GENUL CLOSTRIDIUM

- încadrare taxonomică -
• Ordinul: Clostridiales
• Familia: Clostridiaceae
• Genul: Clostridium
Au fost introduse peste 60 de specii, din care peste 30 de
specii au fost izolate de la om.
• Principalele specii de importanță medicală:
- clostridiile gangrenei gazoase (Clostridium perfringens,
C. difficile, etc.)
- Clostridium botulinum
- Clostridium tetani
 GENUL CLOSTRIDIUM
- habitat -
• Habitat:
Sunt bacterii anaerobe răspândite în sol și în tractul digestiv
al omului și animalelor.
De la acest nivel pot ajunge pe vegetale, fructe sau chiar
carne.
• Spectru de gazdă: om și animale.
Gazda umană poate fi colonizată cu clostridii la nivelul tubului
digestiv sau la nivelul tractului genital feminin.
Alte locuri din care pot fi izolate sunt cavitatea bucală și
tegumentul.
Răspândire:
Clostridiile sunt răspândite pe tot globul.
 GENUL CLOSTRIDIUM
- epidemiologie -
• Mod de transmitere:
- tetanos: plăgi profunde contaminate cu spori din sol
(lucrători agricoli, accidente rutiere, etc.);

- botulism: consum de alimente din conserve insuficient

preparate termic (cu capacul bombat);

- gangrena gazoasă:
plagă profundă murdărită cu pământ/postabortum/celulita
gangrenoasă după injecții nesterile/colita
pseudomembranoasă.
 GENUL CLOSTRIDIUM
- caractere morfologice -
• Dimensiuni:
Au lungimi de 3-10 µm şi grosimi de 0,1-1 µm.
• Forma:
Sunt bacili lungi sau medii, de grosime variabilă, cu capetele
retezate sau uşor rotunjite. Sporul este deformant, sferic
sau ovalar, frecvent subterminal şi rar terminal sau
central dă un aspect de rachetă de tenis, băţ de tobă, fus.
- C. perfringens și C. botulinum sunt groși, rotunjiți la
capete, cu spor ovalar, subterminal sau central.
- C. tetani este alungit, cu extremităţi drepte, cu spor
sferic dispus terminal.
• Modul de grupare:
Sunt izolați.
 GENUL CLOSTRIDIUM
- caractere morfologice -
• Prezenţa capsulei:
În general, sunt necapsulaţi. C. perfringens prezintă
capsulă în produsele patologice.
• Prezenţa sporilor:
Sporii sunt deformanți.
C. perfringens sporulează rar, mai ales în medii speciale.
Culturile de C. botulinum pot forma numeroşi spori.
C. tetani formează spori terminali cu diametrul de 2-4 ori mai
mare decât al corpului bacterian.
• Tinctorialitatea:
Sunt Gram pozitivi.
• Localizarea:
De obicei se localizează extracelular.
 GENUL CLOSTRIDIUM
- caractere morfologice -
 GENUL CLOSTRIDIUM
- caractere de cultură -
• Cerințe nutritive
Clostridiile pot fi cultivate doar în condiţii de anaerobioză, de
obicei la 37-39C, în 24-48 ore.
Unele specii (ex.: C. perfringens) se dezvoltă mai rapid la 45-
46C.
Eliminarea O2 din medii se poate realiza prin:
- metode fizice (răcirea bruscă);
- chimice (utilizarea unei substanţe chimice reducătoare);
- biologice (competiţie microbiană).
Pentru eliminarea O2 din medii sunt mai folosite în prezent
incorporarea în mediu a unui agent reducător (ex. tioglicolat
de sodiu) sau introducerea acestuia într-o incintă închisă (ex.
pirogalolul).
 GENUL CLOSTRIDIUM
- caractere de cultură -
• Forma de creştere:
Aspectul culturilor şi viteza de creştere variază cu specia.
Tulbură omogen mediile lichide degajând gaze cu miros
putrid, de material organic ars. C. botulinum se dezvoltă
cu dificultate în medii lichide.
Pe geloză-sânge, coloniile diferă în funcţie de specie, având
forme şi dimensiuni variabile. Sunt transparente sau opace,
incolore, alb-cenuşii sau gălbui. Majoritatea speciilor sunt -
hemolitice, C. perfringens produce hemoliză „cald-rece” iar
unele specii sunt nehemolitice (ex.: C. botulinum).
În medii semisolide, C. tetani formează colonii în puf de
păpădie datorită mobilității sale.
Pe mediile cu lecitină, speciile producătoare de lecitinază
determină formarea de precipitate opace în jurul coloniilor.
 GENUL CLOSTRIDIUM
- caractere fiziologice -
• Nutriţia:
Sunt germeni chemoorganotrofi.
• Respiraţia:
Sunt germeni strict anaerobi. Au fost descrise şi câteva specii
anaerobe aerotolerante.
• Mobilitatea:
Majoritatea speciilor sunt mobile având cili dispuși peritriche.
C. tetani este foarte mobil, prezentând, în anaerobioză,
fenomenul de “căţărare”. Au fost identificate şi specii imobile
cum este C. perfringens.
• Înmulţirea:
Se înmulțesc prin diviziune binară transversală.
 GENUL CLOSTRIDIUM
- caractere biochimice -
• Proprietăţi biochimice:
Unele specii degradează zaharurile fermentativ, altele însă
sunt azaharolitice. C. perfringens fermentează
majoritatea zaharurilor folosite în dg. bacteriologic.
Majoritatea speciilor pot digera proteinele sau alţi constituenţi
tisulari prin enzime proteolitice (peptidaze, hialuronidază,
dezaminaze, decarboxilaze, colagenază, gelatinază, lipaze).
Unele specii, printre care C. perfringens, secretă lecitinază.
C. perfringens coagulează laptele, determinând aspectul de
„cheag alveolar” şi secretă bacteriocine.
Există şi specii producătoare de indol.
 GENUL CLOSTRIDIUM
- caractere de rezistență -
• Rezistenţa în mediul extern:
Formele vegetative de Clostridium au rezistenţă în mediul
extern comparabilă cu a altor bacterii nesporulate.
Sporii pot să reziste în sol perioade îndelungate.
Unele specii rămân viabile zile sau săptămâni în carne, unele
produse agricole, materiale textile sau reziduuri organice.
• Rezistenţa la căldură:
Ca şi alte specii bacteriene, formele vegetative sunt omorâte
la 56C în cca. 1 oră.
Sporii au rezistenţă moderată sau marcată la căldură.
Majoritatea sunt distruşi prin fierbere, în 10-60 minute.
Unii rezistă la 100C până la 8 ore (ex.: sporii de C.
sporogenes, unii de C. perfringens).
Toxina botulinică este distrusă în 15 minute prin fierbere.
 GENUL CLOSTRIDIUM
- caractere de rezistență -
• Rezistenţa la antiseptice şi dezinfectante:
Formele vegetative sunt distruse de multe dezinfectante.
Sporii au sensibilitate variabilă în funcţie de specie. Majoritatea
sunt moderat sensibili la hipocloritul de sodiu şi la
glutaraldehidă, distrugerea necesitând expuneri prelungite.
Rezistă mult timp la alcool 70 sau sublimat 1 %.
• Rezistenţa la antibiotice:
În general, sunt sensibile la multe antibiotice, din clase
diferite.
Au fost însă evidenţiate şi tulpini care au devenit rezistente la
peniciline, tetracicline, cloramfenicol, macrolide, metronidazol,
antibiotice active în mod obişnuit.
Sunt sensibile la piperacilină şi imipenem.
Au rezistenţă naturală la aminoglicozide.
 GENUL CLOSTRIDIUM
- caractere antigenice și patogenitate -
Antigene somatice: Ag O (peretele celular) și Ag H (cili).
Speciile patogene au capacitate de toxigeneză.
C. tetani şi C. botulinum produc exotoxine care sunt
considerate cele mai puternice otrăvuri pentru specia umană:
- C. tetani secretă tetanospasmina, neurotoxină ce inhibă
sinapsele neuromusculare şi produc paralizii spastice. Au
fost identificate 11 tipuri de tulpini.
C. botulinum produce toxina botulinică, neurotoxină cu
mecanism de acţiune similar, dar care determină paralizii
flasce. Tipul A este mai frecvent implicat în botulismul uman
şi, într-o măsură mai mică, B, E şi F. Tipurile C şi D produc
toxiinfecţii la unele animale iar G nu are efecte morbide.
 GENUL CLOSTRIDIUM
- caractere antigenice și patogenitate -
C. perfringens elaborează -toxina = lecitinază ce
descompune lecitina de la nivelul membranelor celulare, cu
efect necrotic. De asemenea, este hemolitică, dermonecrotică
şi letală la animalele de laborator. C. perfringens secretă şi o
enterotoxină ce produce alterarea permeabilităţii epiteliului
intestinal, acumularea de lichid în lumen şi diaree apoasă.
C. difficile produce toxina A, cu proprietăţi de enterotoxină,
şi toxina B, citotoxică pe celule embrionare umane.
Şi celelalte specii de Clostridium pot să secrete exotoxine, în
cantităţi diferite şi cu efecte de intensitate variabilă.
Unele specii produc hemolizine.
 GENUL CLOSTRIDIUM
- boli umane -
Majoritatea speciilor sunt considerate saprofite dar unele
produc boli umane și ale animalelor.
Severitatea infecțiilor variază, de la simpla contaminare a unei
plăgi murdare cu pământ, până la boala sistemică severă.
Cele mai frecvent întâlnite infecții la om sunt:
- C. botulinum, cauzează botulism (intoxicaţie alimentară
cu evoluţie severă în lipsa unui tratament prompt: după 6-12
ore de la consumul alimentului apar greață, vărsături, diaree,
colici, paralizii flasce – mușchi oculari, faringieni, laringieni -
asfixie).
- C. tetani, ce provoacă tetanosul (după 3-5 zile de la
infectare apar contracturi faciale – rictus sardonicus, care
progresează descendent – paralizii spastice).
 GENUL CLOSTRIDIUM
- boli umane -
C. perfringens:
- principala specie implicată în gangrena gazoasă (60-80% din
cazuri – edem masiv, crepitant);
- se situează pe locul al treilea ca frecvenţă, după salmonele şi
stafilococii patogeni, în etiologia toxiinfecţiilor alimentare;
- ca și alte specii de clostridii poate fi implicat etiologic şi în
alte infecţii nespecifice (oftalmice, biliare, genitale, celulite,
abcese cu diverse localizări).
C. difficile ce cauzează colita pseudomembranoasă
postantibiotice (inflamația colonului cu acumularea de
depozite leucocitare cu aspect de false membrane albicioase).