biologică
128. Indicaţi clostridiile histotoxice şi invazive:

A. C.histolyticum
B. C.perfringens
C. C.tetani
D. C.botulinum
E. C.novyi
129. Indicaţi agentul care pătrunde prin plaga ombelicală:

C.tetani
C.perfringens
B pertussis
N.gonorrhea
130. Indicaţi clostridiile toxigene noninvazive:
A. C.septicum
B. C.histolyticum
C. C.perfringens
D. C.botulinum
E. C.tetani
131. Indicaţi simptomele caracteristice a botulismului:

A. Afonie/dizartie
B. Disfagie
C. Artralgii
D. Ataxie
E. diplopie
132. Indicaţi afirmaţiile corecte:
133. Selectați genurile care reunesc specii oxidazopozitive:
a) [ ] Salmonella
b) [ ] Yersinia
c) [x] ??Neisseria
d) [x] Pseudomonas
e) [x] Vibrio
134. Selectați genurile care reunesc specii oxidazonegative:

a) [ ] Vibrio
b) [x] Salmonella
c) [x] Yersinia
d) [ ] Pseudomonas
e) [x] Shigella
135. Selectați testele cheie ale familiei Enterobacteriacea:

A. !Sunt bacterii gramnegative, asporulate
54
B. Toţi reprezentanţii sunt mobili

C. !Posedă nitratreductază
D. !Sunt catalazopozitive
E. Sunt oxidazopozitive
136. În familia Enterobacteriaceae genul se determină prin testele biochimice:

A. !Utilizarea citratului de sodiu
B. !Producerea ureazei
C. Fermentarea lactozei
D. Formarea indolului
E. !Testul cu roşu de metil (MR)
137. În familia Enterobacteriaceae specia se determină prin testele biochimice:

A. Producerea hidrogenului sulfurat
B. !Formarea indolului
C. !Fermentarea glucidelor
D. !Identificarea serologică
E. Producerea acetoinei din glucoză (testul V-P)
138. Selectați mediile de cultură utilizate în procesul de imbogățire, izolare şi identificare a

enterobacteriilor:
A. Geloza sânge
B. !Mediul Levin Endo
C. !Mediul Kligler
D. Ser coagulat
E. !Mediul cu selenit acid de sodiu
Medii de îmbogățire: Kauffman, Mueller, bulion selenit
Medii de izolare: Endo, Levin, Ploskirev, SS, MacConkey
Medii de transport: glicerină 30%, sol salină, sol tampon fosfat
Slab sellective- Endo , Levin
Medii acumulare și identificare primară: Kligler, Olkenițki
139. Indicați infecțiile cauzate de E. coli patogene:
A. !Infecţii holeriforme
B. !Infecţii dizenteriforme
C. !Toxiinfecţii alimentare
D. !Colienterite la copii
E. Limfadenite mezenteriale
140. Selectați categoriile patogene de E. coli:

A. !EPEC
B. !EIEC
C. !ETEC
D. EBEC
E. EFEC
141. Selectați categoriile patogene de E. coli:

A. !EPEC
B. !EHEC
C. EFEC
D. !EAEC
E. EBEC
142. Alegeți fenotipurile patogene de E. coli:

A. !Diareigene
B. Neurogene
C. !Uropatogene
55
D. Hepatotrope
E. !Bacteriemice
143. Indicați cum modificăE. coli mediul Kligler:

A. !Glucoza – AG
B. !Lactoza - AG
C. !Hidrogen sulfurat - –
D. Glucoza, lactoza – A
E. Hidrogen sulfurat - +
Selectați factori de patogenitateai escherichiilor enterotoxigene:
A. Hialuronidaza
B. Fibrinolizina
C. !Enterotoxina
D. !Pilii
E. Plasmocoagulaza
Selectați serurile imune utilizate în seroidentificarea culturi pure de escherichii patogene:
A. ABCDE
B. !OKA
C. !OKB
D. !OKC
E. Seruri anti-H polivalente
144. Selectați factori de patogenitateai escherichiilor enterotoxigene:

A. Hialuronidaza
B. Fibrinolizina
C. !Enterotoxina
D. !Pilii
E. Plasmocoagulaza
145. Selectați caracterele biochimice ale E. coli:

A. !Produce catalază
B. Posedă oxidază
C. Creşte pe mediul cu citrat de sodiu
D. !Fermentează glucoza cu formare de acid și gaz
E. !Posedă lizindecarboxilază
146. Selectați caracterele biochimice ale E. coli:

A. Reacţia Voges-Proskauer pozitivă
B. Reacţia cu roşu de metil negativă
C. !Fermentează lactoza până la acid şi gaz
D. Produce sulfură de hidrogen
E. !Decarboxilează lizina
147. Despre E. coli se poate afirma:

A. !Este component permanent al microflorei normale a intestinului gros
B. Face parte din microflora stabilă a jejunului
C. !Este un indicator microbiologic al impurificării fecale a mediului
D. !Este antagonist al microflorei patogene
E. Nu există tulpini patogene de E. coli
148. Despre E. coli se poate afirma:

A. !Face parte din microflora normală a intestinului
B. !Participă la sinteza unor vitamine
C. Poate provoca şoc anafilactic
D. !Poate determina o infecţie holeriformă
E. !Poate cauza toxiinfecţii alimentare
E. coli Enterohemoragice- toxina Shiga like. Hemolizine, plasmide?

56
E. coli enteropatogene- pili, sistem de secreție

E.coli
149. Selectați speciile din genul Shigella:

A. !S. boydii
B. S. bovis
C. !S. sonnei
D. S. salamae
E. !S. flexneri
150. Indicati speciile de shigele care poseda mai multe serovariante:

A. !S. dysenteriae
B. !S. flexneri?
C. !S. boydii
D. S. sonnei
E. S. Enteritidis
151. Indicați mediile utilizate pentru cultivarea shigelelor:

A. !Endo
B. !Levin
C. Bismut sulfit agar
D. !Bulion cu selenit acid de sodiu
E. Geloză alcalină
152. Shigelele modifică mediul Kligler după cum urmează:

A. !Glucoza – A
B. Lactoza - A
C. !Lactoza - –
D. Hidrogen sulfurat - +
E. !Hidrogen sulfurat -–
153. Precizați aspectul materiilor fecale la bolnavii de dizenterie:

A. Riziform
B. !Mucopurulent
C. !Sangvinolent
D. !Consistenţă lichidă
E. Cu granule de sulf
154. Selectați shigelele manitolpozitive:

A. S. dysenteriae
B. !S.flexneri
C. !S. boydii
D. !S. sonnei
E. S. bovis
155. Indicați factorii de patogenitate ai shigelelor:
A. Ureaza
B. !Exotoxinele SLT
C. !Adezine
D. !Sisteme de secreție
E. Lecitinaza
156. Selectați preparatele biologice care pot fi utilizate în profilaxia şi tratamentul specific al
dizenteriei:
A. !Vaccin ribosomal
B. !Vaccin inactivat curativ
57
C. !Bacteriofag dizenteric
D. Dizenterina
E. Vaccinul ADTP
157. Indicați prelevatele care pot fi examinate pentru diagnosticul de laborator al febrelor
tifo-paratifoide:
A. !Sânge
B. Lichid cefalorahidian
C. !Măduva osoasă
D. !Urină
E. ! Bila
158. Indicaţi corect structura antigenică a agenţilor cauzali aifebrelor tifo-paratifoide:
A. !O 9, Hd, Vi
B. 9, H g,m
C. O4, 5, H i, H1, 2
D. !O2, Ha
E. !O4, 5, Hb, H 1,2
159. Selectați reacţiile utilizate în diagnosticul serologic al febrelor tifo-paratifoide:

A. Reacţia Wright
B. Reacţia Huddleson
C. !Reacţia Widal
D. Reacţia de inhibare a hemaglutinării
E. !Reacţia de hemaglutinareindirectă
160. Indicați serurile imune utilizate pentru identificarea serologică a salmonelelor:

A. Serul polivalent OKA
B. !Serul polivalent ABCDE
C. !Serurile monovalente O2, O4,O9 ş.a.
D. !Serurile monovalente H
E. Serurile polivalente OKC, OCB, OKE
161. Selectați preparatele biologice utile în profilaxia febrelor tifo-paratifoide:

A. !Vaccin inactivat
B. !Vaccin viu atenuat
C. Anatoxina tifo-paratifoidică
D. !Vaccinul TABTe
E. !Vaccinsubunitar din Ag Vi
162. Selectați caracterele studiate pentru identificarea salmonelelor:

A. biochimice de gen( primare și secundare),
B. antigenice
C. Fagoidentificare- sensibilitatea la bacteriofagii O
163. Selectați caracterele biochimice specifice pentru S. Typhi:

A. !Fermentează glucoza cu formare de acid
B. Fermentează glucoza cu formare de acid şi gaz
C. Produce sulfură de hidrogen
D. !Decarboxilează lizina
E. Utilizează citratul de Na
164. Selectați caracterele biochimice specifice pentruS. Paratyphi A:
A. Fermentează lactoza cu formare de acid
B. !Fermentează glucoza cu formare de acid şi gaz
C. !Nu produce acetilmetilcarbinol ( reacţia VP negativă)
D. !Reacţia cu roşu de metil pozitivă
E. Decarboxilează lizina
165. Selectați caracterele biochimice specifice pentruS. Paratyphi B:
A. Scindează lactoza
B. !Produce hidrogen sulfurat
58
C. ¡Este oxidazonegativa
D. !Scindeaza glucoza până la acid și gaz
E. Nu produce catalază
166. Selectați factorii de patogenitateai salmonelelor:
A. !Adezine
B. !Sisteme de secreție
C. !Citotoxine
D. !Endotoxina
E. Proteina A
167. În patogeneza febrelor tifoparatifoide se disting următoarele faze:
A. !Bacteriemie
B. !Difuzie parenhimatoasă
C. Limfadenita mezenterială
D. !Alergica
E. Gastroenterită
168. Fenomenelede sensibilizare de tip IV în febrele tifoparatifoide se pot manifesta prin:

A. Septicemii
B. !Ulcerarea plăcilor Peyer cu hemoragii
C. !Ulcerarea plăcilor Peyer cu perforaţii intestinale
D. Gastroenterită
E. Meningoencefalite
169. Endotoxemia în febrele tifoparatifoide determină:

A. Paralizii flasce
B. !Febră 38- 400 C
C. Hipertensiune
D. !Stare de tifos
E. !Colaps cardio-vascular
170. Multiplicarea salmonelelor în faza difuziei parenhimatoase are loc în:

A. Intestin
B. !Măduva osoasă
C. !Splină
D. !Ficat
E. Encefal
171. Indicați modificările produse de V. cholerae în mediul cu lactoză și zaharoză:

A. Lactoza – A
B. !Lactoza - „ –”
C. Lactoza – AG
D. !Zaharoza – A
E. Zaharoza – AG
172. Indicați glucidele care permit clasificarea vibrionilor în grupuri Heiberg:

A. Glucoza
B. !Manoza
C. Manitolul
D. !Zaharoza
E. !Arabinoza
173. Selectați mediile utilizate pentru cultivarea V. cholerae:
A. Tinsdal
B. !TCBS
C. !Geloză alcalină
D. Ploskirev
E. !Apă peptonată alcalină
59
174. Selectați mediile utilizate pentru izolarea culturii pure de V. cholerae:

A. Tinsdal
B. Ploskirev
C. !TCBS
D. Apă peptonată alcalină
E. !Geloză alcalină
175. V. cholerae El-Tor aglutinează sau hemolizează eritrocitele de:

A. !Berbec
B. Umane O1
C. !Găină
D. Cobai
E. Maimuţă
176. Selectați testeleutilizate pentru diferenţierea biovariantelor deV. cholerae:

A.!Sensibilitatea la bacteriofagi
B.Sensibilitatea la penicilină
C.!Producerea acetoinei(testul Voges-Proskauer)
D.!Sensibilitatea la polimixină
E.!Aglutinarea eritrocitelor de găină
177. Indicați testelecaracteristice pentru biovarul V. cholerae cholerae (clasic):

A. !Nu aglutinează eritrocitele de găină
B. Hemolizează eritrocitele de berbec
C. !Nu produce acetoină
D. !Este sensibil la bacteriofagul C
E. Este sensibil la bacteriofagul El Tor
178. Indicați testelecaracteristice pentru biovarul V. cholerae El Tor:

A. !Aglutinează eritrocitele de găină
B. !Hemolizeazăeritrocitele de berbec
C. !Produce acetoină
D. Este sensibi la bacteriofagul C
E. !Este sensibil la bacteriofagul El Tor
179. Indicați preparatele biologice utilizate în profilaxia specifică a holerei:

A. Vaccin recombinant
B. Vaccin subunitar polizaharidic
C. !Vaccin inactivat
D. Ser antitoxic
E. !Anatoxină
180. Indicați fracțiile Ag O1 specifice pentru serovarulV. cholerae Ogawa:

A. !Fracția antigenică A
B. !Fracția antigenică B
C. Fracția antigenică C
D. Fracția antigenică D
E. Fracția antigenicăE
181. Indicați fracțiile Ag O1 specifice pentru serovarulV. cholerae Inaba:
A. !Fracția antigenicăA
B. Fracția antigenică B
C. !Fracția antigenică C
182. Indicați fracțiile Ag O1 specifice pentru serovarulV. cholerae Hykojima:
A. !Fracția antigenică A
B. !Fracția antigenică B
60
C. !Fracția antigenică C
183. Selectați reacțiile serologice utilizate în diagnosticul rapid al holerei:

A. !Reacţia de imunofluorescenţă
B. !Reacţia de microaglutinare pe lamă cu serul anti-O1
C. Analiza radioimună
D. Reacţia de precipitare inelară
E. !Reacţia de imobilizare a vibrionilor cu bacteriofag specific
184. Precizați etapele din evoluţia clinică a holerei:

A. !Enterita holerică
B. Enterocolita holerică
C. !Gastroenterita holerică
D. Perioada prodromaslă
E. Bacteriemie
185. Indicați mecanismele implicate în patogeneza holerei:

A. Activarea adenilatciclazei cu acumulare de ATP
B. !Activarea adenilatciclazei cu producere masivă de cAMP
C. Activarea guanilatciclazei cu acumulare de cGMP
D. Distrugerea prin apoptoză a enterocitelor
E. !Dereglarea proceselor de absorbție intestinală
186.Indicaţi afirmaţiile corecte:

187. Selectați caracterele morfo-tinctoriale ale vibrionilor:
A. !Bastonașe gramnegative
B. !Nu formează spori
C. Posedă capsulă polizaharidică
D. Mobilitatea este asigurată de flageli peritrichi
E. !Posedă un flagel polar
188. Selectați caractere cheiepentru bacteriile din familia Enterobacteriaceae:

A. !Fermentează glucoza cu formare de acid sau acid şi gaz
B. Nu fermentează glucoza
C. Produc sulfură de hidrogen
D. !Posedă catalază
E. !Nu posedă oxidază
189. Selectați caractere cheie pentru bacteriile din familia Enterobacteriaceae

A. !Nu formează spori
B. Sunt cocobacterii gramnegative
C. !Posedă nitratreductaza
D. Sunt imobile
E. !Sunt anaerobe facultativ
190. Mediul multitest Kligler este utilizat cu scopul de:

A. Izolare a culturii pure
B. Îmbogăţire a bacteriilor patogene
C. !Acumularea culturii pure
D. !Identificare preliminară
E. Identificare finală
191. Selectați grupurile de medii utilizate în diagnosticul de laborator al enterobacteriozelor:
A. Elective
B. !De îmbogăţire
C. ¡Diferenţial diagnostice
D. !Multitest
61
E. !De transport
192. Selectați mediile multitest:(identificare preliminară)
A. Simmons
B. !Russel
C. Ploskirev
D. !Kligller
E. !Olkeniţki
193. Selectați mediile slab selective utilizate pentru izolarea enterobacteriaceelor:

A. Bulion cu selenit de Na
B. !Endo
C. !Levin
D. Ploskirev
E. Willson-Blair
194. Indicați genurile patogene din familia Enterobacteriaceae:

A. Proteus
B. Escherichia
C. Enterobacter
D. !Salmonella
E. !Shigella
195. Indicați genurile condiţionat-patogene din familia Enterobacteriaceae:

A. !Hafnia
B. !Proteus
C. !Enterobacter
D. Salmonella
E. Shigella
196. Antigenele H ale enterobacteriilor posedă următoarele caractere:

flagelar, proteic,
termolabil
inactivat de alcool,
rezistent la formol,
specificitate de tip
197. Antigenele O ale enterobacteriilor posedă următoarele caractere:
A. Specificitate de grup
B. Specificitate de tip
C. Sunt termolabile
D. Sensibile la formol
E. Termostabile
de perete,
LPZ,
termostabil şi rezistent la alcool, sensibil la formol,
specificitate de gen, specie, grup, variantă/tip
198. Antigenele O ale enterobacteriilor posedă următoarele caractere:
199. Antigenele H ale enterobacteriilor posedă următoarele caractere:
200. Selectați factorii de patogenitateai EPEC:
pilii ca factori de adeziune, Bfp
sistem de secreție tip III
Esps
201. Selectați factorii de patogenitate ai ETEC:

A. !Pilii CFA
B. Endotoxina
62
C. !Enterotoxina termolabilă – activează guanilatciclaza

D. !Enterotoxina termostabilă – activează adenilatciclaza
E. Lecitinaza
202. Alegeți particularităţile EHEC:

A. ?!Determină diaree hemoragică
B. !Cauzează sindromul uremic hemolitic
C. Elaborează enterotoxină
D. !Elaborează toxine shiga-like
E. Penetrează şi se multiplică în enterocite
203. Alegeți particularităţile EAggEC:

A. Afectează colonul
B. !Stimulează producerea mucusului cu formarea unui biofilm
C. !Elaborează 2 exotoxine
D. !Determină diaree persistentă
E. Produce toxiinfecție alimentară
204. Selectați particularitățile antigenului K1 al E. coli:

A. Este identic cu antigenul de grup sangvin P şi M
B. !Este identic cu polisialozilglicopeptidele cerebrale la nou-născuţi
C. !Predomină în etiologia meningitelor neonatale
D. !Predomină în etiologia septicemiilor neonatale
E. Predomină în infecţiile căilor urinare
205. Dizenteria se manifestă prin următoarele simptome clinice:

A. !Febră
B. Enterită acută
C. !Colită acută
D. ¡Tenesme
E. Scaune frecvente riziforme
206. Sursele infecţiei în dizenterie pot fi:

A. Maimuţele rhesus
B. Câinii
C. Porcinele
D. !Omul bolnav
E. !Purtătorii sănătoşi
207.Selectați antigenele specifice de tip (A, B, C) ale virusurilor gripale:

antigenul NP (nucleoproteina)
antigenul M ( matrix )
208.Selectați echipamentul enzimatic al virionilor:

A. neuraminidaze
B. Reverstranscriptaze
C. Polimeraze
D. Dehidrogenaze
E. fosfataze
209.Selectați antigenele specifice de subtip ale virusului gripal A:

F. Antigenul M
G. Antigenele NA
H. Antigenul NP
I. Antigenele HA
J. Antigenele nestructurale
63
antigenele H
antigenele N
210.Indicaţi afirmaţiile corecte
K. Rujeola poate fi reprodusă la cobai

L. Virusul gripal de tip B include mai multe subtipuri
M. Genomul virusului HIV conține 2 catene de ARN +
N. Virusul rujeolic se transmite prin vectori
O. Corpusculii Babeș-Negri se pun în evidență prin metoda Giemsa
Receptorul de virus gripal uman, SA α 2,6 galactoză, este dominant pe celulele epiteliale ale mucoasei
nazale, sinusurilor paranazale, faringelui, traheii și bronhiilor
211.Alegeți caracterele specifice virusului gripal A:
formează imunitate specifică de serovariantă
sursă de infecţie este omul şi diverse specii de animale şi păsări
include mai multe variante serologice (serotipuri)
P. Include mai multe subtipuri

Q. Imunitatea postinfecțioasă asigură protecție pentru toate subtipurile virusurilor gripale
R. Formeaza imunitate specifică de subtip
S. ??Sursa infecției este în exclusivitate omul
T. Sursa de infecție este doar omul
212.Enumerați tipurile de vaccinuri gripale:
vii atenuate
inactivate complete
subunitare
213.Selectați caracterele specifice virusului gripal tipul A:

a) [ ] Ca sursă de infecţie serveşte numai omul
b) [x] Suportă variaţii antigenice minore- drift
c) [x] Sensibilă la amantadina
d) [ ] Sensibilă la ribavirina
e) [x] Suportă variaţii antigenice majore - shift
214.Selectați caracterele specifice virusului gripal tipul B:

A. Omul reprezintă practic unica sursă de infecție
B. Nu manifestă variabilitate antigenică
C. Posedă genom ARN liniar –
D. Include mai multe subtipuri
E. Sursa infecției o constituie diverse specii de animale
selectați caracteristicile virusului gripal de tip C
A. Sursa infecției este în exclusivitate omul
B. Sursa infecției o constituie diverse specii de animale
C. Include un singur serotip
D. Include mai multe serotipuri
E. Posedă genom fragmentat
215.Selectați caracterele specifice virusului rabic:

F. Cauzează encefalita acută
G. Se multiplică predominant în cornul lui Ammon
H. Se multiplică în epiteliul glandelor salivare
I. Se multiplică difuz în SNC
J. Se mai numește ,,virus de strada”
incubaţia fixă 5-7 zile

se transmite numai pe cale intracerebrală
este utilizat ca tulpină vaccinală
64
216.Selectați caracterele specifice virusului parotiditei epidemice:

Are tropism pentru țesutul glandular
Familia Paramyxovidae
Virus simplu- ARN
SIMETRIE eicosaedrică
se manifestă prin afectarea glandelor salivare şi SNC

perioada de incubaţie 14-21 zile
este determinata de virusul urlian
sursa de infecţie este exclusiv omul
virusul nu are variante serologice
virusul se cultivă pe ou embrionat de gaină
217.Selectați afirmațiile adevărate despre corpusculii Babeş-Negri:

a) [ ] Se depistează în orice zonă a SNC
b) [x] Se depistează în neuronii din cornul Ammon
c) [ ] Se determină prin metoda de colorare Giemsa
d) [ ] Sunt incluzii intranucleare
e) [x] Sunt incluzii citoplasmatice
218.Selectați caracterele specifice virusului hepatitei A:

a) [ ] Posedă reverstranscriptază
b) [x] Se transmite prin mecanismul fecalo-oral
c) [ ] Se transmite parenteral
d) [ ] Cauzează sindromul diareic la copii
e) [x] În majoritatea cazurilor infecţia evoluează asimptomatic
219.Selectați caracterele specifice virusului rubeolic:
a) [ ] Se transmite prin vectori
b) [x] Se transmite aerogen
c) [x] Se transmite pe cale verticală
d) [x] Cauzează malformaţii congenitale
e) [ ] Infecţia poate fi reprodusă la cobai
10Rubeola este o boală caracterizată prin:
● a) [x] Exantem micromacular
● b) [x] Inflamaţia ganglionilor limfatici occipitali
● c) [x] Manifestări catarale respiratorii
● d) [x] Anomalii fetale
● e) [ ] Hepatosplenomegalie
220.Precizați familiile de virusuri cu rol în oncogeneză

a) [x] Herpesviridae
b) [ ] Picornaviridae
c) [x] Hepadnaviridae
d) [x] Papovaviridae
e) [x] Adenoviridae
221.Precizați familiile de virusuri cu genom ADNcu rol în oncogeneză

● Herpesviridae
● Hepadnaviridae
● Papovaviridae
Adenoviridae-la șobolani doar
oncoviridae
flaviviridae
222.Enumerați virusurile cu caracter oncogen din familia Herpesviridae:
A. Virusul herpes simplex 2
B. Virusul Epstein - Barr
C. Virusul citomegalic
D. Virusul herpes simplex 1
E. Virusul vricelos
65
223.Selectați caracteristici ale virusului HIV:

a) [x] Are genom ARN monocatenar
b) [ ] Genomul conţine ADN dublucatenar
c) [x] Conţine reverstranscriptază
d) [x] Determină sindromul imunodeficienţei dobândite
e) [ ] Determină mononucleoza infecţioasă
224.Selectați agenţii cauzali ai hepatitelor virale cu mecanismul de infectare fecalo-oral:
a) [x] VHA
b) [ ] VHB
c) [ ] VHC
d) [ ] VHD
e) [x] VHE
225.Selectați agenţii cauzali ai hepatitelor virale cu mecanismul parenteral de infectare:
a) [ ] VHA
b) [x] VHB
c) [x] VHC
d) [x] VHD
e) [ ] VHE
226.Selectați virusurile care se transmit pe cale sexuală:

a) [ ] Herpes simplex 1
b) [x] Herpes simplex 2
c) [x] HIV
d) [ ] Hepatitei A
e) [x] Hepatitei B
virusul polimielitei
227.Selectați virusurile care pot fi transmise pe cale verticală:
a) [ ] VHA
b) [x] VHB
c) [ ] VHC
d) [x] VHD
e) [ ] VHE
228.Enumerați cele mai frecvente consecinţe ale hepatitei virale C:

a) [ ] Enterocolita acută
b) [ ] Disbioza
c) [x] Ciroza hepatică
d) [x] Cancer al ficatului
e) [x] Cronicizarea
229.Specificați markerii virusului HBV depistați in serul unei persoane infectate:

a) [ ] Ag HBa
b) [x] Anti - HBs
c) [ ] Ag HBd
d) [x] Anti - HBc
e) [x] Anti - HBe
A. anti-HDc
B. Ag HBc
66
C. Anti-Hbe
D. Ag HDs
E. AgHBs
F. anti-HBe
G. AntiHBc
H. AgHBc
I. Ag HBs
J. AntiHB
230.Indicați familiile din care fac parte virusurile hepatitice:

A. Picornaviridae,
B. Hepadnaviridae,
C. Flaviviridae,
D. Hepeviridae
231.Alegeți ce poate să indice prezența markerului viralAg HBs în serul pacientului:

A. hepatita virală acută(perioada de stare),
B. hepatită virală cronică persistentă
C. portaj/purtător
D. perioada de vindecare
E. stare după vindecare
F. perioada de reconvalescență
232. Indicaţi afirmaţiile corecte:
K. Screeningul infecției hiv se realizează cu teste imunocromatografice rapide
L. Virusul gripal tip B posedă genom fragmentat
M. Celulele țintă pentru virusul HIV sunt limfocitele T CD8
N. Fosfataza face parte din echipamentul enzimatic al virionilor
O. Virusul hepatitei C se atribuie la familie Filoviridae
A. Mononucleoza infecțioasă este provocată de virusul Citomegalc

B. Virusul gripal A este sensibil la amantadină
C. Virusul parotiditei epidemice este membru al genului Paramyxovirus
D. Culturile celulare diploide rezistă doar 4-5 pasaje
E. Virusurile gripale au proprietăți hemaglutinante
233.Alegeți ce poate să indice prezența markerului viral Ag HBe în serul pacientului:

Hepatita acuta(perioada de stare),
hepatită cronică
234.Alegeți ce poate să indice prezența markerului viral Ac anti-HBs în serul pacientului:

A. Hepatita virală acută perioada de vindecare,
B. Stare după vaccinare
C. Hepatită virală cronică activă
D. Hepatită virală acută perioada de stare
E. Hepatita virală cronică persistentă
235.Alegeți ce poate să indice prezența markerului viral IgG anti-HBc în serul pacientului:
hepatită fulminantă,
hepatita cronică activă,
heptită cronica persistentă,
portaj,
vindecare
236.Alegeți ce poate să indice prezența markerului viral Ac anti-HBe în serul pacientului:

vindecare,
portaj
237.Enumerați virusurile din familia Paramyxoviridae:
virusurile paragripale 1,2,3,4,
virusul urlian(parotiditei epidemice),
67
virusul rujeolei,
virusul respirator sincițial
238.Selectați preparate biologice utilizate în profilaxia şi tratamentul rujeolei:

a) [ ] Vaccin inactivat
b) [ ] Ser hiperimun heterolog
c) [x] Imunoglobulină umană standardă
d) [x] Vaccin viu atenuat
e) [ ] Vacinul TABTe
10În diagnosticul oreionului se examinează următoarele prelevate:
Probe lichide
a) [ ] Sputa
b) [x] Saliva
c) [x] Lichidul cefalorahidian
d) [ ] Materiile fecale
e) [x] Urina
239.Enumerați infecțiile provocate de virusurile herpetice:

a) [ ] Variola
b) [x] Varicela
c) [x] Herpes genital
d) [x] Mononucleoza infecţioasă
e) [ ] Rubeola
240.Selectați patologiile cauzate de virusurile herpetice

a) [ ] Variola
b) [x] Zona-Zoster
c) [x] Citomegalie
d) [ ] Rubeola
e) [x] Carcinom nasofaringean
241.Selectați infecțiile cauzate de virusul herpetic tip 3 (VZV):

a) [ ] Variola
b) [ ] Herpes genital
c) [x] Varicela
d) [ ] Mononucleoza infecţioasă
e) [x] Herpes zoster
selectați expresii corecte despre virus Varicela Zoster

A. Este un virus ADN
B. Este un virus cu tropism intestinal
C. Mecanismul de transmitere fecalo-oral
D. Este un virus cu tropism cutanat
E. Este un virus strict uman
242.Selectati enzimele specifice virusului HIV:
A. Reverstranscriptaza ( ARN-aza)
B. integraza
C. hialuronidaza
D. proteaza
E. mucinaza
243.Selectati gene structurale specifice genomului HIV:
gag,
pol,
env
244.Gena gag prezenta la HIV codeaza :

A. Gp120
B. Gp41
68
C. Gp160
D. P24
E. P17
245.Gena pol prezenta la HIV codeaza:

ReversTranscriptaza (p66)
A. integraza (p31),
B. proteaza (p9)
246.Selectati grupele genomice ale HIV-1:

M(main,major),
O(outlier),
N(new)
247.Selectati celulele tinta si rezervorul celular pentru HIV:

Limfocite TCD4+ (Th)
CPA-celule prezentatoare de antigen
248.Un test molecular-genetic pentru infectia HIV este utilizat pentru:

A. Detectarea calitativă a ARN
B. Determinarea serogrupului
C. Determinarea calitativă a Ag
D. Determinarea încărcăturii virale( cantitate de ARN viral)
E. Determinarea calutativă a Ac
încărcătura virală HIV 1

confirmarea diagnostic HIV,
confirmare diagnostic HIV-1 la nou-născuți cu mame infectate
249.Selectati expresiile corecte despre Ag p24 al virusului HIV:

marker direct al infecţiei HIV,
Poate fi detectat în primo-infecţie până la seroconversie (fereastra serologica),
Ag p24 reapare în momentul evoluţiei spre SIDA
CA, a capsidei, majoră
Codificată de gena gag
250.Replicarea HIV este detectată prin evidenţierea:

Ag p24,
RT
ARNv.
251.Selectați caracteristicile specifice virusurilor
F. Pot fi observate la microscopul optic
U. Posedă metabolism fermentativ
V. Posedă metabolism oxidativ
W. Manifestă parazitism intracelular
X. Reprezintă structuri acelulare
- ADN/ARN dispus central, in nucleoproteida

- capsida, compusa din capsomere
- supercapsida (peplos)
- dimensiune mica
- dependente de cel vii
- nu au aparat propriu de sinteza a proteinelor, mitocondrii
- nu se pot replica in lipsa cel gazda
- str acelulare cu potential infectios
- reizstenta naturala la antibiotice
- nu pot fi cultivate pe medii artificiale
69
252.Indicaţi afirmaţiile corecte: Referitor la patogeneza rubeolei se poate afirma următoarele:

A. Virusul se replică local la nivelul epiteliului?, ganglonilor limfatici
B. Singura gazdă este omul
C. Locul inițial al infecției este reprezentat de tractul digestiv
D. După replicare urmează faza de viremie și răspândire în alte țesuturi
E. După viremie apare hipertrofia glandelor parotide
253.Pentru cultivarea virusurilor în laborator pot fi utilizate:

A. animale de laborator
B. ou embrionat de găină cu vârsta de 5-13 zile
C. ou embrionat de găină cu vârsta de 14-20 zile
D. mediul geloză ser
E. culturi de celule
- substraturi celulare: din cel embrionate, cel de rinichi de maimuta/caine/cobai, cel canceroase
- oua embrionate: de gaina de regula
- animale de lab
254.Selectați etapele examenului virusologic:

- izolarea virusului
- evidentierea (indicarea) reproducerii virale
- identificarea virusului
255.Indicați modificările produce de virusuri la cultivarea lor pe culturi de celule:

F. aglutinarea trombocitelor
G. efect citopatic
H. glutinarea proteinei serice
I. formarea coloniilor specifice la suprafața celulelor ??
J. apariția incluziunilor nucleare
selectați metoda de sterilizare a mediilor de cultură utilizate pentru creșterea culturilor celulare
A. autoclavare la 120*C
B. autoclavare la 110*C
C. fracționat la 100*C
D. filtrare
E. tindalizare
- efect citopatic : litic/citotoxic/formare de sincitii
- formare de plaje (folosit in clonarea virusurilor)
- incluzii virale (puse in evidenta prin cooratii)
- hemadsorbtia si activitate hemaglutinanta (la virusurile gripale/paragripale care au hematinine pe
membrana cel-fixarea hematiilor la cultura)
- inhibitia metabolica
- interferenta
- transformarea celulara (virusurile oncogene)
256.Selectați proprietățile neuraminidazei virusului gripal tipul A:
Neuraminidaza (NA, N) N1 – N11
Tetramer, polipeptid unic
Funcţii :
1. Clivează legătura dintre acidul sialic şi glucidul alăturat (tratarea celulelor cu neuraminidază
impiedică infecţia celulei cu virus)
2. Ajută în prevenirea superinfecției celulelor deja infectate
3. Poate inactiva receptorii mucoproteici solubili din secrețiile respiratorii
4. Asigură detaşarea virionilor înmuguriţi prin eliminarea acidului sialic din receptorii celulari
Anticorpii anti-NA limitează diseminarea virionilor
257.Selectați proprietățile hemaglutininei virusului gripal tipul A:

F. Asigură fixarea specifică a virionilor la receptorii celulari ce conțin acid sialic
G. Contribuie la fuziunea supercapsidei cu membrana celulei-gazdă
H. Previne superinfecția celulelor deja infectate
I. Inactivează receptorii mucoproteici solubili din secrețiile respiratorii
70
J. Asigură detașarea virionilor în procesul înmuguririi
258.Indicați subtipurile umane ale virusului gripal tipul A:

La om – H1, H2, H3 şi N1, N2 (H1N1; H2N2; H3N2)
259. Indicaţi afirmaţiile corecte Referitor la replicarea virusurilor se pot afirma următoarele:
P. Recunoașterea celulei gazdă are loc înaintea atașării virusului de celula gazdă
Q. Ultima etapă este reprezentată de eliberarea virionilor progeni din celula gazdă
R. Prima etapă o reprezintă penetrarea virusului în celula gazdă
S. Sinteza macromoleculară are loc înaintea decapsidării virusului
T. Recunoașterea celulei gazdă are loc după penetrarea virusului în celula gazdă
260.Selectați virusurile ce manifestă variabilitate antigenică pronunțată:

A. virusul gripal A
B. virusul hepatitei C (HCV)
C. HIV1
D. Virusul rubeolic
E. Virusul urlian
F. Virusul hepatitei B
261.Selectați hepatitele virale cu mecanismul de transmitere fecal-oral:
Hepatita A
Hepatita E
262.Selectați hepatitele virale cu mecanismul de transmitere parenteral:

Hepatitele B,
C,
D
263.Selectați virusurile hepatitice cu genom ARN:

A. VHC
B. HDV
C. HEV
D. HAV
E. VHB
Hepatitele A, C, D, E
264.Indicați markerii virali serici ai hepatitei virale B acute:

Ag HBs
Ag HBc (doar in nucleul hepatocitelor, nu in ser)
Ag Hbe
ADNpol
Ac anti-HBc
Ac anti-Hbe
Ac anti-HBs
265.Selectați virusurile din familia Herpesviridae:

HSV-1, HSV-2- virus herpetic
VZV- varicela Herpes Zoster
citomegalovirus
266.Indicați celulele-țintă pentru virusul Epstein-Barr (EBV):

Celulele-ţintă pentru EBV - limfocitele B
celulele epiteliale ale oro- şi rinofaringelui.
267.Indicați celulele-țintă pentru virusul citomegalic (CMV):

F. Macrofagii
G. Limfocitele T
H. Eritrocitele
I. Celulele dendritice
71
J. Leucocitele
macrofagele,
leucocitele,
celulele endoteliale,
limfocitele T şi B,
celulele-suşă din măduva osoasă,
celulele epiteliale ale canalelor glandulare.
268.Selectați categoriile taxonomive ale virusurilor HIV:

- familia Retroviridae
- subfamilia Orthovirinae
genurile Alpharetrovirus
269.Indicați proprietățile morfo-structurale ale virusurilor HIV:
- 2 catene ARN+ identice, nu se utilizeaza ca ARNm
- reverstranscriptaza RT p66 cu functie de ribonucleaza
- integraza p31
- capsida trunchi de con, din 2 proteine, p24-CA, majora si p7-NP,minora
- supercapsida cu 2 GP virale (120 si 41)
- proteina p17 care captuseste stratul intern al supercapsidei
- nucleoid (p27, p7, p17)
- forma sferica
- dimensiuni 80-130 nm
270. Indicați mecanismele distrugerii limfocitelot TCD4 în cursul infecției cu HIV:

F. Citoliza directă indusă de HIV
G. Moarte prin apoptoză
H. Picnoza nucleului
I. Distrugerea prin intermediul limfocitelor Tc (TCD8)
J. Hiperactivarea prin IFN gamma
a) [x] Microscopia electronică

b) [x] Ultracentrifugare
c) [ ] Microscopia luminiscentă
d) [ ] Analiza radioimună
e) [x] Ultrafiltrare
Următoarele variante referitoare la evoluția infecției HBV sunt adevărate:

K. AgHBc se evidențiază din perioada de incubație, imediat după apariția AgHBs, dispare
atunci când apar anticorpi antiHBe, detectarea lui indică infecțiozitate crescută a serului
pacientului
L. ??Markerii virali se detectează în sânge prin ELISA I
M. Markerii virali se detectează în sânge prin ELISA II
N. Anticorpii antiHBc sunt primii anticorpi produși, apar o dată cu simptomele bolii și
persistă mai mulți ani, se determină IgM sau Ig totale ( IgM și IgG)
O. AgHBc se evidențiază primul, apare în perioada de incubație, scade în convalescență, dispare cu
apariția anticorpilor antiHBd, detecția lui după 6 luni semnifică cronicizare
Despre structura virusurilor se poate spune că:

A. Virusurile neanvelopate prezintă doar nucleocapsidă
B. Învelișul proteic se numește genom viral
C. Structura de bază o reprezintă nucleocapsida
D. Miezul nucleocapsidei conține acid nucleic
E. Virusurile pot prezenta un înveliș extern lipoproteic numit peplos
72
Selectați termenii de administrare a vaccinului ROR cobform calendarului vaccinărilor RM

A. 12 ani
B. 15-16 ani
C. 12 luni
D. 6-7 ani
E. 2-4-6 luni

ENUNTURI - 2020 Final Rezolvate

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ENUNTURI - 2020 Final Rezolvate

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Complement simplu

1. Precizați caracterul morfotinctorial al T. pallidum :

f. Posedă până la 18 spire mici, compact dispuse una de alta

k. Posedă până la 18 spire mici, compact dispuse una de alta

2. Precizați caracterul morfotinctorial al B. recurrentis:

a. Posedă până la 18 spire mici, compact dispuse una de alta

3. Precizați caracterul morfotinctorial al L. interrogans:

A. Posedă până la 18 spire mici, compact dispuse una de alta

4. Indicați specia de spirochete care posedă multiple serovariante:

5. Indicați specia de spirochete care are în calitate de vectori căpușele:

6. Indicați specia de spirochete care are în calitate de vector păduchele:

7. Indicați specia de spirochete care se cultivă la 28-30 C:?

8. Indicați specia de spirochete care nu poate fi cultivată pe medii de cultură in vitro:?

9. Selectați maladia care poate fi transmisă pe cale alimentară:

10. Precizați prelevatul în care poate fi depistată microscopic B. recurrentis:

11. Selectați reacția serologică ce permite identificarea serovariantelor de leptospire:

12. Selectați reacția utilizată pentru seroidentificarea leptospirelor:

16. Selectati reacţia alergică intradermică utilizata În diagnosticul brucelozei:

17. Intradermoreacţia Burnet determină hipersensibilitatea de tip IV în:

18. Alegeti mediul electiv pentru cultivarea brucelelor:

19. Hemocultura în diagnosticul brucelozei se obţine timp de:

20. Selectati habitatul natural al B. melitensis:

21. Brucelele sunt bacterii: toate G- produc endotoxină la distrugere

22. Selectati reactia serologica indicata pentru diagnosticul brucelozei:

23. Selectati specia de brucele carboxifile:

25. Selectati mediul de cultură electiv pentru cultivarea F. tularensis:

29. Selectati infectia predominant forma ulcero-ganglionară..

30. Indicaţi caracteristicile reprezentanţilor din Genul Francisella

32. Selectati factorul de patogenitate specific pentru F.tularensis:

33. Formează spori în mediul exterior şi capsulă în organismul infectat

34. B. anthracis face parte din familia:

35. Toxina B. anthracis posedă efect:

41. Selectati factorul de patogenitate specific pentru B.anthracis:

44. Reacţia de precipitare inelară se efectuează în diagnosticul:

46. Se manifestă preponderent forma bubonică sau pulmonară în:

47. Y. pestis aparţine familiei:

49. Y. pestis în frotiuri-amprente colorate Gram reprezintă:

52. Selectati factorul de patogenitate specific pentru Y. Pestis

53. Indicați patologia cauzată mai frecvent de S. saprophyticus:

55. Indicați specia de bacterii care posedă proteina A:

59. Indicați acțiunea streptolizinelor:

60. Indicați acțiunea streptokinazei:

61. Indicați acțiunea eritrotoxinei elaborate de S. pyogenes:

63. Indicați aspectul hemolizei pe geloză-sânge, caracteristic streptococilor beta-hemolitici:

64. Indicați aspectul hemolizei pe geloză-sânge, caracteristic streptococilor alfa-hemolitici:

65. Indicați factorul de patogenitate al S. pyogenes implicat în etiologia scarlatinei:

64. Leziunile articulare și cardiace post-streptococice sunt provocate de :

Selectați afirmațiile adevărate desore stafilococi:

Din calendarul de vaccinare S pneumoniae

Ce simptom este caracteristic pentru meningococemie?

71. Selectați cocii piogeni:S.pyogenes

73. Selectați mediul pentru izolarea N. meningitidis din LCR:

75. Indicați principala metodă de diagnostic de laborator în gonoreea acută:

E. Sursa infecţiei o constituie animalele

Numiţi caracteristica microorganismelor din genul Corynebacterium:

A. Creşte lent pe medii uzuale

80. Numiţi factorul de patogenitate al C. diphtheriae:

81. Indicati mediul utilizat pentru izolarea culturii pure de C. diphtheriae:

82. Indicati preparatul biologic pentru tratamentul specific al difteriei:

83. Numiţi specia din genulCorynebacterium- C. Diphtheriae

84. Numiţi particularitatea morfobiologică aC. Diphtheriae

85. Alegeţi denumirea corectă a biovarianteiC. diphtheriae:

87. Numiţi sursa de infecţie la difterie: