FEBRA VII RIFT (Rift Valley Fever engl.

.) Veronica Constantinescu Febra Vii Rift (FVR), numit si hepatita enzootic, este o boal zoonotic acut a rumegtoarelor domestice din Africa, produs de un virus din fam. Bunyaviridae, genul Boli produse de virusuri din fam. Bunyaviridae 285 Phlebovirus, transmis prin nari. Boala este caracterizat prin sindrom hemoragic si alterarea funciei hepatice, avort si mortalitate ridicat a nou-nscuilor si a animalelor tinere. Istoric Virusul FVR este patogen pentru rumegtoarele domestice din Africa de Sud si de Est. A fost izolat de Daubney si col. n anul 1931, de la o oaie bolnav, lng localitatea Naivasha din zona Vii Rift, Kenya (22). Epizootii de gravitate deosebit, descrise ca boal hemoragic si nsoite de numeroase cazuri de mbolnvire la oameni, au fost nregistrate n anii `50-`51 n Africa de Sud, n `77-`78 n Egipt si n 1987 n Senegal (12). FVR este important, pentru caracterul su zoonotic si pentru pierderile economice importante pe care le produce n cresctoriile de rumegtoare domestice, prin avorturi si mortalitate. Etiologie Virusul FVR este reprezentat de un singur serotip, cu caracteristicile morfologice si fizicochimice comune bunyaviridelor. Genomul viral conine ARN monocatenar compus din trei segmente, fiecare ntr-o nucleocapsid proprie. Polaritatea virusului este negativ, cu excepia segmentului scurt (S) care este ambisens. Virusul posed proprieti hemaglutinante pentru globulele rosii de pasre, sobolan, hamster si pisic (1). Poate fi izolat din snge, n faza febril a bolii, sau din organele interne (ficat, splin, creier) de la animalele moarte sau de la avortoni. Izolarea primar se realizeaz n culturi celulare, n care produce efect citopatic, sau prin inoculare la soarece sugar sau adult, hamster, ou embrionate de gin. Este rezistent la factorii

naturali de mediu, dar sensibil la solveni lipidici, detergeni si la valori sczute ale pH-ului. Caractere epidemiologice si patogenitate FVR afecteaz n mod natural ovinele, caprinele, bovinele, bubalinele, camelidele si oamenii. Alte animale, precum antilope, maimue, hipopotami, cai, porci, cini, pisici, roztoare si psri din zonele enzootice sunt susceptibile la infecie, fr a exprima o form clinic (7). Virusul a fost izolat de la numeroase specii de artropode, ca Aedes, Mansonia, Anopheles, Culex si Culicoides. n condiii de mediu favorabile, narii pot infecta gazdele amplificatoare de virus, declansnd epizootia. Boala are caracter sezonier, legat de prezena vectorilor. Este caracteristic alternana perioadelor epizootice, cu cele interepizootice prelungite. La oameni, infeciile sunt provocate de contactul cu animalele bolnave si cu materialele contaminate sau, mai rar, de neptura narilor infectai. Dup ptrunderea virusului n organism, are loc viremia primar, virusul invadnd esuturile si organele. Replicarea masiv este realizat n ficat, necroza hepatic fiind leziunea caracteristic, nsoit de un sindrom hemoragic. Tabloul clinic Semnele clinice depind de specia afectat, de vrst si de starea de gestaie. FVR are o scurt perioad de incubaie, de 24-36 de ore (21). La animalele gestante, simptomul comun este avortul. La mieii nou-nscui se constat o stare de slbiciune generalizat care conduce la moarte n primele 36 de ore, ntr-un procent foarte ridicat (90-100%). Animalele tinere sunt sensibile, prezentnd hipertermie persistent, anorexie, congestia mucoaselor aparente, icter, colici violente, diaree sanguinolent sau melen. La aceast categorie, rata mortalitii depseste 20%. La animalele adulte boala se manifest printr-o stare febril de scurt durat, anorexie, abatere, jetaj mucopurulent, cazurile fatale avnd o inciden redus. La taurine si caprine simptomatologia este asemntoare, dar de gravitate mai atenuat si cu mortalitate mai redus. La taurinele adulte, mai pot fi observate epifor, salivaie, diaree fetid si disgalaxie. La oameni infecia cu virusul FVR evolueaz uneori sub form inaparent, sau ca o

afeciune gripal, cu febr, cefalee, mialgie, disconfort epigastric si fotofobie. Unii pacieni pot prezenta ns o afeciune hepatic grav, cu icter si sindrom hemoragic exprimat prin hematemez si melen, alii pot prezenta meningoencefalit si retinopatie. Tabloul morfopatologic Leziunea caracteristic este necroza hepatic, nsoit de icter si ascit. La fetusi si la mieii nounscui, ficatul este mrit n volum, friabil, de culoare galben-brun sau brun-nchis si cu zone congestive de form neregulat. Focarele Boli virotice si prionice 286 ale animalelor necrotice hepatice au dimensiuni de 1-2 mm si culoare gri-glbuie, fiind diseminate n ntregul parenchim. Sunt observate, de asemenea, hemoragii pe mucoasa gastrointestinal, subendocardic si subpericardic (1). La animalele tinere, limfonodurile periferice si splina sunt mrite n volum, edematoase, uneori cu hemoragii subcapsulare sub form de echimoze si petesii. Ficatul prezint focare necrotice, de mai mic ntindere dect la miei. Pe seroase si pe mucoasa intestinal sunt observate numeroase hemoragii. La animalele adulte, leziunile sunt de gravitate mai redus. Microscopic, necroza hepatic este nsoit de degenerescena acidofil a hepatocitelor, cu modificri ale nucleilor acestora si prezena corpilor hialini. Diagnostic Simptomatologia bolii nu este specific, dar n zonele endemice, numeroasele avorturi si mortalitatea mieilor nou-nscui si a animalelor tinere, asociate cu boala la oameni, pot conduce la un diagnostic prezumtiv. Pentru izolarea virusului, se trimit probe de snge de la animale aflate n faza febril a bolii, sau poriuni de organe (ficat, splin, creier) de la cadavre sau de la avortoni. Izolarea primar se realizeaz pe hamsteri, soareci sugari sau aduli si n culturi celulare de diverse tipuri: Vero, BHK-21, celule primare de rinichi sau testicul de viel si miel, sisteme de celule provenite de la insecte. Virusul FVR produce efect citopatic dup 12-24 de ore. Identificarea agentului viral poate fi realizat prin testele de virusneutralizare pe soarece sau culturi celulare, imunofluorescen si fixarea complementului. n diagnosticul serologic pot fi obinute reacii ncrucisate ale virusului FVR cu o serie de membri ai genului Phlebovirus. Cea mai specific metod de decelare a antigenului viral

este neutralizarea prin reducerea plajelor, dar aceasta foloseste antigen viral viu si este admis numai n zonele enzootico-endemice. Pentru screening, n zonele indemne pot fi aplicate testele imunoenzimatice sau inhibarea hemaglutinrii, pentru care sunt folosite antigene inactivate. Folosirea testului ELISA de captur pentru IgM permite decelarea infeciilor recente. De asemenea, n laboratoarele specializate, a fost folosit testul genetic de evideniere a ARN-ului propriu virusului FVR. Histopatologic, examinarea ficatului animalelor bolnave va pune n eviden citopatologia caracteristic. Prognostic FVR are un prognostic grav, att pentru animalele receptive, ct si pentru oamenii din zonele endemice. FVR este o boal cu risc biologic ridicat, pentru lucrtorii din focarele epizootice si pentru cei din laboratoare. Profilaxie si combatere n zonele enzootice a fost folosit un vaccin viu atenuat, preparat din tulpini neurotrope ntreinute prin pasaje intracerebrale la soarece (tulpina Smithburn). Acest vaccin prezint avantajul c induce o protecie rapid, instalat dup 6-7 zile, care dureaz 2-3 ani, dup o singur administrare, dar tulpinile folosite pot avea nsusiri abortigene si teratogene. Din aceste motive, au fost preparate vaccinuri din tulpini cultivate pe culturi celulare, inactivate, care confer protecie anual. La oameni, n ultimii 10 ani a fost folosit un vaccin inactivat cu formalin, cu nalt eficacitate, destinat proteciei persoanelor expuse hazardului biologic n focarele de boal si laboratoare (11). Recent a fost preparat un vaccin atenuat mutagen, care a fost testat pe oameni, oi si taurine. Acesta nu produce efecte adverse la mieii nou-nscui, la viei sau la oile si vacile gestante. Imunitatea se instaleaz rapid si protecia este asigurat cu concentraii mici de antigen. Mieii si vieii care primesc colostru de la mame convalescente sau de la mame vaccinate cu virus atenuat, sunt protejai pasiv pentru aproximativ 3 luni. n cazul epizootiilor, extinderea vaccinrii la toate animalele receptive, pentru prevenirea rspndirii infeciei la gazdele amplificatoare si la vectori, este singura modalitate eficient de prevenire a FVT la animale si la oameni. Vaccinarea trebuie nsoit de controlul miscrii animalelor infectate si limitarea expunerii oamenilor. Pentru prevenirea introducerii infeciei n zonele

indemne, msurile de carantin pentru animalele receptive importate, combinate cu controlul serologic al efectivelor de origine, reprezint aciuni indispensabile. O atenie special trebuie Boli produse de virusuri din fam. Bunyaviridae 287 acordat zonelor din Africa n care pstoritul nomad este o activitate economic specific. Tratamentele cu Ribavirin, ser hiperimun si alfa-interferon, au dat bune rezultate la administrarea experimental pe maimuele Rhesus si pot fi promitoare pentru persoanele suspectate de expunere la infecia cu virusul FVR, dar ridic un semn de ntrebare privind eficiena economic a unor astfel de tratamente la animalele de ferm, mai cu seam cu referire la interferon.