ERGOTERAPIA IN BIOINGINERIA REABILITARII (curs 1)

Ergon= MUNCA sau activitate fizica,

Terapie= toate mijloacele /metodele care contribuie la vindecarea, recuperarea, compensarea unor functii deficitare
/ pierdute
 
ERGOTERAPIE (ET) =TERAPIE PRIN MUNCA/EXERCITIU

  semnificatia intrinseca (subsidiara) a ergoterapiei: remunerare si insertie socio-profesionala a pacientului

Syn: praxiterapie, terapie artizanala

ERGOTERAPIA:

Terapia ocupationala si ergoterapia sunt metode de tratament nemedicamentoase care au rol important in
reabilitarea si reinsertia socio-profesionala a bolnavilor cu dizabilitati functionale.
Intelesul sintagmei de terapie ocupationala deriva din cuvintele care o compun:
- ocupatia reprezinta ideea de activitate in care te implici, te angajezi si participi efectiv si motivat;
- terapia insemnand tratamentul unei boli, al unei dizabilitati sau unui handicap.
Terapia ocupationala este arta si stiinta directionarii individului bolnav spre participarea la anumite activitati
pentru a-si reface, intari sau imbunatati performantele, spre a facilita insusirea acelor abilitati si functii care sunt
necesare pentru adaptare si productivitate si diminuarea sau corectarea patologiei, pentru mentinerea starii de
sanatate.
Se aplica bolnavilor cu deficiente de lunga durata sau permanente, celor cu recuperare lenta (BOLI CRONICE
INVALIDANTE)
Se adreseaza bolnavilor cu capacitatea de munca pierduta partial, temporar, sau permanent.
Prin ergoterapiei intelegem orice activitate fizica (si mentala) organizata cu scop educational si social (terapeutic,
recreativ, productiv), dirijata de medic/ergoterapeut
Reprezinta (ca si Terapia Ocupationala): forme prelungite si specializate ale kinetoterapiei

  Principii in aplicatii:

Antreneaza si corecteaza:

1 Aspecte fizice: se bazeaza pe MISCARE- element principal al RECUPERARII

- urmareste dobandirea unui bun echilibru intre contractia-relaxarea muschilor, pentru antrenare la munca si
evitarea oboselii
- se bazeaza pe cresterea progresiva a AMPLITUDINII, REZISTENTEI la efort si pe COORDONAREA miscarilor
articulare 

2 Aspecte psihice
-infrangerea inactivitatii organismului rezultate din lezarea integritatii fizice
-infrangerea starii de frica, redarea increderii in fortele proprii, stimularea interesului si a dorintei de cooperare
-permite exprimarea unei optiuni vocationale/profesionale

3. Aspecte profesionale:
--scopul ET este: readaptarea la munca, lent, progresiv, metodic(supravegheat) cu reluarea oricarei activitati de
baza
-nu obliga la reluarea meseriei avute anterior starii de boala
-reorientarea profesionala tine cont de aptitudinile psihologice , fizice si vocationale ale individului
(testare/evaluare prin Comisii de specialitate)
CONCLUZIE: In comparatie cu kinetoterapia, activitatea prin ocupatie si munca urmareste recastigarea integritatii
gestului util (finete, forta, siguranta, precizie, indemanare si participare psihica). 

4.Aspecte sociale:
-reinsertia sociala este conditionata de redobandirea gestualitatii (autoservire, ingrijire, gospodarire etc ) si de
activitatea productiva
 - ET urmareste stimularea /dobandirea gestualitatii in vederea protezarii/manevrarii mijloacelor
ajutatoare(proteze, fotolii rulante)
-asigurarea mobilierului special, amenajarea locuintei, locuri de munca protejate (adaptari care inlesnesc
activitatea si cresterea autonomiei) etc.
- interesul material (castigul pacientului) este un deziderat final/secundar

CUNOSTINTE SI COMPETENTE ALE ERGOTERAPEUTULUI (indrumator de cariera):

- anatomie, fiziologie, psihologie, sociologie, pedagogie, kinetoterapie si de TEHNOLOGIA MUNCII (tehnici si

operatii de munca, cunostinte privind uneltele, instrumentele si dispozitivele de lucru, posibilitati de adaptare/ajustare
speciala)
-experinta generala aplicata/individual sau in grup restrans
-aplicarea programelor recuperatorii intocmite de medic
-colaborarea cu echipa multidisciplinara
-interactiune permanenta cu familia si cu angajatorii
-respect si devotament fata de bolnav
-rabdare si tact profesional
-mentinerea unor evidente medicale scriptice clare
-evaluari clinice si functionale periodice obiective
-atributii profesionale in limita conferita de drepturile pacientilor cu disabilitati

CADRUL ORGANIZATORIC:
-ERGOTERAPIA se poate organiza in:

-spital( unitati sanitare):aplicare precoce in vederea pregatirii pentru reluarea activitatii avute anterior, sau
reorientare profesionala catre alte sectoare de productie
-unitati de asistenta sociala:camine de batrani, centre de asistenta medicala/sociala
-centre specializate: ateliere/unitati de et. !!
-ambulator :consiliere si adaptari care inlesnesc munca la domiciliul bolnavului;
concluzie: ergoterapia ambulatorie sau ergoterapia institutionalizata.

Forme de ERGOTERAPIE:

-ERGOTERAPIA SPECIFICA(ANALITICA):se adreseaza deficitului functional propriu-zis.

Ex.Ocupatia care urmareste remobilizarea unui segment dupa fractura, protezare, astfel ca pacientul sa se poata
hrani, spala, pieptana etc.

-ERGOTERAPIA NESPECIFICA(GLOBALA): prin diversele ocupatii se adreseaza intregului organism, pe care

il educa sa participe la limitarea consecintelor unor deficite functionale.

-ET functionala, ET de orientare profesionala, ET retribuita

PRINCIPII GENERALE ERGOTERAPEUTICE:

-evaluarea restantului morfofunctional si a capacitatii de munca

-stabilirea obiectivelor recuperarii
-intocmirea programelor individuale
-imbinarea rationala a masurilor terapeutice, recuperatorii si ergoterapeutice
-in prima faza bolnavul va lucra la o singura masina, o singura operatie tehnologica pentru insusirea rapida a
deprinderilor necesare grabirii actului recuperator
-repartitia lucratorilor se face in functie de posibilitatile fizice si intelectuale
-caracterul muncii prestate este progresiv
-este proscrisa impunerea muncii prin forta sau autoritate brutala
-consilierea permanenta , interactiunea in grup, incurajarea si caracterul competitional al muncii sunt benefice
-folosirea repetitiei si a instructiilor verbale pentru cei cu probleme de memorie
 -invatarea de noi tehnici (deprinderi ocupationale) prin demonstratie, pantomima pentru bolnavii cu tulburari de
limbaj
-diviziunea muncii se face in functie de calificarea dobandita

MODIFICARI SOCIALE SI VOCATIONALE NECESARE:

-Schimbarea locuintei la primul nivel pentru cei care nu pot urca la etaj
-Largirea usilor(intrarea in locuinta, baie) pentru a se permite intrarea cu caruciorul
-Adaugarea de bare de sustinere pentru a se facilita urcarea/coborarea
-Asigurarea asistentei la domiciliu
-Schimbarea activitatilor profesionale dinamice cu munci sedentare pentru cei cu posibilitati reduse de deplasare
-Reproiectarea ariei de munca pentru bolnavii cu carucior
-Educarea familiei pentru a nu intari comportamentul de boala, dar nici pe cel de optimism exagerat(neglijarea
bolii).

PRINCIPII ERGONOMICE:

Principii ale muncii simplificate:

-Depozitarea materialelor necesare intr-o singura arie(centrala)

-Plasarea obiectelor/uneltelor necesare in ordinea folosirii lor, inainte de inceperea activitatii propriu-zise
-Ocuparea pozitiei asezat cat mai mult posibil cu evitarea ridicarilor non-necesare, a miscarilor de flexie, rasucire,
oprire
-Folosirea ambelor maini in timpul deplasarii de obiecte, sau a mijloacelor mecanizate in cazul mutarilor grele
(manevrare de greutati mari ).
-Munca (activitatile manuale) se desfasoara de la stanga la dreapta sau invers, evitand miscarile non-necesare ca
de ex. fata-spate
-Ritmul muncii va fi lent si constant
-Pauzele de odihna sunt frecvente (cel putin 10 min. la fiecare ora), alternand secventele de munca grele cu cele
usoare.
-Folosirea respiratiei lente si profunde cu expirul prelungit, in timpul activitatilor care cer eforturi fizice mari

TEHNICI DE BAZA UTILIZATE IN ET

Gestualitati extrase din diverse meserii:
-Olarit
-Prelucrarea lemnului(tamplarie,sculptura)
-Impletit (nuiele, papura, rafie)
-Tesut la razboi, gherghef
-Prelucrarea fierului(feronerie)
Aceste meserii sunt considerate de baza, fiind cele mai vechi indeletniciri ale omului, fata de care orice individ ar
putea avea aptitudini naturale pentru executie, indiferent de profesia avuta. Orice serviciu de ET ar trebui sa aiba
organizate astfel de tehnici de lucru (nu este necesar intreg procesul de executie a meseriei, ci numai parti sau
tehnici de baza specifice) ca de ex:
-faramitarea si cernerea lutului
-amestecarea cu apa si framantarea
-intinderea lutului si baterea
-montajul lutului pe discul rotator
-modelarea cu degetele sau palmele
-gravarea vasului
-arderea
-decorarea artistica
NB !In functie de situatia concreta un pacient va avea indicate 1-2-3 tehnici, executate cu sau fara ajutor.
Activitati manuale ergoterapeutice
TEHNICI COMPLEMENTARE: reprezinta activitati lucrative: marochinarie, cartonaj, tipografie, computer,
dactilografie, ambalat, bucatarie, cofetarie, lacatuserie.
Se pot prescrie executii complete ale meseriei sau numai secvente de lucru (gesturi, tehnici simple). 

TEHNICI DE EXPRIMARE: preocupari cu caracter artistic (artterapie) si cu rol de comunicare. Dintre acestea se
mentioneaza :desenul, pictura, sculptura, manipularea marionetelor, muzica, scrisul, vorbitul, gestica expresiva etc.

TEHNICI RECREATIVE:
- sunt frecvent utilizate in pauzele dintre celelalte tehnici
- constau in jocuri distractive: sah, table, tennis de masa, jocuri de carti, jocuri de societate
-sunt adaptate deficitului fiecarui pacient 

TEHNICI SPORTIVE:
- au caracter recreativ si specificitate (pot fi selectate gesturi care mobilizeaza specific un segment cu deficit)
- sunt utilizate jocuri sportive: badmington, tennis de masa, golf, tras cu arcul, popice, inot, baschet sau doar parti ale
acestor jocuri ca de ex. aruncatul la cos, aruncat greutati, saritul.

In ET si TO moderna sunt utilizate trei tipuri de metode de lucru:

 
1.METODE(ACTIVITATI) ESENTIALE (semnificative):
2.METODE(ACTIVITATI) NEESENTIALE(nesemnificative)
3.METODE AJUTATOARE:exercitii terapeutice, fizioterapie, ortezare.
 
1.METODE ESENTIALE: activitatile semnificative trebuie sa aiba obligatoriu un scop final, care trebuie sa fie un
produs concret, util, eventual vandabil.
Conditia de baza pentru utilizarea activitatilor esentiale este interesul pacientului.

Teoretic, se considera ca foarte rar, o activitate productiva ar putea trezi sentimente ostile: fiinta umana are o
“natura ocupationala” cu implicare permanenta in activitati cu scop final, iar aceste activitati sunt premisa sanatatii si
a starii de bine.

Alegerea activitatilor trebuie sa tina seama de urmatoarele conditii;

-sa aiba un scop direct
-sa se justifice pentru un anumit pacient si sa fie acceptata
-sa solicite o participare activa fizica si mentala
-sa realizeze recuperarea deficitelor prezentate de pacient
-sa dezvolte abilitati care sa mareasca performanta
-sa nu fie periculoasa (sa nu produca leziuni, sa nu polueze)
-sa fie variate, sa nu plictiseasca
-sa nu fie costisitoare
Se adauga alte doua conditii importante:

1.Activitatea sa fie adaptabila:l a conditia generala a pacientului, pozitia de lucru, flexibilitatea materialelor si a
uneltelor de lucru, adaptarea facila la mediul de lucru si mediul general

2.Activitatea sa fie gradabila(progresiva): sa permita cresterea solicitarilor pe masura ce pacientul isi imbunatateste
capacitatea functionala. Progresia sau gradarea activitatii are in vedere functiile de baza: amplitudinea de miscare,
forta, anduranta, coordonarea, abilitatile perceptuale, cognitive si sociale.

EXEMPLE DE GRADARE A ACTIVITATILOR:

Pentru FORTA:
-schimbarea planului de lucru (cu si fara gravitatie)
-lucrul cu mansete de plumb din ce ce mai grele
-introducerea de scule/unelte din ce in ce mari/grele
Pentru AMPLITUDINE:
-distantarea obiectelor de manipulat
-marirea dimensiunilor obiectelor / sculelor(pentru prehensiune)
-repozitionarea echipamentului

Pentru ANDURANTA
-se creste durata de lucru
-schimbarea pozitiei de lucru(sezand-ortostatism)

Pentru COORDONARE:
-modificand viteza de lucru

Pentru SOCIALIZARE:
-initial lucreaza numai cu terapeutul, apoi cu 1-2 pacienti si ulterior in grupul occupational constituit

2.METODE NEESENTIALE:
Activitatile din aceasta categorie nu au un produs final al muncii, desi au un scop/obiectiv de realizat.
Astfel de activitati lucrative urmaresc antrenarea fizica si mentala cu scopul:
-de a oferi scheme practice de miscare
- de a antrena abilitati sensoriale si motorii
- de a dezvolta capacitati perceptuale si cognitive

EXEMPLE DE ACTIVITATI NEESENTIALE:

1.Gestualitati de pregatire initiala:
-mutarea unor obiecte(forme si marimi diferite) dintr-un loc in altul
-asamblarea de cuburi, piese de constructie,
-manipularea micilor instalatii de pe masa de lucru:zavoare, comutatoare, chei, suruburi, clante etc.
-impingerea cu piciorul a unor obiecte

2. Gestualitati sportive:
-aruncatul unei mingi cu una sau doua maini (directia de sus, de jos sau din lateral)
-prinderea unei mingi
-lovirea unei mingi cu un baston
-miscari de fandare, miscari de box
-simularea vaslitului, pedalajului

3. Gestualitati din ADL-uri: au scop final dar nu si produs final

-ridicat-asezat de/pe scaun
-apucat-lasat un pahar/cana
-intrat-iesit din baie
-spalat-barbierit-sters cu prosopul
-elemente din gestica mancatului, imbracatului

4.Gesturi de transfer:
-activitatea de transfer de pe pat pe scaun sau fotoliu rulant
-de / pe scaunul de WC
-de / pe scaunul masinii
-oricare alta schimbare a pozitiei/locului
 ERGOTERAPIA IN REABILITAREA BPOC (curs 2)

-aprilie 2001, programul GOLD( Global Initiative for chronic Obstructive Lung Disease ), defineste afectiunea,
principiile diagnostice si tratamentul modern al BPOC: bronhopneumopatia cronica obstructiva

OBIECTIVE STRATEGICE IN REABILITARE:

• FACTORI ETIOLOGICI ,
• DIAGNOSTIC POZITIV,
• PRINCIPII DE TRATAMENT

Managementul corect al acestei afectiuni, poate scadea costurile impresionante si mortalitatea care actual reprezinta
a patra cauza de deces in lume.

DEFINITIA BPOC

• Maladie cronica respiratorie caracterizata prin limitarea fluxului de aer prin caile respiratorii (sindrom
obstructiv cronic).
• Sindromul obstructiv este: progresiv, ireversibil si este insotit de un raspuns inflamator anormal la
diferite noxe respiratorii, particule inhalate, gaze, fumul de tigara.
• BPOC: este o boala sistemica cu o patogenie complexa in care elementul central este inflamatia
generand :efect obstructiv direct al cailor aeriene, disfunctie muco-ciliara, modificari structurale si
remodelare bronsica, disfunctie musculara.

Sindromul obstructiv rezulta din asocierea bronsitei cronice cu emfizemul pulmonar si este evidentiat prin
spirometria standard ( test obligatoriu pentru diagnosticul de BPOC).
Nu toate persoanele cu tuse cronica productiva vor dezvolta ulterior BPOC, dar tusea cronica si sputa, preced cu
mai multi ani sindromul obstructiv.

Obstructia BRONSICA este:

-cronica: fluxul respirator scazut nu prezinta variatii importante in decursul mai multor luni (relativa stabilitate a
fluxului deosebeste BPOC de astmul bronsic).
-ireversibila:in general si uneori partial reversibila sub actiunea agentilor bronhodilatatori anticolinergici sau
betaadrenergici.
-progresiva: evolutia naturala este spre agravare lenta.
-primitiva: obstructia la flux nu este generata de o afectiune cu patogeneza identificata(bronsiectazie, fibroza
chistica, tuberculoza, sarcoidoza, silicoza, neoplasm).

EPIDEMIOLOGIE : MORBIDITATE SI MORTALITATE

Prevalenta: 9 barbati/1000 loc
7 femei/1000 loc
- mai crescuta la varstnici si in tarile in care obiceiul fumatului este mai raspandit.
Morbiditatea:
-creste paralel cu varsta
-este mai mare la barbati
-rata deceselor la pacienti cu BPOC spitalizati este de 15%(mai mare decat pentru infarctul miocardic).
Mortalitatea:
-BPOC reprezinta a patra cauza de deces din lume
-la pacienti de peste 45 ani este de 200-300/100 000 loc.
-este singura cauza de deces aflata in crestere actual
-genereaza costuri uriase anuale la nivelul sistemului medical romanesc( 8-9 miliarde/an la o prevalenta de 3-4%, cu
o medie de 10 zile de spitalizare/an ( X lei/zi) si costul lunar al tratamentului ambulator de cca 3 milioane lei).

ETIOLOGIE:
-fumatul (activ cu debut precoce dar si fumatul pasiv in perioada copilariei) este cauza principala, mai ales in
combinatie cu expunerea la diferite noxe profesionale.

Peste 85% din pacientii cu BPOC sunt fumatori : minimum 20 pachete/an(PA), adica 20 de tigari zilnic timp de 20
ani. (20 tigari/zi x 12 luni = PA).

Factori etiologici ai BPOC profesional: (domeniul constructiilor, tehnologia productiei de piele, cauciuc, plastic,
textile, industria alimentara, vopsitorii, ateliere de sudura etc).
-Agenti minerali:carbune, fibre artificiale(de sticla, ceramica), ceturi(ex. de uleiuri minerale), ciment, siliciu.
-Agenti chimici:cadmiu, vanadium, fumuri de sudura, izocianati, clorura de vinil, hidrocarburi aromatice.
-Pulberi organice:bumbac, cereale, lemn, faina.
NB! Vaporii, fumul si substantele iritante pot dezvolta BPOC la persoanele nefumatoare, daca expunerea este
intensa si lunga durata.
-Poluarea urbana (outdoor) si domestica (casnica:indoor): are rol in geneza si in declansarea exacerbarilor.
-Infectiile respiratorii:prin efectul colonizarii bacteriene asupra evolutiei naturale, efectul infectiilor virale latente,
efectul asupra riscului de exacerbare si de precipitare a decesului.
-Deficitul genetic de alfa1-antitripsina (poate fi prezent si la nefumatori)
-Prematuritatea (dezvoltare insuficienta a plamanului in perioada gestatiei), astmul bronsic si infectiile respiratorii in
copilarie( adenovirusuri in sapecial in primul an de viata): scad functia ventilatorie maxima si cresc riscul de BPOC
-Sexul: susceptibilitate mai mare la F>B.

PATOGENIE:
-In BPOC exista obligatoriu INFLAMATIE CRONICA la nivelul cailor respiratorii, parenchimului pulmonar, vaselor
pulmonare.
-In BPOC, fumul de tigara, alti iritanti respiratori duc la cresterea si activarea numarului de neutrofile, macrofage si
limfocite T(predominant CD8+), elibereaza mediatori de tipul:LTB4, Interleukina(IL8), TNF alfa, cu dezechilibrul
proteaze-antiproteaze, stress oxidativ, avand ca rezultat edemul, distructii ample de parenchim, cresterea
accentuata a inflamatiei neutrofilice.
BPOC
-este generata patogenic de:
-inflamatie,
-obstructia cailor aeriene mici,
-remodelare bronsica,
-disfunctie musculara scheletica .
PATOGENIE BPOC
-este caracterizat de proteoliza datorita cresteri proteazelor ( neutrofil elastaza, matrix metaloproteinaza MMPs,
catepsine, granzime, perforine) sau datorita scaderii( deficitului) antiproteazelor(alfa 1-antitripsina, inhibitorul
secretiei leucoproteazei SLPI, elafin, inhibitorul tisular al metaloproteinazelorTIMPs).

-Stresul oxidativ (consecinta a inflamatiei ): speciile de oxygen reactive din fumul de tigara sau din celulele
inflamatorii, produc efecte distructive in BPOC: scaderea protectiei antiproteazelor, activarea factorului nuclear(NF-
kB) rezultand o crestere a secretiei de citochine(IL-8, TNF- alfa de necroza tumorala) si o crestere a productiei de
izoprostane cu efecte asupra functiei cailor aeriene: edem, bronhospasm.

-Hipersecretia de mucus poate fi stimulata prin mecanisme neurale si prin eliberarea de acetilcolina din nervii
colinergici(parasimpatici) si a substantei P(SP) din terminatiile sensitive. Cel mai important stimulant al secretiei de
mucus pare sa fie neutrofil elastaza(NE) din neutrofilele activate, ROS(specii de oxygen reactive).

MORFOPATOLOGIE:

Modificari morfologice in BPOC:

-la nivelul cailor aeriene mari (trahee, bronsii, bronsiole cu diametrul > 2-4 mm) in care celulele inflamatorii infiltreaza
epiteliul de acoperire, creste numarul de glande secretoare de mucus, creste numarul total de cellule caliciforme cu
hipersecretie de mucus.
-la nivelul cailor aeriene mici(bronsii mici si bronsiole cu diametrul < 2mm) in care inflamatia cronica si ciclurile
repetate de agresiune si de cicatrizare (reparare) a peretilor bronsici conduc la remodelare cu depuneri de collagen,
cicatrici de perete, reduceri de lumen care explica obstructia bronsica ireversibila.
-parenchimul pulmonar: stresul oxidativ si dezechilibrul balantei proteaze-antiproteaze, duc la distrugerea
parenchimului pulmonar prin emfizem centrolobular, dilatarea si obstructia bronsiolelor.
-vasele pulmonare:ingrosarea vaselor prin infiltrat inflamator parietal (intima este prima afectata), cresterea
volumului musculaturii.

Prin modificarile morfofunctionale, BPOC este considerata o boala sistemica in care inflamatia intretine statusul
nutritional deficitar al pacientului(casexia din stadiul final), scaderea capacitatii de effort, prin tulburari ale
musculaturii scheletice (leziuni ultrastructurale ale miocitelor cu apoptoza nucleilor, alterari mitocondriale, comutarea
metabolismului glucidic).

FIZIOPATOLOGIE:

Mecanismele fiziopatologice enuntate apar in ordinea:

-hipersecretie de mucus,
-disfunctie ciliara,
-limitarea fluxului de aer,
-hiperinflatie pulmonara,
-cord pulmonar cronic.

SIMPTOMATOLOGIE:

In BPOC, primele si singurele semne clinice sunt prezente multi ani si constau in tuse cronica si
expectoratia . Dispneea este motivul consultatiei initiale, determina incapacitate de munca si anxietate, se
agraveaza in timp, este persistenta(zilnica), se agraveaza la effort si in infectiile respiratorii. Este decrisa ca greutate
in piept, lipsa de aer, sufocare etc. Weezingul si constrictia toracica pot varia in cursul aceleiasi zile si sunt
inconstante (absenta lor nu exclude BPOC).

In formele severe in evolutie apare alterarea schimburilor gazoase cu hipoxemie si hipercapnie traduse clinic prin
dispneea la eforturi mici si de repaus, semne de hipertensiune pulmonara, cord pulmonar cronic.

DIAGNOSTICUL POZITIV:

Anamneza profesionala si non-profesionala

Evidentierea sindromului obstructiv incomplet/partial reversibil : VEMS/CVF <70% sau VEMS <80% (valorile
masurate sunt obiective si sunt cele post administrare de bronhodilatator).
Un VEMS/CVF <70% cu VEMS normal, arata o limitare precoce a fluxului aerian.
SPIROMETRIA STANDARDIZATA SI REPRODUCTIBILA ESTE OBLIGATORIE PENTRU DIAGNOSTIC.

Simptomatologia clinica evocatoare (tuse productiva cronica).

Repere in managementul bpoc:

1. evaluarea si monitorizarea bolii (diagnostic pozitiv si diferential).
2. reducerea factorilor de risc
3.tratamentul bpoc stabil.
4.tratamentul exacerbarilor.

Programul gold: obiective

1.prevenirea progresiei bolii

2.diminuarea simptomelor
3.ameliorarea tolerantei la efort.
4.ameliorarea starii gen. de sanatate.
5. prevenirea si tratarea complicatiilor.
6.prevenirea si tratarea exacerbarilor.
7.reducerea mortalitatii.

Program de reabilitare prin ergoterapie/terapie ocupationala

-nu exista contradictie intre boala pulmonara cronica si terapia prin munca
-et/to-terapie functionala/vocationala
-amelioreaza calitatea vietii bolnavului
-performanta ocupationala asigura independenta fizica si emotionala
-adapteaza activitatile dupa principiul- sa faca- ce trebuie- cu ce poate
-terapie prin munca, arte, meserii, exercitii, miscare…..
-forma prelungita a kinetoterapiei(activitatea practica dezvolta abilitati adaptative)
-veriga importanta a reabilitarii bolnavului

Conceptul holistic al reabilitarii prin ET/TO:

-executia unei operatii presupune participare senzoriala,cognitiva, afectiva,motrica
-nevoia intrinseca de cunoastere de sine, desavarsire, competenta profesionala
-dimensiunea socio-culturala si simbolica a actului ocupational
-dimensiunea spirituala prin semnificatia ocupatiei pentru individ
-dimensiunea temporala- continuitate- progresie - perioada necesara recuperarii

Pacienti admisi in programul de reabilitare:

-bolnavi cronici pulmonari simptomatici- cu internari frecvente (> 4 ori/an) si necesitati crescute de
tratament(acutizari)
-capacitate pulmonara scazuta (clasele 2-5 moser s) cu intentia de a restabili nivelul optimal fizic si functional
necesar in activitate
-dorinta de participare activa in program cu respectarea tuturor recomandarilor
-absenta altor conditii medicale care ar putea contribui la deteriorarea functiei pulmonare
-absenta impedimentelor psihologice si sociale care ar putea afecta complianta /interfera cu programul de reabilitare
-modificari recente in capacitatea pulmonara functionala care sugereaza cresterea posibilitatilor de reversibilitate.
-suport adecvat financiar si social cu asigurarea participarii integrale si complianta la toate fazele programului

WORK HARDENING-AOTA-1992
-program de tratament bine structurat, individualizat, avand un obiectiv précis de crestere a abilitatilor unei
persoane, pentru a se putea intoarce la munca:
-intoarcerea la vechea profesie
-intoarcerea la o munca asemanatoare, dar modificata in unele elemente
-reprofesionalizare- reorientare profesionala

ANALIZA MESERIEI SI A CONDITIILOR DE MUNCA

STABILIREA TOLERANTEI IN MUNCA

Implementarea progamului de ET :
Tabloul clinic si functional (restantul morfo-functional)
Se iau in calcul (monitorizare pe durata ET) :
-tuse
-expectoratie
-dispnee de effort
-diminuarea parametrilor functionali respiratori (grad de i-reversibilitate la administrarea de bronhodilatatoare)
-insuficienta cardiaca
-hipoxemie
-edeme
-risc crescut pentru complicatii; angor,infarct miocardic, embolie pulmonara, tulburari de ritm,pneumotorax spontan

-atelierul de et; cerinte constructive

- amplasare
-functionare
-flexibilitate
-activitati usoare manuale
-activitati intelectuale
-activitati artistice
+
-psihoterapie permanenta
-supraveghere clinica si functionala
-ventilatie adecvata
-posturi alternative statice si dinamice
-tehnici fizice de training si relaxare

Programele de ET:

-sunt individualizate
-longitudinale/prospective
-participative
-adaptabile
-progresive (gradabile) -supravegheate prin echipe multidisciplinare: pneumolog, internist, kinetoterapeut fizical,
terapeut occupational, asistent social, psiholog

ROLUL ERGOTERAPIEI IN REABILITAREA BOLILOR CARDIO-VASCULARE(CURS 3)

Aspecte epidemiologice

-bolile inimii si ale vaselor sanguine= problema de sanatate majora

-htae intereseaza 20% din populatia adulta
-ats coronariana genereaza majoritatea deceselor (1,5 mil. atacuri de cord/an cu 1 mil. decese din totalul de 60 mil.
bolnavi cardio-vasculari inregistrati in usa)
-morbiditatea nu este in scadere
-mortalitatea din ultimii ani se mentine relativ scazuta (25%)
-numarul mare de supravietuitori dupa un eveniment cardiac justifica implementarea programelor de reabilitare
(peste 700 programe incluzand 550. 000 pacienti supravetuitori dupa un infarct miocardic si peste 100.000 bolnavi
cu by-pass coronarian din care 1/3 sunt inclusi in programe recuperatorii).

GHIDURI DE PREVENTIE SI TRATAMENT (EXP. ESH_ESC; 2003)

-consens intre toti partenerii implicati in diagnosticul si tratamentul hta

-o baza de educatie si de instruire
-elaborarea de sabloane pentru ghidurile societatilor nationale
-un punct de referinta bazat pe dovezi stiintifice in identificarea mijloacelor pentru controlul ta
-atingerea unor scopuri economico-sanitare

OBIECTIVE SI STRATEGII TERAPEUTICE

-scaderea ta ;sub 140/90 mmhg (este urmarita valoarea tensionala cea mai joasa bine tolerata de pacient) iar la
diabetici sub 130/80mmhg ( ar trebuie atinsa/propusa si la cei cu istoric de boala cerebro-vasculara, boala
coronariana ischemica)

-modificarea stilului de viata

-incetarea fumatului (creste ta si fc pe o durata> 15 min dupa fumarea unei tigarete prin stimularea sn simpatic
central si a terminatiilor nervoase cu cresterea catecolaminelor plasmatice). nb!- atentie la fumatul pasiv

-reducerea greutatii corporale (scaderea in greutate infl. + scaderea ta si a factorilor de risc:rezistenta la

insulina,hiperlipidemia, diabetul, hvs, apneea de somn). o scadere medie de 5,1kg a dus la scaderea ta de
4,4/3,6mmhg.se recom. scaderea cu 7-10% in 6-12 luni 9dieta cu 500-1000cal/zi).

-moderatie in consumul de alcool (se propune reducerea pana la max.20-30 g de etanol/zi la barbati si 10-20g/zi
la femei)

-reducerea aportului de sare (scaderea consumului zilnic de la 10,5 g/zi la 4,7-5,8g/zi nacl scade ta cu 4-6mmhg.,
permite reducerea dozelor si a numarului de medicamente antihipertensive folosite pt. controlul ta, in special la
negri, varstnici, hipertensivi cu b. renale cronice). aportul zilnic recomandat este de 65 mmol/zi=3,8gsare/zi sau sub
5 g/zi)

-cresterea aportului de fructe si legume cu scaderea aportului de grasimi saturate si totale(se recomanda
dieta bogata in k, acizi grasi omega3 polinesaturati;”ulei de peste”,suplimentarea calciului si a magneziului
alimentar).

Definitia reabilitarii:

-proces de restaurare a persoanelor cu boli cardiace pentru dobandirea si mentinerea unui status optimal
psihologic, psihosocial, vocational, educational.

Obiectivele reabilitarii

-tratamentul pentru indepartarea simptomelor si semnelor bolii

-obtinerea celui mai bun grad de confort pentru fiecare bolnav
-modificarea stilului de viata si indepartarea factorilor de risc

Caracterul programelor de reabilitare:

program longitudinal:
- boli de durata, majoritaea ireversibile, potential de progresie
-anumite faze din program trebuie continuate indefinit

2.program participativ;
-rol activ al pacientului in activitatea de ingrijre proprie
-autoresponsabilizare in gestionarea bolii
-cooperare cu staff-ul programului

3.program eminamente preventiv;

-activitati dirijate spre prevenirea repetarii evenimentelor neplacute acute
-prevenirea complicatiilor bolii

4. program individualizat(personalizat);
-se stabileste profilul fiecarui pacient(factori de risc, sechele psihologice, aspecte profesionale, circumstante
emotionale si personale subsecvente bolii)
-activitati din program adaptate fiecarui caz
Principii generale in aplicarea ergoterapiei la bolnavi cardiovasculari

-probele de efort permit aprecierea corecta a restantului functional (a capacitatii de efort individuale)

-programul de reantrenare trebuie stabilit precoce si aplicat fara pericole pentru pacient (anticiparea si evitarea
complicatiilor).

- ergoterapia asociaza / completeaza o munca de durata pe bicicleta ergometrica, exercitii de gimnastica orientate
spre antrenarea musculara si a respiratiei.

-readaptarea cardio-respiratorie la munci generale cu efort sustinut si constante, nu este similara cu reluarea unor
activitati usoare , discontinue, bimanuale necesare vietii cotidiene.

-eforturile statice crescute ( cu mentinerea posturii de lucru) si eforturile dinamice intense, cresc frecventa cardiaca
si pot favoriza aparitia tulburarilor de ritm cardiac.

- in faza precoce, activitatile selectionate pentru bolnavii cardiaci (in general munci bimanuale, tehnici artizanale),
trebuie sa fie motivate, apropiate de gesturile vietii cotidiene, diversificate

Activitatea fizica

 lipsa antrnamentului fizic este predictor puternic de mortalitate cv

 antrenamentul de rezistenta aerobica dinamica scade ta sistolica si diastolica de repaus cu 3,0/2,4

mmhg si ta ambulatorie cu 3,3/3,5 mmhg.

 nivele moderate de exercitiu scad ta si greutatea corporala, grasimea corporala, circumferinta taliei si
cresc sensibilitatea la insulina

 pacientii sedentari trebuie sa desfasoare exercitii de intensitate moderata in mod regulat; 35-45 min./zi
(activitate fizica de anduranta:mers, jogging, inot

 nb!: exercitiul izometric intens (ex. ridicarea de greutati) trebuie evitat (efect presor marcat).

 adaptarea circulatorie la efort permite:

 cresterea cantitatii de oxigen la nivelul muschilor in activitate
 eliminarea excesului de caldura
 pastrarea unei circulatii functionale (cresterea debitului cardiac
 vasodilatatie intensa cu cresterea extractiei oxigenului la nivel tisular,
 modificarea repartitiei debitului sanguin in diferite teritorii).

Atelierul de ergoterapie / terapie ocupationala

-alegerea locurilor de munca este functie de adaptarea cardiaca, tipul si stadiul bolii cardiace, varsta, tratamentul
urmat
- se impune instruirea (pedagogia) cu privire la munca efectiv desfasurata
-invatarea dozarii gesturilor si corijarea modului de efectuare
-ritm de lucru liber, cu progresie controlata a complexitatii muncii
-pauze suficiente recuperatorii
-invatarea cresterii autocontrolului frecventei cardiace
-evaluarea morfo-functionala anterioara(si de etapa) si discutiile cu bolnavul orienteaza asupra deprinderilor
anterioare si asupra nevoilor imediate (activitati cotidiene, activitate profesionala).
Alegerea activitatilor de terapie ocupationala si de ergoterapie

faza 1 (prima luna): ergoterapie in spital -sala neamenajata

sinonim cu recuperarea precoce
se aplica mijloacele terapeutice,
repausul, alimentatia
Contextul clinic dimensioneaza un :
Program limitat de antrenament:
-mobilizare progresiva
-exercitii de nivel scazut
-educarea bolnavului si a familiei
-evaluare initiala vocationala, psihosociala
-alte interventii specifice

faza 2
in saptamana a doua dupa externarea din spital- luna a doua
-se aplica precoce post spitalizare (sinonim cu recuperarea secundara-in convalescenta):
-supraveghere permanenta medicala (echipa)
-exercitii progresive, monitorizate telemetric
-fc este cheia monitorizarii
-este faza cea mai costisitoare (1500-2500 dolari pentru 12 sapt de program: 3 ori/sap x 1 h cu 5-10 min. de
incalzire)
-se introduc exercitii care permit dobandirea conditiei pentru reluarea activitatii casnice, menajere, deplasari,
-consiliere si pregatire pentru adoptarea unui nou stil de viata

faza 3 (dupa luna a treia);

-programe orientate spre activitati relaxante (in timpul liber, activitati cotidiene)
-activitati de interior: pictura, tapiterie, mica tamplarie, electronica,
-activitati menajere:bucatarie, spalat, menaj cotidian
-mica gradinarie
Program orientat spre:
-actvitati profesionale
-activitati relaxante de timp liber cu caracter fizic
-activitati gospodaresti

ERGOTERAPIA IN REEDUCAREA MAINII CU HANDICAP(CURS 4)

-Mana = organ specializat in miscare si in sensibilitate discriminativa .

-Mana = organ al personalitatii umane si al profesionalitatii.

Functiile senzoriale ale mainii :

-aprecierea formei si a volumului obiectelor: stereognozia
-aprecierea greutatii obiectelor: barognozia
-aprecierea preciziei unor miscari: kinestezia

Rolul mainii in economia psiho-somatica

-Mana ; organul principal al exprimarii celor mai complexe si mai profunde sentimente, redate prin intermediul
limbajului musical.
-Conformatia mainii si posibilitatile ei de miscare, permite cele mai variate si mai pretentioase interpretari.
-Ca ritm, mana stanga a unui virtuoz al viorii, este capabila sa efectueze 580 actionari ale coardelor pe minut, iar ca
intensitate, poate efectua 1180 de “nuantari” prin atingere diferentiata (presiunea exercitata digital pe coarde poate
varia intre 1 si 500 g) (C. Baciu).
-Posibilitatile motrice si de sensibilitate ale mainii umane, au determinat (sau invers ?), ca suprafata de proiectare pe
scoarta cerebrala sa reprezinte aproape 1/3 din intreaga arie corticala.
-La surdomuti, mana s-a transformat intr-un adevarat organ al limbajului, fiecare litera a alfabetului fiind inlocuita de
o anumita pozitie a mainii.
- fiecare deget in parte dispune de calitati senzoriale si motorii differentiate:

CONCEPTUL DE MANA CU HANDICAP

1. mana posttraumatica;
2. mana reumatoida
3. mana paretica / plegica
4. mana cu amputatii / protezata
5. deficiente / malformatii congenitale
6. mana cu tulburari vasculare

PR – boala inflamatorie sistemica ,cronica,cu etiologie necunoscuta si patogenie autoimuna,caracterizata printr-o

artropatie cu evolutie cronica progresiva, deformanta, distructiva si manifestari sistemice multiple
PR - afecteaza 1% din populatia generala

In Romania exista aproximativ 250 000 bolnavi cu PR

Severitatea bolii rezulta din faptul ca 50 % din pacienti isi inceteaza activitatea profesionala in primii 5 ani de boala
In 10% din cazuri apare o invaliditate grava in primii 2 ani de evolutie

Aparitia unor leziuni viscerale duce la scurtarea duratei medii de viata cu 5 pana la 10 ani
PR cea mai frecventa cauza de handicap motor cu potential reversibil in cazul unui tratament precoce, adecvat

CRITERII ACR DE DIAGNOSTIC PR (REVIZUITE 1987)

1. Redoare matinala cu durata minim o ora
2. Artrita simultana la minim 3 arii articulare (obiectivata de medic)
3. Artrita articulatiilor mainii
4. Artrita simetrica
criteriile 1-4 prezente cel putin 6 saptamani
5. Prezenta nodulilor reumatoizi
6. Prezenta factorului reumatoid
7 .Modificari radiologice
diagnostic-4 din 7 criterii

pr - forma intermitenta 25% din cazuri

pr- forma persistenta 60% din cazuri

pr - forma rapid progresiva 15% din cazuri

pentru orientarea corecta a gradului de activitate si a severitatii pr este necesara o evaluare complexa a bolnavului,
cuprinzand:
acr – stabileste setul de parametri obligatoriu de urmarit in pr

Simptomele si semnele clinice de afectiune articulara activa

 NAD (numar articulatii dureroase)
 NAT (numar articulatii tumefiate)
 indice articular RITCHIE
 indice de tumefiere articulara 44
 index articular 28
EVALUAREA DURERII DE CATRE PACIENT
GENERAL HEALTH PACIENT
GENERAL HEALTH MEDIC
scala vizuala analoga
scala gradata numerica
scala gradata verbala

Evaluare functionala
Masurarea reactantilor de faza acuta
Evaluare radiologica

Indice functional HAQ

1-imbracare si autoingrijire
2-ridicare
3-servirea mesei
4-mers, deplasare
5-igiena
6-ajungerea la obiecte
7-apucare
8-activitati zilnice
0-fara nici o dificultate 2-cu multa dificultate
1-cu o oarecare dificultate 3-imposibil de efectuat

Evaluarea activitatii bolii

DAS 28

< 3.2 boala inactiva

> 3.2 < 5.1 activ moderata
> 5.1boala intens activa
IMPACTUL ASUPRA CALITATII VIETII

Durerea, anchiloza si simptomatologia sistemica ce se intalnesc in artrita reumatoida pot afecta negativ stilul de
viata al pacientului si capacitatea acestuia de a munci.
In timp, afectiunea poate provoca grave distructii articulare, ceea ce poate duce la deformari articulare si la tulburari
functionale ale acestora.
Anumite probleme articulare pot debuta mai tarziu in evolutia bolii.

Mainile si incheieturile mainilor sunt cel mai frecvent afectate de deformarile din artrita reumatoida.
- "gatul de lebada" si deformarile "in butoniera"
- marirea de volum a articulatiilor poate impinge tendoanele si ligamentele implicate in stabilitatea articulara, ceea ce
cauzeaza degetelor de la maini sa se incline spre degetul mic (deviere ulnara)
- se poate produce ruptura tendoanelor, ceea ce face imposibila flexia sau extensia degetelor (depinde ce tendon
este afectat); in artrita reumatoida este foarte frecventa slabirea tendoanelor datorata inflamatiei articulare (artritei)
- inflamatia incheieturii mainii poate limita capacitatea articulatiei de a extinde si flecta mana.

Picioarele sunt, de asemenea, o localizare frecventa unde boala actioneaza si produce deformari articulare,
afectand la acest nivel mai mult de o treime din pacienti.
- degetele in "ciocan"
- haluce valg
- subluxatia metatarsofalangiana
- piciorul triunghiular,rotund

Artrita genunchiului, necontrolata medicamentos, poate provoca eroziuni ale cartilajului si distrugere articulara,
iar in cele din urma va fi necesara protezarea acestei articulatii.
Radiografia coloanei vertebrale releva distrugeri la acest nivel la aproximativ 15% din pacienti. In cazuri rare se pot
produce parestezii sau leziuni mai grave (este afectata maduva spinarii).
DEGETUL I

Policele: datorita miscarilor de opozitie, este degetul care executa forma principala a prehensiunii (pensa dintre
police si celelalte degete ).
Pierderea policelui poate reduce capacitatea functionala a mainii cu 60% (mana poate executa numai miscari
de impingere si de sustinere dorsala sau palmara si miscari de prehensiune intre cele 4 degete sau intre degete si
podul palmei).

DEGETUL II
-Indexul: este “degetul adresei”:are forta si intervine ca unul dintre stabilizatorii principali ai miscarii de prehensiune.
Dispune de cea mai mare sensibilitate tactila (recunoasterea si reproducerea formei obiectelor).
Pe acest deget se bazeaza talentul si succesul olarului, sculptorului sau a instrumentistului.

DEGETELE III-V
-Degetul mijlociu: este considerat degetul fortei, fiind indispensabil in prehensiunea obiectelor grele si in mentinerea
acestora in pozitie atarnat sau sprijinit.
-Inelarul: completeaza actiunea degetului mijlociu in miscarile de forta fiind dotat cu o forma deosebita de
sensibilitate (sesizarea pozitiei spatiale a varfului floretei sau a capatului vaslei la sportive).
-Degetul mic: are rol mai redus. Prezenta lui mareste pensa digito-palmara, conferind o mai mare stabilitate
prehensiunii.

SOLICITARI MANUALE PROFESIONALE

Mana omului reprezinta in fapt cel mai perfectionat dar si cel mai vulnerabil instrument de lucru. Mana umana
permite atat cunoaterea cat si reconstructia propriei noastre identitati creatoare si spirituale.
-In pofida mecanizarii si automatizarii multor activitati industriale, care au redus efortul fizic general, numeroase
activitati umane, in special cele artizale, au ramas pur manuale.
- Solicitarile mainii prin miscari repetitive, executate in ritm de lucru impus / sau cadentat(ex.munca la banda
rulanta), prehensiunea in forta si in pozitii articulare vicioase, manipularea de greutati, determina depasirea pragului
de rezistenta proprie fiecarei structuri musculo-scheletice a mainii, exprimate prin: durere, jena, redoare, impotenta
functionala partiala sau totala, uneori definitiva.

ERGOTERAPIA SPECIFICA
Ergoterapia ajuta la recuperarea miscarilor deficitare, prin executarea diferitelor activitati tehnice manuale, care
antreneaza grupele musculare si articulatiile lezate(ET. SPECIFICA).
-Ergoterapia continua(completeaza) procesul de reeducare-recuperare inceput in sedintele de kinetoterapie.
-ET; se desfasoara in ateliere speciale dotate cu aparatura si materialele necesare si sub directa supraveghere a
personalului de specialitate (ergoterapeut, maistru tehnolog).
-Sedintele de ergoterapie se programeaza de 2-3 ori pe saptamana, durata fiecarei sedinte initiale fiind de 60-90
minute, cu crestere progresiva, in functie de toleranta la munca si de interesele comune ale ergoterapeutului si ale
pacientului.
-Gestul ales pentru fiecare tip de activitate, trebuie sa intereseze muschii sau grupul musculo-articular lezat,
efectuandu-se gesturi/miscari din unele activitati tehnologice, care sa antreneze cu precadere reeducarea functiilor
pierdute.

EFECTE ALE ERGOTERAPIEI

EFECTE FIZICE :
-cresterea amplitudinii miscarii
-cresterea fortei musculare
-dezvoltarea coordonarii miscarilor
-corectarea posturilor
-cresterea rezistentei
-corectarea sau prevenirea deformarilor articulare
 EFECTE PSIHOLOGICE SI SOCIALE
-ameliorarea starii psiho-emotionale
-dezvotarea atentiei
-diminuarea complexului de inferioritate
-interrelationare cu alte persoane
-reintegrare sociofamiliala
-reorientare profesionala

ACTIVITATI INDICATE;
Reeducarea/antrenarea articulatiei mainii:
-scrisul la masina,tehnoredactarea
-tricotatul
-desenatul, pictatul
-depanatul
-rularea cu sucitorul/facaletul

Pentru antrenarea degetelor

-insirarea de margele (pe ata, sfoara)

-cusut cu acul (croitorie, broderie)
-cantatul la pian, acordeon, instrumente de suflat (actionarea clapelor),
-desenatul, pictatul, scrisul
-modelajul plastilinei
-olaritul
-decuparea de hartie cu foarfecul
-apucarea de obiecte din ce in ce mai mici
-rasfoirea unei carti

Pentru miscarea de prono-supinatie:

-invartirea ruloului masinii de scris
-insurubarea-desurubarea unui bec
-rasucirea unui surub cu surubelnita
-umplerea si varsarea unui vas (pahar ) cu apa

Pentru antrenarea cotului si a umarului

-taierea cu fierastraul
-rularea sucitorului/facaletului (patiserie)
-coafura, pieptanat(artistic sau profesional)
-impingerea-tragerea (actionarea) de manete
-ridicarea si coborarea de obiecte (greutati)

Pentru antrenarea articulatiei umarului:

-desenatul sau pictatul la sevalet
-operatii de tamplarie cu folosirea fierastraului mecanic
-tesutul in plan vertical
-miscari executate cu ruloul de zugravit pe perete vertical
-atingerea de obiecte asezate din ce ce mai sus
-scrima si tenisul de masa
-aruncarea mingii la cosul de baschet

ERGOTERAPIA GLOBALA /NESPECIFICA

Ergoterapia globala sau nespecifica, nu se adreseaza deficitului functional cauzat de o boala sau un accident,
ci organismului in totalitate sau unor tulburari complementare.
 Ex. un pacient cu o paralizie de plex brachial al membrului superior drept, va urma un intens program de ET pentru
formarea abilitatii mainii stangi, ca si pentru formarea unei noi coordonari a intregului organism, in absenta practica,
a unui membru.

ET specifica, se va ocupa concomitent si de recuperarea functionala a membrului brachial drept.

Prescrierea corecta a ET necesita:

-o analiza precisa a tipului de deficit sau handicap (examen clinic, bilant functional, kinetologic, psihologic, social si
profesional)
-o analiza a celor mai indicate activitati ergoterapeutice pentru pacientul respectiv, sub raport kinetologic (miscari,
posturi articulare, gestualitati), fiziologic (consum energetic global) si sub raport psihologic (motivatie, dorinta de
reluare a muncii, recreere).

PRINCIPII GENERALE ERGOTERAPEUTICE

Optiunea pentru alegerea unei (sau a unor ocupatii) va tine seama si de urmatoarele reguli:
-ocupatia sa fie simpla si usor de inteles, de invatat si de executat,
-ocupatia sa fie utila, pentru a crea bunuri folositoare si valorificabile,
-ocupatia sa fie variata pentru a evita monotonia
-ocupatia sa solicite un efort progresiv
-ocupatia sa fie liber acceptata de pacient (de preferinta agreata de bolnav)
-munca sa fie executata pe cat posibil sub directa supraveghere a ergoterapeutului.
-se va asigura un climat psihic favorabil bolnavului (atitudine de intelegere deplina, fara critici dure sau norme
riguroase, cu incurajari si corectii pline de compasiune )

SECURITATE MUNCII IN ATELIERUL DE ERGOTERAPIE

In toate atelierele de ergoterapie, asigurarea conditiilor optime din punct de vedere al sigurantei si al securitatii
muncii este obligatorie.

In spatele diverselor aparate de lucru se instaleaza cadre metalice fixate la perete sau la tavan, de care bolnavul, se
poate prinde la nevoie in chingi, in pozitie asezat sau in ortostatism, pentru a-si asigura o pozitie corecta si stabila in
timpul muncii.

Aparatele si instrumentele de lucru se pot modifica in functie de necesitati (in functie de natura si scopul urmarit).La
unele aparate se pot anexa extensoare sau dispozitive pentru a grada rezistenta intampinata de bolnav la
efectuarea miscarilor. In centrele moderne spitalicesti, atelierele de ET sunt organizate si dotate in functie de
categoriile de afectiuni spitalizate (boli reumatice, ortopedice, neurologice).

ORGANIZARE
Centrele de reabilitare pentru deficientii motori, bine organizate, dispun de scoli de policalificare profesionala,
dotate cu aparatura complexa si incadrate cu instructori tehnici cu inalta calificare. In aceste scoli se practica
ergoterapia care devine orientativa (vocationala).

-Un internat anexat scolii, gazduieste bolnavii greu deplasabili. Aceste centre stabilesc legaturi functionale cu scolile
profesionale, alte scoli speciale sau cu unitatile economice, spre care indruma bolnavii cu aptitudini deosebite.

PLANUL RECUPERATOR-
Intocmirea planului recuperator si indicatia activitatilor ergoterapeutice este efectuata de catre medic, iar munca
in ateliere este supravegheata de catre monitori de inalta calificare.
 Munca se efectueaza in echipa, conform specificului atelierului, dar activitatea fiecarui deficient trebuie foarte
bine individualizata (inclusiv modificarea sau reglarea unor aparate in functie de caracteristicile patologice si de
reeducare individuale).

Exercitiile de munca trebuie coroborate cu cele recomandate in cadrul celorlalte programe de kinetoterapie,
pentru ca impreuna sa creeze stereotipuri motorii corecte, corespunzatoare viitoarei profesii a bolnavului.
-Ritmul si intensitatea activitatilor se cresc progresiv, in timp ce perioadele de repaus se scurteaza.
-Se ingreuneaza progresiv intregul proces de munca prin mijloacele corespunzatoare fiecarui caz: instrumente din
ce in ce mai grele, plasarea rastelelor pentru unelte in pozitii din ce in ce mai dificile, materiale de prelucrat din ce in
ce mai rezistente, munci din ce in ce mai pretentioase.
-Se incearca sa se redea progresiv, o capacitate de munca si o calificare cat mai apropiate de cea a omului normal.
-In dirijarea activitatii de ET, se are in vedere atat scopul urmarit cat si caracteristicile morfofunctionale ale
segmentului de recuperat.
- Atelierele de tesatorie, croitorie, vor avea in dotare masini diferite, de dimensiuni variabile, pentru a putea controla
amplitudinea miscarilor.
-Atelierele de mecanica, mecanica fina, electronica vor fi folosite pentru a reda miscarile fine ale mainii.Cifoscolioticii
vor executa miscari care sa le amelioreze functia ventilatorie.
-Pentru copii cu deficiente motorii sau pentru cei cu stagiu de lunga durata in centrele de reabilitare, nu se va omite
problema scolarizarii (programe scolare cuprinzand curricula scolilor de cultura generala, de pregatire profesionala
cat si activitatile extrascolare).

REABILITAREA GERIATRICA(CURS 5)

Clasificarea varstelor:

45-59 ani: varsta medie

60-74 ani: varstnic
75-90 ani: batran
90 ani: foarte batran

Din pvd biologic si psihosocial:

persoana in varsta: >60 ani

Studii statistice:

>40% dintre persoanele cu incapacitate au >65 ani

cumulul de infirmitati/boli ale:
-aparatului cardio-vascular
-aparatului locomotor(osteo-articular si muscular)
-ale sistemului nervos (neuropsihic, senzorial, neurologic)

Imbatranirea cerebrala:
!senescenta fiziologica a snc (parametri si debut dificil de delimitat)
-imbatranirea cerebrala =rarefactie neuronala, rarefiere si fragmentare dendridica :atrofie corticala (reg. fronto-
temporala : ritm de 2%/decada (>50 ani)
-rmn: alterari ale subst. albe la 20-30% dintre sub.> 50 ani
-leziunile histologice din imbatranire sunt identice cu cele din dementa(degenerescenta neuro-fibrilara, placi senile,
leziuni de amiloidoza vasculara cerebrala: cu diferente de localizare)

Imbatranirea nu modifica:

-coef. de extractie al o2,

-consumul local de oxigen
-scaderea nts (dopamina, ach) este relativa si < ca in b alzheimer)
Imbatranirea aparatului locomotor:

-depinde de suprasolicitarile statice si dinamice aplicate (uzura mecanica), traumatisme, boli specifice sau sistemice
- delimitarea osteopeniei senile, ale osteoporozei sau ale senescentei articulare si artrozarii
- dupa 40 ani: masa osoasa scade lent si uniform la barbati (panta liniara cu aprox.0,5% /an)

-este identica la femei in perioada de activitate genitala, apoi creste brusc la 2-2,5%/an (ritm continuat aprox. 10 ani
= pierdere 20-25% din masa osoasa).
in total; intre 40-70 ani, barbatii pierd 15-20% din masa osoasa, iar femeile 40% (! pragul de fracturare).
osteoporoza:precoce( la 60 ani)= osteoporoza postclimaterica
: senila sau de tip ii (la 70ani) : afecteaza corticala osului (atrofii corticale) care predispun la fracturi;
de col femural, coaste etc.

Imbatranirea articulara:

-senescenta cartilajului artic; fisuri si eroziuni superficiale

-atingeri capsulo-ligamentare: conduc la retractii progresive similare celor tendinoase (psoasiliac, ischiogambieri, la
umar, coloana)
-clinic: redoare matinala sau dupa o perioada de repaus, tendinite de insertie, enteziopatii (prin solicitari
intempestive)
-pot aparea rupturi spontane de tendoane uzate (ex. ruptura senila a coifului rotatorilor)

-la femei pot predomina laxitatile articulare (ale genunchiului: genu-varum, genu valgum), la nivelul piciorului (picior
plat, metatarsalgii statice), la nivelul coloanei (tulburari de statica: cifoscolioze comune varstnicilor)

Imbatranirea musculara:

-prin dezechilibru metabolic si energetic: perturbari in sinteza cantitativa si calitativa celulara, deficiente in aportul
nutritional, nb!
-carente alimentare
-consumul de medicamente (antiinfectioase, antiinflamatorii, corticoizietc)

Studii histologice(subiecti >65 ani):

-fibre musculare dezorganizate, ondulate, celule musc. hipernucleate, aspect granular al sarcolemei, hipertrofia f. de
colagen, infiltrate grasoase, atingeri ale f. nervoase si musculare, explica tulburarile de mers dupa 70 ani

-dupa 55 ani se pierde 2% din potentialul muscular la fiecare 10 ani (in m. flexori si extensori ai genunchiului, in
bicepsul brahial).
Imbatranirea cardio-respiratorie;

-determina scaderea capacitatii de efort

-consumul max. de o2 scade cu varsta (cu 0.5%/an si cu 0.9%/an la sedentari)
- la un cost caloric de 22 ml/kg/min =constant indiferent de varsta, consumul de oxigen scade progresiv cu varsta :
mersul va solicita 65% din capaciatea aeroba la 60 ani si 95% la varsta de 80 ani, explicabil prin:
-scaderea volumelor pulmonare mobilizabile (scaderea cv, cresterea vr), alterarea raportului ventialatie/perfuzie,
scaderea raspunsului cardiorespirator la stimuli fiziologici: o2 si co2

Scaderea capacitatii de efort prin alterarea functiilor cardio-vascularela varstnici:

-scaderea functiei de pompa a miocardului (prezbicardie in ciuda cresterii masei acestuia: cu 14% >60 ani)
-in repaus fractia de ejectie a vs ramane nemodificata
-la efort scaderea ritmului cardiac duce la reducerea debitului cardiac
-exista modificari profunde ale sistemului vascular (scaderea elasticitatii peretilor arteriali, rigidizarea aortei,
cresterea rezistentei la curgere a vaselor periferice)
-cresterea tas in repaus cu 7-8 mmhg la fiecare 10 ani
-creste consumul de oxigen al miocardului
-exista un proces de endoflebotromboza neomogena cu staza venoasa periferica
-redistribuirea debitelor circulatorii(privare a teritoriului renal si posibil cutanat)
-imobilizarea accentueaza senescenta (pierdere de 5%/zi din capacitatea de adaptare la efort)
-varstnicii reactioneaza la antrenament in acelasi mod ca si tinerii
-utilizarea cu precadere a ms (pentru a compensa ineficienta mi : de ex la transferul corpului, utilizarea de ajutatoare
pentru mers : baston, carje) are efecte nefaste: se produc contractii izometrice cu efect asupra tad.

Imbatranirea psihologica;
-cresterea timpului de reactie si incetinirea reactiilor psiho-motorii
-scaderea proceselor inhibitorii; favorizeaza iritabilitate, labilitatea emotionala, logoreea
-reducerea capacitatii de memorare, invatare, de adaptare
-tulburari de somn nocturne (mai multe perioade de veghe) si somnolenta diurna
scaderea functiilor senzoriale: prezbiacuzie, prezbiopie

REABILITAREA GERIATRICA
„bătrâneţea nu este o maladie ce trebuie vindecată, dar bătrâneţii i se pot aplica numeroase terapii”.

Importanta
-în europa, numărul persoanelor cu vârste peste 65 ani se va dubla în anul 2025.
-bolile legate de vârstă (boala parkinson, diabet zaharat, cancer) vor fi în creştere vertiginoasă. astăzi, 5% dintre
europeni sunt diagnosticaţi cu boala alzheimer.

numărul persoanelor în vârstă este în continuă creştere (tendinţă la îmbătrânirea populaţiei prin creşterea duratei
medii de viaţă la 70 ani). populaţia vârstnică pune în dificultate sistemele de asigurări de sănătate şi sistemele de
plată a pensiilor, astfel că „independenţa”acestei categorii populaţionale devine o problemă socială.

GERIATRIZAREA MEDICINII
„geriatrizarea medicinii” creşte enorm costurile îngrijirilor medicale şi a asistenţei de specialitate (imobilizare la pat,
patologie degenerativă ireversibilă).

programele de ergoterapie sunt adresate persoanelor de peste 60-65 ani caracterizate prin:
• acumularea unui număr crescut de infirmităţi sau/şi boli,
• dependenţa financiară de familie,
• capacitatea de raţionament, de efort fizic şi de adaptare este în general mai scăzută (probleme de
securitate, dependenţă sau atitudine pasivă, fragilitate (sensibilitate particulară).

JUSTIFICAREA ERGOTERAPIEI
• recuperarea unor funcţii somatice (fizice) îmbătrânite prin activităţi (terapie ocupaţională, ergoterapie) şi
pentru activitate este impusa/orientata şi de:

• existenţa atrofiilor musculare şi a uzurilor osteocartilaginoase, a fatigabilităţii generale;

• scăderea unor abilităţi senzoriale (vizuale, auditive etc.);
• tulburări cardiovasculare, reno-urinare şi sfincteriene;
• se pot a dăuga deficienţe locomotorii sau neurologice accidentale, uneori foarte grave (ankiloze,
hemiplegii etc.);
• conflictul psihologic dintre generaţii (bătrâni persecutaţi, neglijaţi sau supraprotejaţi de copii/familiile lor)
poate compromite intrarea în programele de ergoterapie si/sau eficienţa acestora;
• pentru situaţia particulară a vârstnicului (pensionat) ergoterapia nu este obligatorie sau absolut
necesară. se indică activităţi uşoare, recreative, antrenante şi socioterapie prin intermediul atelierului şi a muncii
în grup (în familie, cămin, atelier, azil, spital).
• reeducarea corpului şi a spiritului are ca scop combaterea progresiei declinului general si psihic (a
involuţiei) prin anularea hipoactivităţii, favorizarea contactelor afective interpersonale.
ERGOTERAPIA
organizarea ergoterapiei în programe complexe de reabilitare a vârstnicilor va ţine seama de
particularităţile:biologice, psihologice şi de morbiditate ale vârstnicilor.
Programele sunt individualizate şi strict supravegheate de catre personalul specializat (echipe multidisciplinare).

Ergoterapia /terapia ocupaţională trebuie instituită precoce în special atunci când se are în vedere reluarea ocupaţiei
(profesiei), dar şi pentru reluarea activităţilor curente (aplicare în paralel cu tratamentul kinetic).

PRINCIPII GENERALE

• sunt indicate activităţi noi (nu cele de rutină sau avute anterior) şi relativ uşoare (nu solicită prea mult
abilităţile manuale, vizuale, mnezice) evitând jocurile banale/puerile, activităţile fără finalitate.
• împărţirea sarcinilor şi a activităţilor propuse cât şi a subiecţilor în echipe mici (grupare pe bază de
afinităţi, nivel socio-cultural şi pe baza scopurilor urmărite de psiholog/psihoterapeut gerontolog).
• explicaţiile (instruirea generală iniţială) trebuie să fie foarte clare, iar succesiunea sarcinilor/activităţilor
trebuie să fie logică şi progresivă. se indică evitarea creării de automatisme, de repetiţii inutile (scade interesul
şi participarea voluntară).
• Nu vor fi făcute schimbări brutale/rapide de activităţi care dezorientează şi risipesc atenţia/concentrarea
subiecţilor.
• uneltele, sculele, aparatele cu care se lucrează pot fi modificate (în prezenţa sau la propunerea
subiectului) pentru utilizări mai uşoare (adecvare dimensională şi funcţională).
• în amplasarea mijloacelor de muncă trebuie respectate regulile „economiei de mişcare” (locuri fixe, bine
definite, ordine şi accesibilitate, planuri de muncă ergonomice(reglabile), poziţii de lucru comode(alternanta
ortostatism-pozitie asezat).
• obiectele asupra cărora se intervine trebuie fixate (stabilizate) prin ventuze, adezivi, materiale
semicolante (uşurarea efortului, evitarea accidentelor).
• efortul fizic trebuie dozat (consum de energie mic) pentru fiecare subiect inclus în programul de
ergoterapie.
• iluminarea cantitativă, calitativă şi cromatica interioară trebuie asigurate prin participarea ergonomilor
(ambianţă luminoasă optimă şi stimulativă).
• combinarea unei ambianţe fonice (muzicale armonioase, cu evitarea zgomotelor de impact), facilitează
atingerea obiectivelor programului.

ACTIVITATI CREATIVE

 pictură, traduceri, dans-terapie, jocuri, activităţi culinare şi gospodăreşti;

 deplasări, vizite, excursii în grup, vizionare de spectacole, cumpărături;
 celebrări, aniversări organizate.
 „activarea” bucuriei de a trăi este chezăşia longevităţii.
 un exemplu de intervenţie recreaţională optimistă o reprezintă muzico-terapia care protejează
/activează psihicul şi sensibilitatea vârstnicului (fond muzical sau audiţii selective în ambianţa
atelierelor de lucru, a clubului sau în camera pacientului);

ERGOTERAPIA IN REABILITAREA BOLNAVILOR PSIHICI (CURS 6)

Reabilitarea in afectiuni cronice psihice necesita :

-un ansamblu organizat de masuri medico-psiho-sociale care sa permita reintegrarea durabila, intr-o
existenta cat mai apropiata de normal si cu un grad cat mai redus de dependenta sociala.
 Psihiatria dispune de o importanta lege ergoterapeutica si juridica: “exploatarea bolnavului psihic de catre
cei valizi este pedepsita prin lege”.
ACTIVITATI ERGOTERAPEUTICE
RESURSE UMANE
Grupuri tinta:
-bolnavi cronici psihici (qi si integritate fizica acceptabile)
-bolnavi acuti (aflati in faza de convalescenta stabila)
echipa multidisciplinara: medic psihiatru, psiholog, ergoterapeut, logoped, asistent social
.
RESURSE MATERIALE:
Institutiile si organizatiile implicate (cadrul organizatoric):
1.-Spital: organizat pe “comunitati terapeutice”asigura revenirea treptata la conditia si climatul social caruia
bolnavul i-a apartinut anterior(revenirea treptata la libertatea de actiune si la munca).
2.-Stationarul de zi, cabinete si LSM: se preocupa de bolnavii ambulatori (cu FO).
3.-Ateliere protejate in intreprinderi de stat sau private
4.-Ateliere de psihoterapie/ ergoterapie private(autofinantate), comunitati si organizatii non-guvernamentale
care sunt legal implicate in reabilitarea bolnavilor cu handicap neuropsihic cronic.
5.-Ergoterapia la domiciliul bolnavului: necesita implicarea activa a asistentului social, ergoterapeutului si a
familiei
RESURSE FINANCIARE(suficiente si constante) rezultate din:
-coplata serviciilor,
-bugetul de stat si al asigurarilor sociale,
-contributii din surse non-guvernamentale

REGULI DE BAZA in organizarea ERGOTERAPIEI:

-pe durata ergoterapiei asistenta va fi medicala, pedagogica, sociala si ocupationala
-persoanele cu retard mental beneficiaza de aceleasi drepturi (si partial obligatii) ca si persoanele normale
-scopul principal al programelor ergoterapeutice este “normalizarea” si “integrarea durabila”

Obiectivele principale ale “normalizarii” sunt:

-dreptul sa traiasca cat mai normal (locuinta proprie, familie, apartenenta la un grup social)
- convietuire intr-o lume bisexa
- DREPTUL LA MUNCA:ritm zilnic de lucru normal intr-o ambianta diferita de cea in care traieste
- dreptul la optiuni privind petrecerea timpului liber
NU SE INDICA:
-activitati care implica stereotipuri de munca neinteresante(monotone)
-impunere fortata a unor activitati ( poate permite obtinerea unor produse, dar intotdeauna slabe dpv competitiv)
-cea mai dificila problema la debutul ergoterapiei este de a genera un prim impuls/dorinta pentru munca/o activitate
folositoaare si ulterior de a-l mentine si dezvolta
-constituire grupului ergoterapeutic(numar indivizi, omogenitate) este dificila in cazul bolnavilor cu suferinte psihice

MONITORIZARE SI CONTROL:
-liderul grupului este de regula un psiholog( cadru medical instruit, ergoterapeut) care formuleaza indicatiile in
legatura cu activitatea ocupationala, initiaza discutii si analize referitoare la produsul muncii si raporturile interumane
din grup, efectueaza psihoterapie individuala si de grup permanenta,
-este necesara stabilirea statutului bolnavului in grupul de lucru:bolnav in tratament, membru activ creator de bunuri,
membru executant pe durata predeterminata(consolidarea rezultatelor reabilitarii si reangajarea in munca).
-cea mai dificila problema in cazul bolnavilor cronici psihici, ramane reinsertia lor socio-familiala (perioada in care se
cere continuarea monitorizarii riguroase si socioterapie)
PRINCIPII GENERALE ERGOTERAPEUTICE

Dozarea efortului fizic: se trece progresiv de la cateva ore/zi la un program de 8 ore chiar si la 2-3 schimburi de
lucru.Se asigura un ritm de munca adecvat cu pauze de odihna si de masa.
Purtarea echipamentului de protectie adecvat (in functie de tipul muncii prestate si de sezon) este obligatorie.Control
medical se efectueaza zilnic(sau ori de cate ori se impune) pentru a evita accidentele sau complicatiile bolii de baza(
sau alte agravari).
Nu se admite munca bolnavului in locuri periculoase( la inaltime, in prezenta surselor de electricitate, de flacara, in
zona lacurilor, puturilor etc).Uneltele folosite trebuie sa fie ergonomice, fara defecte/sau reparatii improvizate.
In momentul dobandirii calificarii si a aptitudinilor depline, pacientul poate fi orientat catre unitati economice reale
(locuri de munca protejate) unde este supravegheat de catre specialistii din ambulatoriu(LSM, POLICLINICA).
In momentul dobandirii calificarii si a aptitudinilor depline, pacientul poate fi orientat catre unitati economice reale
(locuri de munca protejate) unde este supravegheat de catre specialistii din ambulatoriu(LSM, POLICLINICA).

ERGOTERAPIA IN SPITAL:

1.OCUPATII CURENTE:
-activitati organizatorice si autogospodarirea serviciului: saloane atelier cu activitati si responsabilitati privind;
autoingrijirea, curatenia, spalatul hainelor/lenjeriei, mici reparatii, ingrijirea spatiului interior etc.

2.FERMA AGRO-ZOOTEHNICA:
-ingrijirea animalelor mici/mari, a pasarilor
-cultivarea si ingrijirea florilor (rasaduri, sere,ronduri, parcuri)
-munca pe terenuri agricole arondate serviciului de ergoterapie din spitale(cultura cerealelor, legumicultura,
pomicultura, viticulture, cositul ierbii/fanului).

ERGOTERAPIE IN STATIONARUL DE ZI:

Stationarul de zi asigura legatura dintre spital si ambulator. Bolnavii inadaptabili, incomplet recuperati pentru profesie
sau societate (nu pot lucra in conditii normale dar pot desfasura o activitate dirijata) sunt tratati si supravegheati prin
stationarul de zi:bolnavii vin si pleaca zilnic dupa un orar de activitate:7.30-16, cu pauze de masa la pranz, alte
pauze de odihna.
Organizatoric, stationarul de zi reprezinta compartimentul nucleu in organigrama unitatilor cu paturi (legatura
functionala cu spitalul). LSM( judetene):sunt structuri tehnice si organizatorice de aplicare a tratamentului ambulator
(dispensarizarea bolnavilor cu afectiuni psihiatrice cronice) prin:
-cabinete de psihiatrie, socioterapie, psihoterapie, logopedie, consultatii paraclinice.
-atelierele de ergoterapie pot aplica cu succes asa numitele “terapii ale creativitatii”:
-meloterapia
-dansterapia
-playterapia
-artterapie
-confectionarea obiectelor de artizanat, papusi, marionete,bibelouri, margele etc.
Socioterapia institutionala: urmareste cointeresarea bolnavului fata de grup si societate prin munca.
Psihoterapia aplicata in toate atelierele de ergoterapie (individual sau de grup), urmareste stabilirea unei relatii
speciale de comunicare (in special verbala), cu scopul de a trata tulburari psihice cauzate sau agravate de factori
psihosociali.

PSIHOTERAPIE DE RELAXARE
Metode:
Training autogen (metoda Schultz) = cea mai veche/folosită. Se bazează pe o serie de exerciţii prin care se
obţine o deconcentrare punând în joc sistemul muscular, vascular, respirator abdominal. Fiecare serie de exerciţii
permite trecerea progresiva la un exerciţiu următor mai complex.
Indicată în: tulburări psihosomatice, nevroze motorii, stări de anxietate. Se poate practica în grup.
Metoda Jacobson. Se bazează pe o serie de exerciţii care favorizează alternarea stării de tensiune şi relaxare
după un model pedagogic.Această succesiune porneşte de la braţe, apoi relaxarea frunţii, ochilor, organelor
fonatorii, controlul respiratiei.

Biofeedback.
Definiţie: metodă de autocontrol şi de relaxare bazată pe înregistrarea unor fenomene fiziologice involuntare şi
transformarea lor în semnale perceptibile cu scopul de a fi folosite ca indicatori ai stării de relaxare şi de evidenţiere
a autocontrolului.
Stimul →organism→raspuns fiziologic: (vasodilatatie, modificarea tonusului muscular, normalizarea respiratiei,
controlul TA).
Elementele curative comune ale acestor psihoterapii sunt:
-relatia de incredere(relatia cu un specialist incarcata emotional, favorizeaza transferul de energie cu descarcare
afectiva psihotica)
-un cadru protejat in care bolnavul poate trai, exprima ganduri si sentimente, se poate exterioriza fara teama de
consecinte.
-interventia activa a terapeutului permite explicarea intamplarilor si a problemelor conflictuale din viata bolnavului
-descatusarea starilor emotionale cu redobandirea increderii in sine, prin trairea unor experiente si reusite.
Clasificarea retardului mental
QI > 130: inteligenţă foarte înaltă
QI = 120-129: inteligenţă superioară
QI = 110-119: inteligenţă peste medie
QI = 90-109: inteligenţă medie
QI = 80-89: inteligenţă sub medie
QI = 70-79: inteligenţă de graniţă
QI = 50-69: retard mintal uşor
QI = 35-49: retard mintal moderat
QI = 20-34: retard mintal sever
QI < 20 : retard mintal profund

Deficiente ale sistemului

-absenta programelor de formare prin si pentru integrare profesionala si a deprinderilor sociale(abilitati necesare
pentru obtinerea si pastrarea unui loc de munca)
-absenta agentului de mediere: specialist care acorda asistenta persoanei cu handicap, pentru gasirea si mentinerea
unui loc de munca, identificarea altor potentiale locuri de munca, negociaza cu angajatorul, consiliaza angajatorul in
vederea accesibilizarii locului de munca, face demersuri catre autoritati pentru promovarea protectiei sociale active
in comunitate.
-ineficienta comisiilor de integrare socio-profesionala a persoanelor cu handicap
-anacronismul nomenclatorului de meserii din tara noastra si lipsa reformei din invatamantul scolilor profesionale
-neimplicarea organismelor legislative si a altor structuri(servicii publice, sociale, patronale) in dezvoltarea retelei de
ateliere protejate, aplicarea corecta a legislatiei privind angajarea persoanelor cu disabilitati, transformarea lor in
intreprinderi sociale

ERGOTERAPIA IN REABILITAREA SECHELELOR NEUROLOGICE VASCULARE (CURS 7)

-bolile cardiovasculare generatoare de avc (hemoragic /ischemic);

-htae si hta secundare: 50% din totalul cauzelor avc
-cardiopatia ischemica (boala coronariana complicata cu; tulburari de ritm, angina pectorala, infarct de miocard)
-ateroscleroza cerebrala/sistemica
-anevrisme cerebrale-alte boli arteriale tromboembolice, ischemice, tulburari de agregare plachetara

FACTORI FAVORIZANTI AI AVC:

-diabetul zaharat
-dislipidemiile
-varsta
-fumatul cronic
-etilismul cronic
-efortul fizic extrem
-traumatismul cranio-cerebral
-hipertermia
-stresul psihic profesional si non-profesional

AVC:
-ischemie in sistemul carotidian
-ischemie in sistemul vertebro-bazilar
-hemoragii cerebrale

MANIFESTARI CLINICE IN AVC:

-hemiplegia/hemipareza- deficit motor complex
-pierderea abilitatii
-afazia; motorie/senzitiva (avc in hemisfera corticala stanga)
-tulburari neurosenzoriale (vizio-spatiale, sensibilitate extero-proprioceptiva)
-tulburari de deglutitie si sfincteriene
-tulburari neuropsihice (personalitate, comportament, orientare )

IMPORTANTA RECUPERARII IN AVC:

-dependenta sociala a supravietuitorilor avc
-calitatea vietii hemiplegicului
-stimularea neuroplasticitatii (actul recuperator stimuleaza reorganizarea proceselor cerebrale neurofunctionale)
-stimularea mecanismelor adaptative (musculoscheletice si neuronale)
-controlul spasticitatii (exagerarea reflexelor tonice de scurtare, proportionala cu viteza + exagerarea rot).

REABILITAREA NEUROMOTORIE IN SECHELE POST AVC:

echipa multidisciplinara:
-neurolog
-chirugie plastica si recuperatorie si/sau ortopedie
-kinetoterapeut
-logoped
-psihoterapeut
-ergoterapeut
-asistent social/familia bolnavului

ELEMENTE CHEIE ALE RECUPERARII HANDICAPULUI NEUROMOTOR

 miscarea(suma unor fenomene psiho-neuro-motorii)
 precocitatea aplicarii
 persistenta-durata programului
 auto/stimularea vointei pacientului
 intinderea si severitatea leziunilor vasculare (edem perilezional, dezvoltarea si eficacitatea sistemului
de colaterale, reprezentari ale functiilor pierdute in alte zone corticale, prezenta si numarul cailor
neuronale alternative)
 terapia medicamentoasa/ingrijirea curenta

APLICABILITATE: faza acuta; faza postacuta,faza cronica precoce:

-ridicarea in ortostatism
-mentinerea ortostatiunii
-reluarea mersului
-miscarile membrului superior
-recuperarea vorbirii

MECANISME ADAPTATIVE: FIZIOLOGICE, MECANICE SI FUNCTIONALE

1. modificari ale masei musculare (prin lipsa de utilizare);
2. pierderea de unitati motorii functionale
3. modificari ale tipului de fibre musculare
4. modificari ale metabolismului muscular
5. cresterea redorii musculare
6. modificari articulare/ biomecanice
7. proliferarea tesutului adipos in spatiul articular
8. atrofia cartilagiilor
9. laxitate ligamentara la insertie
10. osteoporoza
11. pertubarea aliniamentului articular
12. amplitudine inegala a fortelor verticale de reactie la sol
13. distributia inegala a masei corporale in ortostatism

MODIFICARI NEUROFUNCTIONALE
-deficit in transferul informatiilor ( intre cortex si structurile periferice)
-latenta aparitiei pem la stimularea magnetica transcraniana
-reducerea plasticitatii cerebrale
-pierderea functiilor de recepite, de expresie, a grafiei, lexiei
DUREREA IN AVC
-algoneurodistrofia
-durerea talamica
-dureri periferice regionale (complex regional pain syndrome;crps) multiconditionat;
-eveniment patologic initial(traumatism, fractura, leziuni tisulare, imobilizare, infarct miocardi sau stroke)
-debut dupa aprox. 1 luna de la eveniment
-simptomatologia algica este disproportionata(mai multi nervi/teritorii)
-edem, modificari circulatorii cutanate, modificari sudorale, hiperalgezie
-dureri causalgice (caracter de arsura, accentuate de miscare, stres, stimulare)
-scaderea fortei, tremorul membrelor, distonii
atrofia unghiilor, cresterea parului, retractii tendinoase
-simptomatologie afectiva

Obiectivele reabilitarii

1-managementul psihologic ;intreruperea cercului vicios al nefolosirii si al fricii de durere

nb! imobilizarea si supraprotejarea accentueaza demineralizarea, tulburarile vasomotorii, edemul, tulburarile trofice

2-reluarea miscarii; ortostatiunii, a echilibrului si a mersului ;

nb!: numai 60-70% pot relua mersul si numai 7% cu viteze de 1-1.5 m/s, pe o distanta de 500 m)
-mersul independent este necesar pentru majoritatea adl-lor
-mersul in comunitate necesita; adaptare la viteze diferite, ocolirea obstacolelor, efectuarea curbelor,miscare
simultana si coordonata a intregului corp, identificarea, anticiparea si reactia rapida la factori care ameninta
stabilitatea, controlul reactiv (reflex)

3-cresterea vitezei si a rezistentei la mers

4-reluarea miscarilor membrului superior (bimanualitate)
5-cresterea fortei si a coordonarii musculare
6-maximizarea indemanarii(adaptabilitate/flexibilitate la mediu)
7-recuperarea tulburarilor de comunicare
8-cresterea gradului de independenta
nb1; o receptie initiala de peste 40% sugereaza susccesul recuperarii (functie de intinderea si localizarea leziunii,
varsta, nivelul cultural, motivatia pacientului)
9-ameliorarea statusului cardiovascular
10 -adaptari pentru utilizarea de orteze, proteze, mijloace de neurostimulare periferica(tehnici de facilitare
neuromusculara)

ERGOTERAPIA IN REABILITAREA SECHELELOR AVC:

-program activ de miscare si de crestere progresiva a fortei si a flexibilitatii (completeaza prin munca kinetoterapia)
-individualizarea (fiecare hemiplegic este un caz particular) si progresia activitatilor ergoterapeutice
-cresterea progresiva a “greutatii”extremitatii afectate
- ‘home training’= recuperarea”activities of daily living”
-re-invatarea unor gesturi si acte motorii utile economic(ocupattional training)
-invatarea unor abilitati ‘trucate”: permit utilizarea uneltelor sau a sculelor de munca, adaptat restantului functional al
mainii sanatoase sau/si al mainii ortezate.
nb1. pentru ca un gest(act motor) sa poata fi folosit de pacient, acesta trebuie sa depaseasca faza de executie
constienta ,devenind automatism (repetitia miscarii)
nb1. simpla reluarea a mersului in spital, nu este suficienta pentru integrarea in comunitate.
ATELIERUL DE ERGOTERAPIE
-asigura siguranta, securitatea si confortul pacientului
-asigura diversitatea si progresia muncilor (bi-manuale, cu intregul corp) executate
-combina activitatea fizica cu psihoterapia si stimularile cognitive, senzoriale si mentale(ameliorarea fenomenelor
de agnozie, apraxie,afazie, tulburari vizuale, de sensibilitate).
- activitatile se executa si se bazeaza pe comunicarea si interactiunea in grup si cu liderul ergoterapeut
-gesturile bimanuale sunt completate cu cele efctuate de membrele inferioare (pedalat, deplasare)
activitati/ocupatii utilizate
-tesutul la razboiul- vertical sau orizontal (confectionarea a unui metru de panza necesita 1300 miscari)
-lucrul la gherghef, torsul, rasucitul, periatul
-impachetare, ambalare
-lucrul de mana;tricotat, brodat, cusut, crosetat
-activitati radiotehnice
-dactilografie, tehnoredactare, desen, pirogravura
-tamplarie, dulgherit
-gadinarit

Activitati distractive:
-tenisul de masa, oina, crichet
-jocuri (lant kinetic deschis)
-sah, table.
CONCLUZII
-ergoterapia asigura finalizarea functionala a miscarii.
-ergoterapia asigura reinsertia sociala a deficientului
-activitatile folosite asigura capacitatea de autoservire si de profesionalizare (independenta cotidiana, familiala,
scolara, institutionala, economica).
-hemiplegie stg ;- et in alte categorii de afectiuni neurologice