1.

Diagnostic de laborator al infectiei stafilococice

A. Recoltarea
- Recoltarea se face inaintea administrarii antibioticelor
- Respectarea riguroasa a regulilor de antisepsie
- Materii fecale
- Lichid de varsatura
- Resturi alimentare
- Probe de apa
- Exudat faringian si nazal

B. Diagnosticul bacteriologic

o Examen direct

- Intre lama si lamela: germeni imobili, uneori capsulati

- Pe frotiuri colorate si fixate: Gram, albastru de metilen, May -Grunwald Giemsa

o Izolare

- In vitro: insamantare pe medii de cultura simple (bulion glucozat, geloza

simpla); medii de cultura hiperclorurate, mediul Chapman

o Identificare

- Caractere de cultura:
- Tip S
- Aspect cremos
- Opace
- Convexe

 Caractere morfologice:
- coci gram pozitivi
- sferisi
- asezati in gramezi neregulate
- necapsulati
- nesporulati

 Caractere metabolice:
- testul catalazei: stafilococii poseda o catalaza capabila sa transforme peroxidul
de hydrogen in oxygen si apa
 - testul oxidazei

 Caractere de patogenitate:
- testul pigmentogenezei- stafilococii citrine sunt nepatogeni, cei albi 20%
patogeni si 80% nepatogeni, cei aurei sunt 80-90% patogeni
- testul hemolizei: stafilococii hemolitici sunt patogeni
- testul fermentarii manitei: pe mediul hiperclorural solid Chapman
- testul coagulazei

o Antibiograma
- Reprezinta stabilirea caracterelor de sensibilitate ale tulpinii bacteriene la
actiunea diferitelor antibiotic si substante dezinfectante uzual. consideraţi rezistenţi la toate
beta-lactaminele (peniciline, cefalosporine şi carbapeneme).

C. Diagnosticul imunologic

2. Diagnostic de laborator in infectia cu streptococul piogen

A. Recoltarea
- Exudat faringian
- Exudat nazal
- Sputa
- LCR
- Puroi
- Exudat pleural
- Secretie vaginala
- Secretie de col uterin
- Sange
- Urina
- Recoltarea produselor patologice trebuie sa se faca inainte de inceperea oricarui
tratament cu antibiotic, inainte de toaleta de dimineata sip e nemancate

B. Diagnosticul bacteriologic

o Examen direct
- Se efectueaza doua frotiuri: unul colorat gram si celalalt albastru de metilen

o Izolare
- In vitro: se utilizeaza medii de cultura: mediul picke, medii de izolare
complexe( bullion glucozat, geloza sange)
 o Identificare

 Caractere de cultura
- Medii lichide: tulbura usor mediul cu formarea de deposit
- Medii solide: colonii rotunde, lucioase, mucoase, filante

 Caractere morfologice
- Coci gram pozitivi
- Sferici
- Asezati in lanturi
- Capsulate
- Nesporulati

 Caractere biochimice
- Tstul sensibilitatii la bacitracina: diferentiata streptococii beta hemolitici de
grup a de cei beta hemoliticii non grup A, se preleva 3-4 colonii beta hemolitice sau o ansa
din cultura in bullion Se etaleaza inoculul pe placa cu agar-sange. Se plaseaza apoi in central
ariei insamantate un disc cu bacitracita, se incubeaza 18-20 ore la 37 grade C.
- Daca testul este pozitiv: zona de inhibitie cu diametrul de minim 11mm in jurul
discului
- Daca testul este negativ: zona de inrehibitie cu diametrul mai mic de 11 mm sau
lipsa zonei de inhibitie in jurul mocromprimatului cu bacitracina
- Testul CAMP
- Testul PYR
- Testul bila-esculina
- Testul tolerantei la sa

 Caractere antigenice
- Identificarea grupului streptococic se face pa baza antigenului polizaharidic C

o Antibiograma
- Nu se efectueaza
- Decat la persoanele alergice la penicilina

C. Diagnosticul immunologic
- Are la baza investigarea raspunsului imun umoral si cellular
 Reactia ASLO

Elementele reactiei:
- Ser de cercetat
- Antigen standar
- Suspensie de hematii de iepure

Principiul reactiei: prezenta anticorpilor antistreptolizina O in serul de testat

neutralizeaza antigenul standar care nu isi mai manifeste efectul hemolytic asupra hematiilor
Titrul reactiei: cea mai mare dilutie de ser cu hemoliza absenta
Titru also normal: 250 unitati aslo/ml. titrul peste 250 unitati aslo/ml semnifica
infectie cu streptococ beta hemolytic grup a, fie o infectie recenta, fie repetate infectii
streptococice in antecedent netratate sau incorrect tratate

3. Diagnosticul de laborator al infecţiei cu gonococ

A. Recoltarea

- secreţia uretrală
- secreţia vaginală
- La bărbaţi, prin uş oara exprimare a uretrei, se obţine o picătură de material ce
se recoltează cu ansa sau cu tamponul. La femeie recoltarea se face din colul uterin, la
cabinetul de ginecologie, având grijă să nu se contamineze proba cu floră vaginală.

B. Diagnosticul bacteriologic

o Examen direct

- Frotiurile efectuate din probele recoltate se fixează chimic (alcool metilic) 2-10
minute şi se colorează albastru de metilen şi Gram.
- Se evidenţiază: coci Gram negativi, in diplo, reniformi, cu concavităţile faţa
în faţă; floră de asociaţie bogată (alţi cod sau badli); polimorfonucleare (PMN) în
număr foarte mare; celule epiteliale,întregi sau detritusuri.

o Izolare

- Gonococul este un germen foarte pretenţios, necesitând medii complexe

(gelozăsânge, -ser, -asdtă, -chocolat; mediul HYL; mediul Muller-Hinton), cu incubare
în atmosferă de COz 5-10%.
o Identificare

 Caractere cultură:
- examinarea culturii după 24-48 de ore pe geloză sânge evidenţiază două tipuri
de colonii:
1. unele de tip „S", mid, transparente, uş or gri „în picătură de rouă" (virulente)
2. altele sunt mari, plate, uscate, granulate (nevirulente)

 Caractere biochimice:
- fermentează glucoza
- produce citocrom-oxidază (testul oxidazei pozitiv): pe suprafaţa culturii se
toarnă câteva picături de parafenilen diamină, coloniile trecând prin nuanţele de roz,
roşu, negru în 30 de secunde;

o Antibiograma

- Pentru testarea sensibilităţiise foloseş te metoda difuzimetrică.

- Se foloseş te mediul HYL ş i suspensie microbiană.
- în terapie sunt indicate Penicilina, Tetraciclină, Kanamidna.
- Se pot utiliza de asemenea aminodclitolii (Lincomidna-Spectinomidnă)în doză
unică

 Diagnostic molecular

- Reacţia PCR (polymerase chain reaction) este o metodă rapidă de determinare

a prezenţei gonococilor în urină.

4. Diagnostic de laborator al infectiei cu pneumococ

A. Recoltarea

- aspirat traheal,
- exudat faringian sau nazal,
- sînge,
- LCR,
- lichid pleural,
- sucul pulmonar extras prin puncţie albă,
B. Diagnosticul bacteriologic

o Examen direct

- Frotiul efectuat direct din produsul patologic evidenţiază: coci in diplo,

lanceolaţi sau „în flacără de lumânare", Gram pozitivi, capsulaţi, nesporulaţi,
imobili.

o Izolare

- In vitro pneumococii nu se dezvoltă pe medii simple. Ei necesită medii

suplimentate cu ser, ascită, sânge, incubate la 37°C în atmosferă de C02 5% (bulion
cu infuzie proaspătă de came de bou, bulion glucozat cu thioglicolat ca agent
reducător, geloză-sânge,-ser,-ascită, iar pentru antibiogramă Muller Hinton cu
sânge).
- In vivo pentru izolarea pneumococilor se utilizează şoarecele alb. După 24-48
de ore de la inocularea intraperitoneală, ş oarecele moare de septicemie, izolându-se
pneumocod în cultură pură din cord, exudatul peritoneal şi splină.

o Identificare

 Caractere cultura
- Pneumococii tulbură uniform mediile lichide; după mai mult de 3-4 ore are
loc fenomenul de „autoliză".
- Pe medii solide, de tip geloză sânge, pneumococii determină colonii
asemănătoare streptococului viridans: colonii de tip „S", mici, punctiforme, cu zonă
de hemoliză (diametrul mai mare decât diametrul coloniei) de tip alfa
(incompletă cu tentă verzuie). Dacă iniţial coloniile simt în „cupolă de catedrală", pe
parcurs iau aspect de „strachină".

 Caractere morfologice
- Frotiul din cultură evidenţiază coci in diplo, lanceolaţi sau „în flacără de
lumânare", Gram pozitivi, capsulaţi, nesporulaţi, uneori în lanţuri scurte.

 Caractere chimice
- Există trei teste biochimice care diferenţiază pneumococii de streptococii
viridans: fermentarea inulinei, biloliza,sensibilitatea la optochin. Toate aceste teste
sunt pozitive la pneumococ şi negative la streptococul viridans.
 Caractere antigenice
- Reacţia de umflare a capsule: Este folosită pentru identificarea
polizaharidului capsular (substanţă solubilă specifică - SSS) care împarte
pneumococii în peste 88 tipuri, cel mai agresiv fiind tipul 3, posesor al celei mai mari
capsule.
- Reacţia de aglutinare pe lama
- Coaglutinaxea, ELISA, RIA

 Caractere de patogenitate

o Antibiograma

5. Diagnostic de laborator al infectiei cu meningococ

A. Recoltarea
- LCR (tulbure sau net purulent),
- sânge,
- exudat faringian,
- exudate ale seroaselor,
- lichid peteşial.

B. Diagnosticul bacteriologic

o Examen direct
- coci Gram negativi, in diplo, reniformi, cu concavităţile faţă în faţă, uneori
capsulaţi (capsulă vizibilă pe preparatele proaspete sau la germenii recent izolaţi),
dispuşi frecvent intracelular, imobili, la unele specii se evidenţiază prezenţa pililor;
- polimorfonucleare (PMN) în număr foarte mare.

o Izolare
- medii de cultură îmbogăţite – medii complexe ( geloza-sange, ser, ascita,
chocolat)
- mediul HYL
- mediul Muller-Hinton

o Identificare

 Caractere cultura
- pe mediile lichide tulbură uniform mediul; geloză sânge, colonii de tip „S",
transparente, uşor gri, fără hemoliză;

 Caractere morfologice
- frotiu din cultură care evidenţiază coci Gram negativi, in diplo, reniformi,
uneori capsulaţi, nesporulaţi;

 Caractere biochimice
- fermentează glucoza si maltoza
- nu fermentează levuloza, lactoza ş i zaharoza
- produce citocrom-oxidază (pe hârtie de filtru impregnată cu tetrametilen
parafenilendiamină, apariţia unei culori albastru-violet în 3-10 secunde indică oxidarea
enzimatică a reactivului);

 Caractere antigenice
- reacţia de aglutinare pe lamă cu ser polivalent ş i apoi cu seruri monovalente.
Reacţia pozitivă, apariţia grunjilor de aglutinare, indică grupul A, B,C, D, X, Y, Z, Z' ş
i W135.

o Antibiograma
- Antbiograma este obligatorie. Terapia cu Rifampidnă, Eritromidnă, Penicilină,
sulfamide sau cefalosporine este în general suficientă. Tulpinile de meningococ
secretoare de penicilinază simt rare.

o Diagnostic moolecular
- Se foloseş te reacţia PCR pentru detectarea ADN meningocodc în lichidul
cefalorahidian

6. Diagnostic de laborator in E. Coli

A. Recoltarea
- Materii fecale
- Urina
- Bila
- Sange
- Puroi
- Exudates
- Alimente, produs de varsatura
- Probe de organe de la cadavru
- Sputa
- LCR

B. Diagnosticul bacteriologic

o Examen direct
- Bacilli gram negative
- Drepti usor incurbati
- Nesporulati
- Mobile
- Imobili

o Izolare
- Medii simple fara inhibitori si cu inhibitori

o Identificare

 Caractere de cultura
- Colonii s
- Umede
- Lucioase
- Margini nedete
- Usor emulsionabile in ser fiziologic
- Colonii r
- Uscate
- Margini crenellate
- Greu eumulsionabile

 Caractere morfologice
- Bacilli mobile
- Bacilli gram negative
- Nesporulati
- Necapsulati
- Drepti
- Sour incurbati

 Caractere metabolice
- Fermenteaza glucoza cu producer de gaz in cantigati moderate
- Acidifica partea inclinata a mediului TSI
- Este mobile pe MIU
- Uree negative
- Indol pozitiva
 - Lizindecarboxilaza pozitiva
- Ornitindecarboxilaza variabila
- Citrate negative
- Fenilalanina negativa

 Caractere antigenice
- E coli enteropatogen determina diareea maligna a nou nascutului
- Reactia de imunofluorescenta indirecta

o Antibiograma
- Sensibila la betalactamine, aminoglicozide, antibiotice cu spectru larg,
sulfamide, chimioterapice urinare, floxacine

7. Diagnostic de laborator in Salmonella

A. Recoltarea

- Sange
- Materii fecale
- Urina
- Bila
- LCR

B. Diagnosticul bacteriologic

o Examen direct
- Frotiul efectuat din produsele patologice nu da informatii semnificative
evidentiindu-se bacilli gram negative subtiri, mobile prin cili peritrichi, nesporulati,
necapsulati

o Izolare
- Medii de imbogatire: bullion tratrationat muller Kauffmann, bullion selenit acid
de sodium
- Medii simple: bullion, geloza simpla
- Medii selective generale: leifson, mac conkei, ADCL
- Medii diferentiale: mediul SS

o Identificare
  Caractere de cultura
- Colonii S
- Lactozo negative
- Semitransparente
- Nuanta albastruie

 Caractere morfologice
- Bacilli gram negative
- Nesporulati
- Necapsulati
- Mobili

 Caractere metabolice
- Degradarea glucozei cu producer de gaz
- Absenta fermentarii lactozei
- Nu produc ureaza
- Prezenta lizindecarboxilazei
- Absenta fenilalanindezaminazei
- Incapacitatea de a elibera indol din triptofan
- Utilizeaza citratul ca unica sursa de carbon

 Caractere antigenice
- Permit clasificarea salmonelelor in grupe si tipuri

o Antibiograma
- Tulpiniile de salmonella sunt sensibile la peniciline, cefalosporine,
cloromfenicol, cotrimoxazol

C. Diagnosticul immunologic
- Reactia widal

8. Diagnostic de laborator in Shigella

 A. Recoltarea

- Materii fecale cu mucus si sange

- In cazurile de dizenterie cronica recoltarea se face cu sonda Nelaton de la
nivelul colonului sigmoid

B. Diagnosticul bacteriologic

o Examen direct
- Se face un frotiu colorat Giemsa, gram, albastru de metilen
- Coloratia gram da: bacilli gram negative, nesporulati, necapsulati, cu
numar mare al polimorfonuclearelor neutrofile

o Izolare
- Medii simple, selective, diferentiale

o Identificare

 Caractere de cultura
- Colonii mici
- Circulare
- Fine
- Delicate
- Bombate de tip S
- Lactozo-negative
- Transparente
- Nuanta verzuie

 Caractere morfologice
- Gram negativi
- Nesporulati
- Necapsulati

 Caractere metabolice
- Fermentarea glucozei fara producer de gaz
- Nu fermenteaza lactoza
- Fermentarea manitei
- Imobila
- Produce indol negative
- Ureaza negative
 - Reactia la rosu metal pozitiva
- Citrate negative
- Lizindecarboxilaza negative
- Fenilalanindezaminaza negative
- Fermentarea manitolului

 Caractere antigenice
- Aglutinarea cu serul polyvalent anti-shigela slexneri
- Aglutinarea cu serurile specific de tip
- Aglutinarea cu serurile specific de grup

 Caractere de patogenitate
- Testul Sereny: consta in inocularea unei anse cu colonii suspecte de pe geloza
simpla inclinata sub pleoapa ochiului unui cobai sau iepure. Dupa 12 ore daca germenii
inoculati apartin reprezentatilor genului shigela va apare o congestive conjunctivala cu
secretie mucopurulenta opacifierea corneei

o Antibiograma
- Bacilii dizenterici sunt primele bacteria la care s-a evidentiat multirezistenta la
anbtibiotice cu determinare plasmidica

9. Diagnostic de laborator in Klebsiella

A. Recoltare
- materii fecale din scaunul emis spontan sau recoltate cu sonda Nelaton (infecţii
ale tractului digestiv); >
- urină pentru urocultură;
- bilă (în infecţii ale căilor biliare);
- sânge pentru hemocultură (în caz de septicemii);
- puroi de la nivelul plăgilor; exudate (diverse focare inflamatorii);
- alimente, produs de vărsătură (toxiinfecţiile alimentare);
- probe de organe de la cadavru (diaree malignă a nou-născutului);
- sputa (infecţii ale tractului respirator);
- exudat nazo-faringian;
- LCR (localizări meningeale)

B. Diagnosticul bacteriologic
o Examen direct
- Este important pentru produsele patologice normal sterile (LCR, urină,
bilă);frotiul colorat Gram efectuat direct din produsele patologice, evidenţiază bacili
Gram negativi, drepţi sau uşor încurbaţi, nesporulaţi, necapsulaţi, mobili (E coli,
Proteus), imobili (Klebsiella), alături de leucocite polimorfonucleare.

o Izolare
- izolarea acestor enterobacterii se realizează prin însămânţarea prelevatului pe
două tipuri de medii: medii simple,fără inhibitori (geloză glucozată 2%) şi medii cu
inhibitori (slab sau moderat selective: EMB/Levine, Istrate-Meitert). Aceste medii vor
fi incubate la 37° C18-20 de ore.

o Identificarea germenilor

 Caractere de cultura
- Geloză simplă: Klebsiella, cel mai frecvent determină colonii de tip mucos,
mari, opalescente, uneori cenuşii, cu suprafaţă umedă, care după o incubare
prelungită prezintă tendinţa de confluare şi curgere pe suprafaţa mediului.
- Mediul Istrate-Meitert: Klebsiella: colonii lactozo pozitive, opace, galbene,
mari, mucoase, filante, „în picătură de miere" (prin prezenţa capsulei)-,fenomenul
de cameleonaj (24 ore lactozo (+) apoi devine lactozo (-);
- Geloză-sânge: Klebsiella determină colonii mucoase, filante în picătură de
miere.

 Caractere morfologice
- Pe preparat proaspăt între lamă şi lamelă: Bacili imobili
- Pe frotiul efectuat din cultură: bacili Gram negativi, nesporulaţi

 Caractere biochimice
- fermentează glucoza cu producere de mari cantităţi de gaz (cu excepţia K.
rhinosderomatis);
- fermentează lactoza variabil;
- nu produce H2S ;
- este imobilă pe MIU,
- urează pozitiv;
- indol negativ (cu excepţia K. oxytoca);
- citrat variabil;
- lizindecarboxilază variabil (de regulă pozitivă);
- ornitindecarboxilază negativ;
- fenilalanindezaminazâ negativ;
- produce acetoină din glucoză (reacţia Voges-Proskauer) pozitiv;
- aesculină pozitiv.

 Catactere antigenice
- Se practică identificarea serologică prin reacţia de umflare a capsulei, cu
ajutorul serurilor anticapsulare de tip. Se identifică astfel peste 80 de serotipuri de
Klebsiella.â

 Caractere de patogenitate
- Se practică numai pentru Klebsiella care, administrată la şoarecii albi
subcutanat, determină o septicemie mortală în 24-48 ore; din sângele extras din cordul
animalului se evidenţiază pe frotiu Klebsiella.

o Antibiograma
- se testează la cefalosporine de generaţia a III-a,chinolone,colistin,gentamicină.

C. Diagnostic molecular
- tehnici de hibridizare moleculara
- PCR

10. Diagnostic de laborator in Proteus

A. Recoltare
- materii fecale din scaunul emis spontan sau recoltate cu sonda Nelaton (infecţii
ale tractului digestiv); >
- urină pentru urocultură;
- bilă (în infecţii ale căilor biliare);
- sânge pentru hemocultură (în caz de septicemii);
- puroi de la nivelul plăgilor; exudate (diverse focare inflamatorii);
- alimente, produs de vărsătură (toxiinfecţiile alimentare);
- probe de organe de la cadavru (diaree malignă a nou-născutului);
- sputa (infecţii ale tractului respirator);
- exudat nazo-faringian;
- LCR (localizări meningeale)

B. Diagnosticul bacteriologic

o Examen direct
- Este important pentru produsele patologice normal sterile (LCR, urină,
bilă);frotiul colorat Gram efectuat direct din produsele patologice, evidenţiază bacili
Gram negativi, drepţi sau uşor încurbaţi, nesporulaţi, necapsulaţi, mobile, alături
de leucocite polimorfonucleare.

o Izolarea
- izolarea acestor enterobacterii se realizează prin însămânţarea prelevatului pe
două tipuri de medii: medii simple,fără inhibitori (geloză glucozată 2%) şi medii cu
inhibitori (slab sau moderat selective: EMB/Levine, Istrate-Meitert). Aceste medii vor
fi incubate la 37° C18-20 de ore.

o Identificarea germenilor

 Caractere de cultura
- Geloză simplă: determină pe mediile gelozate 2 % fără inhibitori, fenomenul de
invazie sau de migrare: de la locul însămânţării cultura se întinde pe toată suprafaţa
plăcii, sub forma unor valuri succesive.
- Mediul Istrate-Meitert: colonii lactozo (-), opace, verzi, mari, centrate de un
punct negru prin elaborarea de H2S, colonii în ochi de pisică.
- Geloză-sânge: Se pot evidenţia fenomenele de invazie şi demarcaţie, descrise la
izolarea pe geloză simplă.

 Caractere morfologice
- Pe preparat proaspăt între lamă şi lamelă: Bacili mobili
- Pe frotiul efectuat din cultură: bacili Gram negativi, nesporulaţi

 Caractere biochimice
- fermentează glucoza cu producere de gaz în cantitate mică;
- nu fermentează lactoza şi zaharoza;
- produce H2S;
- mobil pe MIU;
- urează pozitiv;
- indol variabil (în special P. mirabilis);
- lizindecarboxilază negativ;. ,
- ornitindecarboxilază negativ, cu excepţia P. vulgaris;
- fenilalanindezaminaza pozitiv;
- citrat variabil.

 Caractere antigenice
- tiparea serologică se bazează pe cei 55 de factori antigenid O ş i 31 H,folosindu-
se aceeaş i reacţie de aglutinare pe lamă. De reţinut serovarurile de Proteus 0X19,
0X2, OXK, pentru înrudirile antigenice cu Rickettsiile ş i utilizarea lor în reacţiile de
aglutinare Weil-Felix sunt utile în diagnosticul acestor afecţiuni. De remarcat faptul
 că, orice reacţie de aglutinare pozitivă pe lamă, trebuie urmată de efectuarea unei
reacţii de aglutinare în tuburi, pentru certitudinea diagnosticului.

o Antibiograma
- se testează la p-lactamine, aminoglicozide, chinolone

C. Diagnostic molecular
- tehnici de hibridizare moleculara
- PCR

11. Diagnostic de laborator in Bacilul Koch

A. Recoltarea
- Se face in functie de localizarea tuberculozei
- Sputa
- Urina
- Produs de punctie articulara
- Puroi
- Produs de raclaj uterin
- Secretie de col
- Produs de punctie ganglionara
- Lichid pleural, peritoneal
- LCR, L pleural, L peritoneal, L synovial se recolteaza prin punctile acestor
cavitati, respecting regulate generale de asepsie

B. Diagnosticul bacteriologic

o Examen direct
- Frotiuri direct din produsul pathologic
- Se efectueaza screeningul prin fluorescent si baciloscopie direct prin coloratie
Ziehl Neelsen

o Izolarea
- In vitro: pe mediul Lowenstein Jense
- In vivo: cobia masculini

o Identificarea

 Caractere de cultura
- Colonii R
 - Conopidiforme
- Uscate
- Alb-galbui

 Caractere morfologice
- Bacilli acido-alcoolo-rezistenti
- Rosii
- Dispusi in cordoane

 Caractere biochimice
- Testul catalazei: este pozitiv daca se observa aparitia bulelor de gaz
- Testul la niacin

 Caractere de patogenitate
- Cobaiul
- Se inoculeaza subcutanat pe fata interna a coapsei
- Evolutia bolii: 2-6 luni
- Cobaiul slabeste si moare
- Dupa 10-15 zile de sanatate apparent deplina: cobaiul devine apatic, scade pofta
de mancare
- La locul inocularii apar modificari, regiunea se impasteaza apoi devine
fluctuenta
- La nivelul plagii inghinale se palpeaza un ganglion care creste si se ramoleste
abcedand
- La autopsie se observa: invadarea intregului sistem limfatic si a viscerelor

o Antibiograma
- Se efectueaza prin includerea antibioticului in diferite concentratii in mediul
Lowenstein Jensen
- Se insamanteaza in paralel produsul patologic pe mediu cu si fara antibiotic si
se compara rezultatele dupa 2-4 saptamani de incubare
- Chimioterapicele la care bacilul Koch este sensibil: rimfapicina, streptomicina,
HIN, PAS, etambutol

C. Diagnosticul imunobiologic
- Prezenta imunitatii celulare, principala modalitate de aparare specifica
antituberculoza se testeaza prin IDR la tuberculina.

12. Diagnostic de laborator in Bacilul difteric

A. Recoltare
- exsudat faringian,
- exsudat nazal,
- exsudat din arsuri sau plăgi chirurgicale,
- secreţie conjunctivală,
- secreţii vaginale.

B. Diagnostic bacteriologic

o Examen direct
- în coloraţia Gram: bacili Gram pozitivi la limită, cu extremităţi măciucate şi
dispoziţie în litere chinezeştil; floră de asociaţie săracă; polimorfonucleare (PMN )-
celule epiteliale întregi sau detritusuri;
- în coloraţia Del Vecchio: la nivelul extremităţilor barililor se evidenţiază
corpusculii metacromatici (Babeş-Emst) brun-verzui pe fondul galben-brun deschis al
bacilului.

o Izolare in vitro
- Al doilea tampon se imersează în mediul de îmbogăţire OCST (ou, dstină,
telurit dc K) ş l apoi, după 24 de ore,se descarcă pe mediul Tinsdale. Coloniile
suspecte (negre cu halou cafeniu) se repică pe mediul Loffler pentru a realiza cultura
din care se efectuează ulterior identificarea.

o Identificare

 Caractere de cultura
- mediu Loeffler: colonii albe, granulate „în spermanţet
- mediul Tinsdale: colonii mici, negre cu halou maroniu;
- mediul Gundel-Tietz diferenţiază cele trei tipuri de bacili: o gravis: colonii de
tip „R" - margini neregulate, suprafaţa mamelonată, cu striaţii radiale, în „floare de
margaretă"
- mitis: colonii de tip „S" - mici, margini regulate,suprafaţa netedă,
- intermedius: colonii cu diametru mediu,margini regulate,suprafaţa mamelonată,
- geloză-sânge: colonii gri-perlate, granulare.

 Caractere morfologice
- în cazul Corynebacterium diphteriae: o în coloraţia Gram: bacili Gram pozitiv la
limită, cu extremităţi măciucate şi dispoziţie în litere chinezeşti
- în coloraţia Del Vecchio: corpusculii Babeş -Emst;
- în cazul difteromorfilor (C. hofmani, C. xerosis,C. ulcerans): bacili Gram
pozitiv intens, groşi, cu capete ascuţite.

 Caractere biochimice
- fermentează glucoza, maltoza, levuloza şi nu fermentează zaharoza

 Caractere de patogenitate vezi pg 108 indrumar ca mi e lene sa scrfiu atat

o Antibiograma
- sensibili la Penicilină, Eritromicină, Cloramfenicol

o Diagnostic molecular
- PCR

13. Diagnostic de laborator in Pseudomonas

A. Recoltare
- puroi din suprainfectarea plăgilor,
- spută, prelevate din sfera ORL sau de la nivelul ochilor,
- diferite lichide biologice (sânge, LCR, urină,lichid articular etc)

B. Diagnostic bacteriologic

o Izolare
- Nu sunt germeni pretentiosi
- Medii uzuale ( bulion nutitiv, geloza nutritiva, geloza sange )
- Medii selective ( agar Mc Conkey, Istrati-Meitert )
- Medii selective cu adaos de saruri cuaternare de amoniu

o Identificare

 Caractere de cultura
 Germeni aerobi, nepretenţioşi, speciile de Pseudomonas fluorescente prezintă
următoarele caractere de cultură:
 Pseudomonas aeruginosa:
 Pe agar nutritiv: colonii de tip1: mari, 2-3 mm diametru,rotunde cu centrul
bombat, margini neregulate şi tendinţă invazivă (aspect de ou prăjit); suprafaţa este
neregulată, granulară, consistenţa untoasă; dau suspensii omogene; colonii de tip 2,
asemănătoare coliformilor: colonii mici,realizează suspensii omogene. Ambele tipuri
de colonii (tip 1 şi 2) sunt colonii de tip S „smooth"; colonii de tip 3 sau de tip R
„rought": au o suprafaţă aspră, rugoasă, cu centrul întunecat; dau suspensii granulare;
 Pigmentogeneza: diferiţii pigmenţi secretaţi de Ps. aeruginosa (piocianina de
culoare albastră, pioverdina de culoare galben-verde sau galben-brun) dau culturii şi,
treptat, şi mediului, o culoare verde strălucitoare. Dintre pigmenţii secretaţi mai rar
de Ps. aeruginosa, mai sunt descrişi: piorubina (culoare roşie) ş i piomelanina (culoare
brun-negru).
 Pe geloză sânge coloniile sunt gri, lucioase cu hemoliză de tip alfa care se
accentuează prin păstrare la temperatura camerei dând mediului o tentă brună.

 Pe agar MacConkey/Iatrati-Meitert dezvoltă colonii mici,lactozo-negative,

aderente la mediu
 Pe mediile lichide: tulbură uniform mediul cu formarea unei pelicule uşor
verzuie la suprafaţă, aderentă de pereţii epruhetel, cu aspect mumii fi filont.Treptat
pigmentul difuzează în masa mediului ş i apare mirosul caracteristic.

 Pseudomonas putida si Pseudomonas fluorescens:

 Se dezvoltă prin incubare la o temperatură de 37*C, spre deosebire de Ps.
aeruginosa (42°C), nu dezvoltă colonii la o teperatură mai mare de aceasta. Coloniile
nu au un aspect particular şi nici nu emană mirosul characteristic. Pot secreta
pioverdină.

 Caracterfe morfologice
- Examenul direct, pe preparat nativ, între lamă ş i lamelă evidenţiază caracterul
mobil al bacteriei într-o picătură de cultură de 18 ore în mediu lichid (apă peptonată
sau bulion). Pseudomonas aeruginosa este un germen extrem de mobil datorită
prezenţei de cili (flageli) cu localizare polară, deplasându-se în linie dreaptă.
- Examenul tipului de ciliatură se realizează prin metoda Rhodes pe bază de
soluţie apoasă de tanin 10% şi nitrat de argint amoniacul. în mod obiş nuit se descriu
două tipuri de ciliaturi polare: monotrich (un singur flagel polar la un pol al bacteriei)
ş i lofotrich (2-4 flageli la un pol).
- Examenul froţ iului fixat şi colorat Gram. Frotiurile se pot realiza fie direct,
din produsul patologic (mai ales din puroi),fie, cel mai adesea, din izolatele de pe
mediile de cultură.
- Bacteriile din genul Pseudomonas sunt bacili Gram negativi, drepţi şi fini,
nesporulaţi şi necapsulaţi, uneori uşor încurbaţi sau forme scurte, granulare (în
culturi vechi), dispuşi izolat,în perechi sau lanţuri scurte. în culturi tinere: forme
lungi, flamentoase. Uneori pot fi înconjuraţi de o pseudocapsulă numită„slime" cu rol
important în patogenitate.

 Caractere biochimice
- Testul oxidazei: speciile din genul Pseudomona» sunt oxidazo-pozitive.
- Testul catalazei: pozitiv.
- Mediile politrope TSI şi MIU: nu fermentează lactoza şi zaharoza, oxidează
glucoza, nu produce H2S, indol negativ; urează negativ; mobilitate pozitivă.
- Alte caractere metabolice: nu hidrolizează aesculina; reacţia Voges-Proslcauer
negativă; reacţia roşu de metil negativă; utilizează citratul ca unică sursă de carbon
(mediul cu ritrat Simons).
- Pe bulion adiţionat cu NaCl 6,5% se dezvoltă fără producere de pigment.
- Pe mediul solid sau lichid conţinând Trifenil-Tetrazolium-Clorid (TTC)
1%: Ps. aeruginosa se dezvoltă, cu colorarea în roş u a mediului;Ps. fluorescens nu se
dezvoltă.

o Antibiograma
- Se realizează prin metoda difuzimetrică pe geloză Mueller-Hinton
- Pseudomonas aeruginosa prezintă o rezistenţă naturală la penicilinele de grup
A, la numeroase cefalosporine, fenicoli, tetracicline şi trimetoprim.
- Printre antibioticele active sunt de reţinut următoarele 3 clase: beta-lactaminele,
aminozidele şi chinolonele,precum şi fosfomicina, polimixina B.
- Majoritatea celorlalte specii de Pseudomonas au un antibiotice asemănător Ps.
aeruginosa.
- Singurele beta-lactamine cu adevarat eficace sunt Azlocilina, Piperacilina,
Ceftazidim, Aztreonam şi Imipenem.

C. Diagnosticul molecular
- tehnica PCR-RFLP

14. Diagnostic de laborator in Treponema pallidum (sifilis)

A. Recoltarea
- Serozitati nesangerande de la nivelul sancrului sifilitic
- Placilor mucoase
- Mai rar produs de punctie ganglionara

B. Diagnosticul bacteriologic
 o Examen direct
- Se realizeaza pe preparat proaspat si preparat colorat
- Preparat proaspat: filament foarte subtiri, regulate, capete efilate, mobile
- Preparat colorat: gram prelungic, vago, impregnatia argentica

o Identificare
- Se poate face prin examen in imunofluorescenta atat prin tehnica directa cat si
indirecta

C. Diagnosticul immunologic
- Teste cu antigene cardiolipinice
- Teste cu antigene treponemice
- Reactive de precipitare in mediul lichid
- Reactii calitative fals positive se intalnesc in sarcina dar si in stari patologice ca:
disproteinemii, ciroza, hematite virala, unele parazitoze, lepra, toxicodependenta

Reactia de floculare: testul VDRL:

0 - rezultat negativ, fără aglutinate (flocoane);

+ = rezultat incert, nesigur;
+ + = rezultat slab pozitiv ( flocoane vizibile la aglutinoscop,lichid tulbure);
+ + + sau + ++ + = rezultat pozitiv (flococoane voluminoase, vizibile,iar lichidul
devine limpede).

15. Diagnostic de laborator in Haemophilus

A. Recoltare
- sputa,
- exudat faringian,
- exudat nazal,
- spălătură bronşnică,
- LCR,
- secreţie conjunctivală, otică, uretrală, vaginală, sânge,
- lichid pleural, pericardic, articular,
- raclaje cutanate sau mucoase,
- materii fecale,
- fragmente de ţesuturi sau organe - în caz de intervenţii chirurgicale sau deces.

B. Diagnostic bacteriologic
o Examen direct
- Se foloseşte pentru: spută, exudate, aspirate, secreţii ş i sedimentul obţinut prin
centrifugarea LCR şi a exudatelor lichide, numai pentru a determina prezenţa bacililor
Gram negativ.
- Imunnfluorescenţa

o Izolarea
- Se folosesc medii în care celulele sanguine au fost lizate printr-o încălzire
uşoară (agar-chocolat şi Lewinthal) sau prin digestie peptică (agar Fildes). în astfel
de medii hemina şi NAD sunt prezente în aprox. 500 micrograme şi respectiv 150
micrograme/ml. Incubarea se face la 37°C în 5-10 % CO2, timp de 18-72 de ore.

o Identificarea

 Caractere de cultura
- H.influenzae dă colonii mici, gri sau semiopace, netede şi plat convexe, cu
margini regulate.

 Caractere morfologice
- Frotiul colorat Gram evidenţiază cocobacili Gram negativi polimorfi.
Tulpinile virulente prezintă uneori capsulă.

 Caractere metabolice
- Reacţiile fermentative sunt foarte valoroase pentru diferenţierea speciilor
de hemofili. Carbohidraţii cu valoare de identificare: glucoza, zaharoza, lactoza,
xiloza, manitolul şi riboza.
- Alte teste folosite: testul indolului şi al ureazei, activitatea decarboxilazelor şi
a betagalactozidazei. Suplimentarea mediului cu factorii X, V sau X+V diferenţiază
speciile de Haemophilus: H. influenzae, H. aegyptus necesită factor X+V;H. ducrey
necesită factor X.

 Caractere antigenice
- Se foloseşte identificarea serologică pentru tulpinile capsulate de H. influenzae
care pot fi diferenţiate în 6 serotipuri bazate pe 6 polizaharizi capsulaţi distincţi: a, b,
c, d, e, f.
- Se folosesc reacţia de umflare a capsulei, dubla difuzie în gel de agar,
imunofluorescenţa, contraimunoelectroforeza, latexaglutinarea, aglutinarea pe
lama şi coaglutinarea.

o Antibiograma
- în infecţiile grave produse de H. influenzae sunt recomandate medicamente
precum Ceftriaxona, Cefotaxima şi alte cefalosporine de generaţia a IlI-a. Se mai
pot utiliza ampicilina şi cloramfenicolul.

D. Diagnosticul molecular
- PCR
- Hibritizarea ADN/ARN

16. Diagnostic de laborator in Brucella

A. Recoltare
- sânge (pentru izolare ş i diagnostic serologic),
- produs de puncţie sternală şi ganglionară în caz de adenopatie,
- urină (pentru urocultură),
- lichid articular (în caz de artrite),
- bilă (pentru bilicultură),
- materii fecale (pentru coprocultură),
- de la bovidee: produs de avortspontan, lochii, lapte.

B. Diagnostic microbiologic

o Izolarea
- însămânţarea pe medii de cultură: hemocultura, urocultura
- Celelalte produse patologice

o Identificarea

 Caractere de cultura
- După 3-15-45 de zile pe mediul gelozat (în tehnica Castaneda), apar colonii
mici iniţial cu diametrul de 0,25 mm şi care cresc până la 3-4 mm,
rotunde,bombate,cu margini netede, cu suprafaţă regulată, nepigmentată. în
cazul Brucellei abortus, coloniile apar numai dacă incubarea s-a făcut în atmosferă de
CO2 5%.

 Caractere morfologice
- Efectuarea unui frotiu bacteriologic dintr-o colonie şi colorarea cu metoda
Gram, evidenţiază prezenţa cocobacililor gram negativi,nesporulaţi
  Caractere metabolice
Caracterele biochimice permit diferenţierea tipurilor de Brucella după:
- Influenţa CO2 asupra dezvoltării microbilor
- Modul de producere a H2S
- Acţiunea bacteriostatică a coloranţilor

 Caractere antigenice
- testul bacteriostatic prin coloranţi (fuxinăl/25.000 ş i tiamină 1/30.000). Pe
mediile la care s-au adăugat aceşti coloranţi, brucelele cresc diferit: Br. melitensisse
dezvoltă pe mediile suplimentate fie cu tionină, fie cufuxină,- Br. abortus creş te
numai pe mediu cufuxină; Br.suis creşte pe mediu de tionină.

 Caractere antigenice
- Identificarea serologică face prin reacţia de aglutinare pe lama

C. Diagnostic molecular
- PCR
- Sonde ADN

17. Exudat faringian

 INDICATII
- Diagnosticul faringitelor
- Anginelor streptococice
- Confirmarea diagnosticului cu difterie
- Depistarea starii de purtator de streptococcus pyogenes si corynebacterium
diphteriae
 MATERIALE NECESARE
- Tampoane de uz general
- Apasator de limba
- Sursa de lumina
- Masca

 TEHNICA DE RECOLTARE
- Se aseaza pacientul pe scaun cu fata spre lumina
- Gatul in usoare extensie
- Ceafa sprijinita de perete
 - Dupa deschiderea larga a gurii se deprima baza limbii cu apasatorul steril si in
timp ce pacientul pronunta litera A se sterg cu tamponul ferm dar nu brutal amigdalele si
peretele posterior al faringelui vizand in special orice zona inflamata, ulcerate, cu depozite
purulenta, false membrane
- Atat la introducerea cat si la scoaterea tamponului din faringe nu trebuie sa
atingem baza limbii sau palatal moale
- Dupa recoltarea tamponul se introduce intr-un tub protector etichetat cu
- Numele si prenumele pacientului
- Denumirea produsului recoltat
- Sectia de unde provine
- Data si ora recoltarii
- Recoltarea se face dimineata pe nemancate

 PRELUAREA PROBEI
- Ttrebuie sa se faca in interval de maxim 3 ore de la recoltare

18. Urocultura
- Se recomanda a se recolta in cazul pacinetilor cu uretrita, care acuza disurie si
scurgeri uretrale
- Scurgerea uretrala poate fi abundenta sau discrete
- Macroscopic ea poate fi: alba, galbuie, verzuie, bruna, muco-purulenta, clara
filanta
- Etiologic, uretritele pot fi: gonococice, negococice, post-gonococice
- Recoltarea se face cu tamponul steril
- Momentul recomandat pt recoltare:dimineata sau la cel putin 3-4 ore dupa
mictiune

 EXAMENUL MICROSCOPIC DIRECT

- Se efectueaza un frotiu din secretia recoltata care se coloreaza albastru de
metilen sau gram
- Pe frotiul colorat albastru de metilen in cazul unei infectii gonococice: coci
reniformi, dispusi in diplo, intra si extracelulari
- Pe frotiu colorat gram gonococii apar cu aceasi morfologie dar colorati in rosu

 IZOLAREA GERMENILOR
- Pentru cultivarea gonococului se folosesc medii speciale: mediul Thayer martin,
mediul HYL, mediu cu localbumina

 IDENTIFICAREA GERMENILOR
o Caractere de cultura
- Colonii mici
 - Transparente
- Usor gri
- Lucioase
- Cu margini netede
o Caractere morfologice
- Coci gram negative
- In diplo
- Asemanatori boabelor de cafea
o Caractere biochimice
- Oxidaza pozitivi
- Fermenteaza numai glucoza
 ANTIBIOGRAMA
- Penicilina si preparate sintetice
- Tetraciclina
- Kanamicina

19. Coprocultura cu biacteria patogene: metodologie, interpretare,

reputatilor, importanta in practica medicala

 METODOLOGIE
- Prelevarea se face direct din rect si din scaunul emis spontant
- Direct din rect cu sonda Nelaton sau cu tamponul rectal, in dizenteria cronica si
la purtatorii de Shigella si Salmonella
- Tamponul sau sonda Nelaton se umecteaza in prealabil cu solutie salina
izotona, se penetreaza prin sfincterul anal prin rotare lenta si se introduce intrarectal 15 cm
- In cazul sondei delaton se va atasa la aceasta o seringa de 10 ml cu care se fac
1-2 aspiratii
- Dupa recoltare sondele cat si tampoanele se introduce in tuburi sterile cu dop
sau eprubete cu mediu de conservare, preferabil lichid care sa permita o buna eluare a
prelevatului
- .
- Scaunul emis spontant, prelevarea din masa fecaloida se face cu tamponul sau
cu lingurita coprorecoltorului vizant portiunile representative ale scaunului: mucus, puroi,
sange, portiuni lichide

 INTERPRETARE
- Miros: fecaloid (salmoneloze, shigeloze, campilobacterioze); fetid (v cholerare,
e coli, enteropatogen)
- Culoarea: verzuie (v cholerare), galbena (e coli, salmonella), rosu viu (serettia
marcesences), hemoragica
 - Aspectul: moale, fecaloid, neformat (salmonella, campylobacter); moale, cu
grunji fecaloizi (yersinia), lichid ca apa de ore (vibrio, e coli); hemoragic cu sau fara
lambouri de moacasa epiteliara (e coli), muco sanguinolent (shigella), inglobat in mucus
(shigela, e coli)

 IMPORTANTA IN PRACTICA MEDICALA

- Deosepita de utila pentru recomandarea celor mai eficiente antibiotic asupra
germenilor izolati care sa duca la sterilizareaorganismului respective