12/18/2020

FACTORI DE RISC SI
A F E C TA R I
PROFESIONALE IN
M E D I C I N A D E N TA R A

Facto Efec
r t

ASPECTE PREZENTATE

• Factori de risc profesional

– efort fizic si mintal
– expuneri la factori de ambientali
• Capacitatea de munca
• Afectari profesionale

1
 12/18/2020

FA C T O R I D E R I S C
PROFESIONAL

EFORTUL FIZIC

• Efortul fizic este variabil in functie de:

– factori obiectivi, particularitati ale activitatii prestate
(ex. cerintele activitatii desfasurate; caracteristicile mediului de
munca)
–factori subiectivi, particularitati individuale
•sunt factori individuali de risc, cand persoana nu corespunde din
punct de vedere fizic sa realizeze sarcina respectiva
•ex. efortul fizic este diferit pentru anumite categorii de persoane
(ex. diferit femei/barbati, tineri/persoane in varsta)

2
 12/18/2020

FACTORI DE RISC
PROFESIONAL
• Solicitari suprasolicitari
– efortul fizic
– efortul mintal
• Expuneri la factori de mediu/ambientali
– agenti fizici
– agenti chimici
– agenti biologici
– factori psiho-sociali

EFORTUL FIZIC

• Excesul de efort fizic (suprasolicitarea) priveste trei elemente:

– intensitatea efortului
– durata efortului intens
– ritmul in care se desfasoara activitatea, in special pentru miscarile
repetitive

• Suprasolicitarea fizica asociaza efecte negative fizice si pshice

3
 12/18/2020

EFORTUL FIZIC
Efort fizic  predominant solicitari osteo-musculo-articulare

• activitatea musculara – efort muscular static si dinamic

– efort muscular static – contractii musculare izometrice
• se asigura mentinerea posturii, mentinerea instrumentelor in desfasurarea
activitatilor specifice
• sunt solicitate preponderent anumite grupe musculare
– efort muscular dinamic – contractii musculare izotonice
• se asigura efectuarea miscarilor (ex.deplasarea mainii, piciorului)

Munca dinamica se poate efectua un timp mai indelungat pana la aparitia fenomenului
de oboseala
Munca statica este mai obositoare decat munca dinamica

EFORTUL FIZIC
• Considerente in optimizarea muncii sub raportul
activitatii fizice prestate de medicul dentist:
– evitarea/diminuarea pe cat posibil a mentinerii prelungite de posturi vicioase,
incordate, fortate, instabile
• postura şezanda este de preferat celei ortostatice
• adoptarea unei posturi corporale cat mai corecte, stabile, confortabile
(important: simetria posturala), recomandat: postura echilibrata
– evitarea/diminuarea adoptarii pe cat posibil a pozitiilor fixe
• pauze intre pacienti
• alternanta poziţiilor şezândă cu ortostatică şi vice-versa este benefica

4
 12/18/2020

EFORTUL FIZIC
• Considerente in optimizarea muncii sub raportul
activitatii fizice prestate de medicul dentist:
– evitarea/diminuarea pe cat posibil a miscarilor extreme
• optimizarea zonei de lucru  design cu dispunerea echipamentelor si
instrumentelor pentru un acces facil la acestea
• lucrul in echipa (lucrul la 4 maini)
– evitarea/diminuarea pe cat posibil a miscarilor repetitive (ex. in tratamentele
endodontice conventionale)
• folosirea tehnicilor noi, de instrumentare mecanica a canalelor radiculare
– evitarea/diminuarea pe cat posibil a miscarilor in forta (ex. detartraj manual,
extractii dentare)
• folosirea de mijloace de tratament care asociaza un efort fizic mai redus
(ex. detartraj cu ultrasunete completat de detartraj manual)

EFORTUL MINTAL
• Efort mintal solicitari predominant neuro-psiho-senzoriale

• Intensitatea efortului mintal depinde de:

– continutul si natura sarcinii de munca,
– volumul si complexitatea informatiilor necesar de receptionat si prelucrat,
– complexitatea si responsabilitatea deciziilor necesar de elaborat,
– natura, complexitatea si dificultatea raspunsurilor efectoare.

5
 12/18/2020

EFORTUL MINTAL

• Efort mintal solicitari predominant neuro-psiho-senzoriale

– lucrările de mare precizie presupun solicitări senzoriale mari, dexteritate
si coordonarea psihomotorie ridicată
– solicitari vizuale - condiţiile de muncă care favorizează apariţia oboselii
vizuale (ex. volumul mare al informaţiilor vizuale, folosirea instrumentelor
optice de mărit)
– solicitarea percepţiei auditive - munca necesită perceperea diferenţiată
a calităţii semnalului sonor, având o anumită semnificaţie
– solicitarea percepţiei tactil-kinestezice - aprecierea pe cale
tactil-kinestezică a formei, dimensiunilor, calităţii obiectului muncii

EFORTUL MINTAL

• Efort mintal solicitari predominant neuro-psiho-senzoriale

– solicitări ale gândirii activitatea implică procese de prelucrare, de gandire
• procese de analiză şi sinteză, comparaţie, clasificare, etc
• procese de concepţie (plan de tratament)
• luarea de decizii prompte (în situaţii de stres, de timp sau de risc)
– solicitări ale memoriei, imediate sau de lunga durata
– solicitări ale atenţiei
• concentrarea atenţiei în tot timpul desfăşurării activităţii
• distributivitatea atenţiei (permanent/ intermitent)
• flexibilitatea atenţiei
• menţinerea vigilenţei

6
 12/18/2020

EFORTUL MINTAL

• Efort mintal solicitari predominant neuro-psiho-senzoriale

– solicitări afective  munca implica stari afective
• interactiunea cu persoane cu stari afective diverse
• relaţii socio-profesionale, care asociaza uneori stări de tensiune emoţională
– cerinţe privind trăsăturile de personalitate
• aptitudini (generale şi specifice)
• trăsături temperamentale (concordante/ nu, cu specificul activităţii)
• trăsături caracteriale:
– dacă munca este predominant individuală: conştiinciozitate, grijă faţă de obiectul
muncii, capacitate de autoapreciere
– dacă munca este colectivă: spirit de colaborare, principialitate, iniţiativă, capacitate
de apreciere şi autoapreciere, etc.

EXPUNERI LA FACTORI
AMBIENTALI
– Mediul de muncă - ansamblul condiţiilor fizice, chimice, biologice şi psihosociale în
care unul sau mai mulţi executanţi îşi realizează sarcina de muncă/de serviciu
– Microclimat de muncă se înţelege ansamblul factorilor de mediu (fizici, chimici,
biologici, psihologici), care acţionează pe un teritoriu delimitat (ex. încăpere), in care
se desfasoara activitatile

– Mediu de lucru sanatos – asigura prevenirea si minimizarea riscurilor profesionale,

protecţia sănătăţii şi securitatea lucrătorilor, presupune informarea si instruirea la
locul de munca
– optimizari în funcţie de natura activităţii şi de riscurile identificate, in
interdependenta cu specificul activitatii desfasurate

7
 12/18/2020

EXPUNERI LA FACTORI
AMBIENTALI
– Factori ambientali - expuneri la:
• factori fizici - radiaţii ionizante, radiaţii non-ionizante, zgomot, iluminat, microclimat
• factori chimici - dezinfectante, antiseptice, medicamente, gaze anestezice, latex
• factori biologici - virusuri, bacterii, ciuperci, paraziţi
• factori psiho-sociali – relaţii interumane (medic-pacient, intercolegiale), motivaţia
muncii, satisfacţia morală şi socială a muncii, volumul excesiv de muncă

C A PA CI TAT EA D E
MUNCA

8
 12/18/2020

CAPACITATEA DE MUNCA
• Capacitatea de munca se defineşte prin
– posibilitatea organismului uman de a mentine aceeasi intensitate a
efortului necesar activitatii optime profesionale timp cat mai
indelungat, fara a modifica cantitatea si calitatea produsului
profesional sau a serviciului prestat si fara a influenta negativ, imediat
sau indepartat starea sa de sanatate.

– se exprimă ca un raport între posibilităţile biologice individuale

(evaluate strict din punct de vedere medical) şi solicitarea profesională
(ca element medico-social).
– este determinată de abilităţile fizice şi intelectuale, determinate genetic şi
de nivelul de integrare socio-profesională, care ţine de pregătire şi de
experienţă

CAPACITATEA DE MUNCA

• Factorii care influenţează capacitatea de muncă

 au efect limitativ/ stimulativ

1. Factori care depind de organismul uman (variabilitate

interindividuala, intraindividuala)
• starea de sănătate a prestatorului de munca
• factorii psiho-comportamentali individuali
– care cresc capacitatea de munca = exercitiul, antrenamentul,
emotiile pozitive
– care scad capacitatea de munca = oboseala, emotiile negative

9
 12/18/2020

CAPACITATEA DE MUNCA

• Factorii care influenţează capacitatea de muncă

2. Factori care depind de conditiile de munca

• organizarea muncii – durata zilei de munca, regim de munca adecvat (schimburi),
asigurarea unei ritmicitati in munca, eliminarea manoperelor inutile,
• sarcini care presupun solicitari fizice si mentale diferite, experienta in munca sau
expertiza prestatorului
• calitatea mediului de lucru – microclimat si iluminat optime, zgomot si toxice sub
limitele admise
• gradul de optimizare al mediului de lucru - folosirea adecvata a spatiului,
selectarea instrumentelor si echipamentelor, mecanizarea muncii
• factori psiho-sociali profesionali – relatiile interumane cu membrii colectivului,
satisfactia morala si materiala, stabilitatea si siguranta locului de munca

CAPACITATEA DE MUNCA

• Factorii care influenţează capacitatea de muncă

3. Factori extraprofesionali
• relatii familiale si sociale, conditiile de locuinţă
• stilul de viata (alimentatia, viciile, somnul, activitatea fizica,
activitati recreative, pauze de refacere)
• conditiile de transport, distanta de la domiciliu la locul de
munca, conditiile de locuit

10
 12/18/2020

AFECTARI
PROFESIONALE

CLASIFICAREA BOLILOR
PROFESIONALE
1. Dupa natura factorului nociv care le-a generat, bolile
profesionale se pot clasifica in urmatoarele grupe:
– intoxicatii provocate de inhalarea, ingerarea sau contactul epidermei cu
substante toxice;
– boli prin expunere la energie radianta;
– boli prin expunere la temperaturi inalte sau scazute;
– boli prin expunere la zgomot si vibratii;
– boli prin suprasolicitare;
– alergii profesionale;
– dermatoze profesionale;
– cancerul profesional;
– boli infectioase si parazitare
– alte boli (care nu intra in categoriile anterioare)

11
 12/18/2020

CLASIFICAREA BOLILOR
PROFESIONALE
2. Dupa modul de actiune a factorului nociv asupra
organismului se pot distinge:
– boli generale, prin actiuni care afecteaza intregul organism
– boli locale, prin care este afectata o parte a organismului, un aparat
sau un organ

3. Dupa timpul de expunere la actiunea factorului nociv, exista:

– boli acute - generate de o expunere de scurta durata la actiunea
factorului nociv asupra organismului, dar la doze mari
– boli cronice - provocate, de regula, de doze relativ mici, dar care
actioneaza timp indelungat asupra organismului

EX. DE AFECTARI PROFESIONALE ALE

PERSONALULUI MEDICAL DENTAR
• afectari musculo-scheletale
– afectari articulare - artroze si artrite
– afectari ale coloanei vertebrale:
spondiloza cervicala, discopatii, deformari • afectari sistemice
ale coloanei (cifoze, scolioze)
– afectari ale structurilor periarticulare:
tendinite; sinovite (palmare), bursite,
epicondilite
• afectari neuro-psihice
– neuropatii ale membrelor superioare:
sindrom de tunel carpian, leziuni ale
nervului ulnar,
– dispraxii, diskinezii
– astenie, fatigabilitate, depresie
• afectari psiho-senzoriale
– afectari auditive: hipoacuzii, surditate
– afectari vizuale: presbiopia, astenopatia
de acomodare, agravarea miopiei
preexistente
– boli c-v: HTA, Sindrom Raynaud, varice
ale membrelor inferioare
– diskinezii biliare
• boli infecto-contagioase
– TBC, hepatite virale, herpes
• afectari ale pielii si tesutului subcutanat
– reactii alergice de contact (latex, Nichel,
acrilat, antiseptice), reactii iritative de
contact (sapunuri, detergenti, antiseptice)

12
 12/18/2020

AFECTARI MUSCULO-SCHELETALE
(MUSCULO-SCHELETICE)

• Afectiuni musculo-scheletale (musculo-scheletice)

profesionale. Semnificatie
– fenomene inflamatorii și degenerative, care afectează mușchii,
tendoanele, ligamentele, articulaţiile, oasele, nervii periferici și
sistemul circulator local
– sunt cauzate sau agravate de activitatea profesionala si
caracteristicile mediului de munca

Au frecventa mare la medicii dentisti si asistentele medicale

AFECTARI MUSCULO-SCHELETALE
• Etiologie multifactoriala:
– Factori de risc
• excesul de efort static si/sau dinamic (suprasolicitare fizica)
– adoptarea si mentinerea de posturi vicioase si/sau fixe in timpul lucrului
– munca prelungita in ortostatism
– realizarea de miscari repetitive, desfasurate periode lungi de timp
intr-un ritm intens, care necesita o buna precizie
– miscari de prehensiunea (prinderea) a instrumentelor mici, cu care se
executa miscari de mare finete
– miscari in forta/efort manual (detartrajul manual)

13
 12/18/2020

AFECTARI MUSCULO-SCHELETALE
• Etiologie multifactoriala:
– Factori de risc
• echipamente cu vibratii (transmise mai ales la nivelul membrului
superior)
• conditii ambientale (ex. nivelurile ridicate de zgomot ce pot provoca
incordarea corpului)
• perioade lungi de activitate, fara pauze si/sau timp de recuperare
suficient
• factori individuali (starea de sanatate – deficiente ale aparatului
loco-motor, capacitatea fizica, obezitatea, varsta)

AFECTARI MUSCULO-SCHELETALE

• Variante
• afectiuni cronice, cumulative - frecvent
– sunt asociate unor expuneri repetate la solicitari mai mult
sau mai putin intense, pe o perioada de timp indelungata

• integrate unor traumatisme acute

– ex. fracturile provocate in timpul unui accident

14
 12/18/2020

AFECTARI MUSCULO-SCHELETALE
• Tablou clinic
– durere localizata frecvent la nivelul trunchiului, gatului, membrelor superioare,
dar si la nivelul membrelor inferioare si capului
– parestezii (amorteli), senzatii de arsura, de intepaturi
– scaderea capacitatii functionale
• limitarea amplitudinii miscarilor - ex. redoare articulara
• scaderea fortei musculare - ex. scaderea fortei de prehensiune
• afectarea preciziei si controlului miscarilor
• scaderea capacitatii de efort
– deformari ale structurilor afectate (ex. articulare, muculare, ale coloanei
vertebrale)

AFECTARI MUSCULO-SCHELETALE
• Consecinte
• suferinta umana
• scaderea eficientei in timpul lucrului si afectarea performantei
individuale la locul de munca  scaderea productivitatii si a calitatii
muncii
• absenteism, concedii medicale
• consecinte materiale/financiare

15
 12/18/2020

Lombalgiile (Low back pain) LOMBALGIILE

– durere lobara, asociatã sau nu cu iradiere
în membrele inferioare, care determinã
limitarea activitãtilor curente si impotentã
functionalã

• sunt o cauză frecventa de impotență functională

• majoritatea persoanelor vor avea cel puţin o dată în
viaţă experienţa unei dureri lombare
• durerile lombare se ameliorează şi trec în cca 2 - 6
săptămâni, mai ales dacă pacienţii rămân active, dar
recurenţa este foarte frecventă

LOMBALGIILE
• Cauze
– discopatii lombare (cauza cu frecventa crescuta)
– stenoza spinala (ingustare a canalului medulat)
– artroză - spondilartroză, discartroză
– leziuni accidentale-traumatice
– boli infecțioase, boli neoplazice/infiltrative, reumatisme inflamatorii, boli endocrine
• Factori agravanti
– ortostatismul sau poziţia aşezat cu durată prelungită
– pozitii vicioase
– zonă de lucru jos situată, obligând la aplecarea trunchiului
– sarcini de muncă repetate deasupra nivelului umerilor - loc de acţiune manuală fixat prea sus
– întinderi excesive pentru realizarea unor activităţi repetitive cu durată mai mare de un minut
– răsuciri şi aplecări ale trunchiului
– ocuparea unui scaun cu suport dorsolombar impropriu
– vibratii

16
 12/18/2020

Discopatia lombară
– afecțiune a coloanei vertebrale caracterizată
prin modificări degenerative ale discurilor
DISCOPATIA
intervertebrale din zona lombară LOMBARĂ

• Simptome:
– durere în zona lombară cu iradiere în membrele
inferioare
– scăderea tonusului muscular la nivelul membrelor
inferioare
– scăderea controlului mișcărilor membrelor
inferioare
– dificultati sau imposibilitatea efectuării mișcărilor
de aplecare a trunchiului

• Spondiloza cervicală
– afecțiune degenerativă a vertebrelor și
discurilor intervertebrale de la nivelul
coloanei cervicale.
– se numeste si osteoartrita cervicala SPONDILOZA
CERVICALA
Etiologie
• modificari asociate inaintarii in varsta
– la varsta de 30 de ani, multi oameni
prezinta semne radiologice ale
degenerarii vertebrelor si discurilor
intervertebrale ale coloanei cervicale,
desi semnele clinice apar la o varsta
mai inaintata a pacientilor.
• factori agravanti
– pozitii vicioase ale capului (flexie),
trunchiului
– traumatisme

17
 12/18/2020

SPONDILOZA CERVICALA

• Simptome:
– durere la nivelul zonei cervicale
– durere și parestezii (amorțeli) iradiate la nivelul membrelor
superioare, umerilor, toracelui
– cefalee (durere de cap), ameteli

• Recomandari:
– postura corecta
– gimnastica

Sindromul de tunel carpian

– neuropatie determinata de compresia nervului
median in tunelul/canalul carpian SINDROMUL
• Tunelul carpian
DE TUNEL
– este delimitat de oasele carpului – posterior – si CARPIAN
ligamentul transvers al carpului (sau retinaculul flexorilor)
– anterior.
– contine tendoanele flexorilor degetelor, tecile
sinoviale ale acestora si nervul median
– este o structura inextensibila, cu un continut dens 
orice modificare de calibru (proces inflamator al
tendoanelor si/sau tecilor sinoviale)  se va rasfrange si
asupra nervului median si zonei sale de inervare
• Nervul median
– inervatia motorie a versantului extern al eminentei tenare
(muschii: scurt abductor, scurt flexor si opozant al
policelui si primilor 2 muschi lombricali)
– inervatia senzitiva (fata palmara) a primelor 3 degete si
jumatatea radiala a degetului IV
– cea mai mare parte din inervatia simpatica a mainii

18
 12/18/2020

SINDROMUL DE TUNEL
CARPIAN
• Etiologie
– idiopatica
– non-ocupationali
• factori generali - ex. poliartrita reumatoida, diabetul zaharat, obezitatea,
sarcoidoza, menopauza, sarcina
• factori loco-regionali – ex. afectiuni inflamatorii, traumatisme, tumori,
anomalii anatomice
– ocupationali
– posturi vicioase
• activitati cu flexia sau extensia importanta a incheieturii mainii
• efort muscular static (gat, umeri, brate)
– miscari repetitive
– miscari in forta
– vibratii ale echipamentelor

SINDROMUL DE TUNEL
CARPIAN
• Tablou clinic
– simptome principale
• paresteziile (furnicaturi, amorteli), senzatia de „degete umflate”, care se
accentueaza dupa miscari care suprasolicita
• durerea perceputa sub forma de crampa, frecvent de intensitate moderata,
localizata la nivelul pumnului si distal in teritoriul de distributie a nervului
median
• scaderea preciziei si a fortei musculare la nivelul mainii (slabiciune si
neindemanare, scaderea fortei de prindere)

19
 12/18/2020

SINDROMUL DE TUNEL
CARPIAN
• Tablou clinic
– examen clinic
• hipoestezie (scaderea sensibilitatii tactile) la nivelul fetei palmare a primelor 3
degete, ca si pe jumatatea radiala a fetei palmare a degetului IV
• scaderea fortei musculare a policelui in efectuarea miscarilor de abductie si
opozitie
• hipotrofia eminentei tenare
• pot fi prezente si tumefactie a fetei palmare a articulatiei pumnului
• prezenta
– semnului Tinel (percutia fetei anterioare a tunelului carpian reproduce
simptomele)
– semnului Phalen (flexia incheieturii pentru 60 de secunde reproduce
simptomele)
– testului compresiei carpiene pozitiv (aplicarea unei presiuni directe pe
tunelul carpian cu policele timp de 30 de secunde reproduce
simptomele)

SINDROMUL DE TUNEL
CARPIAN
• Investigatii paraclinice
– EMG (electromiografia) la nivelul eminentei tenare evidentieaza o
alterare neurogena periferica (denervarea musculaturii tenare)
• Diagnosticul pozitiv se bazeaza pe examen clinic si paraclinic
• Tratament - masurile locale variabile in functie de severitatea afectiunii:
– ex. punerea in repaus a articulatiei pumnului, folosirea unor orteze cu
pumnul in pozitie neutra (mai ales in timpul noptii) cel putin timp de 2
saptamani; ultrasunete; infiltratii locale cu derivate cortizonice, in
asociere cu un anestezic local si antiinflamatorii nesteroidiene systemic;
terapia chirurgicala consta in rezectia ligamentului transvers al carpului
• Prognostic
– afectiune cumulativa  evolutie progresiva
– prognosticul acestei afectiuni este bun daca este depistata la timp

20
 12/18/2020

• Sindromul de canal Guyon SINDROMUL DE

CANAL GUYON
– nervul ulnar este comprimat la nivelul canalului
Guyon  semne si simptome in aria de
sensibilitate a acestui nerv
• parestezii,tulburari de sensibilitate si
durere in ultimele doua degete ale mainii
• afectare severa – atrofie musculara,
mentinerea in flexie a ultimelor doua
degete

– cauze si factori de risc: compresiuni la nivelul

canalului Guyon, miscari repetate de flexie

• Boala/Maladia DeQuervain Boala/Maladia

– este o tenosinovita a tendoanelor muschilor DeQuervain
extensori de la nivelul mainii (inflamatie a
tendoanelor muschilor lung abductor si scurt
extensor ai policelui)
– apare durere la mobilizarea policelui (de ex.
extensia si abductia policelui, strângerea
degetelor în pumn, prinderea obiectelor,
rotaţia încheieturii) impotenta functionala
– Testul clinic patognomonic – Testul
Finkelstein -pozitionarea degetului mare in
pumnul strans urmata de deviatia ulnara a
pumnului (indoirea pumnului in directia
opusa policelui), ceea ce produce durere.

21
 12/18/2020

• Afectari ale sistemului mana-brat AFECTARI ALE

SISTEMULUI MANA-
datorate vibratiilor BRAT DATORATE
– tulburare caracterizata prin afectarea nervilor, VIBRATIILOR
muschilor si tendoanelor de la nivelul
incheieturii si mainii, cauzata de utilizarea
repetitiva a instrumentelor vibratorii
– pate apare intoleranta la frig, slabiciune
musculara, senzatie de furnicaturi sau
modificari ale coloratiei mainii, degetelor sau
incheieturii, scaderea fortei de prehensiune,
reducerea dexteritatii

• Fenomenul Raynaud FENOMENUL

RAYNAUD
– accese intermitente de paloare sau
cianoza la nivelul degetelor mainii
precipitate de frig sau tulburari
emotionale

22
 12/18/2020

Boala varicoasa
• afectiune cronica caracterizata prin aparitia de
dilatatii venoase, cu caracter permanent, din VARICE
cauza unui proces de degenerare a peretelui
vascular.

• localizarea cea mai frecventa a varicelor 

venele membrelor inferioare

• factorii de risc, care cresc posibilitatea de

aparitie a varicelor:
– sexul feminin
– varsta inaintata
– obezitatea
– istoricul familial de varice
– statul pe scaun sau in picioare indelungat

BOALA VARICOASA
• Tablou clinic
– Asimptomatica/ simptome usoase
• durere surda sau arsura, cu senzatie de greutate in picioare, dupa o
sedere indelungata in picioare sau pe scaun in timpul zilei
• inflamatie usoara sau mai importanta;
• prurit la nivelul pielii, deasupra varicelor
– Pot apare
• edeme la nivelul gambei;
• pigmentarea pielii piciorului si a gambei si prurit la acest nivel;
• piele uscata, intinsa, descuamata;
• tromboflebita superficiala;
• ulceratii varicoase;
• sangerari si invinetirea piciorului dupa trumatisme minore.

23
 12/18/2020

Suprasolicitarea vizuala
• etiologie
SUPRASOLICITAREA
– factorul etiologic principal este excesul de efort al
muschilor pentru acomodare si convergenta ANALIZATORULUI
oculara VIZUAL
– factori etiologici favorizanti
• factorii care depind de organism (mai ales
hipermetropia si presbiopia necorectate),
alcoolul si varsta
– factorii care depind de locul de munca sunt:
- iluminare necorespunzatoare
- luminiscenta in campul vizual (sclipiri)
- iluminare neuniforma
- aprecierea detaliilor
- ambianta cromatica (mobilier, aparaturii)
- distanta ochi - detaliu
- zgomot intens (ex. distrage atentia)

SUPRASOLICITAREA
ANALIZATORULUI VIZUAL
• Astenopatia care rezulta in urma suprasolicitarii poate fi
– acomodativa (suprasolicitarea muschilor ciliari)
– de convergenta (suprasolicitarea muschilor extrinseci oculari si ai muschilor ciliari)

• Tabloul clinic
– clinic, aceasta suprasolicitare, poarta numele de astenopatie acomodativa.
– debutul bolii este bilateral, cu senzatii de arsura oculara, intepaturi si greutate in
globii oculari, urmate de dureri oculare, vedere incetosata, clipit palpebral frecvent,
congestie blefaro-conjunctivala, dublu contur al periferiei obiectelor vazute,
cefalee, vertij, crampa muschilor oculari (fenomenul este permanent, deci si in
repausul vizual), contractia musculaturii frontale.

24
 12/18/2020

SUPRASOLICITAREA
ANALIZATORULUI VIZUAL
• Tratament
- corectarea factorilor favorizanti
- corectarea tulburarilor de refractie si de convergenta
- combaterea simptomelor

• Profilaxie
– Masuri tehnico – organizatorice
• Realizarea masurilor ergonomice corespunzatoare si a unui iluminat
sufficient si corespunzator
– Masuri medicale:
• recunoasterea riscului de suprasolicitare vizuala
• examen medical la angajare (examen oftalmologic)
• control medical periodic.

Suprasolicitarea analizatorului auditiv

• afectari ale auzului  hipoacuzia
• etiologie
– factorul etiologic principal este zgomotul excesiv, HIPOACUZIA
care suprasolicita analizorul auditiv si determina
modificari traduse prin hipoacuzie
– factori etiologici favorizanti
• factorii care depind de organism (varsta -
fenomenele involutive)
• factorii care depind de locul de munca sunt:
- intensitatea necorespunzatoare fonica
- prezenta unor zgomote intense prelungite
in mediul ambiental (zgomotul turbinei,
piesei de mana, compresorului – produse de
echipamente)
- zgomote cumulate, supraadaugarte
(circulatie, radio-tv, discutii in cabinet, sala
de asteptare, zgomote în clădiri)

25
 12/18/2020

SUPRASOLICITAREA
ANALIZATORULUI AUDITIV
Masuri de preventie:
• pe cat posibil izolarea fonica a zonei de lucru
• cabinete in sistem inchis
• plasarea cabinetului la o oarecare distanta fata de sala asteptare
(limitarea zgomote supraadaugate )
• echipamente adecvate ( ex. turbine si in general piese mai silentioase)
• reducerea nivelului de zgomot determinat prin soc mecanic (pasi,
zgomot obiecte in cabinet – instrumentar, etc)

PRINCIPII GENERALE DE PREVENIRE

A RISCURILOR IN MUNCA
• evitarea riscurilor;
• evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
• combaterea riscurilor la sursă;
• adaptarea muncii la om, în special în ceea ce priveşte proiectarea locurilor de muncă,
alegerea echipamentului tehnic şi a metodelor de muncă, pentru a evita activităţile
monotone şi cele desfăşurate într-o cadenţă predeterminată şi a reduce efectele lor
asupra sănătăţii;
• adaptarea la progresul tehnic;
• înlocuirea pericolelor prin nonpericole sau pericole mai mici;
• dezvoltarea unei politici de prevenire cuprinzătoare şi coerente, care să cuprindă
tehnologiile, organizarea muncii şi a condiţiilor de muncă, relaţiile sociale şi influenţa
factorilor de mediu;
• prevederea de instrucţiuni corespunzătoare pentru angajaţi;
• protejarea grupurilor expuse la riscuri de accidentare şi îmbolnăvire profesională

26