Colecție de enunțuri pentru evaluarea curentă nr.

1 „Statistica descriptivă” la disciplina

Biostatistica și metodologia cercetării științifice

Anul II, semestrul de toamnă, 2022-2023

Tipurile de enunțuri:

CS: enunț cu compliment simplu (1 răspuns)

CM: enunț cu compliment multiplu (2 sau 3 răspunsuri)

Materiale:

1. Prezentări de la curs (prelegeri). Disponibile în SIMU, mapa „Biostatistica”, teorie.

2. Tintiuc D. „Biostatistica și metodologia cercetării științifice. Suport de curs”, Chișinau,
2011. Disponibil în librăria USMF „Nicolae Testemițanu” și în SIMU, mapa „Biostatistica”, teorie.

Numărul total de enunțuri în colecție: 170

NB! Enunțuri (teste-grilă) adiționale (până la 30%) vor fi adăugate la această colecție. Studentul va vedea
aceste enunțuri (teste-grilă) pentru prima dată pe parcursul evaluării/examenului.

1. CS Precizați definiția variabilei:

O variabilă este o caracteristică măsurată (observată) a unei unități de observație.

2. CM Precizați tipurile principale de variabile (date):

Variabila calitativă descrie o calitate a persoanei sau a obiectului studiat. Se mai numește și
variabilă categorială deoarece datele se încadrează în categorii sau clase. Numerele sunt
adesea folosite pentru a reprezenta aceste categorii. Dar aceste numere servesc doar ca
etichete, nu ca valori numerice.

De exemplu: genul: 1 = „masculin”, 2 = „feminin” (1 nu este mai mare sau mai mic decât
2); culoarea ochilor; naționalitatea; grupa sanguină; diagnosticul etc.

Variabila cantitativă sau numerică măsoară cantitatea de ceva. Valorile atribuite sunt
ordonate, iar ordonarea are sens.

De exemplu: „talia” (valorile mai mari ale acestei variabile indică o talie mai mare); pulsul,
numărul de țigarete fumate, tensiunea arterială, numărul de copii, colesterolul seric etc

3. CS Datele calitative se mai numesc:

Se mai numește și variabilă categorială(nominala) deoarece datele se încadrează în categorii

sau clase

4. CS Datele cantitative se mai numesc: variabile numerice

5. CM Precizați subgrupurile de date categoriale:

a) Alternative (dihotomice, binare, binomiale) sunt variabilele care au doar două categorii. De
exemplu: „Da și Nu”; „masculin și feminin" ; „urban și rural”
 b) Non-alternative sunt variabilele care au mai mult de două categorii. De exemplu: grupa
sanguină, stadiile bolii, naționalitatea etc.

6. CM Precizați subgrupurile de date numerice:

a) Variabile discrete sunt variabilele care iau numai numere întregi, nu sunt posibile valori
intermediare. De exemplu: pulsul, numărul de pacienți, cazurile noi de boală, numărul de
internări într-un spital, numărul factorilor de risc etc.

b) Variabile continue sunt variabilele care iau orice valoare pe un continuum. Datele
continue includ adesea zecimale sau fracții de numere. De exemplu: înălțimea, greutatea,
colesterolul seric, vârsta, temperatura, durata de supraviețuire etc.

7. CS Câte categorii are o variabilă dihotomică?- 2

8. CS Ce tip de variabilă se numește dihotomică?

Când există doar două categorii posibile, variabila este uneori numită dihotomică sau
binară

9. CS Ce tip de variabilă se numește binară?

Când există doar două categorii posibile, variabila este uneori numită dihotomică sau
binară

10. CS Câte categorii are o variabilă binară?-2

11. CS Selectați tipul de date cu următoarele caracteristici: datele se încadrează în diferite

categorii; numerele sunt adesea folosite ca etichete pentru a reprezenta aceste categorii:

Variabila calitativă descrie o calitate a persoanei sau a obiectului studiat. Se mai numește și
variabilă categorială deoarece datele se încadrează în categorii sau clase. Numerele sunt
adesea folosite pentru a reprezenta aceste categorii. Dar aceste numere servesc doar ca
etichete, nu ca valori numerice.

12. CS Selectați tipul de date cu următoarele caracteristici: datele sunt formate din valori
numerice pentru care operațiile aritmetice au sens:

cantitative

13. CS Selectați tipul de date cu următoarele caracteristici: datele constau doar din două
categorii:

Când există doar două categorii posibile, variabila este uneori numită dihotomică sau
binară, alternativa, binominala

14. CS Selectați tipul de date cu următoarele caracteristici: datele sunt formate din mai mult de
două categorii:

Polihotonica / Non-alternative sunt variabilele care au mai mult de două categorii. De

exemplu: grupa sanguină, stadiile bolii, naționalitatea etc.
15. CS Selectați tipul de date cu următoarele caracteristici: datele sunt formate din numere
întregi; valori intermediare nu sunt posibile:

Variabile discrete sunt variabilele care iau numai numere întregi, nu sunt posibile
valori intermediare.

16. SQ Selectați tipul de date cu următoarele caracteristici: datele constau din valori care includ
adesea zecimale sau fracții de numere:

Variabile continue sunt variabilele care iau orice valoare pe un continuum. Datele
continue includ adesea zecimale sau fracții de numere.

17. CM Precizați tipurile de scale de măsurare folosite în biostatistică:

• nominală • ordinală – v calitative/ categoriale

• de interval • de raport – v cantitative/ numerice

18. CM Precizați tipurile de scale de măsurare folosite pentru datele categoriale:

• nominală • ordinală

19. CM Precizați tipurile de scale de măsurare folosite pentru datele numerice:

• de interval • de raport

20. CS Selectați scala de măsurare pentru datele cu următoarele caracteristici: datele sunt
clasificate în diferite categorii care nu pot fi enumerate într-o ordine logică:

nominala

21. CS Selectați scala de măsurare pentru datele cu următoarele caracteristici: datele sunt
clasificate în diferite categorii care pot fi ierarhizate una deasupra sau sub cealaltă, dar
distanța dintre categorii nu este egală:

ordinala

22. CS Selectați scala de măsurare pentru datele cu următoarele caracteristici: datele constau din
valori care pot fi plasate în ordine logică, cu distanța egală între ele, dar raportul dintre două
valori nu are sens:

scala de interval

23. CS Selectați scala de măsurare pentru datele cu următoarele caracteristici: datele constau din
valori care pot fi plasate în ordine logică, cu distanța egală dintre ele, și raportul dintre două
valori are sens:

scala de raport

24. CS Zero absolut este caracteristic pentru următoarea scală de măsurare:

scala de raport
 25. CS Scala nominală se mai numește și: categoriala/atributiva

26. CS Scala ordinală se mai numește și: de ierarhizare / de ordine

27. CM Ce scale de măsurare se numesc „numerice”?

De interval si de raport

28. CM Selectați scalele de măsurare pentru care ORDONAREA are sens:

Ordinala, de interval,de raport

29. CM Selectați scalele de măsurare pentru care INTERVALUL are sens:

De interval si de raport

30. CS Selectați scala de măsurare pentru care ZERO ABSOLUT are sens:

De raport

31. CM Precizați tipul de variabilă și scala de măsurare pentru setul de date „Grupa sanguină”:

Variabila calitativa scala nominala nealternativ

32. CM Precizați tipul de variabilă și scala de măsurare pentru setul de date „Culoarea ochilor”:

Variabila calitativa scala nominala nealternativ

33. CM Precizați tipul de variabilă și scala de măsurare pentru setul de date „Prezența unor
posibili factori de risc”:

Variabila calitativa scala nominala alternativ

34. CM Precizați tipul de variabilă și scala de măsurare pentru setul de date „Înălțimea
pacientului”:

Variabila cantitativa scala de raport continuu

35. CM Precizați tipul de variabilă și scala de măsurare pentru setul de date „Numărul de copii
pe care îi are o femeie”:

Variabila cantitativa scala de raport discret

36. CM Precizați tipul de variabilă și scala de măsurare pentru setul de date „Tensiunea
arterială”:

Variabila cantitativa scala de raport continuu

37. CM Precizați tipul de variabilă și scala de măsurare pentru setul de date „Nivelul de
educație: studii primare; studii gimnaziale; studii liceale; studii universitare”:

Variabila calitativa scala ordinala nealteraliv

38. CM Precizați tipul de variabilă și scala de măsurare pentru setul de date „Temperatura
pacientului măsurată în grade Celsius”:

Variabila cantitativa scala de interval continuu

39. CM Precizați tipul de variabilă și scala de măsurare pentru setul de date „Stadiile cancerului”
cu categoriile “I”, “II”, “III”, “IV”:

Variabila calitativa scala ordinala nealternativ

40. CM Precizați tipul de variabilă și scala de măsurare pentru setul de date „Scorul Apgar al
nou-născutului”:

Variabila cantitativa de interval nealternativ

41. CM Precizați tipul de variabilă și scala de măsurare pentru setul de date „Notele tuturor
studenților în sesiunea de iarnă”:

Variabila cantitativa scala de raport continuu

42. CM Precizați tipul de variabilă și scala de măsurare pentru setul de date „Nivelul de
colesterol printre adulții sănătoși”:

Variabila cantitativa scala de raport continuu

43. CM Precizați tipul de variabilă și scala de măsurare pentru setul de date „Prezența diareii
într-un grup de copii mici”:

Variabila calitativa scala nominala alternaliva

44. CM Precizați tipul de variabilă și scala de măsurare pentru setul de date „Vârsta de debut a
cancerului mamar la femei”:
 Variabila cantitativa scala de raport continuu

45. CM Precizați tipul de variabilă și scala de măsurare pentru setul de date „Starea pacientului
la externare” cu categoriile „Satisfăcătoare”, „Bună”, „Foarte bună”:

Variabila calitativa scala ordinala nealternativa

46. CM Precizați tipul de variabilă și scala de măsurare pentru setul de date „Numărul de nașteri
într-un an”:

Variabila cantitativa scala de raport discretă

47. CM Precizați tipul de variabilă și scala de măsurare pentru setul de date „Mortalitatea post-
tratament cu categoriile „Viu după 5 ani” și „Decedat după 5 ani”:

Variabila calitativa scala nominala alternativ

48. CM Precizați tipul de variabilă și scala de măsurare pentru setul de date „Numărul de
spitalizări anterioare ale unui pacient”:

Variabila cantitativa scala de raport discreta

49. CM Precizați tipul de variabilă și scala de măsurare pentru setul de date „Venitul
pacientului” cu categoriile „Mai mic decât media”, „Mediu”, „Mai mare decât media”:

Variabila calitativ scala ordinala nealternativ

50. CM Precizați tipul de variabilă și scala de măsurare pentru setul de date „Masa corporală a
pacientului”:

Variabila cantitativa scala de raport continuu

 51. CM Precizați tipul de variabilă și scala de măsurare pentru setul de date „Salariile a 125 de
medici într-un spital”:

Variabila cantitativa scala de raport continuu

52. CM Precizați tipul de variabilă și scala de măsurare pentru setul de date „Pulsul pacientului”:

Variabila cantitativa scala de raport discret

53. CM Precizați tipul de variabilă și scala de măsurare pentru setul de date „Tipul anemiei”:

Variabila calitativă scala nominala nealternativa

54. CM Precizați tipul de variabilă și scala de măsurare pentru setul de date „Sexul pacientului”:

Variabila calitativă scala nominala alternativa

55. CM Datele calitative pot fi prezentate grafic prin:

Bare(coloane) și cercuri

56. CM Datele cantitative pot fi prezentate grafic prin:

Histograma si poligonul frecventelor/corelograma/ liniara

57. CM Distribuția de frecvențe a datelor calitative poate fi prezentată grafic prin:

Bare(dreptunghi) și cercuri

58. CM Distribuția de frecvențe a datelor cantitative poate fi prezentată grafic prin:

Histograma si poligonul frecventelor/ liniara

59. CS Selectați tipul de grafic care prezintă asocierea dintre două variabile numerice:

Corelograma

60. CS Selectați tipul de grafic care prezintă cinci indicatori sumativi (min., Q1, Q2, Q3, max.):

Boxplot and whiske plot

61. CS Histograma este folosită pentru reprezentarea grafică a:

Variabilelor cantitative, numerice

62. CS Poligonul frecvențelor este folosit pentru reprezentarea grafică a:

Variabilelor cantitative, numerice

63. CS Pe axa Y a unei histograme se prezintă:

frecventele
 64. CS Pe axa X a unei histograme se prezintă:

Intevalele, valori

65. CS Pe axa Y a unui poligon al frecvențelor se prezintă:

Frecvetele

66. CS Pe axa X a unui poligon al frecvențelor se prezintă

Intervalele, valori

67. CS Distribuția simetrică se numește: normala, unimodala, gausiana

Într-o distribuție simetrică cu o singură valoare modală, toate cele trei măsuri ale tendinței centrale
au valori identice. 𝑀𝑜= 𝑀𝑑 = 𝑋

68. CM În funcție de locația cozii, distribuția unimodală asimetrică poate fi:

➢ Distribuțiile de frecvențe asimetrice sunt distribuții oblice (înclinate).

➢ Distribuțiile de frecvențe cu asimetrie pozitivă și negativă pot fi identificate după locația cozii
(!)curbei.
➢ În distribuțiile cu asimetrie pozitivă predomină valorile mici ale variabilei.
➢ În distribuțiile cu asimetrie negativă predomină valorile mari ale variabilei.

69. CS Distribuția cu două valori modale se numește:

bimodala

70. CS Distribuția fără valoare modală se numește:

uniforma

71. CS Precizați tipul distribuției care are un număr relativ mare de valori mici și un număr mic
de valori mari:

Asimetrie pozitiva pe dreapta

72. CS Precizați tipul distribuției care are un număr relativ mare de valori mari și un număr mic
de valori mici:

Asimetrie negativa spre stanga

 73. CM Statistica descriptivă este prezentată prin următoarele măsuri:

– Moda - Mo
– Mediana - Me
– Media - 𝑋ത.

Mediana, modul, media – cantitate , raportul, proporția, rata – calitate

74. CM Centrul unei distribuții de observații poate fi descris prin următoarele măsuri:

Există 3 măsuri comune ale tendinței centrale:

– Moda - Mo
– Mediana - Me
– Media - 𝑋ത.

75. CS Selectați definiția medianei:

Mediana este valoarea care împarte în jumătate o distribuție de frecvențe ordonată crescător sau
descrescător/ Valoarea de mijloc a unei distribuții
76. CS Selectați definiția modei:

Moda (modul) este valoarea care apare cel mai frecvent într-o distribuție/ set de date.
➢ Poate fi determinată prin vizualizarea simplă a distribuției de frecvențe (poate fi
vizualizată ușor în poligonul frecvențelor, fiind cel mai înalt punct (vârful) al curbei).

77. CS Observația cu cea mai mare frecvență într-un set de date se numește:

Moda

78. CS Valoarea care împarte o distribuție în două părți egale se numește:

Mediana

79. CS Moda este o măsură a:

Moda este măsura preferată a tendinței centrale pentru abordarea celei mai comune valori.
De exemplu, ziua săptămânii în care se înregistrează cele mai multe cazuri ‘COVID’.

80. CS Mediana este o măsură a: Tendinței centrale

81. CS Media este o măsură a: Tendinței centrale

82. CS Precizați condițiile de utilizare a mediei: distributie simetrica, date cantitative scala de
interval si raport

83. SQ Precizați condițiile de utilizare a modei: distributie bimodala, toate scalile de masurare

84. CM Precizați condițiile de utilizare a medianei: distributie asimetrica, scala de interval, de

raport, ordinala.

85. CS Selectați măsura care reprezintă cel mai bine centrul unei distribuții asimetrice a
valorilor: mediana

86. CS Selectați măsura care reprezintă cel mai bine centrul unei distribuții normale a valorilor:
media

87. CS Selectați măsura care reprezintă cel mai bine centrul unei distribuții bimodale a valorilor:
moda

88. CM Media poate fi calculată pentru date cu următoarele scale de măsurare: De interval,de
raport

89. CM Mediana poate fi calculată pentru date cu următoarele scale de măsurare: Ordinală,
interval, de raport

90. CS Precizați percentila care marchează mediana: 50

91. CS Precizați percentila care marchează Q1: 25

92. CS Precizați percentila care marchează Q3: 75

93. CM Selectați indicatorii sensibili la valorile extreme: Media, amplitudinea

94. CM Selectați indicatorii care NU sunt sensibili la valorile extreme: Mediana, modul

95. CM Într-o distribuție media este mai mare decât moda. Distribuția este: pozitiva

96. CM Într-o distribuție media este mai mică decât moda. Distribuția este: negativa

97. CM Într-o distribuție media este mai mică decât mediana. Distribuția este: negativa

98. CM Într-o distribuție media este mai mare decât mediana. Distribuția este: pozitiva

99. CM Care este locația relativă a indicatorilor tendinței centrale într-o distribuție cu asimetrie
pe stânga:

Media mai mica decât mediana, media mai mica decât modul

100. CM Care este locația relativă a indicatorilor tendinței centrale într-o distribuție cu
asimetrie pe dreapta:

Media mai mare decât mediana, media mai mare decât moda
 101. CS Selectați sinonimul distribuției cu asimetrie pe dreapta: pozitiva

102. CS Selectați sinonimul distribuției cu asimetrie pe stânga: negativa

103. CS Care este moda în distribuția (58, 65, 65, 74, 74, 74, 83, 105)? 74

104. CS Care este mediana în distribuția (58, 65, 65, 74, 74, 74, 83, 105)? 74

105. CS Într-o distribuție majoritatea valorilor sunt mai mari decât media. Forma
distribuției este: negativa

106. CS Într-o distribuție majoritatea valorilor sunt mai mici decât mediana. Forma
distribuției este: pozitiva

107. CS Într-o distribuție majoritatea valorilor sunt mai mici decât media. Forma
distribuției este: pozitiva

108. CM Selectați indicatorii variației:

Amplitudinea, dispersia, deviatie, abaterea medie pătratică ( standart), coeficientul de variație,

amplitudinea intercuantica

109. CS Ce denotă „Abaterea standard”?

Cum în medie se abat toate valorile individuale de la media lor

110. CS Ce denotă „Amplitudinea”?

Distanța dintre valoarea cea mai mică și cea mai mare a distributiei

111. CS Amplitudinea este un indicator a: Variației

112. CS Într-o distribuție normală, ce procent de observații se încadrează în intervalul ± 1

abatere standard de la medie? 68,26 procente

113. CS Într-o distribuție normală, ce procent de observații se încadrează în intervalul ± 2

abateri standard de la medie? 95,45 procente

114. CS Într-o distribuție normală, ce procent de observații se încadrează în intervalul ± 3

abateri standard de la medie? 99,73 procente

115. CS Selectați formula de calcul pentru „Coeficientul de variație”: S/X(media)*100 %

116. CS Selectați formula de calcul pentru „Abaterea standard”: S=radical din S*2

117. CS Variabilitatea valorilor pentru coeficientul de variație mai mic de 10% denotă:

Variatie mica

118. CS Variabilitatea valorilor pentru coeficientul de variație mai mare de 35% denotă:

Variatie mare

119. CS Variabilitatea valorilor pentru coeficientul de variație = 25% denotă:

 Variație medie

120. CS Variabilitatea valorilor pentru coeficientul de variație = 15% denotă:

Variație medie

121. CS Rădăcina pătrată din varianță reprezintă:

Abaterea standard

122. CS Precizați procentul valorilor dintr-o distribuție mai mic decât Q1: 25%

123. CS Precizați procentul valorilor dintr-o distribuție mai mare decât Q1: 75%
 124. CS Precizați procentul valorilor dintr-o distribuție mai mic decât Q3: 75%

125. CS Precizați procentul valorilor dintr-o distribuție mai mare decât Q3: 25%

126. CM Precizați tipurile de mărimi relative utilizate pentru sumarizarea datelor

categoriale:

Rata, proporția, raport

127. CM Selectați caracteristicile principale ale ratei:

Indicator dinamic, intensitate fenomenului in mediu, brută, standardizata, procente, promile,

procentimile

128. CM Selectați caracteristicile principale ale proporției:

Indicator static, Reflectă structura unei populații, reflecta ponderea părților față de întreg

129. CS Selectați caracteristicile principale ale raportului:

Cu caracter dinamic Raportul dintre 2 populații independente, numărătorul nu se conține în numitor

130. CS Selectați tipurile principale de „rate”:

Generale, speciale,
brute, standardizate

131. CS Precizați indicatorul care arată intensitatea unui fenomen:

Rata(intensiva)

132. CS Precizați indicatorul care arată structura unui fenomen:

Proporția

133. CS Selectați indicatorul care se numește intensiv: Rata

134. CS Selectați indicatorul care se numește extensiv: Proporția

135. CS Care dintre următorii indicatori este static? Proporția

136. CS Numărătorul NU este inclus în numitor pentru:Raport

137. CS Selectați formula de calcul a raportului: A pe b

138. CS Selectați formula de calcul a proporției: A pe a+b

139. CS Selectați formula de calcul a ratei: A pe a +b înmulți cu 10 la n

140. CS Selectați reprezentarea grafică folosită pentru proporție:

Diagrama de structura in cerc și în dreptunghi, diagrama intracolonara

141. CM Selectați reprezentările grafice folosite pentru rată:

In bară, coloane, liniară

142. CM Selectați reprezentările grafice folosite pentru raport:

In bară, coloane, liniară

143. CS „10 medici la 10.000 de locuitori” este un exemplu de: raport

144. CS „2 bărbați la o femeie” este un exemplu de: Raport

145. CS „53% de decese printre copiii cu vârsta mai mică de 5 ani din numărul total al
deceselor” este un exemplu de: Proporție

146. CS „10 decese la 1.000 de locuitori într-un an” este un exemplu de: Rată

147. CS „10 cazuri noi de cancer de stomac la 1.000 de locuitori în 2021” este un exemplu
de:

Rata incidentei specifice

 148. CS „20 de toate cazurile de cancer uterin la 1.000 de locuitori cu vârsta 40-44 de ani
în 2021” este un exemplu de: rata prevalentei specifice

149. CS „35% de decese prin boli cardiovasculare din numărul total de decese” este un
exemplu de: proportie

150. CS „15 decese prin cancer de stomac la 1.000 de locuitori în 2021” este un exemplu
de: rata prevalentei specifice

151. CS În regiunile A și B, ratele brute ale mortalității sunt aceleași, dar rata
standardizată a mortalității este mai mare în regiunea B. Unde mortalitatea este mai mică?
B

152. CS În regiunile A și B, ratele brute ale mortalității sunt aceleași, dar rata
standardizată a mortalității este mai mare în regiunea B. Unde mortalitatea este mai mare?
A

153. CS Câte etape include metoda directă de standardizare? 4 ETAPE

154. CS Selectați prima etapă a metodei directe de standardizare:

Calculul indicatorilor intensivi generali și speciali

155. CS Selectați etapa a doua a metodei directe de standardizare:

Selectarea populatiei standart /standardului special și general

156. CS Selectați e tapa a treia a metodei directe de standardizare:

Calculul valorilor așteptate / nr de evenimente asteptate

157. CS Selectați ultima etapă a metodei directe de standardizare:

Compararea indicatorilor intensivi și standardizate și concluziile

158. CS Care este populația standard pentru ratele de deces standardizate după vârstă în
două regiuni:

Populația din ambele regiuni / suma populatiilor a si b

159. CS Ce înseamnă incidența?

Numărul de cazuri noi de boală intro perioada de timp

160. CS Ce înseamnă prevalența?

Toate cazurile de boală și noi și preexistente intro perioada

161. CS Numărul populației dintr-o localitate este de 80.000 de locuitori, inclusiv 50.000
de bărbați. În 2021, au fost înregistrați 500 de născuți vii și 1.000 de decese, inclusiv 550 de
decese printre bărbați. Rata brută anuală a mortalității este:

1000/80000
 162. CS Numărul populației dintr-o localitate este de 80.000 de locuitori, inclusiv 50.000
de bărbați. În 2021, au fost înregistrați 500 de născuți vii și 1.000 de decese, inclusiv 550 de
decese printre bărbați. Rata brută anuală a natalității este:

500/80000

163. CS Numărul populației dintr-o localitate este de 80.000 de locuitori, inclusiv 50.000
de bărbați. În 2021, au fost înregistrați 500 de născuți vii și 1.000 de decese, inclusiv 550 de
decese printre bărbați. Rata anuală specifică de deces este:

550/50000

164. CS Numărul populației dintr-o localitate este de 80.000 de locuitori, inclusiv 50.000
de bărbați. În 2021, au fost înregistrate 200 de cazuri noi de boli, inclusiv 50 de cazuri noi de
cancer pulmonar. Printre bărbați, s-au înregistrat 40 de cazuri noi de cancer pulmonar. Rata
brută a incidenței este:

200/80000

165. CS Numărul populației dintr-o localitate este de 80.000 de locuitori, inclusiv 50.000
de bărbați. În 2021, au fost înregistrate 200 de cazuri noi de boli, inclusiv 50 de cazuri noi
de cancer pulmonar. Printre bărbați, s-au înregistrat 40 de cazuri noi de cancer pulmonar.
Rata incidenței specifică după cauză este:

50/80000
 166. CS Numărul populației dintr-o localitate este de 80.000 de locuitori, inclusiv 50.000
de bărbați. În 2021, au fost înregistrate 200 de cazuri noi de boli, inclusiv 50 de cazuri noi de
cancer pulmonar. Printre bărbați, s-au înregistrat 40 de cazuri noi de cancer pulmonar. Rata
incidenței specifică după cauză și sex este:

40/50000

167. CS Numărul populației dintr-o localitate este de 80.000 de locuitori, dintre care
30.000 de femei. În 2021, numărul tuturor cazurilor de boală a constituit 500, inclusiv 30 de
cazuri de cancer uterin. Numărul de cazuri noi de cancer uterin este de 15. Numărul de
medici este de 200. Asigurarea cu medici constituie:

200/80000

168. CS Numărul populației dintr-o localitate este de 80.000 de locuitori, dintre care
30.000 de femei. În 2021, numărul tuturor cazurilor de boală a constituit 500, inclusiv 30 de
cazuri de cancer uterin. Numărul de cazuri noi de cancer uterin este de 15. Numărul de
medici este de 200. Rata brută a prevalenței este:

500/80000

169. CS Numărul populației dintr-o localitate este de 80.000 de locuitori, dintre care
30.000 de femei. În 2021, numărul tuturor cazurilor de boală a constituit 500, inclusiv 30 de
cazuri de cancer uterin. Numărul de cazuri noi de cancer uterin este de 15. Numărul de
medici este de 200. Rata prevalenței specifică după cauză este:

30/30000

170. CS Numărul populației dintr-o localitate este de 80.000 de locuitori, dintre care
30.000 de femei. În 2021, numărul tuturor cazurilor de boală a constituit 500, inclusiv 30 de
cazuri de cancer uterin. Numărul de cazuri noi de cancer uterin este de 15. Numărul de
medici este de 200. Rata incidenței specifică după cauză este:

15/30000