Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Examenul coproparazitologic
Succesul stabilirii unui diagnostic parazitologic este asigurat de cateva principii de baza :
In cele mai multe infectii parazitare, diagnosticul etiologic se bazeaza pe evidentierea directa a
parazitului in produsele biologice, dar si raspunsul gazdei fata de agresiunea parazitara poate fi un
martor indirect al prezentei parazitului: modificari hematologice, biochimice si imunologice pot
orienta diagnosticul sau chiar sa aduca un diagnostic de certitudine (anticorpi specifici).
Pentru majoritatea parazitozelor intestinale se indica efectuarea unui examen de control dupa 3
saptamani de la terminarea tratamentului pentru infectii cu protozoare si dupa 1 - 2 saptamani pentru
infectiile cu helminti.
cand intestinul nu e calea normala de eliminare a formelor parazitilor sau parazitoza este tisulara
cand helmintul se afla in pliurile perianale
cand parazitul este imatur si nu poate produce oua
Diagnosticul de laborator al parazitozelor intestinale se face in mod obisnuit prin punerea in evidenta
a oualelor de helminti sau a formelor chistice ale protozoarelor cu localizari intestinale.
Toti parazitii intestinali a caror prezenta o semnalam prin punerea in evidenta a oualelor, proglotelor
sau a formelor chistice in fecale, au perioade de eliminari de oua / forme chistice si perioade negative.
Un examen coproparazitologic izolat, al carui rezultat este negativ nu are valoare eliminatorie. Pentru
un examen coproparazitologic de rutina se recomanda minimum 3 probe, la interval de 3 - 4 zile.
Probele sunt autorecoltate de pacienti in recipiente din plastic de unica folosinta, care se inchid etans.
Cea mai simpla posibilitate de a feri proba de alterare este efectuarea analizelor in cel mult 2 - 3 ore
de la recoltare.
Probele de materii fecale care contin bariu, cadmiu, compusi de bismut, uleiuri minerale, care creeaza
mici picaturi refractibile ingreuneaza examenul morfologic putand duce la confuzii.
Rezultatul examenului coproparazitologic mentioneaza absenta sau prezenta parazitului gasit precum
si abundenta lui.
prelevarea probei se efectueaza din scaun emis spontan, fara utilizare de purgative sau laxative pe
baza de carbune
se utilizeaza un coprorecoltor (recipient steril cu volum de 30 ml, care poate fi procurat de la
laboratorul nostru)
recoltarea materiilor fecale se face in recipient fara mediu, cu ajutorul spatulei, din diferite zone ale
bolului fecal, fara a umple insa recipientul
nu contaminati bolul fecal cu urina, ulei sau bariu
proba nu trebuie sa fie uscata; in cazul in care nu poate fi dusa imediat la laborator, proba va fi
pastrata la o temperatura de 2 - 8°C
in cazul examenului de coprocultura (in care recoltarea se face pe mediu de cultura), proba trebuie
sa ajunga in maximum 2 ore la laborator