Lp 4 MVP

Examenul coproparazitologic
Consta in depistarea parazitilor in materiile fecale recoltate de la
pacient.
Indicatii: in cazul protozoarelor : Geardia, amibe digestive
,Cryptosporidium
In cazul helmintilor: trematode ( fasciola si unele specii
de Schistosoma )
Cestode: teniile de importanta
medicala
Nematode: Ascaridul,
tricocefalul , anchilostoma , strongiloides.
Imformatii oferite : in cazul protozoarelor se poate stabilii genul,
specia si se poate stabilii stadiul evolutiv ( trofozoit sau chist) .In
cazul helmintilor putem stabilii prezenta parazitilor adulti , al
larvelor sau oua si se pot face evaluari cantitative relevand
intensitatea parazitara .
Etapele examenului coproparazitologic :
1. Recoltarea materiilor fecale .Inainte de recoltare se fac
urmatoarele recomandari : se Evita cu cateva zile inainte
consumul de alimente bogate in sange ,samburi , celuloza ,
alimente uleioase ,purgative uleioase ,medicamente
colorate ,carbine medicinal,pansamente gastrice .Se evita
examenul radiologic cu bariu ,nu se amesteca materiile fecale
cu apa pentru a Evita aparitia unor specii nepatogene , nu se
amesteca materiile fecale cu urina deoarece Ph-ul acid al
acesteia poate omora trozoitii
2. Transportul : cat mai rapid posibil , se asigura identitatea
probei , se asigura conditiile de Securitate microbiologica
.Daca este posibil se recomanda ca in coprorecoltor sa fie

formol 10 % .Este posibila examinarea si daca in coprorecoltor

se afla mediul Kary-Plair
3. Examenul macroscopic : ofera imformatii privind culoarea ,
consistenta ,numarul de scaune pe zi , cantitatea , mirosul sau
aspecte particulare suspecte ( prezenta de sange , mucus ,
puroi ,sfaceluri de mucoase ) sau elemente parazitare vizibile
cu ochiul liber
4. Examenul microscopic :
a. Metode directe ce consta in efectuarea unor preparate
native ( denumiri senonime ) preparat proaspat , umed ,
necolorat , preparat intre lama si lamela .In cazul
examenului coproparazitologic se fac 2 tipuri de preparate
native : primul preparat cu ser fiziologic si al doilea
preparat cu solutie Lugol .
Primul preparat pe o lama se pune o picatura de ser
fiziologic steril langa care se adauga o mica cantitate de
materii fecale , se amesteca pe loc pentru omogenizare .Peste
amestec se amesteca o lamela care este asezata initial cu o
latura pe lama , se inclina la 45 de grade si se lasa sa cada
usor peste preparat
Preparatele native se examineaza microscopic uscat :cu
obiective mici , condensatorul este usor coborat sub preparat ,
iar obiectivul la o anumita distanta deasupra preparatului
.Valoarea preparatului cu ser fiziologic se exprima in cazul
tofozoitilor de protozoare , acestia apar mobile nefiind omorati
de serul fiziologic .
Preparatul native cu solutie Lugol tehnica este similara , dar
se foloseste solutie Lugol in locul serului fiziologic .Valoarea
acestui preparat se exprima pentru chisturile de protozoare si
ouale de helminti carora le coloreaza in brun nucleii si
respective detaliile de structura .
Cele 2 preparate se numesc complementare imformatia este
diferita si se completeaza unul pe celalalt.
2.Metodele de concentrare se bazeaza pe 2 principii

a. Metode de flotare utile pentru oua usoare de paraziti .

Ex: metoda Willis Hung : intr-un cristalizor se pun 20
ml de solutie salina saturate si 2 grame de materii fecale .Se
amesteca pentru omogenizare cu o bagheta de plastic apoi cu
o pensa se ia o lamella care este aplicata pe suprafata
lichidului si lasata sa pluteasca 30 de minute .Aplicata pe o
lama si rezulta un preparat nativ care se examineaza
microscopic .Ouale usoare de helminti plutesc la suprafata
lichidului aderand de fata inferioara a lamelei
b.Metode de sedimentare pentru oua grele de helminti
Ex: Metoda formol eter : intr-o eprubeta se pn 10 ml solutie
salina si 1g de materii fecale , se amesteca ,se filtreaza prin
tifon ,apoi se centrifugheaza 1 min la 1500 de turatii /min , se
elimina subernatantul , se pune dinou solutie salina , se repeat
manevra de 2-3 ori pana cand subernatantul ramane limpede
incolor .Superatantul se arunca ,iar peste sediment se adauga
10ml de formol 10% ,se lasa 5min la temperature camerei ,se
adauga 3 ml de eter ,apoi se centrifugheaza la 1500
turatii/min 2 minute , se obtin urmatoarele 4 straturi : cel mai
de sus cu eter , al doilea formol, al treilea detritusuri celulare
si ultimul strat este sedimentul propiu-zis .Primele 3 straturi se
arunca iar din sediment se fac preparate ce se vad la
microscop .
c.Metode speciale : se folosesc pentru anumiti paraziti
cultivarea amibelor
Metoda amprentei anale : pentru oxiuri prezente la nivelul
intestinului .
Metoda cultivarii pe carbune folosite la Anchilostoma si
Strongiloides care apar la mineri .
Se recomanda repetarea examenului coproparazitologic la
interval de 4-7zile ,4-5 saptamani pentru clarificarea
diagnosticului .

Se repeta examenul dupa terminarea tratamentului pentru a

stabilii eficienta acestuia .
In general in materiile fecale diareice se gasesc trofozoiti de
protozoare ,iar in scaunele formate se gasesc chisturi de
protozoare .Oale de helminti se gasesc in orice tip de scaun .
Clasificarea parazitilor :
1. Protozoare : microorganisme unicelulare de tip eucariot
,unicelulara , microscopica .Se clasifica dupa modul de
miscare :
a.Amibe (rizopode ) se deplaseaza cu pseudopde
care sunt prelungiri ale membrane citoplasmatice cu aspect
de deget de manusa exprimate ca raspuns la stimuli externi .
b.Ciliatele sse deplaseaza cu cili ( Balantidium coli)
c.Flagelatele- se deplaseaza cu flageli
Flagelate cavitare : Geardia si Trichomonas
Flagelate tisulare si sangvine : Leishmania si
Trypanosomas
d.Sporozoare nu au organe de locomotive
Reprezentanti : Toxoplasma .Plasmodium ,Pneumocystis ,
Cryptosporidium
Pneumocystis si Crypstosporidium sunt reprezentanti
oportunisti
2.Helminti :
a.Plat helminti viermi plati
b.Nemat helminti viermi cilindrici
Viermii plati sunt de 2 feluri : nesegmentati formeaza clasa
Distode si Chistosome numite Trematon
Nemat helminti- nematode