Sunteți pe pagina 1din 89

Introducere

Igiena este o ramur a medicinii, care are ca scop prevenirea Ómboln virilor i p strarea

s n t ii omului, a colectivit ii umane Ón general. Este disciplina de baz a medicinii preventive i comunitare. Igiena, ca domeniu de cercetare teoretic i aplicare practic :

- studiaz adaptarea omului i colectivit ilor la mediul ambiant;

- studiaz influen a condi iilor de via i de munc , a factorilor naturali i sociali asupra s n t ii;

- evalueaz efectele exercitate asupra organismului uman de c tre factorii externi, de mediu;

- elaboreaz i asigur respectarea normelor sanitare, de protec ia i supravegherea calit ii factorilor de mediu.

Factorii externi care ac ioneaz asupra organismului se mai numesc i factori de mediu sau ecologici. Interven ia factorilor externi Ón determinarea st rii de s n tate poate fi Ón unele cazuri

u or eviden iat ; este cazul, Ón mod deosebit, de acele situa ii Ón care ac ioneaz un singur factor

sau ac iunea sa este direct , cum ar fi o boal infec ioas . Œn alte cazuri Óns , Ón care ac iunea

este direct sau Ón care intervin mai mul i parametrii, diferen ierea rolului fiec ruia Ón parte este deosebit de dificil , ca Ón cazul bolilor cardiovasculare cu etiologie multifactorial sau, specific, atunci c‚nd este implicat caria dentar . Factorii din mediul natural sau social ("factorii ecologici"), se grupeaz dup natura lor Ón factori :

-

fizici (zgomot, radia ii, temperatur , presiune atmosferic );

-

chimici (substan e organice sau anorganice, naturale sau sintetice);

-

biologici (virusuri, bacterii,

parazi i);

-

sociali (solicit rile profesionale, stresul, interrela iile umane).

O

alt clasificare se poate orienta dup originea acestor factori ca: naturali (apa, aerul,

solul, alimentele) sau artificiali (locuin a, unele alimente)

Unii pot fi considera i factori sanogeni (cu ac iune favorabil asupra s n t ii) sau patogeni (care pot induce apari ia unei boli).

popula ionale

depinde de gradul de expunere i natura acestora. Astfel, niveluri foarte ridicate sau de mare

intensitate dau na tere la ac iunea acut sau imediat Ón care reac iile organismului apar rapid i sunt u or eviden iate; Óns cel mai frecvent, ac iunea factorilor de mediu asupra organismului se desf oar la niveluri de intensitate redus , ceea ce determin o ac iune cronic sau de lung durat , greu decelabil . Activitatea igienico-sanitar se desf oar urm rind trei direc ii principale:

- depistarea i evaluarea cantitativ i calitativ a factorilor de agresiune pentru

Ac iunea acestor factori ambientali asupra organismului uman i s n t ii

s

n tate, proveni i din mediul ambiant;

- cunoa terea efectelor produse de agen ii de agresiune asupra organismului uman;

- supravegherea preven ional i de combatere a parametrilor mediului ambiental i ai

s

n ta ii popula iei.

Obiectivul major al acestei tiin e Ól constituie elaborarea i asigurarea la nivelul tuturor structurilor ecosistemului uman a respect rii normelor sanitare, menite s protejeze organismului uman Ómpotriva bolii. Acestea sunt legiferate sub forma unor categorii de standarde specifice aerului, apei, alimentelor, habitatului etc. i pot fi proprii fiec rei ri sau comune unui grup de state; aceste norme sanitare reprezint limitele concentra iilor sau nivelurilor admise pentru diver i

factori de mediu, astfel Ónc‚t ace tia s nu- i exercite efectele nocive asupra organismului i s n t ii popula iei. Criteriile sanitare se urm resc prin studii experimentale i/sau epidemiologice, la baza elabor rii lor st‚nd totdeauna rela ia doz -efect. Igiena se bazeaz pe o activitate complex , de colaborare multidisciplinar , interes‚nd:

- condi iile epidemiologice i neutralizarea lor:

- condi iile de habitat optime, calitatea aerului i apei, salubritatea i activitatea profesional ;

- alimenta ia sanogen ;

- stilul de via , Ón general.

MEDICINA DENTAR" PREVENTIV" este o parte integrant a medicinii dentare, legat de studierea & i aplicarea m surilor de protec' ie Ón domeniu & i a tratamentelor precoce (at‚t individual c‚t & i comunitar) Ón scopul asigur rii men ' inerii integrit ' ii structurilor buco-dentare ale omului Ón cursul vie ' ii saleÖtoate Ón str‚ns leg tur cu starea sa general de s n tate & i Ón ambian ' cu mediul de via ' & i de munc .

Denumirea de "igien " deriv de la numele zei ei Hygeea, care Ón mitologia greac era

empiric , adic activitatea practic de ap rare a s n t ii omului, este

foarte veche, Ónt‚lnit Ónc Ón vechile culturi din India, China sau Egipt, fiecare cu particularit ile sale. Œnc de atunci, se acorda aten ie cur ' eniei corporale, a locuin ei i Ómprejurimilor, aprovizion rii cu ap bun de b ut sau a alimentelor proaspete. Pe parcursul sutelor de ani apar o serie de modific ri a atitudinii oamenilor privind

stilul lor de via i de boal , Óns sectorul tiin ific al igienei s-a cristalizat abia Ón secolul XIX. La noi Ón ar , cele dou coli de igien social (Bucure ti i Cluj), au produs multe lucr ri de valoare deosebit , sub egida profesorilor D. Mezincescu, S. Cupcea, I. Ardelean sau I. Gon ea. Œn prezent, principalele studii de igien a mediului ambiant se desf oar Ón

principalele Institute de

Originile igienei buco-dentare se pierd Ón negura vremurilor. Cuno tin ele tiin ifice se Ómpleteau cu ritualuri magice. Egiptenii sunt primii care fac leg tura dintre diet i s n tate, at‚t de important Ón apari ia cariei dentare. Chinezii secolului VI d.H. se foloseau de be iga e de lemn Ónmuiate Ón ap pentru a- i cur a din ii, iar autorii greci au descris i o serie de plante aromate pentru parfumarea halenei. Laurent Joubert, medicul regelui Henry III, sublinia c o deficien Ón igiena bucal , pe l‚ng alterarea din ilor i gingiei, are r sunet i asupra s n t ii generale.

zei a s n t ii. Igiena

S n tate Public din ar (Ia i, Cluj, Bucure ti).

Iat de ce preven ia, care include i igiena buco-dentar , este at‚t de important .

Œn prezent igiena, ca parte a medicinii preventive, cuprinde mai multe domenii de orientare, exprimate la nivel popula ' ional:

- igiena mediului sau

comunitar (ecologic )

cuprinde igiena aerului, apei, solului i locuin elor.

- igiena alimenta iei

studiaz valoarea nutritiv a alimentelor, prevenirea contamin rii lor, bolile transmise prin alimente i modul sanogen de alimenta ie

- igiena colectivit ilor de copii i adolescen i. Caracteristic pentru stomatologie: - igiena buco-dentar Ö

De exemplu, numero i autori sus in c prevenirea prin aplicarea a patru m suri specifice:

- tratamentul cu fluor;

- dezorganizarea zilnic a pl cii bacteriene;

- dieta corespunz toare

- controlul stomatologic sistematic;

Adaug faptul c la fel de mult conteaz i:

bolilor dentare i parodontale trece

* starea general a organismului i capacitatea sa de rezisten

* poluarea atmosferic i a mediului de munc

* calitatea apei potabile consumate

* solicit rile psihice i cele profesionale cotidiene

* stilul de via , Ón general precum i

* calitatea rela iei medic/pacient.

Œn continuare, vor fi aborda i Ón linii mari, principalii parametrii igienico-sanitari, Ón corela ie cu domeniul stomatologic, dar i Ón general, referitor la o atitudine comportamental de via adecvat , sanogen , pe care ar trebui s o adopte fiecare dintre noi.

Exemplific ri: CARIA DENTAR?

Se cunoa te frecven a foarte mare a cariei dentare, chiar de la v‚rste fragede. De aici rezult , importan a unei educa ' ii sanitare mai eficiente care ar viza:

- dieta corespunz toare

* vizarea obiceiurilor nesanogene de alimenta ie, cum ar fi consumul excesiv de dulciuri, mai ales Óntre mese, a celor lipicioase sau fierbin i

* evitarea "ron itului" Óntre mese

* evitarea b uturilor dulci Ón cantit i mari

* evitarea consumului de alimente concentrate, industriale, rafinate, Ón dauna legumelor i fructelor proaspete

- profilaxia rahitismului i a hipovitaminozelor

- profilaxia cu fluor (local asociat cu cea exogen -apa potabil cu con inut adecvat

de fluor i calciu, sau alimentele bogate Ón fluor- pe tele, merele, morcovii, spanac, varz , ceaiul negru)

- periajul corect, periodic

- fumatul, poluarea atmosferic , stresul

- tratamentul precoce + consultul periodic Ón cabinetul stomatologic. Teoretic, strategia urm rit se refer la complexul dinte-plac dentar . Anularea interac iunii dintre flora microbian , hidra ii de carbon i cre terea gradului de rezisten a esuturilor dentare constituie obiectivele majore Ón profilaxia cauzal . Concret, aten ia preventologiei se Óndreapt spre alimenta ie, flora microbian , igiena buco-dentar i structura dur .

Exemplific ri: CANCERUL CAVIT ? AII BUCALE

Este al 5-lea tip de cancer cel mai frecvent Ónt‚lnit Ón lume, cu o pondere crescut Ón rile dezvoltate i de dou ori mai frecvent la b rba i. Factori de risc:

- fumatul ( igara, pipa, mestecatul de tutun)

- consumul excesiv i periodic de alcool (t rie)

- alimente i substan e chimice

- excitarea

- igiena bucal deficitar

-aport redus de vitamina C, A i E (legume i fructe proaspete)

mecanic sau chimic local

 

-

b uturile fierbin i.

 

Pe

baza

acestor

exemple,

se

poate

eviden ia leg tura Óntre o afec iune, specific

stomatologic , i ac iunea factorilor de mediu, astfel

cunoa terii acestora, ac iunea lor asupra organismului i metodele eficiente de profilaxie Ón domeniu. Pornind de la m surile profilactico-protectoare adresate gravidelor, apoi mamei i copilului Ón timpul al pt rii, dup care urmeaz protec ia din ilor temporari, prevenirea anomaliilor dento-maxilare, fluoro-profilaxia din ilor permanen i etc., toate acestea constituie obiectul unor cercet ri de interes deosebit i cu impact social.

aprecia importan a

Ónc‚t s se poat

IGIENA MEDIULUI

Œn Óntrega sa existen , omul s-a remarcat prin eforturile Óndreptate Ón direc ia modific rii mediului Ónconjur tor, natural i social, Ón folosul amelior rii vie ii sale.

i a interrela iilor omului cu mediul

Ónconjur tor a devenit tot mai complex , plin de beneficii dar i de factori nesanogeni. C‚nd ne referim la ecologie avem Ón vedere Óndeosebi componenta natural a ecosistemului uman Terra cu stratul de p m‚nt solid (litosfera), stratul de ap (hidrosfera) i cel gazos (atmosfera) i c aceste componente, pline de via i cu puternice interac iuni complexe, formeaz b i o sf era , care este un sistem unitar. Interac iunile i r spunsurile dintre om i componentele biosferei, condi ioneaz s n tatea i bolile omului i ale celorlalte vie uitoare. Criza ecologic contemporan se eviden iaz prin riscurile lichid rii patrimoniului natural, urmare a exploziei demografice, desp duririlor, epuiz rii humusului, eroziunii solului, s r cirii agriculturii, secetei, de ertific rii, stingerii rezervelor genetice i biologice prin dispari ia a sute de mii de specii vegetale i animale, inunda iilor, ploilor acide, efectului de ser , polu rii treptate a atmosferei, reducerii stratului protector de ozon, muta iilor climatice, cu dezechilibre grave ale regimului pluviometric la scar global .a. Numeroasele studii ecologice i de s n tate au ar tat c exist o leg tur Óntre nivelul nostru general de s n tate i calitatea mediului Ónconjur tor. Aceast leg tur poate fi explicat din mai multe puncte de vedere, depinde c‚t de mult dorim s tim i Ón ce domeniu. Societatea noastr de consum ne-a obi nuit cu un standard ridicat de trai. Totu i, multe obiceiuri cu care ne-am obi nuit i luxul de care ne bucur m uneori ne poate expune la o serie de contaminan i atmosferici. Principalele c i de expunere la poluan i din mediu sunt:

Œn aceste condi ii,

problematica rela iilor interumane

Respira ia. Locuin ele bine izolate Óns prost ventilate pot fi contaminate cu agen i transmisibili pe cale aerian , ce se acumuleaz Ón interior; aerul poluat din exterior

poate proveni de la ma inile care circul Ón jurul nostru, dar i de la mii de kilometrii distan prin deplasare. Alimenta ia. De i produsele noastre alimentare sunt sigure prin fabrica ie, putem fi totu i expu i la contaminan i chimici sau microorganisme din alimente. Substan ele chimice nocive pot ajunge Ón sursele noastre de ap , pe care o pot polua. Contactul direct. Pielea noastr este o barier rezistent , Óns nu invincibil . Substan e contaminante din sol, praf i ap , pot veni oric‚nd Ón contact cu suprafa a pielii, iar muncitorii din anumite profesii pot fi expu i la poluan i tot timpul. Pentru ca o substan s devin periculoas pentru organism trebuie s ac ioneze Óntr-o cantitate destul de mare pentru a determina un efect. Dac noi tim c un contaminant se

i Ói cunoa tem ac iunea, putem s reducem riscul pentru s n tatea noastr

prin protec ia fa de expunere.

g se te Ón mediu

1. IGIENA AERULUI

Œnveli ul gazos reprezentat de atmosfera terestr constituie unul dintre factorii esen iali

ai existen ei vie ii pe p m‚nt. Dintre componen ii aerului, oxigenul este indispensabil respira iei vegetale i animale, fenomenul de oxidare reprezent‚nd principala surs de energie Ón procesele vitale. Bioxidul de carbon din aer intervine Ón asimila ia clorofilian , iar azotul atmosferic reprezint una din verigile circuitului azotului Ón natur . Din punct de vedere al rela iei cu fenomenele vitale i implicit cu nevoile fiziologice ale omului, componenta principal din aer este oxigenul, acesta fiind furnizat organismului prin actul respira iei. Lu‚nd comparativ cu consumul de alimente i ap , Ón timp de 24 de ore, omul inhaleaz Ón medie 15 m 3 de aer Ón timp ce consumul de ap nu dep e te de obicei 2,5 l, iar cel de alimente de 1,5 Kg. Rezult din aceste date importan a pentru s n tate a compozi iei aerului atmosferic, la care se adaug i faptul c bariera pulmonar re ine numai Ón mic m sur substan ele p trunse p‚n la nivelul alveolei, odat cu aerul inspirat. Din punct de vedere al igienei mediului ambiant, aerul influen eaz s n tatea at‚t prin compozi ia sa chimic , c‚t i prin propriet ile sale fizice (temperatur , umiditate, curen i de aer, radia ii, presiune).

s n t ii de

ac iunea pe care o exercit prezen a Ón

Œn varia ii Ón

aer a unor compu i str ini. Nocivitatea posibil a acestor substan e str ine a generat no iunea de poluare a aerului. Œn realitate. Œns avem de-a face cu o compozi ie normal cu valoare mai mult teoretic , Ón afara acesteia g sindu-se practic pretutindeni Ón atmosfer i substan e str ine (pulberi de sol, polen, bacterii, fungi), f r semnifica ie deosebit din punct de vedere sanitar. Excep ie fac anumite componente responsabile de fenomene alergice (polen, spori, fungi, fragmente vegetale) i care nu pot fi Óncadrate Ón categoria poluan ilor, deoarece sunt produ i naturali care se g sesc Ón mod obi nuit Ón natur .

ceea ce prive te compozi ia chimic , distingem concentra ia componen ilor normali, c‚t i prin

influen a exercitat asupra

Œn elegem prin poluarea aerului, prezen a Ón atmosfer a unor substan e str ine de

i/sau timpul de ca iune provoac

tulbur ri ale s n t ii

i fauna sau altereaz mediul de via al omului. Rezult din aceast defini ie c -pentru a fi considera i poluan i- substan ele prezente Ón atmosfer trebuie s exercite un efect nociv asupra omului sau mediului s u de via . Œn cadrul acestei defini ii, singura obiec ie care se aduce este c nu se consider poluante dec‚t

substan ele str ine de compozi ia normal a aerului, respectiv substan ele care nu se g sesc Ón aerul considerat pur. S-ar exclude Ón acest fel dintre poluan i bioxidul de carbon i ozonul, care totu i reprezint Ón anumite Ómprejur ri factori nocivi, rezulta i fiind de la sursele care emit i alte categorii de substan e recunoscute ca poluante (ex. transporturile, prin arderea benzinelor). Din acest motiv, Ón prezent aceast defini ie a suferit o modificare, Ón sensul c se

accept c sunt inclu i Óntre

poluan i i substan e din compozi ia normal aerului Ón m sura Ón

care concentra ia lor se modific substan ial devenind nociv pentru om sau/ i mediu. Este cazul Óndeosebi a gazelor men ionate anterior, respectiv bioxidul de carbon i ozonul.

compozi ia normal a aerului care Ón func ie de concentra ie

omului, creeaz disconfort popula iei dintr-un teritoriu, afecteaz flora

1.1. Compozi ' ia normal a aerului & i influen ' a sa asupra organismului

Aerul atmosferic este un amestec de gaze, format din azot (78-79%), oxigen (20-21%), bioxid de carbon (0,03-0,04%) i alte gaze: argon, xenon, neon, ozon, heliu, metan, radon etc. La acestea se adaug propor ii variabile de vapori de ap , pulberi, polen, fungi, bacterii etc. Din punct de vedere sanitar, prezint importan oscila iile Ón concentra ie ale oxigenului i bioxidului de carbon, substan e cu rol deosebit Ón schimbul de gaze de la nivelul pl m‚nului.

Oxigenul poate influen a s n tatea prin sc derea concentra iei lui Ón aer i prin

sc derea presiunii atmosferice, efectul fiind determinat de sc derea presiunii par iale la nivelul alveolei pulmonare, alterarea schimbului de gaze (O 2 i CO 2 ) i a procesului de oxigenare a s‚ngelui. Fenomenele care apar sunt fenomene de hipoxie sau anoxie, gravitatea lor fiind dependent de gradul de sc dere a presiunii par iale.

atmosfer sunt tolerate f r nici o tulburare p‚n la

18%; sub aceast concentra ie, apar semne legate de efortul de compensare a lipsei de oxigen (cre terea frecven ei i amplitudinii respiratorii, cre terea frecven ei cardiace, cre terea num rului de hematii Ón s‚ngele periferic). Sub 15%, aceste simptome devin mai evidente prin tulbur ri de hipoxie (cerebral ) i de dezechilibru acido-bazic (alcaloz ). Sub 10%, via a nu este posibil . Din fericire aceste sc deri importante ale concentra iei oxigenului nu le g sim dec‚t Ón condi ii excep ionale (camere ermetic Ónchise populate, prezen a altor gaze Ón atmosfer Ón propor ie mare). Fenomenele sunt similare Ón cazul sc derii presiunii atmosferice, care se produce la altitudine. Astfel, sc derea presiunii par iale este u or compensat p‚n la 3000 m (c‚nd poate apare r ul de munte la cei care fac ascensiuni pe mun i), iar peste 5000 m pot apare tulbur ri hipoxice manifeste.

Mici sc deri ale concentra iei O 2 Ón

Cre terea concentra iei oxigenului nu provoac tulbur ri dec‚t Ón m sura Ón care se asociaz cu presiune crescut , situa ie Ón care apar fenomene nervoase (convulsii) i pulmonare. Condi iile pentru apari ia acestor tulbur ri sunt accidentale.

Bioxidul de carbon g sit Ón atmosfer Ón propor ie de 0,03% nu produce tulbur ri manifeste dec‚t Ón situa iile Ón care este Ómpiedicat trecerea gazului din s‚ngele venos Ón alveola pulmonar i eliminarea lui prin aerul expirat. De fapt, fenomenele toxice apar Ón momentul Ón care presiunea par ial a CO 2 din aer cre te at‚t de mult Ónc‚t Ómpiedic eliminarea acestui catabolit. Primele tulbur ri apar Ón jurul concentra iei de 3%, manifestat prin tulbur ri

respiratorii (accelerarea respira iei), apare cianoza, urmat de tulbur ri respiratorii i circulatorii Ónso ite de fenomene legate de dezechilibrul acido-bazic. Cre teri importante ale bioxidului de carbon pot s apar Ón Ónc peri bine Ónchise Ón care se g sesc oameni, animale sau alte surse de CO 2 ; de asemenea pot apare Ón Ónc peri Ón care se produc fermenta ii, Ón mine, Ón zone declive (gropi ad‚nci, pu uri p r site) .a. Aceste expuneri au un caracter accidental. Din punct de vedere igienic, bioxidul de carbon are i valoare de indicator al vicierii aerului, deci la modific rile fizico-chimice ale aerului din Ónc peri populate. Stabilit la limita de 0,1%-0,7% pentru estimarea polu rii aerului din Ónc peri, st la baza calculului pentru stabilirea necesarului de schimb de aer prin ventila ie Ón spa iile populate. Œn ultimii ani, s-a constatat o oarecare tendin de cre tere a concentra iei CO 2 Ón atmosfer , cre tere care a fost atribuit volumului imens de combustibil care se arde Ón scopul ob inerii de energie, combustii din care rezult o cantitate mai mare de CO 2 dec‚t poate utiliza vegeta ia sau fixa apele de suprafa . Cre terea rezultat din acest dezechilibru nu prezint riscuri actuale pentru popula ie, dar s-a emis ipoteza c o cre tere discret a concentra iei lui Ón atmosfer ar constitui un ecran par ial pentru radia iile infraro ii emise de suprafa a solului, cu riscul cre terii treptate a temperaturii p m‚ntului (efectul de ser ), ipotez Ónc sub controvers . Cu excep ia ozonului, care la nivelul respira iei, Ón concentra ii mari, este iritant al c ilor respiratorii i mucoasei, celelalte gaze componente ale aerului nu au efecte notabile

efecte nocive dec‚t Ón condi ii de presiune crescut

asupra s n t ii, iar azotul nu exercit

(scafandrii, lucr torii din chesoane) c‚nd poate provoca tulbur ri narcotice de hiperbarism (de decompresie brusc Ón momentul ridic rii la suprafa a apei). Vaporii de ap constituie umiditatea aerului i se pot condensa form‚nd precipita iile.

1.2. Poluarea aerului & i ac' iunea sa asupra s n t ' ii

Prin poluarea aerului se Ón elege prezen a Ón atmosfer a unor substan e care, Ón func ie

de concentra ie i/sau timp de ac iune, produc modific ri ale s n t ii,

altereaz mediul. Poluan ii din aer pot fi substan e str ine de compozi ia normal a aerului sau substan e care intr Ón aceast compozi ie, dar care pot exercita un efect nociv asupra omului sau mediului Ón func ie de situa ie.

genereaz disconfort sau

Paralel cu dezvoltarea i diversificarea industriei, cu extinderea i aglomerarea centrelor

populate, cu intensificarea transporturilor, poluarea atmosferic a crescut, a devenit tot mai complex , ridic‚nd serioase probleme de igien i s n tate public . Sarcina igienei este:

- identificarea i inventarierea surselor poluante,

- determinarea naturii i agresivit ii polu rilor,

- evaluarea poten ialului lor nociv.

Ca urmare se poate stabili efectul v t m tor al poluan ilor asupraa popula iei, asupra dezvolt rii plantelor i animalelor, asupra rezisten ei materialelor de construc ie, determin‚nd astfel daune biologice, economice, ecologice i psihosociale.

1.2.1. NATURA AGEN AILOR POLUAN AI

Din punct de vedere al naturii acestor poluan i, ei pot fi clasifica i Ón dou grupe:

Suspensii sau aerosoli care sunt forma i din particule lichide sau solide cu dimensiunea cuprins Óntre 100 µm i 0,001 µm. La dimensiune mai mare, stabilitatea Ón atmosfer este at‚t de redus , Ónc‚t sistemul dispers practic nu se poate constitui, iar dimensiunile sub 1 µm fac parte din domeniul dispersiilor moleculare. Importan sanitar au particulele Ón suspensie mai mici de 5-10 µm care pot ajunge Ón cursul respira iei p‚n la nivelul alveolei pulmonare, cu poten ial nociv (de exemplu, pulberile care con in silica i, metale grele i fluor). Aerosolii poluan i pot fi -din punct de vedere al st rii de agregare- solizi sau lichizi. Cei lichizi sunt reprezenta i de gaze sau vapori condensa i Ón atmosfer sau dizolva i Ón aerosolii de ap atmosferic (cea ). Un exemplu dintre cele mai cunoscute Ói reprezint cea a acid care se formeaz Ón zone intens poluate cu oxizi de sulf. Aerosolii solizi sunt reprezenta i de pulberi, constituind unul dintre cei mai r sp‚ndi i poluan i. Foarte diferite ca dimensiune i natur chimic , aprecierea nocivit ii nu se face complet dec‚t determin‚nd at‚t cantitatea, c‚t i natura chimic i dimensiunile. Efectul asupra s n t ii, depinz‚nd de toate aceste caracteristici, este de asemenea foarte divers. Din acest punct de vedere se clasific Ón pulberi toxice (care determin manifest rile patologice specifice substan ei toxice componente, de ex. Pb, Cd sau Hg) i netoxice. Acestea din urm , diferite i ele ca natur i Ón func ie de acesta pot exercita efecte iritante, cancerigene (hidrocarburi policiclice aromatice, As, Cr, azbest), alergizante (polen, fungi, acarieni, praf de cas ), fotodinamice (antracen, smoal , parafin ), infectante (praf bacterian) i fibrozante (Si).

Gazele i vaporii toxici reprezint poluan ii prezen i Ón atmosfer sub form gazoas . Foarte diver i din punct de vedere al naturii chimice, au stabiliatte mare Ón atmosfer , precum i mare putere de difuziune. Ambele caracteristici depinde mai pu in de natura chimic a substan ei, c‚t Ón primul r‚nd de caracteristicile fizice ale atmosferei (temperatura, umiditatea sau radia iile). Efectul realizat asupra organismului depinde de natura chimic a substan ei, concentra ' ia i timpul de ac' iune.

Cum pentru poluan ii atmosferici poarta principal de p trundere Ón organism este cea respiratorie, solubilitatea Ón ap (respectiv Ón mucusul bron ic) a poluan ilor gazo i prezint

deosebit importan ; cu c‚t solubilitatea este mai mare, efectul toxic este mai redus; poluantul, fiind re inut Ón propor ie mare Ón zonele superioare ale arborelui bron ic, poate fi repede eliminat.

P trun i Ón atmosfer , poluan ii pot reac iona chimic cu constituen ii atmosferici sau cu

al i poluan i prezen i. Pot rezulta astfel noi substan e cu agresivitate mai mare sau mai mic asupra omului sau mediului. Dintre reac iile cele mai frecvent Ónt‚lnite men ion m fenomenele de oxidare

fotochimic , declan ate Ón primul r‚nd de radia iile ultraviolete din atmosfer . Œn acest fel, SO 2 poate trece Ón SO 3 cu formarea ulterioar a aerosolilor de acid sulfuric. "Ploaia acid " este material acidic transportat sub form de ploaie, z pad , vapori sau gaze; este un poluant at‚t al aerului c‚t i al apei sau mediului (Ón degradarea p durilor sau construc iilor) din zonele intens poluate i frecvent umede i ce oase. Unele studii au ar tat c expunerea la ploaia acid poate cauza at‚t efecte pe termen lung c‚t i pe termen scurt, de natur respiratorie. Din cele peste 100 de elemente poluante atmosferice eviden iate p‚n Ón prezent, OMS recomand a fi studiate cele mai r sp‚ndite: particulele Ón suspensie, CO, SO 2 , oxizii de azot i Pb. Propriet ile caracteristice diferitelor gaze determin , Ón ultim instan , efectul patogen. Astfel distingem:

-

gaze

iritante (SO 2 , NO 2 , NH 3 , Cl 2 etc.);

-

gaze asfixiante (CO 2 , CO etc.);

-

gaze toxice specifice;

-

gaze cu efect narcotic.

Reac ii fotochimice complexe guverneaz i formarea smogului fotochimic oxidant produs de gazele de e apament ale autovehiculelor, implica i fiind Ón formarea acestui tip de poluare hidrocaraburile, oxizii de azot i radia iile ultraviolete (frecvent Ón zone de mari aglomer ri urbane, intens poluate, cu modific ri climatice specifice i zile Ónsorite). Smogul de tip reduc tor apare Ón zilele norocoase, reci, fiind alc tuit din SO 2 , funingine i pulberi (specific Londrei).

1.2.2. SURSELE DE POLUARE A AERULUI

Sursele de poluare atmosferic se pot clasifica Ón surse naturale i surse artificiale. Sursele naturale (reprezentate de erup ii vulcanice, descompuneri naturale ale

materialului organic, erodarea solului, furtunile de praf, incendiile forestiere etc.) reprezint

numai excep ional un

Sursele artificiale sunt cele mai importante poluante, urmare a activit ii umane,

Ónmul irea acestora dator‚ndu-se progresului societ ii, Ón primul r‚nd proceselor de industrializare i urbanizare continue. Cele mai importante surse antropogene de poluare sunt reprezentate de:

risc important de s n tate.

* procesele de combustie

* procesele industriale diverse

* transporturile.

Procesele de combustie, reprezint principala surs de poluare a aerului, ele fiind folosite pe scar larg Ón vederea ob inerii energiei electrice, termice sau mecanice pentru procese industriale sau Ónc lzirea locuin elor. Principalii combustibili folosi i Ón prezent sunt cei fosili (c rbune, petrol, gaze naturale), energia atomic furniz‚nd Ónc o propor ie redus din totalul energiei necesare, iar utilizarea energiei solare constituind o rezerv a viitorului. At‚t c rbunele c‚t i petrolul elimin la ardere cantit i apreciabile de produ i poluan i, cantitatea acestora depinz‚nd de calitatea procesului de ardere i de puritatea combustibilului. Teoretic la un combustibil de puritate perfect i la o ardere complet ar rezulta numai bioxid de carbon, ap i oxizi de azot. Œns nici una din cele dou condi ii nu se realizeaz practic, astfel c Ómpreun cu cele trei componente men ionate rezult i un amestec de suspensii

(particule de cenu ) i gaze (CO 2 , NO 2 , SO 2 , CO, hidrocarburi) Ón concentra ie foarte diferit , care intr Ón compozi ia fumului i care sunt emi i Ón atmosfer . Gazele naturale sunt combustibilii cu poten ialul poluant cel mai redus, Óns rezervele mondiale sunt limitate. Incinerarea gunoaielor urbane emite ca poluan i principali suspensii (cenu i fum

negru), oxid de carbon, hidrocarburi i acizi organici.

. s n tatea uman , rezult c poluarea produs de procesele de

combustie Ón surse sta ionare prezint Ón primul r‚nd riscul iritant (suspensii, SO 2 , NO 2 , aldehide) i cel cancerigen prin hidrocarburile policiclice aromatice (HPA).

Evalu‚nd riscul pentru

Procesele industriale diverse contribuie Ón func ie de profil i proces tehnologic la poluarea atmosferic printr-o diversitate de produ i poluan i elimina i sub form de suspensii sau gaze. Din punct de vedere al volumului total de poluan i emi i, precum i al teritoriilor afectate, sursele industriale de poluare se g sesc -Ón cele mai multe ri din lume, inclusiv Ón ara nostr - Ón urma combustibililor sau a surselor mobile (transporturile), importan a lor const‚nd

tocmai Ón diversitatea poluan ilor i Ón agresivitatea lor ridicat . Teritoriile afectate se limiteaz

la cele situate Ón apropierea industriilor (Km).

Riscurile pentru s n tate i degradarea mediului pot fi foarte mari Ón absen a unor

m suri adecvate de protec ie Ón aceste teritorii. Œn func ie de profilul industriei, de procesele tehnologice i de eficien a sistemelor de epurare, volumul i natura emisiilor poluante sunt foarte diferite. De exemplu: metalurgia feroas emite ca principali poluan i, oxizii de fier, mangan, arsen, nichel, silica i, fluoruri, CO, SO 2 ; cea neferoas poate elimina Ón atmosfer oxizi de Pb, Zn, Cu, Cd, oxizi de sulf sau de azot. Fabricile de aluminiu au drept poluan i principali acidul fluorhidric i fluorurile, care prin acumulare pot determina fluoroza dentar la cei expu i. Industria meterialelor de construc ii poluaez atmosfera Óndeosebi prin suspensii, pe primul loc situ‚ndu-se fabricile de ciment, iar de la industria chimic rezult de asemenea o palet foarte larg de poluan i, dependen i de profilul acesteia.

Transporturile sunt surse mobile de combustie i deci de poluare a mediului. Sunt reprezentate de mijloacele de transport rutiere, feroviare, aeriene sau maritime. Dintre acestea

pe primul loc din punct de vedere al polu rii se situeaz autovehiculele, at‚t prin num rul lor mare c‚t i prin cantitatea Ón substan e poluante eliminat . Emisiile de poluan i ale autovehiculelor prezint dou particularit i: Ón primul r‚nd eliminarea se face aproape de sol, fapt care duce la realizarea unor concentra ii ridicate la Ón l imi foarte mici, chiar pentru gazele cu densitate mic i mare capacitate de difuziune Ón atmosfer . Œn al doilea r‚nd, emisiile se fac pe Óntreaga suprafa a localit ii, diferen ele de concentra ii depinz‚nd de intensitatea traficului i posibilit ile de ventila ie stradal . Ca substan e poluante, formate dintr-un num r foarte mare de agen i, pe primul loc se

situeaz gazele de e apament. Volumul, natura i concentra ia poluan ilor emi i depind de tipul de autovehicul, de natura combustibilului i de condi iile tehnice de func ionare. Din totalul

substan elor eliminate Ón atmosfer , urm toarele sunt considerate

caracteristice acestui tip de

poluare: CO, oxizii de azot, aldehidele, plumbul i hidrocarburile; cu principale efecte iritante, asfixiante i cancerigene.

Parametrii de poluare a mediului de interior sunt diferi i de cei prezenta i p‚n acum, depinz‚nd de caracteristicile spa iilor respective, de aglomerarea de persoane Ón timp, de calitatea surselor de Ónc lzire, de ventila ie, gradul de cur enie i chiar prezen a sau nu a fum torilor Ón spa iul respectiv.

1.2.3. FACTORI CARE INFLUEN AEAZ ? POLUAREA AERULUI

Poluan ii emi i Ón atmosfer sunt supu i fenomenului de autopurificare care cuprinde Ón esen procesul de diluare, de transformare chimic i de depunere (sedimentare).

Procesele de diluare i depunere duc Óntotdeauna la sc derea concentra iei, cel de transformare chimic este constant, tardiv, uneori put‚nd avea ca rezultat apari ia altor substan e cu poten ial nociv crescut. Œn ceea ce prive te natura poluan ilor, suspensiile au o stabilitate mai mic Ón atmosfer dec‚t gazele i o capacitate de difuzie mai redus ; deci sedimenteaz mai u or, dar se dilueaz mai greu. Dintre factorii de mediu care influen eaz autopurificarea i deci realizarea unor concentra ii mai mari sau mai mici de poluan i Ón aer, men ion m:

- caracteristicile emisiilor;

- factorii meteorologici;

- factorii geografici;

- factorii urbanistici.

Emisiile influen eaz procesul polu rii i autopurific rii prin natura i volumul lor, Ón func ie de acestea put‚nd fi dep it capacitatea de autopurificare a bazinului aerian. Elimin rile pot fi continue sau discontinue, Ón acest ultim caz exist‚nd i varia iile corespunz toare emisiei. Conteaz viteza i temperatura de emisie, modul de eliminare Ón atmosfer , Ón l imea la care se face emisia. Factorii meteorologici constituie principalul element natural care contribuie la realizarea unei autopurific ri eficiente. Ace tia influen eaz procesele de "cur ire" a atmosferei poluate prin: temperatura aerului, umiditatea atmosferic , precipita iile, curen ii de aer i radia iile.

Temperatura aerului influen eaz nivelul de poluare Óndeosebi prin modul cum determin curen ii verticali de aer. Ace tia rezult din diferen a de temperatur care exist Óntre

straturile inferioare i cele superioare ale atmosferei. Stratul de la suprafa a solului, Ónc lzit de acesta, are o temperatur mai ridicat dec‚t cele de la Ón l ime i are tendin a de a se ridica form‚nd curen i verticali ascensionali, care vor antrena cu ei substan ele poluante emanate, le ridic Ón straturile superioare ale atmosferei unde curen ii de aer orizontali puternici le Ómpr tie i le dilueaz foarte mult. Œn cazul apari iei la o altitudine joas a unui strat de aer rece (strat de inversie termic ) difuzia Ón altitudine este Ómpiedicat , poluan ii acumul‚ndu-se Ón apropierea solului. Inversiile termice sunt frecvente Óndeosebi Ón perioadele de vreme instabil (Ónceput de iarn sau prim var ) i Ón anumite condi ii geografice (depresiuni, v i ad‚nci). Umiditatea crescut a aerului Ómpiedic Ón general difuzia i deci diluarea poluan ilor Ón aer, iar suspensiile constituie nuclei de condensare care favorizeaz apari ia ce ei, care este de fapt una din condi iile meteorologice cele mai defavorabile autopurific rii, prin reducerea capacit ii de difuzie. Œn plus, Ón cea se dizolv poluan ii solubili Ón ap , put‚nd conferi ce ei propriet i toxice. C‚nd se asociaz cei trei factori de influen negativ (cea a, calmul atmosferic i inversia termic ) se poate realiza o concentrare poluant Ón atmosfer de gravitate extrem . Precipita iile, favoriz‚nd depunerea pe sol a poluan ilor din aer i precipit‚nd substan ele gazoase solvite Ón pic turile de ap , joac un rol purificator important. Curen ii de aer pot fi orizontali i verticali. Cei orizontali vor facilita diluarea elementelor poluante doar dac au o anumit intensitate, Ón schimb pot deplasa pulberile i gazele p‚n la distan considerabil de locul de emisie. Zonele aflate pe direc ia curentului de aer dominant Ón raport cu sursele de poluare sunt Óntotdeauna cele mai afectate. Calmul atmosferic constituie o situa ie defavorabil Ón sensul c favorizeaz concentrarea poluan ilor Ón jurul zonei de emisie. Radia iile solare, prin spectrul caloric Ómpiedic condensarea vaporilor de ap pe suspensii -efect care este favorabil autopurific rii; prin spectrul luminos i ultraviolet poate produce reac ii fotochimice cu formarea de compu i nocivi (substan e oxidante Ón prezen a oxizilor de azot i a HPA, smogul oxidant). Factorii geografici mai importan i pentru fenomenul de autopurificare a atmosferei sunt: relieful, prezen a oglinzilor de ap i vegeta ia. Relieful intervine prin influen a pe care o exercit asupra condi iilor meteo i Óndeosebi asupra posibilit ilor de ventila ie a teritoriului expus polu rii (de ex. zonele situate Ón v i

ad‚nci, cu ventila ie redus i inversiune termic , sunt mai expuse polu rii).

Existen a oglinzilor de ap contribuie la reducerea polu rii prin proprietatea de a fixa at‚t suspensiile c‚t i unele gaze cu efect poluant. Vegeta ia constituie un element autopurificator important al atmosferei efectul cel mai

durile (fixeaz CO 2 , au un poten ial filtrant deosebit fa de

pulberi, reduc viteza v‚ntului i fixeaz suspensiile pe suprafa a frunzelor, fixeaz anumi i poluan i gazo i), iar Ón zonele locuite reduc poluarea sonor . Factorii urbanistici favorizeaz sau Ómpiedic autopurificarea aerului Ón func ie de modul cum influen eaz microclimatul urban i Ón special ventila ia str zilor. Str zile Ónguste i prost ventilate, aglomerarea mare a construc iilor Ónalte, absen a spa iilor verzi, constituie condi ii de favorizare a men inerii i acumul rii poluan ilor Ón atmosfer .

important av‚ndu-l copacii, p

Configura ia urban particip la realizarea unei anumite concentra ii a polua ilor Ón interiorul localit ilor. Œn primul r‚nd, conteaz amplasarea industriilor Ón raport cu cartierele de locuit, dac este prea apropiat sau pe direc ia v‚nturilor dominante fiind nefavorabil . Multitudinea de factori care concur la realizarea unui anumit nivel de poluare Óntr-un punct dat, explic variabilitatea mare Ón timp a concentra iei poluan ilor. De aceea, se cere o cunoa tere c‚t mai am nun it a situa iei unei zone de locuit, pentru

a se putea interveni Ón sens pozitiv preventiv fa de ac iunea nociv asupra organismului prin acumularea de agen i poluan i Ón aer.

1.2.4. ACAIUNEA POLU ? RII AERULUI ASUPRA

S? N ? T ? AII

distinge afectarea

direct a persoanelor expuse i cea indirect (rezultat din ac iunea d un toare asupra mediului). Efectele directe sunt reprezentate de modific rile care apar Ón starea de s n tate a

popula iei ca urmare a expunerii la agen i poluan i. Aceste modific ri se pot traduce prin cre terea mortalit ii, morbidit ii sau doar apari ia unor simptome cauzate de ac iunea

substan elor

Œn condi ii obi nuite, expunerea la un singur poluant este

excep ional , de obicei popula ia fiind supus ac iunii unui amestec de poluan i Ón concentra ii

relativ mici (din aceast

poate fi exclus , mai ales Ón mediul de lucru).

cauz , apari ia unor intoxica ii acute este excep ional , Óns totu i nu

Din punct de vedere al ac iunii asupra s n t ii

popula iei, putem

poluante din aer.

Œn cadrul acestei ac iuni directe a aerului asupra omului se disting:

- efectele imediate i

- efectele de lung durat .

Efectele imediate, acute sau dup expuneri de scurt durat sunt caracterizate prin modific ri ale st rii de s n tate care urmeaz la scurt timp dup expunerea la poluan i atmosferici.Sunt caracteristice nivelurilor ridicate de poluare a aerului, chiar accidentale. Œn acest tip de efecte avem intoxica ii acute sau afec iuni caracterizate prin agravarea unei boli preexistente. Exemple: - accidentele cu elimin ri excesive de poluan i iritan i Ón aer i pulberi care au determinat cre terea morbidit ii prin boli acute i cronice respiratorii i/sau cardiovasculare, Ón zona respectiv ;

- fenomenele iritative oculare i respiratorii produse de poluarea fotochimic oxidant din localit ile intens populate cu gaze de e apament;

interioare cu oxid de carbon rezultat din func ionarea defectuoas

a sistemelor

Efectele de lung durat pot fi cronice sau tardive, fiind caracterizate prin apari ia unor fenomene patologice Ón urma expunerii prelungite la concentra ii moderate de poluan i

atmosferici. Aceste efecte

fi rezultatul acumul rii poluan ilor Ón organism, Ón situa ia

poluan ilor cumulativi (Pb, F), p‚n c‚nd Ónc rcarea atinge pragul toxic. Efectele apar dup intervale lungi de timp de expunere care pot fi ani sau chiar zeci de ani.

- intoxica iile

de Ónc lzit Ón locuin e sau garaje.

pot

Manifest rile patologice pot Ómbr ca aspecte specifice poluan ilor (intoxica ii cronice, fenomene alergice, efecte cancerigene, mutagene) sau pot fi caracterizate prin apari ia unor Ómboln viri cu etiologie multipl (boli respiratorii acute i cronice, anemii .a.).

De exemplu, dintre expunerile profesionale la diferite noxe, a aminti intoxica ia cronic cu plumb i cea cu mercur, care reprezint o simptomatologie eviden iat la nivelul cavit ii bucale.

Plumbul este un metal greu, cu multe utiliz ri Ón industrie, datorit propriet ilor sale:

Ón industraia chimic , la fabricarea conductelor de ap , ca Ónveli al firelor metalice, Ón industria acumulatoarelor, Ón glazurarea ceramicii sau cur irea vopselelor cu miniu de plumb; de aceea i riscurile profesionale de expunere la intoxica ia specific sunt numeroase. Calea principal de absorb ie este reprezentat de inhalarea sub form de praf sau vapori a plumbului metalic sau a compu ilor s i anorganici. Intoxica ia cronic cu plumb se manifest printr-un complex de forme clinice care pot fi de gravitate diferit . Gruparea simptomelor realizeaz sindromul asteno-vegetativ (manifest

prin oboseal , tulbur ri de somn, cefalee, tulbur ri digestive, oscila ii ale tensiunii arteriale), sindromul anemic i cel reumatismal. Simptomele subiective pot fi Ónso ite de semne obiective cum ar fi lizereul saturnin, care apare sub forma unei linii punctate albastru-cenu iu pe marginea liber a gingiilor. Mercurul are o utilizare larg , at‚t ca mercur metalic c‚t i sub form de compu i anorganici sau organici; ca metal se folose te la fabricarea diferitelor aparate de laborator (termometre, barometre, l mpi de mercur), Ón industria chimic sau Ón industria coloran ilor. Compu ii organici sunt folosi i ca antiseptice, pesticide, Ón industria cauciucului i ca agen i catalizatori Ón sinteza organic . Poate fi absorbit pe cale respiratorie prin inhalarea vaporilor de mercur. Intoxica ia cronic se manifest prin simptome digestive i nervoase (iritabilitate, lips de concentrare, sl biciune, cefalee, somnolen ). Sindromul digestiv se exprim cel mai frecvent prin gingivit

o igien bucal defectuoas . Bolnavii prezint inflama ii spontane, saliva ie crescut , gust metalic i senza ia de

arsur . Au fost descrise inflama ii ulcero-membranoase ale mucoasei obrajilor, periostite

alveolo-dentare cu pierderea din ilor i lizereu gingival sub forma unei linii alb strui la marginea liber a gingiilor. Diagnosticul acestor intoxica ii profesionale se bazeaz pe istoricul profesional, diagnosticul clinic i cel de laborator, specific. Din punct de vedere al ac iunii asupra organismului, poluan ii atmosferici pot fi Ómp r i i Ón urm toarele grupe:

i stomatit , care sunt favorizate de ale gingiilor cu dureri i s‚nger ri

poluan i fibrozan i (SiO 2 , oxizi de fier, compu i de Co sau Ba);

poluan i sistemici (Pb, F, Cd, Hg, Se, pesticidele); poluan i cancerigeni (hidrocarburi policiclice aromatice, benzpiren, antracen, - naftilamin , azbest); poluan i alergizan i (polen, fungi, insecte, praf de cas , sb.chimice).

poluan i iritan i (SO 2 , NO 2 , Cl 2 , NH 3 , ozon, sb. oxidante);

poluan i asfixian i (CO, H 2 S);

Efectele indirecte sunt reprezentate de modific rile produse de poluarea aerului asupra

mediului cu repercusiuni

a radia iilor solare, a faunei i florei, a

condi iilor de via i a celor economice. Microclimatul dintr-un ora poluat poate fi modificat de impurit ile din atmosfer prin cre terea frecven ei zilelor cu cea , reducerea radia iilor solare care ajung la sol, sc derea luminozit ii i a razelor ultraviolete, toate gener‚nd disconfort cu efect deprimant asupra solului.

-prin alterarea unor lan uri

biologice- i un indicator al nocivit ii poten iale asupra omului. Astfel, coniferele sau pomii fructiferi sunt foarte sensibili la fel ca i albinele, comparativ cu alte specii. Unii produ i din atmosfer ca metalele grele sau fluorul se depun pe sol i pot trece Ón apa subteran sau de suprafa i Ón organismele vegetale i/sau animale ajung‚nd Ón cele din urm Ón alimenta ia omului. Œn felul acesta poluan ii atmosferici pot determina pe cale indirect Ónc rcarea organismului uman cu ace ti produ i. Pulberile, fumul i gazele, Ón cantitate foarte mare, afecteaz condi iile de via ale oamenilor din teritoriul poluat, prin disconfortul pe care-l creeaz , mirosurile nepl cute, murd rirea locuin ei, a mobilei i a obiectelor din cas . De asemenea, Óngreuneaz aerisirea locuin ei, popula ia evit‚nd deschiderea prelungit a ferestrelor. SO 2 , oxizii de azot etc. pot provoca coroziunea materialelor de construc ie i a metalelor. Funinginea ader de suprafe ele pe care se depune. Din poluarea aerului rezult i o sum de pierderi economice. L s‚nd la o parte pierderile pe care le reprezint Ón i i produ ii elimina i, se men ioneaz ca pagube importante pentru popula ie i Óngreunarea transporturilor datorit sc derii vizibilit ii, cre terea costului iluminatului artificial, repara ia frecvent a construc iilor, distrugerea plantelor i animalelor (cu dispari ia unor specii sensibile), pericolul de degradare a unor opere de art .a.

asupra s n t ii comunitare i a condi iilor generale de via . Dintre

acestea men ion m ac iunea asupra microclimatului,

Ac iunea asupra plantelor i animalelor poate constitui

1.2.5. PREVENIREA OI COMBATEREA POLU ? RII AERULUI

Ain‚nd cont de riscurile privitoare la poluarea aerului care decurg Óndeosebi din procesul

prin acte

legislative de mare importan . Distingem m suri legislative, m suri medicale i m suri tehnico-administrative. Supravegherea calit ii aerului Ón ara noastr se realizeaz prin Sistemul de monitoring

integrat al mediului din Rom‚nia, organizat Ón cadrul Ministerului Apelor, P durilor i al Protec iei Mediului. Ministerul S n t ii intervine Ón:

- urm rirea st rii de s n tate a popula iei Ón raport cu influen a exercitat de diferi i poluan i din mediu;

rapid de industrializare i urbanizare, protec ia aerului din localit i este reglementat

- stabilirea normelor de igien referitoare la protec ia mediului;

- controlul respect rii acestor norme;

- propunerea m surilor de prevenire i combatere a polu rii mediului ambiant, Ón

vederea protej rii popula iei. Legea de baz este "Legea protec iei mediului" (nr. 137/1995) care cuprinde sarcinile legate de profilaxia polu rii mediului. Articolul nr. 40 sus ine c "prin protec ia atmosferei se

urm re te prevenirea, limitarea deterior rii i ameliorarea

manifestarea unor efecte negative asupra mediului, s n t ii i a bunurilor materiale".

calit ii acesteia pentru a evita

M surile medicale au la baz stabilirea criteriilor privind calitatea aerului i elaborarea

normelor de calitate, care urm resc evitarea polu rii, deci limitarea concentra iilor din atmosfer sub pragul la care produc alterarea s n t ii, genereaz disconfort sau altereaz mediul. Normele sanitare, denumite i concentra ii maxime admisibile (CMA), reprezint concentra iile la care substan ele p trunse Ón atmosfer respect acest criteriu de baz , Ón mod obi nuit modul de exprimare se face Ón mg/m 3 de aer Ón zona de respira ie a omului. Poluan ii din atmosfer sufer periodic varia ii foarte mari, Ón func ie de to i factorii care Ói influen eaz , cantitatea de poluan i din aer caracteriz‚ndu-se printr-o mare instabilitate. Din acest motiv, normele maxime admise se pot exprima prin mai multe valori: concentra ii medii anuale, lunare sau zilnice, care reprezint valoarea integral a concentra iilor de poluan i pe perioada respectiv i concentra iile maxime momentane sau de scurt durat , care caracterizeaz valorile maxime realizate pe o perioad scurt de timp, Óntr-un anumit loc. La noi Ón ar se utilizeaz concentra iile medii de 24 de ore i cele momentane de 30 de minute (CMA/24 ore; CMA/30 min.) i pentru unii poluan i, cele anuale. Pentru pulberi, exist Ón plus norme stabilite cantitativ pe unitatea de suprafa i timp (folosind metoda sediment rii), exprim‚ndu-se Ón g/m 2 /24 ore sau t/Km 2 /an. Concentra iile maxime admise pentru agen ii poluan i din atmosfer , din ara noastr , sunt cuprinse Ón tabelul nr. I. M surile tehnico-administrative urm resc reducerea cantit ii de poluan i eliminate de diferite surse p‚n la nivelul CMA, precum i crearea unor condi ii care s Ómpiedice acumularea produ ilor de poluare Ón interiorul ora ului. Exemple de m suri tehnice de reducere a emisiilor:

- utilizarea proceselor tehnologice i a unor combustibili pu in poluan i;

- introducerea sistemelor de epurare a emisiilor;

- evacuarea gazelor la Ón l ime pentru a favoriza dispersia i dilu ia;

- amplasarea corect a surselor de poluare fa de zonele locuite;

- amenajarea de spa ii verzi urbane, m suri de igien a habitatului.

Toate aceste m suri preventive constituie o necesitate de mare importan Ón prezent .

Concentra ' iile maxime admisibile ale substan ' elor poluante din atmosfer (STAS 12574 / 1987)

Tabel I

Substan a poluant

CMA momentan /30 min mg/m 3

CMA medie/24 ore mg/m 3

Acid azotic

 

0,4

-

Acid clorhidric

 

0,3

0,1

Acrolein

 

0,03

0,01

Aldehide (HCHO-)

 

0,035

0,012

Amoniac

 

0,3

0,1

Anhidrid fosforic

 

0,3

0,1

Arsen

 

-

0,003

Benzen

 

1,5

0,8

Cadmiu

 

-

0,00002

Clor

 

0,1

0,03

Crom (CrO 3 )

 

-

0,0015

Bioxid de azot

 

0,3

0,1

Dioxid de sulf

 

0,75

0,25

Fenol

 

0,10

0,03

Fluor

 

0,015

0,005

Funingine

 

0,15

0,05

Furfurol

 

0,15

0,05

Hidrogen sulfurat

 

0,015

0,008

Mangan

 

-

0,01

Metanol

 

1,0

0,5

Metil mercaptan

 

-

0,00001

Oxid de carbon

 

6,0

2,0

Oxidan i (O 3 )

 

0,1

0,03

Plumb

 

-

0,0007