1 Putem defini econometria ca fiind:

a. Ansamblul metodelor matematice și statistice folosite ca instrument de studiere a

corelațiilor cantitative ale fenomenelor și proceselor economice
2 Clasificare a modelor economice se poate realiza după:
a. Forma legăturii
3 Media este:
a. O măsură a tendinței centrale
4 Reprezentativitatea mediei crește:
a. Cu cât valorile individuale din care se calculează sunt mai omogene
5 În sens statistic media aritmetică a valorilor individuale ale caracteristicii X, reprezintă
acea valoare “x”:
a. Care s-ar fi înregistrat dacă toți factorii de influență ar fi acționat constant la nivelul
fiecărei unități de înregistrate
6 Media aritmetică a unei caracteristici a unităților statistice alternative este egală cu:
a. Frecvența relativă a unităților care posedă varianta X1 a variabilei statistice
7 Valoarea modală a caracteristicii reprezintă:
a. Acea valoare a caracteristicii care corespunde celui mai mare număr de unități.
8 Modul este un indicator al:
a. Tendinței centrale
9 Spre deosebire de media aritmetică, modul poate fi calculat si pentru o variabilă
măsurată pe o scală:
a. Nominală
10 În cazul seriilor de repartiție pe intervale egale, pentru determinarea modului este
necesar să se identifice:
a. Intervalul modal
11 Cu cât fenomenele au un grad mai mare de complexitate cu atât:
a. Variația (împrăștierea) valorilor individuale este mai mare
12 Determinarea valorii mediei trebuie să fie însoțită de:
a. Verificarea omogenității valorilor individuale din care ea s-a calculat
13 Dispersia se determină luându-se în considerare:
a. Pătratele abaterilor valorilor individuale de la tendința lor centrală
14 Dispersia este o valoare tipică a:
a. Împrăștierii
15 Deviația standard se definește ca:
a. Medie pătratică a abaterilor valorilor individuale de la tendința centrală
16 Coeficientul de omogenitate (de variație) este o măsură a:
a. Dispersiei relative care descrie abaterea medie ca procent din media aritmetică
17 Dacă valoarea coeficientului de variație este mai mare decât 35% se indică:?
b. Eterogenitatea distribuției de date
18 Cu cât valoarea coeficientului de variație este mai apropiată de zero:
a. Cu atât seria este mai omogenă
19 Valoarea Z este egală cu:
a. Diferența dintre valoarea X şi media distribuției împărțită la deviația standard a
distribuției
20 DIstribuția standardizată Z are întotdeauna:
a. Media μ = 0 şi deviația standard σ = 1
21 Dacă o distribuția Xi are media 7 si deviația standard 2, valoarea standardizată Z
pentru X=9 va fi:
a. 1
22 Statistica inferențială ce este acea parte a statisticii care folosește:
a. Informațiile obținute pe un eșantion în testarea unor ipoteze asupra populației
23 Selecția simplă repetată presupune faptul că:
 a. Odată ce un element a fost extras din populația originară el este apoi reintrodus în
colectivitate
24 Selecția simplă repetată are următoarea caracteristică:
a. La fiecare extragere orice element are aceeași probabilitate de a fi selecționat
25 Selecția simplă nerepetată presupune faptul că:
b. Odată ce un element a fost extras din populația originară el nu mai este apoi reintrodus în
colectivitate
26 elecția simplă nerepetată are următoarea caracteristică:
a. La fiecare nouă extragere volumul populației scade consecutiv
27 Distribuţia de selecţie a mediei este:
a. Distribuţia de probabilitate a tuturor valorilor posibile ale mediei de eşantion
28 Media distribuţiei de selecţie este:
a. Valoarea medie a tuturor mediilor de eşantion
29 Pentru a măsura variația în cazul unei distribuții de selecție a mediei vom folosi:
b. Eroare standard a mediei
30 Distribuția de selecție a mediei poate fi considerată normală dacă volumul de
selecţie este:
a. Mai mare de 30 de unități
31 Dacă distribuţia populației originare este normală atunci distribuția de selecție a
mediei este:
a. Normală
32 Distribuţia de selecţie a proporției este:
a. Distribuţia de probabilitate a tuturor valorilor posibile ale mediei de eșantion
33 Media distribuţiei de selecţie a proporției este:
34 Distribuţia de selecţie a proporţiei poate fi aproximată cu o distribuţie normală ori
de câte ori:
a. np ≥ 5 şi n(1-p) ≥ 5
35 Numim distribuţia de selecţie a diferenţei mediilor:
a. Distribuţia de probabilitate a diferenţelor tuturor perechilor posibile de medii de eşantion
36 Dacă populaţiile din care sunt extrase eşantioanele sunt normal distribuite atunci
distribuţia de selecţie a diferenţei mediilor este:
a. Normală
37 Estimatorul punctual al valorii medii μ a populaţiei este:
a. Media de eşantion
38 Estimatorul punctual al proporţiei populaţiei p este:
a. Proporția la nivel de eşantion
39 Dacă pentru un eșantion extras dintr-o populație cunoaștem că media este 7, eroarea de
eșantionare este 0,5 și deviația standard este 2, intervalul de încredere pentru media
populației va fi:
40 În interval de încredere de 95% pentru estimarea mediei este interpretat în felul
următor: a. Dacă sunt extrase toate eșantioanele posibile și sunt calculate mediile lor,
atunci 95% dintre intervalele calculate vor include media populației
41 Dacă se dorește compararea performanțelor muncitorilor din două secții diferite se vor
extrage:
a. Eșantioane independente
42 Dacă se dorește compararea salariile muncitorilor unei societăți din două perioade
diferite se vor extrage:
b. Eșantioane perechi
43 Prin eșantioane perechi înțelegem: a. Două eșantioane ce conţin aceleași unități statistice
iar caracteristica aleasă este observată în două etape diferite
44 Eșantioanele ce conțin performanțele a două echipe de muncitori măsurate înainte şi
după parcurgerea unui curs de calificare sunt considerate: b. Eșantioane perechi
45 În verificarea ipotezelor statistice pot fi utilizate: a. Teste parametrice
46 Alături de teste semnificație mai pot fi utilizate: a. Teste de concordanţă
47 Într-un test statistic sunt formulate două ipoteze, denumite: a. Ipoteză nulă și ipoteză
alternativă
48 Dacă într-un test statistic avem ipoteza H1: λ≠ λ0 , atunci testul este: a. Bilateral
49 Dacă într-un test statistic avem ipoteza H1: λ>λ0 , atunci testul este: c. Unilateral la
stânga
50 Dacă într-un test statistic avem ipoteza H1: λ<λ0 , atunci testul este: b. Unilateral la
dreapta
51 Dacă într-un test statistic bilateral valoarea statisticii test se încadrează în intervalul
format de valorile critice, atunci: a. Se acceptă ipoteza nulă
52 Dacă într-un test statistic bilateral valoarea statisticii test nu se încadrează în intervalul
format de valorile critice, atunci: c. Se respinge ipoteza alternativă
53 Dacă într-un test statistic unilateral dreapta valoarea statisticii test este mai mare decât
valoarea critică pozitivă, atunci: c. Se respinge ipoteza alternativă
54 Dacă într-un test statistic unilateral dreapta valoarea statisticii test este mai mica decât
valoarea critică pozitivă, atunci: a. Se acceptă ipoteza nulă
55 Dacă într-un test statistic unilateral stânga valoarea statisticii test este mai mică decât
valoarea critică negativă, atunci: c. Se respinge ipoteza alternativă
56 Dacă într-un test statistic unilateral stânga valoarea statisticii test este mai mare decât
valoarea critică negativă, atunci: a. Se acceptă ipoteza nulă
57 Dacă într-un test statistic bilateral privind verificarea ipotezelor asupra valorii medii
valoarea statisticii test este 1 iar valorile critice sunt -1,64 și 1,64, atunci: a. Se acceptă
ipoteza nulă
58 Dacă într-un test statistic bilateral privind verificarea ipotezelor asupra proporției
valoarea statisticii test este 2 iar valorile critice sunt -1,96 și 1,96, atunci: c. Se respinge
ipoteza alternativă
59 Dacă într-un test statistic unilateral dreapta privind verificarea ipotezelor asupra
diferenței valorilor medii, valoarea statisticii test este 2 iar valorile critice sunt -1,96 și 1,96,
atunci: c. Se respinge ipoteza alternativă
60 Dacă într-un test statistic unilateral stânga privind verificarea ipotezelor asupra
diferenței valorilor medii, valoarea statisticii test este 2 iar valorile critice sunt -1,96 și 1,96,
atunci: a. Se acceptă ipoteza nulă