Referat

Igiena cu bazele microbiologiei

Tema: Normarea igienic. Obiectele supuse normrii
Chiinu 2014
Igiena studiaza influenta factorilor mediului ambiant asupra sanatatii omului si elaboreaza masuri de
asanare, normative si legi sanitare menite sa fundamenteze un mediu igienic optim de viata si de
munca Igiena este stiinta medicala care are ca obiect de studiu sanatatea si factorii ce o conditioneaza
!copul final al igienei este pastrarea si promovarea sanatatii
Necesitatea cunoasterii igienei de catre medicii curativi, domeniile de aplicare a acestor
cunostinte
Igiena este stiinta medicala care are ca obiect de studiu sanatatea si factorii ce o conditioneaza !copul
final al igienei este pastrarea si promovarea sanatatii
Inca din antichitate, omul a realizat o serie de masuri igienice elementare pentru a"si mentine sanatatea
Cunostintele despre igiena sunt foarte importante pentru toti oamenii si obligatorii pentru medici Cu
a#utorul lor, putem sa planificam si sa efectuam corect toate masurile obligatorii la studierea
specificului bolilor contagioase si necontagioase intr"o regiune concreta
Cunoasterea igienei contribuie la daignosticarea corecte a bolilor Cunoscind particularitatile conditiilor
de munca, influenta lor aupra sanatatii, medicul poate face deductii despre etiologia bolii, el poate lua
masurile eficace de tratament si de profila$ie a bolii
Cunoasterea igienei ii va permite medicului sa poata selecta pentru fiecare bbolnav i parte regimul
potrivit de alimentatie, tratament, sa"i recomande e$ercitiile fizice si masurile corespunzatoare cu efect
de calire a organismului
%edicul va putea sa"i recomande pacientului profesia si modul de viata potrivit pentru mentinarea
sanatatii
Cunostintele igienice sunt necesare medicilor pentru activitatea de iluminare sanitara in masa
%asurile de asanare, normativele, legile sanitare elaborate in domeniul igienei au ca scop&
1' prevenirea imbolnavirilor si depistarea lor in stadii incipiente, reducerea morbiditatii,
mortalitatii, marirea longevitatii si a duratei vietii biologic active
2' mentinerea si fortificarea sanatatii
(' sporirea capacitatii de munca si aportului social in colective
!arcinile concrete sunt&
supravegherea respectarii normelor de igiena si antiepidemice privind conditiile de trai, de
munca, de aprovizionare cu apa potabila, de alimentatie si altor factori de mediu care influenteaza
sanatatea populatiei si recomandarea masurilor necesare
aplicarea masurilor antiepidemice cu caracter preventiv privind asanarea factorilor de mediu
aplicarea masurilor de combatere in focarele de boli infectioase
desfasurarea activitatii medicale preventive in timpul si la locul de munca in intreprinderile
industriale si institutiile de invatamint, precum si in unitatile care asigura cazarea si alimentatia pentru
aceste colectivitati
urmarirea adaptarii elevilor si studentilor la procesul de invatamint si a muncitorilor in procesul
de munca
desfasurarea activitatii de educatie sanitara si de protectie a muncii, antrenarea activului sanitar
obstesc si a intregii populatii la realizarea masurilor profilactice
In plan teoretic igiena studiaza&
1 sursele de poluare a mediului
2 influenta diverisilor factori cu caracter natural si social asupra circultiei substantelor nocive in
biosfera
( studierea efectelor acestei influente
4 studiaza legitatile tranzitiei substantelor to$ice dintr"un lant al biosferei in altul
) legitatile generale ale actiunii nocive a diversilor factori asupra organismului
*ceste aspecte teoretice determina sarcinile igienei&
elaborarea bazelor stiintifice ale legislatiei sanitare
elaborarea normativelor sanitare penru factorii de mediu ce au o influenta asupra organismului
uman
elaborarea bazelor pentru inspectia sanitara preventiva si curenta
Igiena este strins legata cu notiunile&
Sanitaria (sanitatia) + activitatea practica in care se supravegheaza respectarea normativelor,
regulilor si realizarea masurilor de igiena, igiena in practica
Sanatatea + este o stare de complet bine fizic, mintal si social si nu numai lipsa bolii
-articularitatile sanatatii populatiei&
cele mai raspindite erau bolile infectioase, epidemiile erau distrugatoare afectind populatia
multor tari si chiar a continentelor, pricinuind pagube enorme societatii
pe parcursul secolelor, in special a ultimelor, stiinta medicala a descoperit cauzele
procesului infectios
dezvoltarea stiintelor, inclusiv medicina, a creat premize pentru a tine sub control procesul
epidemic
a inceput elaborarea de masuri de combatere, iar ulterior si de prevenire a celor mai
periculoase maladii infectioase
cota deceselor cauzate de bolile infectioase in structura morbiditatii si mortalitatii s"a redus
esential
!uccese in acest domeniu au obtinut multe tari, plus a noastra In R% numai 1,."1,/0 revin
bolilor contagioase *stfel pe primul loc in structura mortalitatii s"au plasat alte stari
morbide, necontagioase Criza economica din 1R!! a afectat si sanatatea populatiei, ca
urmare in toate republicile unionale indicii mortalitatii din cauza bolilor infectioase au
sporit In R% este 11"12 decese la 1000 locuitori 2 caracteristic ca ma#oritatea deceselor
sunt cauzate de starile morbide prevenibile %ortalitatea e semnificativ mai sporita in
mediul rural decit in cel urban 3iferentierea teritoriala a indicilor mortalitatii cu indici mai
superiori in nordul tarii %ortalitatea sporita la virsta apta de munca -revalarea mortalitatii
la virsta apta de munca la barbati, de 2,4"2,/ mai mari decit la femei
-revaleaza&
bolile cardiovasculare
tumorile
bolile aparatului digestiv
traumele, otravirile
%ortalitatea infantila a manifestat in ultimii ani o tendinta de reducere 51/"1461000 in
ultimii ani'
7actorii de mediu&
1 e$terni + factorii ce actioneaza asupra organismului din e$terior
a' fizici
b' chimici + elemente si substante chimice naturale sau sintetizate de om
c' biologici + bacteriile, virusii
d' sociali + rezultatul actiunii omului asupra mediului sau al interrealatiilor dintre oameni
2 interni + factorii genetici, consitutionali care determina afectiunile genetice Indiferent de
originea si felul lor se impart in&
a' sanogeni + acei care au actiune benefica asupra organismului, contribuind la mentinerea si
fortificarea sanatatii Cunoasterea lor are o importanta deosebita in mentinerea si
ameliorarea sanatatii
b' patogeni + acei care au actiune nefavorabila asupra organismului si duc la alterarea starii
sanatatii Cunoasterea lor ofera posibilitatea de a"i inlatura si a limita actiunea lor asupra
organismului -rofesorul roman %anescu considera f patogeni f de risc sau capabili de a
produce imbolnavirea
3upa gradul de influenta asupra organismului factorii de risc au fost clasificati in&
1' modul de viata nesanatos + supraalimentatia, fumatul, folosirea drogurilor, alcoolizarea,
abuzul de medicamente, modul de viata sedentar
2' factorii biologici + ereditari si predispunerea personala
(' mediul ambiant nefavorabil, conditiile climaterice nefavorabile, poluarea intensa a aerului,
schimbari ale conditiilor climaterice, e$punerea e$cesiva la razele solare etc
4' factorii de risc legati de asistenta medicala + incompetenta profesionala, asistenta medicala
tirzie
Profilaxia + in intelesul deplin al cuvintelor este ansamblul masurilor orientate spre
promovarea sanatatii, ocrotirea sanatatii, prevenirea bolilor, reducerea consecintelor in caz de
boala si evitarea deceselor premature 2tapele profila$iei&
preventia primara + include prevenirea aparitiei bolilor prin cresterea rezistentei specifice si
nespecifice a organismului, prin combaterea f de risc 2a corespunde medicinii preventive
si fiind promovata de serviciul sanitaro"epidemiologic, dar realizata de toata societatea
preventia secundara + este prezentata de masurile ce se iau in momentul declansarii starii
morbide, la aparitia starilor prepatologice sau dupa aparitia bolii
preventia tertiara + reprezinta masurile de recuperare, de reabilitare biologica, sociala si
profesionala a bolnavului Corespunde in plan aplicativ medicinii de recuperare
%etodele de cercetare folosite in igiena
1nii autori, sistematizind metodele de cercetare, le impart in 2 grupuri&
a factorilor de mediu + a fost inceputa cu observatia sanitara 5descrierea, avertizarea sanitara' 8
descriere a obiectului de fata 3upa aceasta au inceput sa se foloseasca metodele organoleptice,
ce depind de acuitatea organelor de simt a cercetatorilor, care ne dau precis date despre starea
obiectelor, dar nu si cantitatea *u urmat metodele de laborator, incepind cu metodele fizice, ca
determinarea temperaturii, umeditatii etc *u urmat metodele chimice, pentru determinarea
componentei chimice a substantelor *poi metodele biologice + cercetarile microbiologice,
parazitologice etc
a reactiei organismului la actiunea acestor factori&
metode fiziologice, care se folosesc la manifestarile functionale ca raspuns la modificarile
mediului
metode clinice si de laborator pentru aprecierea dereglarilor ce se produc in organism sub
actiunea factorilor nocivi
metode epidemiologice la cercetarea fenomenelor morbide care au un caracter de masa cu
scopul de a indica mi#loacele de combatere si profila$ie
metode statistice + se folosesc la studierea structurii si stadii dinamice a sanatatii
metode e$perimentale + pentru stabilirea normelor sanitare si mai ales a concentratiilor
ma$imal admisibile a substantelor
Normarea igienica trebuie sa asigure un nivel al factorilor nocivi in limitele inofensive pentru
organism 3upa 9abovici normativul igienic prevede limitele strict determinate ale factorului mediului
care actioneaza in mod optim sau este cel putin inofensiv pentru activitatea si sanatatea persoanei sau a
populatiei :eoria normarii igienice este bazata pe principiile&
principii de garantie al sanatatii
principii de diferentiere a concentratiilor ma$imal admisibile
principii comple$
Concentratia ma$imal admisibila de poluanti reprezinta acea concentratie determinata prin metode
moderne si care nu e$ercita efecte directe sau indirecte asupra sanatatii, nu produce senzatii subiective
si nu afecteaza capacitatea de munca a omului *ceste concentratii ma$imal admisibile se stabilesc
dupa criterii fiziologice -ot fi&
concentratia ma$ima momentana, care este cea mai mare conc permisa in interval scurt, (0 min
concentratia medie zilnica + valoarea medie a poluantului timp de 24 ore 12 probe minimum
concentratia medie anuala
concentratia de avertizare 5alarma' + atrag atentia populatiei in conditii de poluari e$cesive
Cel mai des se stabilesc concentratii admisibile pentru doi sau mai multi factori
Necesitatea cunoasterii igienei pentru farmacisti.limentatia rationala.Principiile.!actorii ce se
vor lua in consideratie la recomandarea alimentatiei rationale.
7armacistii sunt militanti activi in fortificare sanatatii populatiei,in trasarea cailor de profila$ie-rin
urmare cunoasterea igienei este indispensabila7armacistul trebuie sacunoasca bine normativele
parametrilor mediului din farmacii sau din intreprinderile chimico"farmaceutice,deoarece el trebuie sa
fie constient in ce mod ar putea influenta sanatatea factorii de mediu si ce patologii ar putea aparea in
caz de nerespectare a conditiilor igieniceIn procesul lucrului,farmacistul se afla in contact cu medici
curantisi igienisti, fapt ce ,la fel il determina sa cunoasca bazele medicinei profilactice si de ocrotire a
mediului ambiant*limentatia este necesitatea de baza a omului
Alimentatia rationala consta in asigurarea optima a necesitatilor energetice si de substante nutritive a
organismului indiferite stari fiziologice si conditii ale mediului,atit din punct de vedere cantitativ,cit si
calitativ*limentatia rationala se bazeaza pe urmatoarele principii&
1 *limentatia trebuie sa fie suficienta cantitativ,sa asigure cantitatea necesara de energie prin
respectarea conditiilor sanitare in timpul transportarii,pastrarii
si prepararii culinare a produselor alimentare
2 -revenirea nocivizarii alimentelor si evitarea consumului unui produs alimentar insalubru
( !a aiba o calitate adecvata,sa contina toate substantele nutritive + proteine,lipide,glucide,saruri
minerale in cantitati bine echilibrate
4 !a se respecte regimul alimentar rational,care consta in aceea ca alimentatia sa fie la anumite
intervaluri de timp si strict respectata
) *sigurarea unei bune stari de nutritive,sa se asigure folosirea ma$ima a substantelor nutritive prin
prepararea culinara buna
. *sigurarea varietatii bucatelor,deplina lor digestive
4 -roprietatile organoleptice ale produselor alimentare sa corespunda deprinderilor consumatorului
/ !a se respecte moderatia5fara e$ces dezahar,sare,grasimi';a recopmandarea unei alimentatii
rationale se vor lua in consideratie urmatoriifactori& "virsta +inaltimea +cresterea +compozitia
corpului +febra +stresul +temperatura mediului +genul +profesia +gradul de activitate sa
"etode de investigare igienica
<n perioada de stabilire a igienei ca tiin= observa=ia sanitar era unica metod, care, de altfel, nu i"a
pierdut actualitatea
-rin aceast metod se poate determina starea general a obiectului, se pot trasa volumul i caracterul
investiga=iilor de laborator necesare :otui pentru o evaluare ampl calitativ i cantitativ a factorilor
mediului ambiant metoda de observa=ie nu e suficient, de aceea se aplic i metode fizice, chimice, de
laborator " investiga=ii bacteriologice, to$icologice, clinice, statistice etc
-rin metode fizice se determin condi=iile microclimatice din >ncperi, parametrii zgomotului, vibra=iei,
radia=iei calorice etc
-rin metode chimice se determin poluan=ii din mediul aerian, calitatea apei, valoarea nutritiv a
alimentelor etc *stfel, >n practica sanitar a fost implementat e$pertiza sanitar, ca metod de
apreciere comple$ a diferitelor propriet=i ale mediului
<n afar de aceasta, investiga=iile igienice sunt completate cu noi metode fizico " chimice i radiologice
*ceste metode sunt specifice, foarte sensibile i e$acte, >n unele cazuri se aplic metode e$pres de
studiere
!e consider de perspectiv metodele cromatospectro"metrice, cromatografia gazelor, absorb=ia
atomic, polarografia, spectrofotometria -rin aceste metode se efectueaz identificarea i determinarea
cantitativ a diferitelor substan=e chimice din aer, ap, sol, substraturi biologice i alte medii
%etodele bacteriologice sunt utilizate pentru determinarea gradului de contaminare cu agen=i patogeni
a aerului, apei, solului, produselor alimentare etc
-rin metodele e$perimentale to$icologice i biologice, >n special e$periment?ndu"se pe animale de
laborator, se determin influen=a diverilor compui chimici asupra organismului, se stabilesc
concentra=iile ma$imal admisibile 5C%*' >n ap, aer, sol
7olosind metodele clinice, se pot determina modificrile ce se produc >n organism >n urma ac=iunii
factorilor de mediu *ceste modificri pot fi depistate >n timpul e$amenelor medicale i al observa=iilor
>n clinici
<n anii 40 ai secolului @@ s"a dezvoltat direc=ia de normare igienic a concentra=iei factorilor nocivi ai
mediului Aormarea igienic trebuie s asigure un nivel al factorilor nocivi >n limitele inofensive pentru
sntatea i via=a activ a popula=iei 3up R9abovici normativul igienic prevede diapazonul strict
determinat al factorului mediului e$tern, care ac=ioneaz >n mod optim sau este cel pu=in inofensiv
pentru activitatea i sntatea persoanei, popula=iei i genera=iilor viitoare
-arametrii factorilor norma=i trebuie s asigure men=inerea snt=ii, la o ac=iune de durat >ndelungat,
s nu genereze >n organism modificri patologice nici >n perioada apropiat 5ac=iune to$ic, alergic',
nici >n cele mai t?rzii 5teratogen, embriotrop, cancerigen, mutagen'
Notiuni despre control sanitar
#ontrolul medical numit Bi control medical preventiv, const dintr"o serie de metode numite clinice
sau paraclinice care se efectueaz de ctre personalul medical cu scopul stabilirii unui diagnostic
medical la un pacient *cest control care se poate face periodic, pentru a preveni anumite boli, sau la
sportivii de performanB, cuprinde controlul corporal prin palpare, ascultare folosindu"se instrumente
a#uttoare ca Bi stetoscopul, ciocanul pentru stabilirea refle$elor sau otoscopul *cest control este
completat de o serie de e$amene de laborator 1n rol important >n cadrul controlului medical >l #oac
anamneza, cum mai poate fi numit istoricul bolii
2$aminarea medical cu a#utorul aparatelor
de laborator
radiologic
sonografic
scintigrafia
endoscopia
computer"tomografia
2C9 5electrodiagrama'
rectoscopia
puncBia sau biopsia
#erinte sanitaro igienice catre constructia , amena$area si te%nica exploatarii utila$ului de
laborator
<n laboratoarele sanitaro"igienice ale !erviciului !anitaro"2pidemiologic de !tat, precum i >n
laboratoarele departamentale >n care se efectueaz investiga=ii sanitaro"chimice i to$ico"igienice ale
produselor alimentare, apelor subterane i de suprafa=, apelor reziduale, solului, aerului atmosferic i
aerului din zona mediului muncii, materialelor sintetice i de construc=ie etc se folosesc numeroi
reactivi chimici, inclusiv forme preparative ale substan=elor to$ice <n lista acestora predomin adesea
substan=ele nocive de clasa & i && de pericol, ce influen=eaz duntor asupra organismului uman <n
unele cazuri colaboratorii se e$pun unor cantit=i mici de substan=e nocive *c=iunea lor simultan i
continu prezint un factor de risc prioritar pentru sntate, care poate provoca apari=ia diferitor boli
profesionale
Concomitent, laboratoarele sunt >nzestrate cu aparata# i utila# au$iliar, unele dispozitive fiind
de o >nalt capacitate energetic 2$ploatarea neatent a acestora poate provoca cazuri e$cep=ionale de
accidente de munc
*adar, organizarea i desfurarea activit=ii laboratoarelor trebuie s prevad asigurarea unor
condi=ii optime pentru efectuarea calitativ a investiga=iilor sanitaro"chimice i to$icologice i, >n
primul r>nd, prevenirea accidentelor de munc, into$ica=iilor acute i cronice, bolilor profesionale etc
Crearea condi=iilor inofensive de lucru pentru personalul antrenat >n efectuarea
investiga=iilor sanitaro"chimice se realizeaz at>t prin aplicarea unor msuri speciale contra diferitor
factori nocivi, c>t i printr"o bun organizare i >ntre=inerea igienic i tehnologic a laboratorului
Strucrura, component si amenajarea loboratorului sanitar
1 !tructura, numrul de >ncperi i spa=iul necesar pentru laborator sunt determinate de
categoria institu=iei 5republican, municipal, #ude=ean, filial', nivelul de organizare a lucrului
intralaborator 5centralizare, specializare a unor investiga=ii prioritare', volumul i structura
investiga=iilor sanitaro"chimice i to$ico"igienice, specificul cercetrilor
2 *mplasarea >ncperilor de laborator, echiparea tehnico"sanitar i suprafa=a trebuie s
corespund normelor i regulilor de construc=ie, aprobate >n ordinea stabilit, >n conformitate cu
DInstruc=iunile privind proiectarea sta=iilor sanitaro"epidemiologice, Aormelor sanitare )()"/1E
;aboratorul se situeaz >n cldiri construite conform proiectelor + tip
( Au se permite amplasarea unui laborator >n >ncperile situate >n subsoluri sau demisoluri
4 7iecare laborator trebuie s dispun de urmtoarele cabinete& gravimetrie, fizico"chimice&
polarografie, spectrofotometrie cu absorb=ie atomic, cromatografie, chimico analitice, spltorie,
depozite pentru reactivi chimici etc
) 7iecare >ncpere trebuie utilizat conform destina=iei 2fectuarea altor lucrri >n >ncperile
laboratorului este interzis
. 2ste ra=ional a amplasa la acelai eta# cabinetele chimico"analitice i fizico"chimice ale
sectorului igiena mediului, igiena muncii, igiena alimenta=iei, igiena pesticidelor <n caz contrar, se
impune necesitatea amplasrii cabinetelor de gravimetrie i a spltoriei la fiecare eta#
4 <ncperile laboratorului trebuie s fie situate succesiv i >n corespundere cu tehnologia
cercetrilor de laborator pentru a asigura efectuarea investiga=iilor >n flu$ ;a intrarea >n laborator
este ra=ional s se afle cabinetul de recep=ionare i >nregistrare a mostrelor, apoi vor urma cabinetele
analitico"chimice, fizico"chimice etc
/ ;aboratorul trebuie s dispun de apeduct, de sistem de alimentare cu ap cald, canalizare,
>nclzire centralizat i de sistem de gazificare
F <ncperile laboratorului trebuie asigurate cu sistem de ventilare prin aspira=ie i e$haustare,
care nu provoac zgomot i nu creeaz incomodit=i personalului >n lucru !istemul de ventila=ie >n
>ncperi trebuie pus >n func=iune >nainte de a >ncepe lucrul <n laborator la fiecare fereastr trebuie s fie
o ferestruic, care poate fi uor deschis
10 <n sec=iile de e$aminare a probelor, >n cabinetele chimico"analitice i fizico"chimice
5polarografie, spectrofotometrie etc' trebuie instalate nie de ventila=ie 5dulapuri de aspira=ie "
evacuare' %obilitatea aerului >n dulapul de evacuare cu ui=e complet deschise trebuie s fie de 1,0
m6sec
11 1i=ele dulapului de ventilare >n timpul lucrului trebuie >nchise la ma$imum i deschise
numai >n timpul deservirii aparata#ului i dispozitivelor 1i=ele deschise trebuie fi$ate cu dispozitivele
necesare pentru a evita cderea lor accidental
12 3ulapurile de evacuare destinate folosirii focului, bazelor i acizilor se acoper cu materiale
rezistente la temperaturi >nalte 5refractare', anticorozive i se >nzestreaz cu borduri speciale pentru a
preveni scurgerea lichidului pe podea
1( -riza de curent electric este amplasat pe partea lateral a mesei de lucru, l>ng dulapul de
evacuare, firele electrice fiind izolate >n tuburi de cauciuc Robinetele de gaz i de ap ale dulapurilor
de evacuare se amplaseaz pe bordul din fa= i se instaleaz >n aa mod, >nc>t s se evite deschiderea
lor accidental
14 :oate >ncperile laboratorului trebuie s fie iluminate cu lumin natural direct 5raportul
dintre suprafa=a ferestrei i suprafa=a podelei trebuie s fie 1&4 sau 1&)' sau artificial, >n corespundere
cu normativele i regulile de construc=ie, aprobate >n ordinea stabilit Iluminarea toatal trebuie s fie
de 100"1)0 l$ 5lmpi incandescente' sau 200"(00 l$ 5lmpi luminiscente', Iluminarea local de (00"
400 l$
1) :emperatura aerului >n >ncperile laboratorului trebuie s se men=in de 1/"21
0
C, umiditatea
relativ 40".00
1. -ere=ii >ncperilor laboratorului trebuie s fie acoperi=i cu teracot sau cu vopsea de ulei de
culoare deschis la o >nl=ime de 1,)m
14 -odelele >ncperilor laboratorului se acoper cu linoleum, >n spltorie + cu teracot
1/ !uprafa=a mesei de lucru se acoper cu materiale impermeabile, antiincendiare i acido"
bazico"rezistente
1F 2ste ra=ional ca laboratoarele sanitaro"igienice s fie amena#ate cu seturi de mobil de
laborator 5;IG, ;*H, I-- sau de import' %obila de laborator trebuie s fie de culoare deschis
20 1tila#ul i mi#loacele de msurare se instaleaz conform cerin=elor e$puse >n paaportul
respectiv i >n locul ma$imal convenabil pentru lucru ;=imea trecerilor spre locul de munc sau >ntre
dou r>nduri de aparata# va constitui nu mai pu=in de ',(m
21 ;=imea >ncperilor laboratorului trebuie s nu fie mai mic de ),*m, iar a coridorului de
),+m
22 *d>ncimea cabinetelor de laborator amena#ate cu mese chimice i nie de ventila=ie trebuie
s nu fie mai mic de 4,)m
2( !uprafa=a >ncperilor chimico"analitice se determin lu>ndu"se >n considerare numrul
lucrtorilor i aparata#ul 5tab1'
24 <n coridor sau >n alt loc accesibil trebuie s fie instalat un scut cu un complet de inventar
antiincendiar i un stingtor !tingtoarele trebuie distribuite >n fiecare >ncpere unde se lucreaz sau
se pstreaz reactivi chimici uor inflamabili sau e$plozivi i unde este instalat aparata# i utila# de
capacitate energetic >nalt
2) 3imensiunea >ncperilor pentru IC i du se stabilete conform cerin=elor Regulilor i
normelor sanitare privind proiectarea cldirilor publice i a institu=iilor
,ibliografie
1 http&66le$#usticemd6inde$phpJactionKvieLMvieLKdocMlangK1MidK(()42/
2 https&66LLLgooglero6NOKcerintePsanitaroPigienicePcatrePconstructiaPamena#areaP
PsiPtehnicaPe$ploatariiPutila#uluiPdePlaborator
( http&66roLiQipediaorg6LiQi6Igien0C40/(
4 http&66roscribdcom6doc6)(4444/F61"Igiena"8biectul"de"!tudiu"!copul"8biectivele
) http&66LLLsanatateacom6pub6mediu620./"metodele"folosite"in"igienahtml