1. Diagnosticul de laborator al infectiilor cu Trichomonas.Examen microscopic pe preparat colorat.

2. Diagnosticul de laborator al candidomicozelor.Caractere morfologice – examen microscopic

Caractere morfologice
Frotiul colorat Gram efectuat din coloni de 24-48 h de pe mediul Sabouraud contine numai levuri Gram
pozitiv intens.Frotiul efectuat dintr-o cultura de cateva zile de pe mediul Sabouraud contine levuri si micelii.Frotiul
din cultura de pe mediul Sabouraud suplimentat cu extracte vegetale sau de pe mediul PCB sau Tween 80 se
evidentiaza clamidospori ( formatiuni sferice voluminoase, cu citoplasma densa si peretele gros cu dublu contur).
Testul de filamentare(germinare rapida) pentru identificarea speciei C. albicans.El consta in 1-2 colonii de pe
mediul solid, se suspensioneaza in 0,5 ml de ser uman sau de animal(iepure) sau albus de ou.Dupa incubare de 2-4
h la 37⁰ C se face un prep intre lama si lamela si se examineaza la MO.Pe el se observa foarte rapid, in 3 h , celule
rotunde ( blastospori) si pseudomicelii ( prelungiri filamentoase).

3. Candidomicoze- caractere de cultura.

In mediul lichid C. albicans formeaza un inel la supr, tulbura uniform cu depozit la partea inf.Pe mediul solid
coloniile de C. sunt de tip S, netede, umede, cremoase, albe- sidefii, usor detasabile cu miros de drojdie de
bere.Cand mediul Sabouraud solid si lichid este suplimentat cu TTc, coloniile de C. albicans vor fi incolore pe mediul
solid sau mediul lichid ramane incolor.

4. Candidomicoze- caractere biochimice.

Aceste caractere se refera la auxanograma zaharurilor,pentru azot, la zimograma, teste care diferentiaza
net speciile de C. intre ele.
Auxanograma zaharurilor ( capacitatea de asimilare a zah.)
Pe mediul de cultura (agar, fosfat monopotasic,sulfat de magneziu) se insamanteaza 1 ml suspensie de C..Dupa
uscarea mediului se aplica 6 rondele de hartie de filtru imbibate in solutie de 10% glucoza, galactoza, lactoza,
maltoza, zaharoza, ,rafinoza. Se incubeaza 24-48 h la 37⁰C.Cultura va creste in jurul rondelei cu zahar asimilat.
Auzanograma pentru azot – se aplica discuri cu nitrat de potasiu pe supr mediului, insamantat in prealabil cu cultura
de testat.Dupa 24-48 h la 37⁰C.Azotul este asimilat cand in jurul apare o zona cu cultura densa ( prin asimilarea
azotului).
Zimograma – speciile de C. fermenteaza zaharurile in mod diferit.In apa peptonata 1% se adauga zahar 1%,
in prezenta indicatorului albastru de brom timol). Se insamanteaza cultura si se termostateaza 3-4 zile la 37⁰C.In
reactia poz. Culoarea variaza in galben.Candida fermenteaza: glucoza, maltoza( cu gaz) si zaharoza ( fara gaz).

5. Diagnosticul de laborator al infectiei cu Leischmania.Examen microscopic.

6. Dg de laborator al infectiei cu Plasmodium. Examen microscopic.

Diagnosticul de certitudine este hematologic (depistarea parazitilor pe lame de sange-frotiuri in strat
subtire- colorate prin metoda May –G . Giemsa si in pic groasa.Se depune pe lama o pic de sange defibrinata, prin
omogenizare 1-2 sec cu coltul altei lame.Usacre 24 h la 37⁰C sau la temp camerei si hemoliza cu apa distilata10 sec.
Se util. col. Giemsa. Sunt necesare sa fie strabatute 100 campuri microscopice.Frotiul efectuat din pic groasa
permite decelarea unei parazitemii slabe, dar nu permite identificarea speciei plasmoidale si ofera un diagnostic
tardiv, datorita etapei de uscare.La acest diagn se adauga diagnosticul imunologic ( r. de imunofluorescenta
indirecta)
7. Examen parazitologic al infectiei vaginale.Examen microscopic pe frotiu colorat.

Se refera la efectuarea unui prep proaspat intre lama si lamela, care este util pentru evidentierea parazitului
Trichomonas vaginalis si a levurilor, si a unui preparat fixat si colorat Gram sau albastru de metilen, care poate evidentia
: gonococ, Trichomonas, Candida, dar si alta forma aeroba(coci, bacili) sau anaeroba( Cl. Perfringens).

8. Dg de lab al infectiei cu Trichomonas vaginalis. Exam. Microscopic pe prep colorat.

Diagnosticul de baza este cel parazitologic, in timp ce diagnosticul imunologic, prin reactiile de latex – aglutinare,
RFC si ELISA, nu este valoros decat in infestarile cronice.
In cadrul diagn. Parazitologic , examenul direct se real. Prin prep proaspat si prep. Colorat.
Preparatul colorat se real. Cu hematoxilina, Giemsa, albastru de metilen.
Pre. Colorat albastru de metilen: parazitul are forma de para, cu nucleul ovalar,albastru intens evidentiat in partea
rotunjita a parazitului; celule epiteliale, leucocite diseminate sau in gramezi, filamente de mucus si flora saprofita.
Prep. Colorat Giemsa: citoplasma albastru-deschis,iar nucleul, axostilul, membrana ondulata, flagelii: rosu-violet ;
conglomerate leucocitare ( “rozete leucocitare").
Cand semnele clinice arata o vaginita sau uretrita cu T. vaginalis, dar exam direct nu a confirmat parazitul,
se efectueaza culturi.St recomandate mai ales pt depistarea parazitului la barbat.Culturile se fac pe medii caract pt
protozoare intestinale , precum Loeffler si Simici, cat si pe medii specializate.
Produse patologice recoltate: secretie vaginala abundenta, fluida,filanta,aerata,secretie uretrala,urina.

9. Dg de lab al infectiei cu Entamoeba coli. Exam micr.

Este amiba cea mai frecv intalnita in colon.Determina colita, infestarea cedeaza in urma unui tratam corect
instituit.
Se impune diagnosticarea acestuia pe prep proaspat si pe prep colorat.
Trofozoitii au 20-30 ᶙ.Dif. intre ecto- si endoplasma este mai putin neta decat la E. histolytica si este mai
putin mobila datorita pseudopodelor sale mici. Nu ataca tesuturile niciodata si nu este hematofaga.Nucleul este
situat central, iar cariozomul excentric; granulatiile cromatice de pe partea interna a membr nucleare sunt mari si
inegale.
Chistii sunt rotunzi sau usor ovali,foarte refringenti, motiv pentru care se rec cu usurinta in prep direct in
ser fiziologic.Daca exam este efectuat imediat dupa emisiunea scaunului, vom intalni chisti cu 1-2 nuclei si cu o
vacuola mare de glicogen, care se coloreaza in brun cu Lugol.Dupa un tp, chistii devin maturi si prezinta 8 nuclei.

10. Dg de lab al infectiei cu Giardia (lamblia) . Exam micr.

Giardia intestinalis se prezinta sub 2 forme: trofozoit si chist.
Trofozoitul este piriform cu dim intre 10-20 ᶙ L si 6-10 ᶙ l.Ventral prez o depresiune,iar post este
ascutit.Citoplasma este fin granulara,fara cacuole digestive. Parazitul are 2 nuclei mari,situati simetric ant,fiecare cu
cate un cariozom mare central.In citoplasma se obs 8 blefaroplasti, in 4 perechi, pt fiecare pereche de flageli, ce
sunt dispusi in zona mediana internucleara.Dintre cei 8 flageli, 2 sunt anteriori,, 4 pornesc din zona mijlocie a
corpului catre fata ventrala,iar 2 parasesc corpul la extremitatea post a parazitului.Trofozoitii apar rar in scaun, in
special in mucusul scaunelor diareice, dupa adm unui purgativ salin.
Chistul este ovoid sau sferic,are 8-13 ᶙL, iar culoarea este dif- galben,brun sau albastru.Modificarile de
marime, forma si culoare sunt corelate cu per de multiplicare ale parazitilor.Prezinta o membr fina, de cele mai
multe ori distingandu-se un dublu contur, cel al paraz. Catre interior si membr chistului la ext. In interior se
evidentiaza 4 nuclei situati simetric sau la unul dintre poli si un fascicul de flageli, ca o linie oblica, usor sinuoasa.
11. Dg de lab al infectiei cu Taenia solium si Taenia saginata(etapele) – examen macr si micr.
Diagnosticul parazitologic
Evidentierea proglotelor sau a scolexului
Proglotele nu se cerceteaza niciodata prin examen direct (prep proaspat) in scopul evitarii unei contaminari
cu oua embrionate a cercetatorului si a transf lui intr-o gazda intermediara gazduieste larva denumita cisticerc si
apare complicatia cunoscuta sub numele de cisticercoza.Ele se obs sub lupa, dupa ce in prealabil au fost tinute in
lactofenol pentru trasparentizare, oferind astfel posibilitatea unui diagnostic diferential fata de proglotul batran de
T. saginata.In proglot se poate injecta tus de China, ceea ce permite evidentierea si numararea cu usurinta a
ramificatiilor uterine ( proglotul de T. solium contine uterul cu mai putin de 10 ramificatii care se divid dendritic).
Evidentierea oualor
Recomandabil este recoltarea prin metoda benzii adezive (testul Graham), deoarece ouale apar rar in
materiile fecale ( numai in urma zdrentuirii unui proglot) , dar raman intre pliurile anale.Pentru evidentierea oualor
este indicata utilizarea prep in strat gros Kato-Miura si folosirea tehnicilor de concentrare.Deoarece pacientul
elimina proglotele odata cu materiile fecale si astfel nu se obs intotdeauna,examenul coproparazitar se impune a fi
repetat de 4-8 ori, la un interval de 7-10 zile.Altfel, apare riscul de a da un rezultat fals neg.
T. saginata: Examen macroscopic
Materiile fecale
Elementul suspect poate fi fragment de tenie ( margini paralele cu papila genitala pe una din laturi),
element pseudoparazitar endogen ( portiune de mucoasa descuamata) sau element neparazitar de natura
alimentara ( cu margini zdrentuite). In materiile fecale se elimina proglote batrane ( pline cu oua) in grup de 2-3
(odata cu scaunul – pasiv la T. solium, activ si intre scaune la T. saginata).Proglotele sunt fine,transparente la T.
solium; aspect grosolan, alb , opac si musculatura dezv la T. saginata.Ouale de tenie, izolate, apar rar in scaun,
intrucat continutul proglotului se elimina impreuna cu el.
Muschi de porc si de vita
Evidentiaza dim (2 cm la solium, 1 cm la T. saginata) si forma cisticercilor (larva inchistata).
Examen microscopic
-prep proaspat din materiile fecale: se face f rar datorita riscului de contaminare:ingerarea unui ou de tenie-omul
devine gazda intermediara cu dezv larvei-cisticercoza
- prep colorate sunt aceia care se efectueaza frecv. Sunt urmarite detaliile corpului cestodului, morfologia oualor si
structura larvei.

12. Dg de lab al infectiei cu Taenia Echinococcus –exam macr si micr.

Examen macroscopic:fragm de cuticula de aspect neted,alb-opace, rasucite in spirala datorita elasticitatii
lor; chistul ca atare si membrane(cuticulara,proligera) in cazul produselor obtinute operator.
Exam direct micr, intre lama si lamela,pune in evidenta: morfologia adultului si oul.
Parazitul adult:este format din scolex,care are un rostru cu 4 ventuze si 28-40 carlige dispuse pe 2 randuri, gat
subtire si 3 proglote.
Oul: ovoid, 34-41ᶙ, avand o membrana fragila si un embriofor de culoare bruna si cu structura
radiara.Acesta adaposteste larva oncosfera.
Eozinofilia sanguina (5-12%) si leucocitoza.
Dg imunobiologic are mare importanta, se utilizeaza: IDR Cassoni,HAP,RFC,ELISA.
13. Dg de lab al inf cu Dyphillobotrium latum – exam macr si micr.
Dg de lab este parazitologic si orientativ – hematologic(anemie usoara sau moderata, anizocitoza,
anizocromie si eozinofilie cu valori de 10-17% sporadic chiar 27%).
In diagnosticul parazitologic se apeleaza la exam direct-col Lugol iar in cazuri suspecte la efectuarea prep in strat
gros Kato-Miura si Teleman-Langeron.
Examenul direct se face pentru evidentierea in scaun a oualor si proglotelor cu caracterele morfologice
specifice, care se elimina la intervale mari de tp. Proglotele sunt albe, opace, mai mult late decat lungi, cu o pata
mediana opaca (rozeta uterina) de culoare bruna (data de ouale aflate in uter).

14. Dg de lab al inf cu Ascaris lumbricoides- exam macr si micr

Diagnosticul este parazitologic , imunologic si radiologic.
Diagn. Parazitologic are in vedere faza larvara hepatopulmonara (ciclul perienteric) si faza adulta intestinala a bolii.
In faza larvara hepatopulmonara se recolteaza sputa abundenta, seroasa, galbuie, sange pentru examen
morfologic, aspirat gastric si material bioptic din ficat sau plaman.In sputa se identificaeozinofile,cristale Charcot-
Leyden, eritrocite si dupa ziua a 9 a de la infestare se obs larve. In sange apare eozinofilie cu valori de 50 %,uneori
80-90%, iar in aspiratul gastric se dep[isteaza larve.
In faza adulta intestinala se recolteaza materii fecale fara adm de purgativ si bila. Pe prep din materii fecale colorate
Lugol se identifica oua si cristale Charcot-Leyden (resturi din granulatiile eozinofilelordin peretii intestinali,cazute in
lumenul intestinului si degradare prin secretii).
Prin exam coproparazitar se deceleaza ouale virgine, ouale fecundate –neembrionate si ocazional adultii.
Pentru identificarea oualor se apeleaza la: examenul direct in sol Lugol si la diverse tehnici de concentrare.
Serodiagn. Se efectueaza numai in per migrarii larvelor.Da r. incrucisate datorita comunitatii antigenice cu alti
paraziti.Examenul radiologic baritat evidentiaza parazitii adulti.

15. Dg de lab al inf cu Enterobius vermicularis-examen macr si micr

Diagnosticul este parazitologic, chirurgical( in apendicita) si paraclinic ( cu eozinofilie normala sau cu valori de 10-
20%, uneori oscilanta datorita reinfestarilor endogene).
In dg parazitologic, deoarece ouale se elimina rar in materiile fecale, se apeleaxzza la o tehnica speciala, amprenta
anala, care se efectueaza prin metoda baghetelor, sau metoda hartiei adezive.Pe o bagheta de sticla se aplica o
banda adeziva si se introduce prin rotire in ampula rectala. Dupa recoltare, banda se etaleaza pe o lama de sticla, se
aplica ser fiziologic sau glicerina, se acopera cu o lamela si se examineaza la microscop.Se recomanda sa se faca 3
prelevari pe baza de scotch, o data pe sapt, mai ales in per pruritului anal.
Evidentierea oualor se face si prin examenul direct efectuat pe materialul recoltat de sub unghiile murdare
ale copiilor, pe un prep vulvar,pe un frotiu cervicovaginal, pe mucusul nazal, pe un frotiu din sediment de urina,
provenit de la femeie, caci urina antreneaza oulae aflate in zona genitala.
In ceea ce priveste decelarea adultilor,femelele se identifica in materiile fecale in mod accidental dupa
administrarea unui laxativ, prin rectoscopie sau colonoscopie.