PROFILAXIA INFECŢIEI

NOSOCOMIALE.
ANTISEPSIA
 Noţiune de infecţie nosocomială. Măsurile
sanitaro-antiepidemice de profilaxie a
infecţiei nosocomiale conform Ghidului de
supraveghere şi control în infecţiile
nosocomiale a MS din RM.

 Sursele şi căile de răspîndire a infecţiei.

 Antisepsia, definiţie. Metodele antisepsiei.

este infecţia intraspitalicească, adică
infecţia achiziţionată (preluată) de
pacient în instituţia medico-sanitară,
precum şi personalul medical în timpul
activităţii profesionale.
 Pentru pătrunderea infecţiei în
organizm este necesară “poarta de
intrare”, adică lezarea tegumentelor.
Infecţia chirurgicală depinde de 2
factori :

1. Cantitatea şi virulenţa microbilor

pătrunşi în organizm.

2. Forţele de apărare a organizmului.

Exogenă

Endogenă
 infecţia aeriană - din mediu extern - din aer;

 infecţia prin contact - de pe obiectele care s-au atins de

plagă (mîini, mănuşi, lenjerie, material de pansament
etc.);

 infecţia prin picături - cu saliva şi picături eliminate în

timpul tusei, vorbirii, strănutului;

 infecţie prin continuitate – de la nivelul învelişului

cutanat cînd nu este decontaminarea eficace a cîmpului
operator, delimitarea cîmpului operator cu cîmpuri
sterile;

 infecţia prin implantare - de pe obiectele lăsate în plagă

(material de sutură, tampoane, drenuri continue,
implanturi, proteze vasculare etc.).
Microbii se găsesc în
organismul bolnavului
(piodermii, amigdalite,
inflamaţia căilor respiratorii ) şi
pot fi transportaţi în plagă prin
cale hematogenă sau
limfogenă.
Un complex de măsuri menite să
distrugă sau să micşoreze numărul
microbilor în plagă. Este o metodă
curativă care are funcţia de a curăţi
organismul de puroi, de infecţie.
Scopul ei constă în asigurarea
condiţiilor de eliminare a secreţiilor
din plagă în pansament prin
intermediul drenurilor şi procedeelr
fizioterapeutice. Ca tipuri de drene se
folosesc meşe din tifon, fîşii din
caucic, drene tubulare din mase
plastice ce asigură eliminarea
continuă a secreţiilor purulente din
plagă.
 Meşele din tifon se îmbibă în sol.
Hipertonică (NaCl 10%) care avînd o
presiune osmotică mult mai mare
decît a lichidului tisular contribuie la
absorbţia şi evacuarea secreţiilor
purulente. Paralel cu drenarea se
utilizează proceduri fizioterapeutice
ca: iradierea cu raze ultraviolete,
razele ultrascurte, ultrasunetul cu
diverse preparate, electroforeza,
Laseroterapia, magnitoterapia
precum şi radioterapia.
îndepărtarea din plagă a ţesuturilor
neviabile, ce reprezintă un mediu nutritiv
pentru microbi. In acest scop se face
toaleta primară chirurgicală a plăgii.
Chirurgul rus Ciarucovschii scria: “Plaga
prin contuzie trebuie transformată în plagă
prin tăiere cu unirea rapidă a marginilor
ei” – deci el propunea toaleta primară
chirurgicală a plăgii (TPChP) cu aplicarea
suturii primare. Ea constă în excizia
ţesuturilor devitalizate de pe marginile,
pereţii şi baza plăgii în limita ţesuturilor
sănătoase şi aplicarea suturilor.
este cea mai frecvent aplicată şi
constă în utilizarea diferitor substanţe
chimice cu acţiune bactericidă. Se
folosesc soluţiile antiseptice la baza
cărora stau procesele de denaturare
a proteinelor, de oxidare cu blocarea
enzimelor celulare, de coagulare a
albuminelor, de deshidratare etc.
 Alcoolul etilic dereglează schimbul de
substanţe în celula microbiană ce duce
la moartea ei. Alcoolul etilic de 70%
are o acţiune bactericidă mai
pronunţată decît Alcoolul etilic de 96%,
care are o acţiune mai rapidă, însă mai
superficială. Se utilizează pentru:
1. Decontaminarea măinilor;
2. Decontaminarea cîmpului operator;
3. Sterilizarea instrumentelor de metal
cu tăiş şi instrumentelor optice;
4. Sterilizarea şi păstrarea materialului
de sutură.
1. Sol alcoolică de Iod 1%, 2%, pentru
dezinfectarea marginilor plăgii, câmpului
operator, lojelor unghiale.
2. Sol. Iodonat 1% – un complex din Iod
activ şi sulfaţi, are acţiune bactericidă
mai pronunţată decît sol. Alcoolică de Iod.
Se utilizează pentru decontaminarea
tegumentelor – mîinilor, cîmpului operator,
marginilor plăgii; pentru sterilizarea
catgutului.
3. Sol. Betadină - 1000,0 are un spectru
larg de acţiune (bactericid,fungicid,
virusocid etc.). Se livrează sub formă
de soluţie, unguent,săpun lichid.

Soluţia de Betadină se utilizează

pentru decontaminarea tegumentelor
şi a mucoaselor, tratamentul plăgilor
aseptice şi septic, tratamentul
infecţiilor cutanate.
Săpunul de Betadină este aplicat
pentru dezinfecţia (decontaminarea)
mîinilor înainte de intervenţii
medicale.

Unguentul de Betadină se aplică în

tratamentul combustiilor, plăgilor
purulente, a ulcerelor trofice, a
escarelor etc.
4. Iodoforii: 1) iodopirin, 2) iodolan – au
o acţiune bactericidă puternică. Se
utilizează ca şi Iodul 1-5%.

5. Sol. Lugol pentru tratamentul

infecţiilor ORL.

6. Sol. Cloramina 3% - pentru

dezinfecţia suprafeţelor, obiectelor de
îngrijire.
În prezenţa substanţelor organice
oxidanţii elimină oxigen atomar ce
distruge microbii. Spuma care se
formează în procesul de oxidare
contribuie la curăţirea plăgii de puroi.
Oxidanţii au acţiune bactericidă
absolută asupra germenilor anaerobi şi
bacteriostatică asupra celorlalte grupe
de microbi.
1. Sol. Peroxid de hydrogen 3% – se
foloseşte pentru toaleta primară a
plăgilor aciidentale, tratamentul
plăgilor purulente, profilaxia şi
tratamentul infecţiilor anaerobe.
2. Sol. Peroxid de hydrogen 4%, 6%, 9%
- pentru sterilizarea instrumentelor,
prelucrarea suprafeţelor şi obiectelor
de îngrijire.
3. Sol. Permanganat de Kaliu 0,1%, 0.5%
- pentru prelucrarea plăgilor purulente,
instilaţii a vezicii urinare, pentru
tratamentul combustiilor. Posedă o
acţiune antiesperantă.
1. Sol. Diclorura de Mercur,

2. Sol. Nitratul de Argint,

3. Xeroformul întră în componenţa ung.

Vişnevschi)
1. Verde de briliant 1% - 2% - pentru
badijonarea marginilor plăgii,
tratamentul plăgilor superficiale. Are
acţiune bactericidă foarte pronunţată,
distruge cele mai rezistente forme de
microbi.
2. Albastru de metilen 3% pentru
prelucrarea ulceraţiilor, escoriaţiilor,
fisurilor de mamelon.
3. Sol.Rivanol - acţionează asupra
infecţiei cocice. Se utilizează pentru
tratamentul combustiilor, plăgilor
0,05% - 0,1%
1. Sol. Furacilina – 1:5000 (0,5%) - este
folosită în tratamentul plăgilor
purulente, combustiilor, lavajul
continuu a cavităţilor, a proceselor
purulente cu drenare închisă şi a
vezicii urinare.
1. Sol. Clorhexidina 20% - 500,0. Clorhexidina are acţiune
bactericidă pronunţată, însă nu acţionează asupra
viruşilor, şi a agenţilor sporulaţi.

Se utilizează sol. alcoolică de Clorhexidină 0,5% (1:40)

pentru dezinfecţia mîinilor. Pentru sterilizarea
instrumentelor se foloseşte sol. Clorhexidină

0,1% (1:1000).

2. Sol. Dioxidină 0,5%, 1% - 10,0. Se livrează în ampule de

10ml, are acţiune bactericidă, se utilizează în
tratamentul plăgilor purulente, lavajul cavităţilor şi
instilaţii în vezica urinară. Sol. Clorhexidină 0,5% se
paote perfuza i/v în sepsis
1. Preparatul C-4 este compus din 81 ml sol. Acid formic
de 85% şi171 ml sol. Perhidrol de 33%. Soluţia de bază se
prepară într-un vas de sticlă închis ermetic care se
păstrează în frigider timp de 2 ore. Din această soluţie
se prepară soluţia de lucru dizolvînd-o în 10 l de apă
distilată. Soluţia îşi păstrează calităţile 24 ore.
Preparatul posedă acţiune

bactericidă şi sporocidă puternică. Se utilizează pentru:

decontaminarea mîinilor şi cîmpului operator; sterilizarea
instrumentelor chirurgicale;

decontaminarea obiectelor de îngrijire şi suprafeţelor în

blocul operator.
2. Sol. Hipertonică de NaCl 10% se
utilizează în tratamentul plăgilor
purulente în faza de inflamaţie – se
îmbibă drenele din tifon şi se
întroduc în plagă.
3. Sol. Bicarbonat de Na 2% - se
utilizează pentru decontaminarea
prin fierbere a instrumentelor
chirurgicale şi a mănuşilor.
constă în utilizarea antibioticelor,

serurilor, vaccinurilor, globulinelor,

fermenţilor proteolitici,

bacteriofagilor, derivatelor sîngelui.

I. Antibioterapia – se administrează
parenteral i/m, i/v, i/a şi local

1. Grupa penicilinei

- Benzilpenicilină

- Amoxicilină

- Amoxiclav, - Augumentină

- Ampiox
2. Grupa cefalosporinelor
- Forsef
- Zinacef, Zinat
- Medocef
- Cefazolină
- Cefatoxim
3. Gr. Chinolonului
- Ciprofloxacina
3. Grupa tetraciclinei

4. Grupa aminoglicozidelor –
(nefrotoxice, ototoxice.)

- Kanamicina

- Ghentamicina

5. Grupa macrolidelor

- Azitromicina
Antibiotice de diverse grupe
- Lincomicină hidrocloridă ampule 30%, capsule 0,25

- Polimixină M sulfat flacoane 0,5- 1,0 i/m, pastile 0,5.

Paralel cu antibioterapia se indică antibiotice

antimicotice pentru combaterea candidozei.

- Flucoral 1 caps 150 mg în 7 zile la a 3 zi de

tratament

- Fluconazol 1 caps 150 mg în 7 zile la a 3 zi de

tratament

- Micosist 1 caps 150 mg în 7 zile a 3 zi de tratament

este complexul de măsuri menite să
prevină pătrunderea infecţiei în plagă.
Ea cuprinde :
1. măsuri organizatorice
2. utilizarea factorilor fizici
3. preparatele chimice
4. metode biologice
Asepsia a deschis o eră nouă în
dezvoltarea chirurgiei.
Legea fundamentală a

chirurgiei care trebuie

respectată cu stricteţe este -

totul ce vine în contact cu

plaga trebuie să fie steril.

(decontaminarea) este
îndepărtarea sau distrugerea
germenilor (microbilor) de pe
piele, de pe mucoase, din plăgi, de
pe obiecte de îngrijire, din
încăperi etc. Prin dezinfecţie sînt
distruşi sau îndepărtaţi gemenii
obişnuiţi, dar nu toţi şi nici un caz
cei sporulaţi sau virusurile.
Aceştia din urmă sânt distruşi
numai prin sterilizare.
este distrugerea microbilor şi sporilor.
Sânt aplicate mai multe metode de
sterilizare.
1. Sterilizarea prin flambare
2. Sterilizarea cu aer uscat şi fierbinte
3. Sterilizarea cu aburi sub presiune
(autoclavarea)
4. Sterilizarea prin fierbere
5. Sterilizarea cu substanţe chimice
6. Sterilizarea cu raze gama.
pentru instrumentele de metal, sticlă: se sterilizează la
180o-200o timp de o oră. După ce instrumentele

au trecut perioada de presterilizare sunt legate cîte 10

bucăţi de acelaş fel, aşezate pe reţiaua metalică şi
introduse în etuvă (pupinel) .

Se conectează etuva în reţeaua electrică şi cînd a atins

t˚ 180 - 200˚se fixează timpul. Se sterilisează 60 min (1
oră). După sterilizare uşa se va deschide cînd t° va
scădea la 50°C.

Pentru controlul sterilităţii se folosesc: indicatori

speciali - teste termocolor şi examenul bacteriologic
care se efectuează 1 dată la 10 zile.
Cu aburi sub presiune. Se sterilizează echipamentul
chirurgical, materialul de pansament, cîmpurile,
lenjeria folosită la operaţii.
1.Metodele de aranjare a materialelor în casolete:
2.Metoda universală - materialele se aşează în
straturi orizontale, iar în fiecare strat, pe
sectoare în ordinea inversă etapelor de utilizare.
Aşa metodă se utilizează de regulă în sălile de
pansamente, în sălile de chirurgie mică (condiţii
de ambulator).
3.Metoda separată (după tipul materialului). În
casoletă se aşează un singur tip de material
(halate, cearşafuri, material de pansament,
cîmpuri etc.)
4. Metoda specifică (foarte rar) se aşează toate
materialele pentru o
anumită operaţie (apendicectomia,
colecistectomia etc.)
1.Pregătirea casoletelor pentru sterilizare
se efectuează în sălile de pansamente
sau în blocul operator .
2.Preventiv casoleta în interior se
prelucrează cu sol. Peroxid de hidrogen
6%.
3.Se aşterne un scutec cu colţurile în
afară,
4.Fiecare material se aşează în aşa fel ca
să ocupe cît mai puţin loc şi să fie uşor
de scos, fără să se atingă de celelalte
materiale; uşor să se desfăşoare.
5.Materialul se aşează liber, ca să
pătrunda uşor aburii: orizontal- pe
straturi, sau vertical – pe sectoare.
6.Materialul se aşează într-o ordine
strictă şi consecutivă. Numărul
materialului e bine ştiut.
Şerveţelele se leagă cîte 10 bucăţi.
 Compresele medii cîte 10 bucăţi.
 Compresele mici (triunghiulare) cîte 50
– 100 în legătură.
7. Sterilizarea conţinutului casoletei se
verifică amplasînd teste de control: la
fund, la mijloc, la suprafaţă.
8. Casoleta se închide, orificiile laterale
se deschid mişcînd centura metalică
9. De mîner se fixează o etichetă pe care
se scrie: secţia, conţinutul, data şi
semnătura a/m responsabil de
pregătirea casoletei.
Casoleta se amplasează în autoclav.
Parametrii de sterilizare sînt

 La presiune de 1 atm, t˚ - 120˚ se

sterilizează o oră.

 La presiune 1,5 atm, t˚ atinge 127˚ se

sterilizează 45 min.

 La presiunea 2 atm, t˚ ajunge 134˚ se

sterilizează 30 min.
se sterilizează instrumente de metal,
obiecte din sticlă, din cauciuc.
Sterilizarea se face în apă distilată în
stare demontată timp de 1 oră.
Materialele se aşează în fierbător, se
toarnă apă distilată, se întroduce în
reţea sau se aprinde flacăra şi se fierbe
timp de o oră. Controlul sterilităţii –
examenul bacteriologic.
se sterilizaeză mai mult instrumentele
ghirurgicale cu tăiş care nu pot fi supuse
sterilizării la temperatură înaltă. Se
cufundă:
 În alcool etilic 96˚ pe 2 ore fără a le
astupa.
 În soluţie C–4 timp de 10 – 15 min.
 În sol. Peroxid de hidrogen 6% - 6 ore
 În sol. Clorhexidină 1: 1000 – 2 ore.
 În sol. Saidex 2% - 10 ore
 În secusept –forte 4% - 6ore
 În vapori de Oxid de etilen pe 16 ore
 În sol. Lizoformină 3000 8%- 6ore
Se aşează instrumentele într-un vas
metalic, se toarnă deasupra alcool
etilic 96 şi se aprinde. Cînd s-a stins
flacăra instrumentele pot fi folosite.
Se foloseşte în stări extremale, prin
aşa metodă instrumentele repede se
uzează, şi nu se atinge sterilizarea
deplină.
Este o metodă de sterilizare prin mijloace
fizice. Se foloseşte numai de industriile care
fabrică materiale de o singură întrebuinţare
care sedeteriorează prin căldură –materiale
din polietilen, polivinil-cloruri,nylon,
polistiren, hârtie, lână, vată, cauciuc etc.
Instalaţia este foarte costisitoare, este
necesar de a lua măsuri speciale contra
radiaţiilor,ocupă un spaţiu mare şi are o
capacitate extrem de mare de lucru.
Testul termocolor - se amplasează benzi de hîrtie
cu dungă colorată care la t 120C îşi schimbă
culoarea.
b) Metoda bacteriologică: În eprubetă se introduce
material de pansament din conţinutul
casoletei, se trimite în laboratorul bacteriologic
pentru a fi însămînţat pe medii nutritive. Dacă
lipseşte creşterea coloniilor – materialul este
steril. Această metodă se face odată la 10 zile.
c) Metoda bazată pe atingerea punctului de topire:
La baza, mijlocul şi deasupra conţinutului în
casoletă se amplasează fiole cu praf de acid
benzoic ( 120), glucoză(124), ureia (132). Dacă
t˚ în sterilizator s-a ridicat mai sus de 110˚, atunci
praful se va topi.
Decontaminarea presterilizatorie a instrumentarului
chirurgical include următoarele etape:

a) curăţirea mecanică, (spălarea) – instrumentele se spală cu

peria sub jet de apă. Dacă nu există dezinfectarea
centralizată a deşeurilor atunci se spală într-un container
cu multă apă în care instrumentele se colectează.

b) dezinfectarea - se realizeaz prin:

- fierbere în sol bicarbonat de Na 2% timp de 15 min;

- imersie(expoziţie) în una din soluţii:

Peroxid de hidrogen 6% 30-60 min;

Profic 0,25% - 1 oră; 0,5% - 30 min; 1% - 15 min.

Lizoformin 2% 30-60min;

Tabidez - ………………………………

Chiroseptol ………………………………..

Efect forte ……………………………………….

c) clătirea sub jet de apă – se clătesc
minuţios sub jet de apă;
d) clătirea în 2 vase cu apă distilată
sterilă - se clătesc consecutiv în două
vase cu apă distilată sterilă;
e) uscarea – se usucă pe un scutec
(cearşaf) steril sau în pupinel la t de
80C;
f) controlul calităţii. Se supun controlului
presterilizării 10% din instrumente.
Cu reactivele:
- Cu Benzidină
- Cu Azopiram
- Cu Amidopirină
Se picură 3 picături a unui dintre
reactivele enumerate sau se şterg cu
un tampon îmbibat. În cazul prezenţei
sîngelui apare culoarea verzuie-
albăstruie. În asemenea caz se repetă
prelucrarea de la început.
Instrumentele supuse controlului
presterilizării se clătesc în apă
distilată, apoi se usucă.
Cu sol.Fenoftaleină - se picură
pe instrument 1-2 picăuri de
soluţie de Fenoftaleină 1%.
Prezenţa detergentului se
denotă prin apariţia culorii
roze. În acest caz
instrumentele se vor clăti din
nou.
Pregătirea soluţiei complexe
I. Variantă: apă 895 ml; H2O2 6% - 100 ml;
detergent 5 gr.
Variantă : apă 795 ml; H2O2 3 % - 200 ml;
detergent 5 gr.
Vartiantă: apă 975 ml; H2O2 33 % - 20 ml;
detergent 5 gr.
Instrumentele demontate se scufundă în soluţie
complexă încălzită la temperatura 50◦ timp
de 30 minute. Conform instrucţiei, timpul
pentru dezinfectare se fixează de
lascufuhdarea ultimului instrument. Apoi cu
un tampon sau peria se spală
fiecare detaliu. Se clătesc bine sub un jet de
apă. Se pun la uscare pe un scutec curat.
Se face controlul decontaminării
presterilizatorii.
Organizarea şi utilarea corectă a secţiei
de chirurgie determină în mare măsură
succesul tratamentului bolnavilor
chirurgicali.

1. Secţia aseptică

2. Secţia septică

Secţiile sânt compuse din săli de

pansamente, saloane, bloc sanitar,
săli de tratament, sufragerie, cameră
pentru lenjerie, camera medicilor etc..
Blocul operator se găseşte sub
permanentă supraveghere a a/m şefă
din sala de operaţie. Curăţenia se face
numai pe cale umedă :
1. Curăţenia preventivă – înainte de
începerea operaţiei se prelucrează
toate suprafeţele cu una din soluţiile
dezinfectante (Tabidez, Chiroseptol,
Peroxid de hidrogen 6%, sol. Profic
etc.).
2. Curăţenia curentă – în timpul operaţiei,
infirmiera strânge de jos toate deşeurile
murdărite de sînge ce cad pe podea iar
locul respectiv se dezinfectează.
3. Curăţenia definitivă – la sfîrşitul zilei de
operaţie toate materialele şi instrumentele
nefolosite se transferă în săli auxiliare. Se
dezinfectează toate suprafeţele verticale
şi
orizontale, mobilierul şi utilajul tot se
dezinfectează. Apoi se conectează lampa
de cuarţ timp de 4-5 ore.
4. Curăţenia generală – o dată pe săptămînă
se face curăţenia mecanică şi chimică a
tot ce există – ferestre, plafoane, etc. În
această zi operaţiile sînt suspendate.
Decontaminarea mînilor

decurge în 2 nivele:

- Spălarea măinilor

- Decontaminarea mîinilor
se efectuează în sala preoperatorie înainte
de începutul operaţiei.
Este absolut necesar ca unghiile să fie
tăiate scurt, fără ojă, bijuteriile să fie
scoase de pe mîini. Mîinile să fie fără
leziuni, traume, infectări, escoriaţii.
Spălarea mîinilor se face sub jet de apă
caldă şi săpun lichid de preferat săpun
antiseptic.
- Mîinile săpunite abundent se fricţionează
minuţios una de alta pe toate suprafeţele
într-o ordine consecutvă:
- se fricţionează palmă de palmă;
cu palma stîngă pe partea posterioară a mîinii
drepte şi invers;
- palmele cu degetele încrucişate şi desfăcute
timp de 1 minut;
- fricţionarea cu partea posterioară a
degetelor îndoite pep alma altei mîini;
- succesiv prin mişcări circulare de fricţionat
degetele mari ale ambelor mîini;
- succesiv prin mişcări circulare şi în diverse
direcţii, de fricţionat cu vîrfurile degetelor
palmele ambelor mîini;
- succesiv se spală pielea antebraţelor pînă la
cot.
Decontaminarea

chirurgicală a mîinilor în

timpul spălării mîinilor nu

se atinge de ceva

suprafeţe , flacon etc.

Înainte de a dezinfecta mâinile după această

metodă nu este neapărat nevoie să se spele

mâinile în prealabil 5 min cu apă caldă şi

săpun. Dacă mâinile sunt murdare, atunci se

spală cu apă caldă, perie şi săpun timp de 5

min. săpunîndule de 2-3 ori.

 Mîinile se spală cu apă şi săpun timp
de 15 min pînă la cot;

Se usucă cu prosopul steril;

Se decontaminează de 3 ori cu 3
comprese a cite 3 min cu sol. Alcool
etilic 80%
Pregătirea soluţiei:

- Clorhexidină 20% se dizolvă în alcool de 70 ° în raport

de 1:40

Tehnica efectuării:

1. Mîinile se spală sub jet de apă caldă şi săpun timp

de 2-3 min.

2. Se usucă cu un prosop steril.

3. Se fricţionează energic mîinile de 2 ori cu comprese

îmbibate în soluţia alcoolică de
Clorhexidină 0,5% timp de 2-3 min pînă la uscare.
1. Mîinile se spală timp de un minut sub
jet de apă caldă şi săpun.

2. Se usucă cu prosop steril.

3. Se spală într-un lighean cu soluţie C-

4 timp de 1 min.

4.Se usucă cu o meşă sterilă, se îmbracă

mănuşile.
In ajunul operaţiei programate bolnavul
primeşte duşul, îşi schimbă lenjeria de
corp.
Dimineaţa, în ziua operaţiei părul în
regiunea operaţiei se rade. După ras
pielea se badijonează cu alcool de 70%.
Se transportă în sala de operaţii.
Pentru dezinfectarea pielii din cîmpul de
operaţie se folosesc mai multe soluţii
antiseptice :
1. Alcool 80%
2. Bigluconat de clorhexidină 0,5%
3. Iodonat 1%
4. C-4
1. Înainte de delimitarea cîmpului operator pielea se
badijonează cu soluţia antiseptică pe o suprafaţă mai
mare decât cîmpul operator (ex. în laparatomie – se
prelucrează toată suprafaţa abdomenului). Prelucrarea
se face de 2 ori (cu sol Iodonat 1%, apoi cu Alcool
etilic 70%) începînd cu locul viitoarei incizii spre
periferie uniform pe o suprafaţă vastă.
2. Se delimitează cîmpul operator cu lenjerie. A/m
serveşte lenjeria:cearşaful pentru cîmpul operator cu
orificiul special. Serveşte 2 scutece îndoite pe 1/3
aşezate paralel şi 4 raci care se maschează sub
marginile scutecelor.
3. După delimitarea câmpului de operator cu lenjerie se
badijonează a 2 oară cu sol. antiseptică.
4. A treia badijonare se face înainte de a aplica suturile.
5. A patra badijonare - după aplicarea suturilor.
Firele de sutură după proprietatea de absorbţie
se impart în:
1. Resorbabile -
a) de origine animală - catgut simplu şi cromat
(în multe ţări nu se mai foloseşte deoarece
provoacă alergii) ,
b) fire sintetice - Vycril, Dexon, Monocril,
Polisorb etc. (resorbţia se realizează într- un
timp constant)
2. Neresorbabile – Mătasea, Nylonul,
Polipropilena, poliesteri (Terylene), cît şi firul
metallic din oţel inoxidabil (în operaţii
ortopedice, chirurgie toracică, în hernii
inghinale) etc.
 După sursa din care sînt produse
materialele de sutură se impart în:

1. Biologice – catgut, mătase, in;

2. Polimeri artificiali - Vycril, Dexon,

Monocril, Polisorb, Terylene,
Dacron,Polipropilena, Novehil etc.

3. Firul metalic
1. În cazul cînd sângele sau alte fluide
biologice ( saliva, conţinu gastric,urina
ş.a)nimeresc pe mucoasele:
a) ochilor – ochii se spală sub jet cu
soluţie de 0,05% permanganat de K sau
soluţie de 2% Acid boric. Pe urmă în ochi
se picură soluţie de Albucidă.
b) nasului - acestea se spală cu soluţie de
1% Protargol sau Colargol.
c) cavităţii bucale, faringelui - acestea se
spală cu soluţie de 0,05% permanganat
de K, apoi suplimentar cu Alcool etilic
70°.
2. În cazul lezării ( înţepare, tăiere) degetelor,
a mâinii se scot mănuşile, iar sângele din
plagă se stoarce, apoi locul lezat se spală
cu sol. Peroxid de hidrogen de 6%,
după care se prelucrează cu sol. alcoolică
Iod de 5 % sau după stoarcerea sângelui
din plagă locul lezat se prelucrează numai cu
sol. Alcoolică de Iod de 5 %, fără a folosi alte
soluţii dezinfectante.
3. În cazul cînd mănuşile sau spart şi mâinile
sau murdărit de sânge, mănuşile se scot,
iarmâinile se prelucrează cu una din
următoarele soluţii dezinfectante :
a) cu sol. Peroxid de hidrogen de 3%, apoi cu
Alcool etilic 70°
b) cu sol. Peroxid de hidrogen de 6%.
4. După terminarea operaţiei instrumentele
chirurgicale sunt amplasate într-un vas
special cu inscripţia:“Pentru spălarea
instrumentelor cu HIV infecţie”,
unde în mănuşi de cauciuc se spală bine
cu peria. Apa din acest vas se
dezinfectează cu o soluţie dezinfectantă
timp de o oră, apoi se
varsă în apeduct. În continuare,
instrumentele se prelucrează în mod
obişnuit, într-un sterilizator special cu
inscripţia: “Pentru bolnavii
HIV infectaţi”, apoi se pun la sterilizare.