LICEUL "CHARLES LAUGIER" CRAIOVA

ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ

JUDEȚUL DOLJ

STAFILOCOCUL – impact în medicină

- metode de diagnostic -

PROFESOR ÎNDRUMĂTOR:
Prof. dr. Carmen Vlădulescu ABSOLVENT:
Diana – Camelia Ilie
 INTRODUCERE

Genul Staphylococcus cuprinde aproximativ 27 de specii de stafilococi,

dintre care cele mai des asociate cu infecții umane sunt în ordinea
frecvenței: Staphylococcus haemolyticus, Staphylococcus lugdunensis,
Staphylococcus saprophyticus și Staphylococcus schleiferi. Pot produce o
gamă largă de infecții a căror gravitate și localizare variază de la infecții
superficiale ale pielii până la infecții ce pun viața în pericol, ca de
exemplu septicemia sau meningita.
Profilaxia
Profilaxia infecțiilor stafilococice constă în:
• măsuri de igienă riguroasă în unitățile sanitare: spălarea meticuloasă a
mâinilor după contactul cu pacienții, utilizarea mănușilor la contactul cu
plăgile și mucoasele contaminate;
• administrarea profilactică de antibiotice pre - și post - operator , pentru a
preveni infecția plăgilor postoperatorii.
• tratamentul prompt al tuturor infecțiilor stafilococice, chiar și a celor
superficiale, ale pielii și țesuturilor moi
 DIAGNOSTICUL DE LABORATOR AL
INFECȚIILOR STAFILOCOCICE

Caracteristicile stafilococilor
Stafilococii patogeni sunt obișnuiți paraziți și se întâlnesc
frecvent pe pielea și mucoasa organismului, unde pot exista sub
formă tranzitorie sau să facă parte din flora proprie a țesutului.
Stafilococii potențial patogeni pot fi izolați prin cultură din
rinofaringele indivizor sănătoși în proporție de 50% și în culturi
de pe piele în proporție de 20%. Stafilococii se pot găsi uneori
în număr mare în mediul înconjurător, de exemplu, în praf, în
aer sau pe obiectele uzuale; ei se găsesc deosebit de numeroși
în vecinătatea persoanelor infectate masiv; se poate așadar
presupune că prezența lor în mediul înconjurător este generată
de prezența unei surse umane, purtătorul de stafilococ.
 Caractere morfologice și tinctoriale
La microscop, stafilococii apar ca celule sferice, așezate izolat în grămezi
neregulate. Acest mod de grupare apare mai ales în frotiurile colorate, preparate
dintr-o cultură pe agar. În culturile în bulion, grămezile sunt mai caracteristice,
asemănându-se cu cu boabele unui ciorchine de strugure, de aici și denumirea de "
staphylo". Se întâlnesc deseori și coci izolați, în perechi sau în lanțuri scurte;
lanțuri lungi nu se întâlnesc niciodată la stafilococi.
Gruparea în grămezi nu este o caracteristică exclusivă a stafilococilor; ea
poate fi întâlnită și la alți micrococi și uneori la enterococi, când sunt cultivați pe
medii solide. Stafilococii sunt microbi imobili, nu formează spori și nici capsulă.
Frotiurile din exudatele purulente se pot colora, pe lângă metoda Gram și cu o
colorație simplă de albastru de metilen sau albastru de toluidină, pentru a putea
observa mai bine citologia exudatului și relațiile dintre microbi și fagocitele micro
- și macrofage.
Caractere de cultură
Stafilococii cresc bine pe mediile uzualeși pe aproape toate mediile de
cultură bacteriologice în condiții de aerobioză și condiții de microaerofilie.
Temperatura optimă de creștere este 37° C. În mediile lichide creștere se
manifestă prin tulburarea uniformă a mediului și depunerea pe fundul tubului de
cultură. Pe mediile solide, ca, de pildă, geloza, se dezvoltă sub formă de colonii
rotunde, ușor bombate de 1 – 2 mm diametru, opace, lucioase, cu margini reglate
de tip smooth.
 PARTEA PRACTICĂ

MATERIAL ȘI METODĂ

Izolarea stafilococului hemolitic în laboratorul de analize medicale

al Spitalului Clinic Municipal “Filantropia”, Craiova

În data de 06.06.2016 în secția de

Pediatrie a spitalului s-a
prezentat pacienta C. E – M. La
recomandarea medicului curant, i
s-a recoltat un exudat nazo-
faringian. I s-a făcut un formular
– cerere analize de laborator,
având numărul
AQ1124/06/06/2016.

Exudatul nazo – faringian se prelevă înainte sau după 4 ore de la toaleta

cavității bucale sau ingestia de alimente sau lichide.
TEHNICA DE RECOLTARE
• Se așează pacientul pe scaun cu fața spre sursa de lumină, gâtul în ușoară extensie și
ceafa sprijinită de spătar sau perete.
• Se deprimă baza limbii cu apăsătorul și, în timp ce pacientul pronunță vocala "a", se
șterg ferm cu tamponul amigdalele și peretele posterior al faringelui, insistând asupra
zonelor inflamate, ulcerate sau cu depozite purulente; dacă există false membrane,
acestea se desprind ușor, tamponându-se mucoasa subiacentă; atât la introducerea cât
și la scoaterea tamponului, se evită atingerea bazei limbii sau a palatului moale.
• Se introduce tamponul în tubul protector simplu sau prevăzut cu mediu de transport
(Amies sau Stuart), care se etichetează corespunzător.
• Se prelevă:
• un tampon prevăzut cu mediu de transport pentru efectuarea culturii.

Transportul probelor către laborator se face în maximum 2 ore de la prelevare.

Deși probele prelevate pe tampoane în tuburi ce conțin mediu de transport pot fi
păstrate până la 24 de ore, este recomandat ca însămânțările pe mediile de cultură să
se facă imediat ce probele ajung la laborator, pentru o mai sigură recuperare a
microorganismelor urmărite.
Proba adusă în laborator este recepționată, făcându-se o primă evaluare a acesteia.
În acest scop se urmărește:
- modul de recoltare (dacă s-a folosit recipient steril);
- să corespundă numele pacientului de pe recipient cu numele aflat pe formularul
de crere;
- secția;
- numele medicului care recomandă analizele;
- modul de transport;
- ora la care se recoltează, precum și ora la care proba este preluată de laborator.

Prelucrarea probei
Se însămânțează proba pe mediile geloză – sânge de berbec 5% defibrinat și
Sabouraud, turnate în plăci Petri, pentru evidențierea coloniilor de Candida.
REZULTATE OBȚINUTE

După însămânțare se incubează la

termostat 24 de ore, la 37° C, cu
prelungire până la 48 de ore dacă la
prima citire a plăcilor nu se observă
coloniile caracteristice germenului
urmărit.
Coloniile caracteristice se repică
în vederea obținerii culturii pure
pentru identificare.
Însămânțarea stafilococului pe mediul
de cultură
 În acest sens, se face trecere pe un
mediu hiperclorurat solid, mediu
Chapman, care evidențiază și un
caracter de patogenitate al
stafilococilor și anume fermentarea
manitei. Dezvoltarea coloniilor pe
mediu Chapman confirmă prezența
stafilococului (fermentează manita și
dă culoarea galben).
Dezvoltarea coloniilor de stafilococ pe
mediu Chapman
 După incubare, pe geloză se
dezvoltă colonii cu diametrul
de 1 – 2 mm, rotunde, cu
margini regulate, opace,
bombate, ușor detașabile,
suprafață netedă, pigmentate
(colonii S). După producerea
de pigment, stafilococul se
împarte în auriu, alb și citrin.
Pigmentogeneza se
intensifică după 24 de ore la
temperatura camerei. Pe
mediul geloză – sânge, în
jurul coloniilor, apare o zonă
de hemoliză relativ unică în
raport cu diametrul acestora Evidențierea stafilococului pe mediul de cultură
 După evidențierea stafilococului se efectuează antibiograma.
Pentru efectuarea antibiogramei avem nevoie de:
• mediu de cultură Müler Hinton;
• plăci Petri;
• germeni de cercetat (inoculul);
Mediu de cultură turnat în plăci Petri, în strat uniform de 3 – 4 mm, trebuie
să aibă o compoziție adecvată creșterii speciei microbiene de testat. Pentru
prelucrarea iunoculului se suspendă direct 4 – 6 colonii în soluție cloruro – sodică.
Depunerea inoculului se face prin inundarea plăcii Müler Hinton cu
suspensia bacteriană, eliminându-se cu grijă excesul.
Uscarea plăcilor inoculate se realizează prin menținerea la temperatura
camerei cu maximum 15 minute înainte de depunerea microcomprimatelor.
Substanțele antimicrobiene trebuie să fie strict standardizate (microcomprimate,
discuri de hârtie de filtru, impregnate). Fiecare disc microcomprimat are notat
simbolul antibioticului.
 Pentru efectuarea antibiogramei la pacienta Constantinescu Eva –
Maria, s-au folosit următoarele microcomprimate: Cefuroxim,
Gentamicin, Oxacilină, Eritromicină, Penicilină.
Depunerea microcomprimatelor se face după uscarea plăcilor și nu
mai tărziu de 20 de minute de la însămânțare. Aceasta se realizează cu
pensa, aplicănd fiecare comprimat pe suprafața gelozei. Este necesar a se
păstra distanța de de 1-2 cm de la marginea plăcii și 15 mm între ele.
Se incubează plăcile la termostat la 37° C în pozitie răsturnată,
timp de 12 – 24 de ore, apoi se vor citi rezultatele. Citirea se face cu
ochiul liber, măsurându-se diametrul zonei de inhibiție în mm cu ajutorul
unei rigle.

Interpretarea rezultatelor

Exudat faringian – prezent stafilococ hemolitic

Antibiogramă:
• Sensibil: Cefuroxim, Gentamicină;
• Rezistent: Oxacilină, Eritromicină, Penicilină.
Interpretare rezultate
 CONCLUZII

Microbiologia este știința care se ocupă cu studiul microorganismelor (mieros

în limba latină înseamnă "mic", iar bios înseamnă "viață"), adică a tuturor organismelor
care nu se văd decât la microscop.
Stafilococii sunt bacterii de formă rotund – ovală (coci), gram pozitivi (se
colorează cu colorant Gram), cu un diametru de 0,5 – 1,5 mm, dispuși caracteristic în
grămezi (ca și ciorchinele de strugure).
Dimensiunile, forma și așezarea bacteriilor, criteriu important pentru
identificarea bacteriilor, sunt apreciate cu ajutorul microscopului optic (preparat
proaspăt între lamă și lamelă – preparat nativ și preparat fixat și colorat – frotiu),
detaliile morfologice și structurale fiind evidențiate numai prin microscopie electronică.
Condiții de creștere și multiplicare la bacterii
Principalele condiții care depind de creșterea și multiplicarea bacteriilor ,
atăt în mediu natural, cât și in vitro (cultură), sunt: sporul nutritic, pH-ul,
temperatura, presiunea de oxigen, presiunea ionică, etc.
Vă mulțumesc !