Lp – 12 - MVP

MICOZE SI DIAGNOSTICUL DE LABORATOR

Sunt boli produse de contactul direct al organismului cu fungi patogeni (ciuperci parazite) sau
potiential patogene.
Den. Gr.Myces, lat fungus = ciuperca
Micozele – clasificare:
1. Superficiale
- Afecteaza tegumentul cu/fara par, mucoasa precum si fanere (unghii/degete)
2. Profunde
Fungii – 3 tipuri:
1. Mucegaiurile – cuprind fungi ligamentosi, multicelulari, formati din filamente
ramificate SEPTATE/NESEPTATE care se numesc hife.
 Hifele cresc si se ramifica alcatuind micelii.
 Coloniile de mucegaiuri sunt mase miceliene mari, de aspect pufos care se pot
pigmenta
2. Levuri – cuprind fungi unicelulari, nu formeaza micelii ci apar ca simple celule
independente;
 Se inmultesc prin inmugurire.
 Rezulta celule fiice care la randul lor pot forma pseudomicelii.
 Coloniile levurilor sunt:
 mari,
 rotunde,
 opace
 cremoase
3. Fungi dimorfi – pot trece alternativ dintr-o forma in alta

Inmultirea fungilor

Se face:
- Asexuat  caracteristica levurilor
o Prin inmugurire  spori
o Prin diviziune directa similara celei bacteriene
- Sexuata  la mucegaiuri
o Prin conjugare izo/hetero-gama intre 2 celule sexuate care se numesc
gameti, din care rezulta oul sau zigotul; apoi prin inmugurire se formeaza
spori;
o Denumirile sporilor:
spori sexuati = oospori;
zigospori
ascospori
spori asexuati: blastospori, chlamidospori (caracteristica Candidei )

1
Lp – 12 - MVP

Diagnosticul de laborator in candidoze

Agentul patogen : CANDIDA ALBICANS

Candidoze = monidiaze= espoor ?
 Este cea mai patogena levura
 Produce peste 90% din totalul canadidozelor
 Este conditionat patogena
 Apartine florei normale a organismului
 Produce imbolnaviri in anumite situatii particulare ale org uman:
o Candidozele apar secundar tratamentului antibiotic
o Apar mai frecvent la diabetici
o La imunodeprimati
Denumirea afectiunii este in functie de localizare:
 Esofagita candidozica
 Glosita candidozica
 Dermatita candidozica
 Onicomicoza
 Septicemii
Produse patologice recoltate:
- Fire de par, scuame, fragmente de unghii, exudatul nazo-faringian, depozitul
lingual, sange etc;
Examenul microscopic:
- Se face pe frotiul colorat Gram;
- candida = gram +;
- evidentiaza morfologia si sporii fungilor
Morfologia – 4 elemente:
1. Blastosporii – muguri multipolari
2. Pseudofilamentele – celule alungite dispuse cap la cap (inlantuite)
3. Chlamidosporii – structura mare, sferica/ovala, are dublu contur, situat la un capat al
pseudofilamentului; este mai intens colorat; caracteristic Candidei albicans
4. Tubul de germinatie – se evidentiaza printr-un test care se numeste testul filamentarii
rapide in ser de animal;
Izolarea/ cultivarea
Se face pe un mediu de cultura electiv pt Candida – mediul Sabourou lichid sau solid .
- M. lichid  Candida creste si formeaza un sediment, fie formeaza un inel
- M. solid  colonii cu aspect de S si aspect de levura: colonii mari, pufoase, de culoare
alba
Dupa cateva zile de incubare, cultura degaja un miros caracteristic de drojdie;

2
Lp – 12 - MVP

Identificarea
Teste:
- Fermentarea zaharurilor cu schimbarea culorii mediilor
- Zimograma = metoda asimilarii zaharurilor; evidentiaza referinta candidei de a folosi
pentru dezvoltare anumite zaharuri de tip:
o Glucoza
o Maltoza
o Zaharoza
o Galactoza
 Pe care le fermenteaza cu producere de gaz
Zimograma
Pe un mediu Sabourou solid se insamanteaza o suspensie a tulpinii in ser fiziologic
Apoi se aplica pe suprafata mediului una sau mai multe rondele (biodiscuri) imbibate cu o
solutie 20% a zaharului de testat
Se incubeaza apoi la 37 grade, 1-2 zile
Interpretare:
- In jurul zaharului asimilat va aparea o zona de crestere a levurii cu diametrul intre 3-4
cm.

Auxanograma = metoda asimilarii produsilor azotati

 In locul zaharurilor se folosesc surse d epordusi azotati:
o Uree
o Asparagina
o Peptone etc.
 Aceeasi interpretare
Testul ureazei – negativ pt Candida;
Testul filamentatiei in ser – evidentiaza pseudofilamentele;

Antibiograma = antifungigrama
Se testeaza sensibilitatea fata de antibiotice antimicotice;

3
Lp – 12 - MVP

Urocultura
- Metoda din cadrul diagnosticului bacterian folosita pt diagnosticul infectiilor de tract
urinar;
- Este utila si in infectiile extrarenale dar cu localizare renala ocazionala insotite de
bacteriurie
- Calea de patrundere: este ascendenta
- Urocultura consta in izolarea si apoi identificarea bacteriilor din urina; urina este un produs
in mod normal steril (nu trb sa ocntina microorganisme)
- Indicatiile:
1. in infectii urinare acute sau cronice; cistite; pielite; pielonefrite; prostatite, produse de
 bacterii piogene: coci piogeni, coci gram +, stafilococul auriu, enterococii; sau
 bacilii gram – de tipul E.coli, bacteriile Proteus, bacilul piocianic, Pseudomonas,
Klebsiella etc
2. Sallmonelozele de tip septicemic – atat in formele acute cat si in starea de purtator
urinar
3. TBC renal si vezical
4. Micoze urinare
- In afara infectiilor de tract urinar contaminarea urinei se poate produce si in situatii
fiziologice: sarcina – trimestrul 3
- In general infectiile sunt produse o singura specie bacteriana
- Recoltarea urinii pt urocultura – vezi cap recoltari
- Pt germenii uzuali, cei care produc frecvent inf urinare: initial se face urocultura cantitativa
– se det nr. de germeni pe 1 ml urina
Apoi cea calitativa – identificarea genului/speciei microbiene
Urocultura cantitativa
……
Stimuleaza cresterea bacililior gram –
Cu ansa mare scufundata in urina se insamanteaza in striuri perpendiculare cate o jumatate
din fiecare placa;
La fel se procedeaza si cu ansa mica…
Apoi mediile insamantate se incubeaza la 37 grade 24h

Pentru geloza sange se calculeaza X = nr. colonii care se dezvolta pe jumatatea

insamantata cu ansa mare, care va trebui sa fie inmultit cu 100;
X= nr colonii x 100
Y =nr colonii care se devolta pe jumatatea insamantata cu ansa mica, inmultit cu 1000;
Y = nr colonii x 1000
Putem sa determinam nr colonii/ml urina de pe geloza sange care va fi egal cu media
aritmetica a celor 2.

Similar se procedeaza si la mediul slab selectiv pt enterobacterii: X1 si Y1; nr germeni

media aritmetica

In final, nr germeni/ml urina insamantati pe cele 2 medii va fi egal cu media aritmetica a

celor 2 medii aritmetice.

4
Lp – 12 - MVP

Metoda dilutiilor

 Se fac 4 dilutii zecimale din urina omogenizata 1/10, 1/100, 1/1000 etc
 Din fiecare dilutie se insamanteaza un volum de 0,1 ml pe o geloza-sange si in mediu slab
selectiv pt enterobacterii
 Se incubeaza la 47 de grade ? 24h si apoi se numara coloniile care apar pe fiecare placa
 Se calc pt fiecare placa nr germeni/1 ml urina ca fiind egal cu nr colonii inmultit cu 1/V
inmultit cu 1/D
V = volumul insamantat = 0,1 ml
D = dilutia respectiva
- Rezultatul final va fi media celor gasite pe fiecare placa
Interpretarea uroculturii cantitative:
- Un rezultat de peste o suta de mii de germeni (germeni = UFC = unitati formatoare de
colonii bacteriene) / ml urina  infectie urinara sigura  urocultura +
- Un rezultat sub zece mii de germeni/ ml urina  urocultura –
- Sub 1000 de germeni / ml urina  contaminarea probei la recoltare
- Intervalul intre zece mii si o suta de mii de gremeni pe ml urina este o zona discutabila in
care se ridica suspiciunea de infectie urinara; cu observatia ca si un nr de sub o suta de mii
de germeni/ ml poate indica o infectie urinara in situatii particulare: in infectiile de tract
urinar decapitat = infectiile la care s-a inceput deja tratamentul antibiotic;
+ In prezenta semnelor clinice de infectie urinara: disurie, polakiurie, febra,
dureri lombare nu este necesar nr de o suta d emii
- Orice nr de bacterii este semnificativ in urina recoltata prin punctie vezicala
- Peste 90% din infectiile urinare sunt date de E.coli; dupa E.coli
2. Proteus,
3. Klebsiella,
4. Pseudomonas a.

5
Lp – 12 - MVP

Hemocultura

- Hemocultura consta in izolarea si identificarea bacteriilor din sange.

- Sangele este un produs normal steril.
- Indicatiile hemoculturii:
1. Septicemie manifesta clinic
2. Prezenta semnelor minime de septicemie la copii/n.n.
3. Febra de cauza necunoscuta sau aparuta dupa manevre medicale
4. Unele boli infectioase grave: meningite, endocardite etc
- Prin hemocultura se obtine un diagnostic direct: se izoleaza agentul patogen, fapt care
o face superioara ca si metoda de diagnostic reactiilor serologice (indirecte)
- Agentii patogeni izolabili prin hemocultura:
1. Streptococii beta-hemolitici
2. Streptococii neheolitici
3. Stafilococul auriu
4. Stafilococul alb
5. Pneumococul
6. Meningococul
7. Clostridiilet
8. Salmonelle
- Recoltarea – vezi cap recoltari
- Flacoanele de hemocultura se incubeaza la 37 grade, 7-14 zile cu exaaminare zilnica;
- Daca se observa semne de crestere microbiana cum ar fi : hemoliza, pigmentarea
mediului, turbiditatea lui, se fac frotiuri colorate Gram si apoi subcultivari pentru
izolarea si identificarea bacteriei pe diverse medii de cultura: exp: geloza-sange, geloza
lactozata, geloza pt anaerobi etc.
- Rezultatul + este posibil dupa 24-48 h cel mai rapid

6
Lp – 12 - MVP

Fotografii:
1. Medii de identif biochimica: mediul TSI -ce este, utilitate, compozitie + interpretare
foto: glucozo + (ingabenirea coloanei mediului), lactozo, zaharozo - ; H2S +;
Toate + fara H2S
2. Mediul MAC-CONKEY: compozitie, 2 bacterii: E.coli – fermenteaza lactoza colonii rosii; si
Proteus (colonii lactozo – in culoarea mediului)
3. Mediul ISTRATI MEITERT – culoare, compozitie ; cultura galbena (a fermentat lactoza ) este a
E.coli. cultura albastruie = Proteus (nu a fermentat lactoza)
4. Asemanatoare cu 15; interpretarea este aceeasi la 4 si la 15 (scoate 4)
15. geloza sange + bacili gram – (enterobacterii), colonii mari gri-albicioase, vascaose, de
consistenta gelatinoasa, probabil de la E.coli

5. Mediul MAC CONKEY + cultura Klebsiella cu colonii lactozo+ , colonii mari, cu consistenta
gelatinoasa ca picaturile de mediu cu tendinta de curgere etc

6. frotiu colorat gram realizat din produs patologc pe care se obs (mari) PMN uri in interiorul carora
sunt coci gram – dispusi in diplu, intracelulari/extracel; Neisserii

Frotiu die din LCR/secretie vaginala

7. proteus pe geloza sange pe care se obs fen de migrare

8. pseudomonas aeruginosa pe geloza-sange; cultura cu luciu metalic, fluorescenta, hemoliza beta,

cu tendinta de pigmentare; miros de flori de tei

9. geloza sange+testul la bacitracina, cultura care apare; la ce se foloseste testul + interpretare;

streptococcus piogenes?

10. frotiu colorat gram din cultura pura ; coci rotunzi, gram + , sub froma de lanturi , probabil
streptococi;

11. antibiograma, metoda difuzimetrica …interpretare

12. mediul chapman, compozitie, la ce se foloseste, interpretare; jumatatea galbena colonii manito-
pozitive ale staf auriu; jumatatea rosie staf alb – manito negative

13. geloza-sannge – colonii mari (2-3 mm) de staf auriu, zone de hemoliza beta completa totala clara
imediata

14. antibiograma Pseudomonasului – se vede colorarea in verde in cauza pigmentului difuzibil

secretat + descriere antibiograma

15. fen de satelitism la haemophillus influenze factor V …

16. mediul Lowenstein + mycobacterium tuberculosis, compozitia, colonii R etc

18? Frotiu din sputa ZIEL Nielson

19. geloza sange – pseudomonas aeruginosa

20. mediul CHAPMAN ; jum dr – staf auriu ; jum stg -un alt staf coagulazo-negativ

21. testul bila-esculina – PT STREP DE GR D; pozitiv in tubul din dr.

22. cel din mijloc contine intotdeauna uree; este negativ cand are cul galbena si poz cand e rosu;

7
Lp – 12 - MVP

23. enterobacterii: primul tub: mediul TSI,al doilea mediu cu uree, al treilea cu citrat de Na