Diagnosticul de

laborator al infecţiei
cărbunoase

Bacillus anthracis
Produs patologic

- în cărbunele cutanat – exudat din pustula malignă

- în cărbunele intestinal – materii fecale
- în cărbunele pulmonar – spută
- în formele septicemice – sânge
- pentru diagnostic retrospectiv – fragmente de organe

Caption
Produs patologic:
- în cărbunele cutanat – exudat din pustula malignă

- în cărbunele intestinal – materii fecale

- în cărbunele pulmonar – spută

- în formele septicemice – sânge

- pentru diagnostic retrospectiv – fragmente de organe

Examenul direct al pp:
- microscopic

• bacil Gram pozitiv, cu capetele retezate sau uşor concave, aşezaţi în lanţuri, cu
aspect ce imită trestia de bambus
o prezintă un spor central
o în produsul patologic prezintă capsulă
Izolare:

- germene nepretenţios
- bulion, geloză simplă, geloză sânge

Colonii R
Identificarea bacteriei :
- Caractere morfotinctoriale: bacil Gram pozitiv, cu capetele retezate sau uşor
concave, aşezaţi în lanţuri, cu aspect ce imită trestia de bambus; prezintă un spor
central

- Caractere de cultură:
• în mediu lichid formează un depozit floconos, mediul rămâne clar
• pe medii solide – colonii de tip R cu suprafaţa rugoasă, centrul ombilicat,
margini
• dantelate cu prelungiri laterale (cap de Medusa)
• în geloză dreaptă creşte sub forma unui brad inversat

Mediu lichid – deposit

floconos
Identificarea bacteriei :

- diagnostic diferenţial faţă de alţi germeni din genul Bacillus (B. cereus)

o sensibilitatea la penicilină - B. anthracis este sensibil, B. cereus este rezistent

- sensibilitatea faţă de bacteriofagi

Bacillus anthracis
Diagnostic retrospectiv:

- reacţia Ascoli – reacţie de precipitare inelară

o evidenţiază prezenţa antigenelor în fragmente de organe recoltate de la cadavre
 Diagnosticul de
laborator al infecţiilor
cauzate de
germeni anaerobi
endogeni
Clasificare:

• Coci Gram-pozitivi: Peptostreptococcus, Peptococcus

• Coci Gram-negativi: Veillonella

• Bacili Gram-pozitivi: Lactobacillus, Propionibacterium, Actinomyces, Eubacterium,

Bifidobacterium

• Bacili Gram-negativi: Bacteroides, Prevotella, Porphyromonas, Fusobacterium

• fac parte din flora normală a organismului: cavitate bucală, tub digestiv, vagin, etc.

– leziuni la aceste nivele favorizează infecţii cu germeni anerobi

Indicii ale infecţiilor cu germeni anaerobi:

• abcese profunde (cerebrale, hepatice, etc.)

• miros fetid

• prezenţa în plăgi a corpilor străini, ţesuturi necrotice, insuficienţă circulatorie,

tumori, tulburări de metabolism

• contaminare cu floră anaerobă – intervenţii chirurgicale (abdominal, sfera genitală

feminină, maxilo-facial)

Abces cerebral Abces hepatic

Produse patologice:
ADECVATE
•puroi din abcese
•probe din plăgi adânci (plăgi muşcate,
contaminate cu pământ, ţesuturi zdrobite)
•abcese gingivale, periorale
•puroi din sinusurile paranazale
•secreţii din căile respiratorii inferioare,
recoltate cu dispozitive cu lumen dublu
•ulceraţii (“diabetic foot”, decubitus)
•probe recoltate intraoperator
•urină prelevată prin aspiraţie suprapubiană
•sânge pentru hemocultură
INADECVATE
•exsudat faringian, nazofaringian
•tampon cu secreţie de pe gingii
•spută (eliminată spontan, aspiraţie
nazo/orotraheală)
•conţinut gastric
•materii fecale (excepţie: dg. C. botulinum,
C. difficile)
•urină (emisă spontan/cateter)
•secreţie vaginală/cervicală (excepţie:
vaginoza bacteriană)
•secreţie din plagă superficială
Produse patologice:

- protejarea de efectele toxice ale oxigenului a bacteriilor anaerobe prezente în probă

• recipiente speciale
• mediu de transport pentru anaerobi

- păstrare la temperatura laboratorului

- prelucrare:
• în 30 de minute – produs patologic în cantitate redusă (0,5 ml)
• bacteriile îşi păstrează viabilitate timp de câteva ore – produs patologic
purulent în cantitate mai mare (peste 1 ml)
• în mediu de transport bacteriile pot supravieţui câteva zile
Recoltarea produselor patologice:

- anaerobii endogeni sunt prezenți frecvent în număr foarte mare în unele locații în
organism (109 – 1012)

- este importantă colectarea probelor în așa fel încât contaminarea cu germeni din
flora normală să fie minimă

- cea mai corectă metodă de recoltare este aspirarea produsului patologic

• recoltarea produselor patologice cu tampoane nu este acceptabilă, decât în
cazul în care nu există alte posibilități de recoltare

- proba recoltată se injectează imediat, cu un ac nou, steril, în recipiente speciale

pentru transportul anaerobilor, după ce aerul din acul nou a fost evacuat

- recipientele pentru transport nu trebuie deschise inainte ca proba să fie recoltată,

pentru a minimaliza contactul cu oxigenul

- recipientele se inchid imediat după inoculare și se transportă cât mai rapid posibil la
laboratoare specializate pentru prelucrarea anaerobilor
Principii de diagnostic:
- Examen microscopic:
• se descriu morfotipurile bacteriene prezente în produsul patologic

-Cultivare:

• medii adecvate pentru cultivarea anaerobilor (p.p. întotdeauna se însămânţează în

paralel şi pentru aerobi)
a) medii lichide: mediul cu tioglicolat
b) medii solide: geloza sânge pentru anaerobi ( Columbia, Schaedler, etc)
c) medii speciale, selective pentru diagnosticul anaerobilor (PEA- Phenyl-etyl
alcool, BBE – bacteroides bile-esculin, KVLB – kanamycin-vancomycin laked
blood, EYA – egg-yolk agar)

Mediul cu tioglicolat Geloză sânge Mediul Schaedler

Principii de diagnostic:

• incubare: în condiţii de anaerobioză

a) metode clasice (cu pirogalol, metoda Fortner)
b) în „jar” anaerob, anaerostate cu plicuri generatoare de anaerobioză
c) chamber anaerob

• durata incubării: peste 48 de ore – până la 7 zile

Identificare:
-demonstrarea caracterului strict anaerob! (lipsa creşterii în atmosferă obişnuită,
microaerofilie)

-ex. microscopic: pp nativ (spori, mobilitate), pp colorate Gram

-caractere de cultură - examinare sub lupă (frecvent culturi mixte: izolare!);

- identificări pe baza caracterelor biochimice:

• creşterea pe diverse medii selective
• discuri de identificare (vancomicină, kanamicină, colistin etc)
• prezenţa pigmenţilor
• fluorescenţă
• hemoliză
• producere de lipază, lecitinază
• producere de urează, indol, catalază, oxidază etc.
Identificare:
- sisteme comerciale de identificare
• truse API
- pe baza unor teste biochimice (fermentarea a 16 zaharuri, producere de
indol, urează, descompunerea esculinei şi a gelatinei, testul catalazei şi oxidazei)
- gazcromatografie
• identificare pe baza detectării produşilor metabolici (caracteristic pentru specie)

Testarea susceptibilităţii faţă de antibiotice:

- metoda difuzimetrică – inadecvată pentru testarea anaerobilor

- determinare CMI prin metoda microdiluţiilor sau E-teste
Diagnosticul de laborator
al infecţiilor cauzate de
germeni din genul
Clostridium
Diagnosticul gangrenei gazoase

Clostridium perfringens
Clostridium oedematiens
Clostridium septicum
Clostridium histolyticum
Clostridium bifermentas
Clostridium falax
Produsul patologic
- secreții din profunzimea plăgii
- fragmente de țesuturi

Examenul direct
- macroscopic: secreţie murdară, fetidă
- microscopic: bacil Gram pozitiv, prezintă un spor central sau subterminal ce
deformează corpul bacterian. Sunt ciliaţi peritrichi, cu exceptia C. perfringens care are
capsulă. În frotiurile din produs patologic nu prezintă spori deoarece nu sporulează in
vivo.

Izolare
- mediul Schaedler
- în condiţii de anaerobioză
Identificare
- pe baza caracterelor morfotinctoriale
- pe baza caracterelor de cultură
- pe mediul Schaedler: colonii de tip S/R cu hemoliză beta (dublă la C. perfringens)
- produc gaz, emană un miros fetid
- identificarea speciei se face prin boala experimentală la şoareci:
Se inoculează cultură la un lot martor şi la un lot imunizat în prealabil cu ser
antigangrenos specific de specie;
Vor face boala lotul martor şi animalele injectate cu seruri ce nu corespund speciei
inoculate;
Supravieţuiesc animalele protejate cu serul specific corespunzător speciei inoculate
(izolate).
Diagnosticul în tetanos:
Clostridium tetani

Opistotonus

Risus
sardonicus
Tetanos neonatal -
opistotonus
Diagnosticul în tetanos:
Clostridium tetani

Produsul patologic:

- fragmente din plăgi

- soluţii perfuzabile, materiale chirurgicale

Examenul direct
- bacil Gram pozitiv cu un spor rotund, terminal ce
deformează corpul bacteriei, prezintă cili peritrichi

Izolare
- în condiţii de anaerobioză, pe mediile amintite
anterior
Diagnosticul în tetanos:
Clostridium tetani

Identificare:

- Caractere morfotinctoriale: bacil Gram pozitiv cu un spor rotund, terminal ce

deformează corpul bacteriei, prezintă cili peritrichi

- Caractere de cultură:
• pe mediul Schaedler: colonii de tip S/R cu hemoliză beta

-produc gaz, emană un miros de corn (copită) ars

- diagnosticul de tetanos este un diagnostic clinic

- diagnosticul de laborator se solicită numai când trebuie stabilită responsabilitatea
medicală (tetanosul postoperator, postpartum, tetanosul neonatal cu punct de plecare
de la bontul ombilical).
Diagnosticul botulismului:
Clostridium botulinum
Diagnosticul botulismului:
Clostridium botulinum

Produsul patologic:

- diagnosticul de laborator evidenţiază prezenţa toxinei în ser, materii fecale, conţinut

gastric, vărsături, alimente
-produsele se trimit la laboratoare de referinţă

- tipizarea toxinei se face prin boala experimentală pe şoareci:

• Se imunizează 7 şoareci, fiecare cu câte un ser antibotulinic specific de tip
• Se injectează produsul patologic recoltat la fiecare şoarece şi la un şoarece
martor
• Vor muri toţi şoarecii cu excepţia celui imunizat cu ser antibotulinic ce
corespunde toxinei din produsul patologic

C. botulinum este: un bacil Gram pozitiv, prezintă un spor central sau subterminal ce
deformează corpul bacterian; sunt ciliaţi peritrichi.
Diagnosticul infecţiilor cauzate de Clostridium difficile:
Diagnosticul infecţiilor cauzate de Clostridium difficile:

-Produs patologic: materii fecale

- Caractere morfotinctoriale: Bacil Gram pozitiv, cili peritrichi, spori ovalari,

subterminal sau terminal, deformează corpul bacterian

- portaj asimptomatic - adulţi 3-8%; sugari 15-63%

- în cursul spitalizării 20%, administrare de antibiotice 46%

- colită pseudomembranoasă
- colită asociată tratamentului antibiotic
- diaree asociată tratamentului antibiotic
- boli extraintestinale: peritonite, abcese
Diagnosticul infecţiilor cauzate de Clostridium difficile:

- Izolarea germenelui pe medii speciale selective şi demonstrarea producerii toxinei

(pe culturi celulare sau reacţii ag-ac - ELISA, VIDAS)
- Detectarea toxinei direct din materiile fecale (ELISA, VIDAS)
- Detectarea genelor toxinei prin amplificare genică direct din pp
Vă mulțumesc pentru atenție!