Colecție de enunțuri pentru evaluarea curentă nr.

2 „Statistica inferențială și corelația”

la disciplina Biostatistica și metodologia cercetării științifice

Anul II, semestrul de toamnă, 2022-2023

Tipurile de enunțuri:

CS: enunț cu compliment simplu (1 răspuns)

CM: enunț cu compliment multiplu (2 sau 3 răspunsuri)

Materiale:

1. Prezentări de la curs (prelegeri). Disponibile în SIMU, mapa „Biostatistica”, teorie.

2. Tintiuc D. „Biostatistica și metodologia cercetării științifice. Suport de curs”, Chișinau, 2011.
Disponibil în librăria USMF „Nicolae Testemițanu” și în SIMU, mapa „Biostatistica”, teorie.

Numărul total de enunțuri în colecție: 91

NB! Enunțuri (teste-grilă) adiționale (până la 30%) vor fi adăugate la această colecție. Studentul va vedea
aceste enunțuri (teste-grilă) pentru prima dată pe parcursul evaluării/examenului.

1. CM Ce indică coeficientul de corelație? Gradul de asociere (legătura), directia , intensitata.

2. CS Ce arată corelograma? Directia , legatura de corelatie.
Legatura intre 2 variabi;e numerice
3. CM Precizați denumirea axei X într-o corelogramă:Independenta, explicativă, factor, argument
4. CM Precizați denumirea axei Y într-o corelogramă: Dependentă, functie, rezultat, efect,
raspuns
5. CM Direcția corelației dintre două variabile poate fi: .Pozitivă/ negative/ direct/indirectă
6. CM Ce înseamnă corelație pozitivă între două variabile? Valori mici - X mici y, mari x mari y
7. CM Ce înseamnă corelație negativă între două variabile? Valori mari- X mici y, mici x mari y
8. CM Ce coeficienți de corelație măsoară relația liniară dintre două variabile numerice?
Pearson, Spearman
9. CS În cazul asocierii valorilor mici ale lui X cu valorile mici ale lui Y și valorilor mari ale lui X
cu valorile mari ale lui Y, corelația este: pozitivă,directă
10. CS În cazul asocierii valorilor mici ale lui X cu valorile mari ale lui Y și valorilor mari ale lui X
cu valorile mici ale lui Y, corelația este: negative,inversă
11. CS Dacă într-o corelogramă, norul de puncte se întinde din colțul din stânga jos până în colțul
din dreapta sus, corelația este: pozitivă/directă
12. CS Dacă într-o corelogramă, norul de puncte se întinde din colțul din stânga sus până în colțul
din dreapta jos, corelația este: negativă/inversă
13. CS Pentru afirmația „cu cât este mai mare consumul de sare, cu atât este mai mare tensiunea
arterială”, corelația este: Pozitivă/directă
14. CS Pentru afirmația „cu cât este mai mare consumul de țigarete, cu atât este mai mică durata
medie de viață”, corelația este: Negativă/ inversă
15. CS Precizați condițiile de utilizare a coeficientului de corelație Pearson: Variabile
numerice/cantitative discrete/continue / Simetrie normală pt x si y
16. CM Selectați condițiile de utilizare a coeficientului de corelație al rangurilor Spearman:
Variabile calitative/ corelație liniară / 2 variabile ordinale /o variabilă ordinală și
una numerică / 2 variabile numerice, când una sau ambele sunt asimetrice. X
normal y asimetric, y normal x asimetric, x y asimetric
17. CM Coeficientul de corelație al rangurilor Spearman este utilizat pentru următoarele tipuri de
date: date calitative/ calitative-cantitative/ cantitative asimetrice, alternative
(dihotonice) nealternative
18. CM Coeficientul de corelație Pearson este utilizat pentru următoarele tipuri de date:
cantitative discrete/continue
19. CS Valoarea coeficientului de corelație variază între: „+1” și „-1
20. CS În cazul a două variabile care NU corelează între ele, r este egal cu: 0
21. CM În cazul unei corelații perfecte, r este egal cu: +-1
22. CM Pentru r egal cu -0,6, corelația este: Corelaței medie /negativă
23. CM Pentru r egal cu 0,45, corelația este: Corelație medie/pozitivă
24. CM Pentru r egal cu 0,30, corelația este: Corelație medie/pozitivă
25. CM Pentru r egal cu -0,20, corelația este: Corelație slabă/negativă
26. CS Semnul coeficientului de corelație (+ sau -) arată: Direcția de corelație /deplasare
(legatura de corelație)
27. CM Pentru r egal cu -0,85, corelația este: Corelație puternică/negativă
28. CM Pentru r egal cu 0,85, corelația este: Corelație puternică/pozitivă.
29. CS Coeficientul de determinare se determină prin: (r²)
30. CS Ce înseamnă coeficientul de determinare? proporția din dispersia totală a unei variabile
(y) care poate fi explicată de dispersia valorilor celeilalte variabile (x) (%); proportia
variabilei y care explica variatia lui x
31. CS Un studiu efectuat pe un eșantion de 250 de pacienți cu hipertensiune arterială a constatat un
coeficient de determinare între aportul zilnic de sare și tensiunea arterială sistolică egal cu 45%.
Acest fapt înseamnă că: aportul zilnic de sare influentează TA in valoare de 45%;
45% din variatia TA sistolice se explica prin variatia aportului de sare
32. CS Un studiu efectuat pe un eșantion de 120 de pacienți a constatat un coeficient de determinare
între numărul de țigarete fumate zilnic de către pacienți și nivelul hipertensiunii egal cu 58%.
Acest fapt înseamnă că: n u m a r u l țigaretelor fumate zilnic explica 58% din variatia
nivelului de hipertensune
33. CS Într-un studiu s-a constat că r între aportul de sare și tensiunea arterială este egal cu 0,4.
 Coeficientul de determinare este egal cu: 0,42=0,16=16%
34. CS Într-un studiu s-a constat că r între aportul de sare și tensiunea arterială este egal cu 0,5.
Coeficientul de determinare este egal cu: 0,52=0,25=25%
35. CS Într-un studiu s-a constat că r între aportul de sare și tensiunea arterială este egal cu 0,3.
Coeficientul de determinare este egal cu: 0,32=0,9=9%
36. CS. Un set de date include 250 de femei cu vârsta de 15 ani și mai mult. Legătură reciprocă
dintre vârstă și greutate este NELINEARĂ. Ambele variabile sunt distribuite aproximativ
normal. Selectați decizia cea mai potrivită cu privire la alegerea coeficientului de corelație: nici
un coeficient de corelație (raport de corelație)
37. CS. Un set de date include 320 de nou-născuți. Trebuie să se stabilească legătura reciprocă
dintre scorul Apgar al nou-născutului și nivelul de educație al mamei. Selectați decizia cea mai
potrivită cu privire la alegerea coeficientului de corelație: Spearman
38. CS. Se analizează datele dintr-un eșantion de 750 de pacienți. Trebuie să se stabilească legătura
reciprocă dintre vârsta pacientului și nivelul tensiunii arteriale sistolice. Legătura reciprocă este
liniară. Datele pentru ambele variabile sunt cu asimetrie negativă. Selectați decizia cea mai
potrivită cu privire la alegerea coeficientului de corelație: Pearson
39. CS. Se analizează datele dintr-un eșantion de 185 de persoane. Legătura reciprocă dintre nivelul
tensiunii arteriale și aportul zilnic de sare este liniară. Ambele variabile sunt distribuite
aproximativ normal. Selectați decizia cea mai potrivită cu privire la alegerea coeficientului de
corelație: Pearson
40. CS. Se analizează datele dintr-un eșantion de 250 de persoane cu obezitate. Trebuie să se
stabilească legătura reciprocă dintre greutatea pacientului și activitatea fizică zilnică a acestuia
cu categoriile „scăzut”, „moderat”, „ridicat”. Datele pentru variabila „greutate” sunt cu
asimetrie negativă. Selectați decizia cea mai potrivită cu privire la alegerea coeficientului de
corelație: Spearman
41. CS Precizați definiția eșantionului: Eșantionul reprezintă o submulțime extrasă dintr-o
populație mai mare
42. CS Precizați definiția populației: O populație (colectivitate statistică generală) reprezintă
universul despre care cercetătorul dorește să facă concluzi
43. CM Ce simboluri sunt folosite pentru a indica parametrii statistici? Media -µ/ Abaterea
standard -σ /Varianța -σ² /Mărimea- N/ Coeficientul de corelație- ρ.
44. CM Ce simboluri sunt folosite pentru a indica indicatorii statistici? X/S /S² /n / r/
45. CS Selectați definiția probabilității: probabilitatea (P) producerii unui eveniment este
raportul dintre numărul cazurilor favorabile producerii evenimentului (m) şi numărul
total al cazurilor posibile (n).
46. CS O minge de baschet a fost aruncată de 100 de ori și a nimerit în coș în 40% din aruncări.
Probabilitatea ajungerii mingii în coș se calculează ca: P = m/n *100 40/100=0,4=40%
47. CS Selectați ecuația pentru determinarea probabilității ca un eveniment să NU se producă:
q - probabilitatea lipsei evenimentului ➢ q = 1 –P q=100-p
 48. CS În 2021, 1200 de pacienți au fost supuși intervențiilor chirurgicale în spitalul A. 100 dintre
ei au avut complicații postoperatorii. Nimeni nu a decedat. Probabilitatea apariției complicațiilor
post-operatorii este: P = m/n 100/1200
49. CS Selectați ecuația determinării erorii standard: ES=s/ radical n
50. CS Ce arată eroarea standard?
Eroarea standard (ES) a mediei măsoară deviația standard a distribuției de eșantionare a mediilor.
Eroarea standard reprezintă diferența dintre media populației și mediile eșantioanelor
individuale.
Eroarea standard este invers raportată la rădăcina pătrată din mărimea eșantionului (n). Cu cât
mai mare este n, cu atât media eșantionului este mai aproape de media populației.
51. CM Selectați numărătorul și numitorul pentru calculul erorii standard: Numărător - abaterea
standart/numitor – radical din n
52. CS Într-un eșantion de 100 de pacienți, frecvența medie a pulsului este de 70 de bătăi pe minut,
iar abaterea standard este de 5 bătăi pe minut. Selectați ecuația erorii standard:5/radical din 100
53. CS Într-un eșantion de 100 de pacienți cu cancer pulmonar, numărul mediu de țigarete pe care
un pacient le fumează pe zi este de 15, iar abaterea standard este de 2. Selectați ecuația erorii
standard: 2/radical din 100
54. CM Ce înseamnă Legea numerelor mari? Cu cât experimentul se repetă de mai multe ori, cu
atât rezultatul mediu obținut se apropie mai mult de valoarea așteptată.
55. CM Selectați tipurile ipotezei statistice: Nulă/ Alternativă
56. CM Selectați tipurile ipotezei alternative:Direcțională/Non direcțională (dreapta/stinga)
57. CS Ipoteza direcțională se mai numește: Unilaterală /cu o coadă
58. CS Ipoteza non-direcțională se mai numește:Bilaterală/bidirecționată/ cu două cozi
59. CS Selectați definiția ipotezei direcționale: Indică prezență direcției diferenței - spune care
valoare este mai mare: 𝑋1 în eșantionul A > decât 𝑋2 în eșantionul B (𝑋1 > 𝑋2);
60. CS Selectați definiția ipotezei nule: Nu există nici o diferență între eșantioanele studiate (𝑋1 =
𝑋2).
61. CS Selectați definiția ipotezei non-direcționale: Nu oferă speculații cu privire la faptul, care
dintre valori este mai mare, dar există diferență între eșantioanele studiate (𝑋1 ≠ 𝑋2)
62. CM Selectați tipurile de erori, care pot apărea la testarea ipotezelor: Eroare de tip 1/ tip 2 sau
alfa beta, se testeaza doar ipoteza Ho
63. CM Ce înseamnă eroarea de tip I și ce literă denotă probabilitatea apariției acestui tip de eroare?
Alfa apare atunci când respingem H₀ care în realitate este adevărată, dar datele din studiu
indică faptul că ea este falsă. Probabilitatea de a comite această eroare este denumită nivel de
semnificație al studiului, sau nivel alfa (α)
64. CM Ce înseamnă eroarea de tip II și ce literă denotă probabilitatea apariției acestui tip de
eroare? Beta - apare atunci când acceptăm H₀ care în realitate este falsă, dar datele din
studiu indică faptul că ea este adevărată. Probabilitatea de a comite o eroare de tip II este
denumită nivel beta (β)
65. CS Precizați denumirea probabilității apariției erorii de tip I, stabilită înainte de calcularea
testului statistic: Nivel de semnificație
 66. CS Precizați denumirea probabilității apariției erorii de tip I, care se găsește după calcularea
testului statistic: Prag de semnificație Valoarea p este probabilitatea de a comite eroarea de
tip I, pe care o găsim după calcularea testului statistic.
67. CS Ce tip de eroare apare atunci, când se respinge ipoteza nulă ADEVĂRATĂ? Tip 1
68. CS Ce tip de eroare apare atunci, când se acceptă ipoteza nulă FALSĂ? Tip 2
69. CS Ce tip de eroare apare atunci, când se acceptă ipoteza alternativă FALSĂ? Tip1
70. CS Ce tip de eroare apare atunci, când se respinge ipoteza alternativă ADEVĂRATĂ? Tip 2
71. CS Dacă valoarea observată a lui t este mai mare decât valoarea critică a lui t, ipoteza nulă se:
Respinge
72. CS Dacă valoarea observată a lui t este mai mică decât valoarea critică a lui t, ipoteza nulă se:
Acceptă
73. CM Selectați definiția nivelului de semnificație (α): Probabilitatea de a comite eroare de tip1
înainte de testul statistic.
74. CM Selectați definiția valorii p: Probabilitatea de a comite eroarea de tip I, pe care o găsim
după calcularea testului statistic.
75. CS Selectați definiția nivelului de încredere: Probabilitatea de a accepta o ipoteză nulă
adevărată. Probabilitatea de a accepta H₀ atunci când ea este adevărată se numește nivel
de încredere (1 - α). Nivelul de încredere (nivelul de siguranță) este probabilitatea de a nu
găsi nici o diferență între nivelurile de expunere sau metodele de tratament.
76. CS Selectați definiția puterii statistice a studiului: Probabilitatea de a respinde o ipoteză nulă
falsă Probabilitatea de a respinge H₀, atunci când ea este într-adevăr falsă falsă, adică găsirea
efectului atunci când acesta există se numește putere statistică (1 – β) a studiului. Puterea studiului
este probabilitatea de a detecta o diferență între nivelurile de expunere sau metodele de tratament,
atunci când această diferență întradevăr există.
77. CS Ce tip de ipoteză indică următoarea afirmație: „Media frecvenței cardiace în repaus a unui
eșantion nu va fi diferită de media frecvenței cardiace în repaus a unei populații”? Ipoteză nulă
78. CS Ce tip de ipoteză indică următoarea afirmație: „Înălțimea medie a băieților și a fetelor dintr-
o populație nu va fi diferită”? Ipoteză nulă
79. CS Ce tip de ipoteză indică următoarea afirmație: „Nivelul mediu al hemoglobinei în populația
masculină nu va fi diferit de nivelul mediu al hemoglobinei în populația feminină”? Ipoteză
nulă
80. CS Ce tip de ipoteză indică următoarea afirmație: „Într-o populație, înălțimea medie a băieților
va fi mai mare decât înălțimea medie a fetelor”? Alternativă dreaptă unidirecționată
81. CM Ce înseamnă intervalul de încredere? Este un interval calculat pe baza indicatorilor
statistici ai eșantionului, testului t și eroroii standart
Intervalul de încredere (de siguranță) (IÎ) este un interval calculat pe baza indicatorilor
statistici ai eșantionului, care conține parametrul populației cu un anumit grad de încredere
(de exemplu, grad/nivel de încredere de 95% sau 99%).
82. CS Cum se numesc capetele/extremitățile intervalului de încredere? Nivel de seminificație,
limita superioară și inferioară
83. CS Probabilitatea de a găsi media populației în intervalul plus/minus două erori standard ale
mediei eșantionului este egală cu: 95
84. CS Probabilitatea de a găsi media populației în intervalul plus/minus trei erori standard ale
mediei eșantionului este egală cu: 99
85. CS Frecvența cardiacă medie într-un eșantion de 200 de mediciniști este de 70 de bătăi pe
minut. Selectați limitele intervalului de încredere de 95%, dacă eroarea standard este 10: 70+-2
*10/ radical 200
86. CM Selectați tipurile principale de teste statistice: Parametrice/ Neparametrice
87. CS Precizați tipurile de date, pentru care se folosesc teste parametrice: Pearson, - variabile
cantitative (numerice, cel puțin o variabilă continuă) - distribuție normală.
88. CM Precizați tipurile de date, pentru care se folosesc teste neparametrice: Spearman,
distribuția nu poate fi testată, - variabile calitative (categoriale).
89. CM Pentru a respinge ipoteza nulă, valoarea p trebuie să aibă valorile: mai mica de 0,05
Ipoteza nulă se respinge atunci când valoarea observată a lui t este mai mare decât valoarea
critică a lui t. 𝑡𝑜𝑏𝑠. > 𝑡𝑐𝑎𝑙𝑐.
Ipoteza nulă se respinge atunci când valoarea lui p este mai mică decât nivelul de
semnificație (α). p < α
90. CM Pentru a respinge ipoteza nulă, nivelul de semnificație (α) se stabilește la următoarele
niveluri: 0,05/0,01/0,001
91. CS Selectați ecuația pentru a defini gradele de libertate pentru două eșantioane, dacă numărul de
observații este mai mic de 120: (n1+n2)-2/ (n1-1)+(n2-1)