EVOLUȚIA CHELTUIELILOR PENTRU COMUNICAȚII ÎN ROMÂNIA

ÎN PERIOADA 2013 – 2018

ANGHEL VICTORIA

AFACERI INTERNAȚIONALE, AN I, GRUPA I

COORDONATOR: LECTOR DR. MOROȘAN GHEORGHE

 CUPRINS

I. I.Cheltuieli publice..............................................................................................................3

I. 1 Noțiuni teoretice................................................................................................................3

I. 2 Clasificarea cheltuielilor publice......................................................................................3

I. 3 Sectorul comunicațiilor.....................................................................................................4

II. II. Studiu de caz – Evoluția cheltuielilor pentru comunicații în România în perioada 2013-
2018.....................................................................................................................................5

III. III. Reprezentarea grafică a dinamicii veniturilor fiscale în perioada 2013-2018.............10

IV. IV. CONCLUZII...............................................................................................................11

V. BIBLIOGRAFIE................................................................................................................12
 I. Cheltuieli publice

III. 1. Noțiuni teoretice

Cheltuielile publice- o parte a finanțelor publice și anume: acele relații economice în formă
bănească între stat și persoane fizice și juridice legate de repartizarea fondurilor publice pentru
satisfacerea necesitățior cu caracter colectiv. Noțiunea de cheltuială publică exprimă procesele
economice de repartiție a PIB, concretizate în alocarea și utilizarea resurselor financiare, pentru
realizarea de acțiuni considerate de interes public la nivel național sau local.

III. 2. Clasificarea cheltuielilor publice

Există mai multe criterii de clsificare a cheltuielilor publice, necesare pentru a cunoaște sub diferite
unghiuri conținutul lor și pentru a putea analiza cu ajutorul sistemului de indicatori nivelul, structura și
dinamica acestora.

Clasificarea economică:

o Cheltuieli cu bunuri și servicii:

 Curente- de întreținere și funcționare a tuturor instituțiilor publice.
 De capital- cheltuieli destinate creșterii activelor fixe și se concretizează în investiții
și cheltuieli pentru investiții.
o Cheltuieli de transfer:
 Economic- către persoane juridice sau către bugetele locale
 Social- către persoane fizice
Clasificarea funcțională: grupează cheltuielile publice pe principalele domenii de activitate, pe
ramuri, sectoare, domenii sau transferuri și reflectă obiectivele politicii bugetare a statului.
o Cheltuieli pentru servicii publice generale
o Cheltuieli pentru apărare
o Transferuri
o Îmrumuturi acordate
o Cheltuieli pentru servicii și dezvoltare publică
o Cheltuieli pentru comunicații

3
Clasificarea financiară:
o Cheltuieli publice definitive- majoritatea cheltuielilor publice sunt definitive
o Cheltuielile publice temporare- cuprind împrumuturile efectuate în anumite perioade de
către stat
o Cheltuielile virtuale- sunt cheltuieli posibil a fi effectuate de către stat (cheltuieli destinate
garantării de către stat a unor credite externe pentru agenții economici )

III. 3. Sectorul comunicațiilor

Avantajele fiscale și costul relativ redus cu forța de muncă din sectorul comunicațiilor și informației
comparativ cu alte state din Uniunea Europeană au făcut ca acesta să fie printre cele mai dinamice din
economie în ultimii ani.
1. Creşterea numărului salariaților din domeniu este printre cele mai ridicate din UE, existând o
competiție acerbă pentru forța de muncă calificată. Acest aspect împreună cu incapacitatea
sistemului de învăţământ de a genera un flux adecvat de absolvenţi au ca efect alimentarea
creșterilor salariale.

2. Piața sectorului este caracterizată de un grad crescut de competitivitate, iar companiile care
activează în domeniu, al căror număr este de asemenea în creştere, sunt deținute preponderent
(ca pondere a veniturilor) de nerezidenți și sunt orientate în mare parte către export, contribuind
astfel la atenuarea deschiderii deficitului de cont curent.

3. Evidenţele la nivel microeconomic indică o tendință ascendentă a profitabilității în sectorul

comunicațiilor și informației, în intervalul 2011-2017. În acest ultim an, sectorul a fost printre
cele mai profitabile din economie.

4. Simulările privind perspectivele creșterii ponderii valorii adăugate brute (VAB) „Informații și
Comunicații” în PIB nominal la 12 la sută indică posibilitatea atingerii acestei valori în
condițiile în care sectorul își păstrează în următorii 9 ani evoluția notabilă din anul 2017. În
acest caz contribuția la creșterea PIB s-ar dubla, atingând 1,5 puncte procentuale, față de 0,7
puncte procentuale în anul 2016.

4
Creșterea sectorului informații și comunicații în termeni reali și majorarea ponderii acestuia în PIB au
fost susținute și de o serie de măsuri legislative precum scutirea de impozit a veniturilor din salarii sau
instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru sprijinirea investițiilor care promovează dezvoltarea
regională prin utilizarea tehnologiilor noi și crearea de locuri de muncă . Pe fondul acestor avantaje
fiscale stocul de investiții străine directe în domeniul „Informații și comunicații” a crescut. Conform
unor discuții informale avute cu reprezentanți ai domeniului Informații și comunicații, majoritatea
companiilor străine care vin în România vizează în special activităţi de outsourcing, respectiv
implementarea unor soluții tehnice cu un conţinut creativ relativ mai redus și vizează clienții externi, în
timp ce activităţile mai complexe, legate de dezvoltarea produselor, sunt menţinute în Occident, unde
se practică o gândire la confluența dintre business și tehnologie. Afirmațiile conform cărora majoritatea
companiilor din Informații și Comunicații sunt deținute de nerezidenți și produc în România în
principal pentru export sunt susținute și de studiul Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi
Servicii (ANIS) privind serviciile de software și IT în România . Acesta relevă că în anul 2016, 73 la
sută dintre veniturile sectorului Informații și comunicații erau generate de companiile deținute de
nerezidenți; estimările din cadrul aceluiași raport indică pentru anul 2017 o pondere de 77 la sută din
veniturile companiilor ca fiind din export (și doar 23 la sută din încasări de pe piața internă).

II. Studiu de caz – Evoluția cheltuielilor pentru comunicații în România în

perioada 2013-2018

EXPLICAȚII 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Cheltuieli pentru 0,1974 0,1368 0,4909 0,4236 0,508 0,5376
comunicații (mld.Lei)
Cheltuieli 116,359 119,254 126,532 132,233 150,159 419,665
totale(mld.Lei)
PIB (mld. Lei) 637,5 667,6 712,8 746,6 815,2 907,9
Indicele prețului de 103,98 102,40 102,20 100,50 101,4 103,1

5
 consum (%)

II. 1. Analiza indicatorilor de volum

- Volumul cheltuielilor publice anuale totale

În expresie nominală:

Anul 2013: Chpt n=∑ Chp¿=0,1974 ml d lei

Anul 2014:Chpt n=∑ Chp¿=0,1368m l d lei

Anul 2015:Chpt n=∑ Chp¿=0,4909m l d lei

Anul 2016:Chpt n=∑ Chp¿=0,4236 ml d lei

Anul 2017: Chpt n=∑ Chp¿=0,508 ml d lei

Anul 2018: Chpt n=∑ Chp¿=0,5376 ml d lei

În expresie reală:

Anul 2013: Chpr =

∑ Chpt n ×100= 0,1974 ×100=0,1898 ml d lei
IP 103,98

Anul 2014: Chp r =

∑ Chpt n ×100= 0,1368 ×100=0,1335 m l d lei
IP 102,40

Anul 2015: Chpr =

∑ Chpt n ×100= 0,4909 ×100=0,4803 ml d lei
IP 102,20

Anul 2016: Chp r =

∑ Chpt n ×100= 0,4236 ×100=0,4214 m l d lei
IP 100,50

Anul 2017:Chpr =
∑ Chpt n ×100= 0,508 ×100=0,5009 ml d lei
IP 101,4

6
Anul 2018:Chpr =
∑ Chpt n ×100= 0,5376 ×100=0,5214 ml d lei
IP 103,1

- Ponderea veniturilor fiscale în PIB

Chpt
Chpt PIB= ×100
PIB

0,1974
Anul 2013: Chpt PIB= ×100=0,0309 %
637,5

0,1368
Anul 2014: Chpt PIB= × 100=0,0204 %
667,6

0,4909
Anul 2015: Chpt PIB= × 100=0,0688 %
712,8

0,4236
Anul 2016: Chpt PIB= × 100=0,0567 %
746,6

0,508
Anul 2017: Chpt PIB= × 100=0,0623 %
815,2

0,5376
Anul 2018: Chpt PIB= × 100=0,5921 %
907,9

II. 2. Analiza indicatorilor de structură

Chc
ChcCT = × 100
Chpt

0,1974
Anul 2013: ChcCT = × 100=0,169 %
116,359

0,1368
Anul 2014: ChcCT = ×100=0,114 %
119,254

0,4909
Anul 2015: ChcCT = ×100=0,387 %
126,532

7
 0,4236
Anul 2016: ChcCT = × 100=0,32 %
132,233

0,508
Anul 2017: ChcCT = × 100=0,338 %
150,159

0,5376
Anul 2018: ChcCT = ×100=0,128 %
419,665

II. 3. Analiza indicatorilor dinamici

- Modificarea absolută a cheltuielilor pentru comunicații

În expresie nominală:

∆ Chpt n=Chpt 1−Chpt 0

Anul 2014: ∆ Chpt n=Chpt 2014 −Chpt 2013 =0,1368−0,1974=−¿0,0606

Anul 2015: ∆ Chpt n=Chpt−Chpt 2014=0,4909−0,1368=0,3541

Anul 2016: ∆ Chpt n=Chpt 2016 −Chpt 2015 =0,4236−0,4909=−0,0673

Anul 2017: ∆ Chpt n=Chpt 2017 −Chpt 2016 =0,508−0,4236=0,0844

Anul 2018: ∆ Chpt n=Chpt 2018 −Chpt 2017 =0,5376−0,508=0,0296

În expresie reală:

Chpt 1 Chpt 0
∆ Chpt r= ×100− ×100
IP 1 IP 0

8
 Chpt 2014 Chpt 2013 0,1368 0,1974
Anul 2014: ∆ Chpt r= ×100− ×100= ×100− ×100=−0,0562
IP 2014 IP2013 102,40 103,98

Chpt 2015 Chpt 2014 0,4909 0,1368

Anul 2015: ∆ Chpt r= × 100− ×100= ×100− ×100=0,3467
IP 2015 IP2014 102,20 102,40

Chpt 2016 Chpt 2015 0,4236 0,4909

Anul 2016: ∆ Chpt r= × 100− ×100= ×100− ×100=−0,0579
IP 2016 IP2015 100,50 102,20

Chpt 2017 Chpt 2016 0,508 0,4236

Anul 2017: ∆ Chpt r= × 100− ×100= ×100− ×100=0,0215
IP 2017 IP2016 101,4 100,50

Chpt 2018 Chpt 2017 0,5376 0,508

Anul 2018: ∆ Chpt r= × 100− ×100= ×100− ×100=0,0204
IP 2018 IP2017 103,1 101,4

- Modificarea relative a cheltuielilor pentru comunicații

În expresie nominală:

Chpt 1
∆ Chpt n= ×100−100
Chpt 0

Chpt 2014 0,1368

Anul 2014: ∆ Chpt n= × 100−100= ×100−100=−30,699
Chpt 2013 0,1974

Chpt 2015 0,4909

Anul 2015: ∆ Chpt n= × 100−100= ×100−100=258,845
Chpt 2014 0,1368

Chpt 2016 0,4236

Anul 2016: ∆ Chpt n= ×100−100= ×100−100=−13 , 709
Chpt 2015 0,4909

Chpt 2017 0,508

Anul 2017: ∆ Chpt n= × 100−100= ×100−100=19,924
Chpt 2016 0,4236

Chpt 2018 0,5376

Anul 2018: ∆ Chpt = × 100−100= ×100−100=5,8267
Chpt 2017 0,508

9
În expresie reală:

Chpt
IP 1
∆ Chpt r= × 100−100
Chpt 0
IP 0

Chpt 2014 0,1368

IP2014 102,40
Anul 2014:∆ Chpt = × 100−100= × 100−100=−29,629
Chpt 2013 0,1974
IP2013 103,98

Chpt 2015 0,4909

IP 2015 102,20
Anul 2015: ∆ Chpt r= ×100−100= × 100−100=259,547
Chpt 2014 0,1368
IP 2014 102,40

Chpt 2016 0,4236

IP 2016 100,50
Anul 2016: ∆ Chpt r= ×100−100= × 100−100=−11,214
Chpt 2015 0,4909
IP 2015 102,20

Chpt 2017 0,508

IP 2017 101,4
Anul 2017: ∆ Chpt r= ×100−100= × 100−100=17,473
Chpt 2016 0,4236
IP 2016 100,50

Chpt 2018 0,5376

IP 2013 103,1
Anul 2018: ∆ Chpt r= ×100−100= × 100−100=¿ 4,081
Chpt 2017 0,508
IP 2017 101,4

III. Reprezentarea grafică a dinamicii veniturilor fiscale în perioada 2013-2018

- Modificarea absolută

10
 0.4

0.35

0.3

0.25

0.2

0.15

0.1

0.05

0
2014 2015 2016 2017 2018
-0.05

-0.1

Expresie nominală Expresie reală

- Modificarea relativă
600

500

400

300

200

100

0
2014 2015 2016 2017 2018

-100

Expresie nominală Expresie reală

IV. CONCLUZII

11
Analiza cheltuielilor publice servește la caracterizarea politicii financiare a unui stat în diverse perioade
de timp. Pentru a aprecia efectele intervenției statului în viata economico-socială, este necesară
cunoașterea volumului și structurii cheltuielilor publice efectuate de organele centrale și locale ale
statului din fondurile publice de resurse financiare. Analiza cheltuielilor publice se realizează cu
ajutorul indicatorilor privind nivelul cheltuielilor (volumul sau marimea acestora), structura
cheltuielilor (care reflecta destinația resurselor financiare publice) și dinamica acestora (care reflectă
evoluția în timp a cheltuielilor publice).
Acest studiu de caz prezintă evoluția cheltuielilor publice pentru comunicații, în România, în
perioada 2013-2018. Indicatorii de volum au reprezentat o creștere bruscă începând cu anul 2014, în
2016 aceștia scăzând ușor pentru ca în 2017 să se ilustreze o altă creștere. Analizând indictorii de
structură, se deduce faptul că în anul 2017 cheltuielile pentru comunicații au reprezentat o valoare mai
mare comparativ cu ceilalți ani, acest fapt însemnând că din totalul bugetului de stat s-a pus un accent
mai mare pe cheltuielile cu sectorul comunicațiilor. Această schimbare este importantă și influențează
în mod direct economia statului. Cu ajutorul acestui grafic putem observa și faptul că modificările
absolute și cele relative au aceeași variație și valori apropiate. Studiind graficul indicatorilor de
dinamică, se observă scăderea cheltuielilor în anul 2014 comparativ cu 2013 și respectiv în anul 2016
față de 2015, prin intermediul calculelor și a graficului este observată cu ușurință situația cheltuielilor
pentru comunicații în prezent în comparație cu anii precedenți. Această creștere observată în ultimii
ani este influențată de progresul tehnologic inevitabil desfărșurat în societate, astfel crescând
necesitatea pentru invesțiile mai mari în sectorul comunicațiilor.
Prin intermediul acestui studiu de caz se urmărește redarea cât mai exactă a sumelor de bani pe
care se bazează statul și a modificărilor anuale determinate de caracterul dinamic al economiei.

BIBLIOGRAFIE

1. ,,Finanțe generale’’- Moroșan Gheorghe, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2017

12
2. ,,Finanțe publice’’ – Moșteanu Narcisa Roxana, Editura Universitară, București, 2011;
3. ,,Buget și trezorerie publică’’– Marcel Drancea, Nicoleta Mihaela Florea, Editura
Universitaria, București, 2012;
4. ,,Finanțe”- Cibotariu Irina Ștefana, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2010
5. ,,Finanțe”- Cristian Dragoș Teodorescu, Editura Pro Universitară, București 2015
6. www.bnr.ro
7. www.mfinante.ro

13