Teste Biostatistica

Totalizarea 1
1. CS Precizați definiția variabilei:
Este o caracteristică măsurată (observată) a unei unități de observație.
2. CM Precizați tipurile principale de variabile (date):
a) Calitative
b) Cantitative
c) Brute
d) Standartizate
e) Specifice
3. CS Datele calitative se mai numesc:
Categoriale
4. CS Datele cantitative se mai numesc:
Numerice
5. CM Precizați subgrupurile de date categoriale:
a) Alternative (dihotomice, binare, binomiale).

b) Non-alternative
6. CM Precizați subgrupurile de date numerice:
a) Discrete
b) Continuie
c) Dihotomice
d) Alternative
e) Nealternative
7. CS Câte categorii are o variabilă dihotomică?
Două
Variabilile dihotomice, binare, binomiale sunt variabilele care au doar două categorii.
8. CS Ce tip de variabilă se numește dihotomică?
Calitativă / categoriale / alternative
9. CS Ce tip de variabilă se numește binară?
[ ] nealternativa
[x] alternative
[ ] ordinala
[ ] continua
[ ] discreta
10. CS Câte categorii are o variabilă binară?
Două
Variabilile dihotomice, binare, binomiale sunt variabilele care au doar două categorii.
11. CS Selectați tipul de date cu următoarele caracteristici: datele se încadrează în diferite

categorii; numerele sunt adesea folosite ca etichete pentru a reprezenta aceste categorii:
Calitative / categoriale
12. CS Selectați tipul de date cu următoarele caracteristici: datele sunt formate din
valorinumerice pentru care operațiile aritmetice au sens:
Cantitativă / numerică
13. CS Selectați tipul de date cu următoarele caracteristici: datele constau doar din
douăcategorii:
Alternative (calitative / categoriale , dihotomice, binare, binomiale)
14. CS Selectați tipul de date cu următoarele caracteristici: datele sunt formate din mai mult
dedouă categorii:
Non-alternative
15. CS Selectați tipul de date cu următoarele caracteristici: datele sunt formate din
numereîntregi; valori intermediare nu sunt posibile:
Discrete
16. CS Selectați tipul de date cu următoarele caracteristici: datele constau din valori care
includadesea zecimale sau fracții de numere:
Continue
17. CM Precizați tipurile de scale de măsurare folosite în biostatistică:
a) Nominală
b) Ordinală
c) De interval
d) De raport
18. CM Precizați tipurile de scale de măsurare folosite pentru datele categoriale:
a) Nominală
b) Ordinală
19. CM Precizați tipurile de scale de măsurare folosite pentru datele numerice:

a) De interval
b) De raport
20. CS Selectați scala de măsurare pentru datele cu următoarele caracteristici: datele

suntclasificate în diferite categorii care nu pot fi enumerate într-o ordine logică:
Nominală
21. CS Selectați scala de măsurare pentru datele cu următoarele caracteristici: datele sunt
clasificate în diferite categorii care pot fi ierarhizate una deasupra sau sub cealaltă,
dardistanța dintre categorii nu este egală:
Ordinală
22. CS Selectați scala de măsurare pentru datele cu următoarele caracteristici: datele constau
din valori care pot fi plasate în ordine logică, cu distanța egală între ele, dar raportul dintre
douăvalori nu are sens:
De interval
23. CS Selectați scala de măsurare pentru datele cu următoarele caracteristici: datele constau
dinvalori care pot fi plasate în ordine logică, cu distanța egală dintre ele, și raportul dintre
două valori are sens:
De raport
24. CS Zero absolut este caracteristic pentru următoarea scală de măsurare:
[x] de raport
[ ] rata
[ ] ordinala
[ ] nominala
[ ] de interval
25. CS Scala nominală se mai numește și:
Dihotomică / binară , calitativ / categorială

26. CS Scala ordinală se mai numește și:
Calitativă / categorială , de ordine
27. CM Ce scale de măsurare se numesc „numerice”?
a) De interval
b) De raport
c) Ordinala
d) Rata
e) Nominala
28. CM Selectați scalele de măsurare pentru care ORDONAREA are sens:
a) Ordinal
b) De interval
c) De raport
29. CM Selectați scalele de măsurare pentru care INTERVALUL are sens:
a) De interval
b) De raport
30. CS Selectați scala de măsurare pentru care ZERO ABSOLUT are sens:
Selectați scala de măsurare pentru care este caracteristic ZERO ABSOLUT:
[ ] de interval
[x] De raport
[ ] rata
[ ] nominala
[ ] ordinala
31. CM Precizați tipul de variabilă și scala de măsurare pentru setul de date „Grupa sanguină”:
a) Calitativ / categorială , non – alternativă

b) Nominală
32. CM Precizați tipul de variabilă și scala de măsurare pentru setul de date „Culoarea ochilor”:
a) Calitativ / categorială, non – alternativă

b) Nominală
33. CM Precizați tipul de variabilă și scala de măsurare pentru setul de date „Prezența
unorposibili factori de risc”:
a) Calitativ / categorială , alternativă
b) Nominală
34. CM Precizați tipul de variabilă și scala de măsurare pentru setul de date

„Înălțimeapacientului”:
a) Cantitativa
b) De raport
c) Discreta
d) Nealternativa
e) Continua
35. CM Precizați tipul de variabilă și scala de măsurare pentru setul de date „Numărul de
copiipe care îi are o femeie”:
a) Cantitativ / numerică, discret

b) De raport

„Tensiuneaarterială”:
a) Continuă
b) De raport
c) Ordinala
d) Alternativa
e) Discreta
37. CM Precizați tipul de variabilă și scala de măsurare pentru setul de date „Nivelul
deeducație: studii primare; studii gimnaziale; studii liceale; studii universitare”:
a) Calitativ / categorial, non-alternativ

b) Ordinală

„Temperaturapacientului măsurată în grade Celsius”:
a) Continuă
b) De interval
c) De raport
d) Nealternativa
e) Discreta
39. CM Precizați tipul de variabilă și scala de măsurare pentru setul de date „Stadiile
cancerului”cu categoriile “I”, “II”, “III”, “IV”:
a) Calitativ / categorial , non-alternativ
b) Ordinal
40. CM Precizați tipul de variabilă și scala de măsurare pentru setul de date „Scorul Apgar
alnou-născutului”:

b) Ordinală
41. CM Precizați tipul de variabilă și scala de măsurare pentru setul de date „Notele
tuturorstudenților în sesiunea de iarnă”:
a) Discret
b) Ordinală
c) Nealternativa
d) De raport
e) Alternativa
42. CM Precizați tipul de variabilă și scala de măsurare pentru setul de date „Nivelul
decolesterol printre adulții sănătoși”:
a) Cantitativ / numeric , continuă

b) De raport
43. CM Precizați tipul de variabilă și scala de măsurare pentru setul de date „Prezența
diareiiîntr-un grup de copii mici”:
a) Alternativa
b) Nominală
c) Ordinala
d) Discreta
e) Nealternativa
44. CM Precizați tipul de variabilă și scala de măsurare pentru setul de date „Vârsta de debut
acancerului mamar la femei”:
a) Continuă
b) De raport
c) De interval
d) Discreta
e) Alternativa
45. CM Precizați tipul de variabilă și scala de măsurare pentru setul de date „Starea
pacientuluila externare” cu categoriile „Satisfăcătoare”, „Bună”, „Foarte bună”:
a) Calitativă / categorială , non-alternativă

b) Ordinală
46. CM Precizați tipul de variabilă și scala de măsurare pentru setul de date „Numărul de
nașteriîntr-un an”:
a) Cantitativă / numerică , discretă

b) De raport
47. CM Precizați tipul de variabilă și scala de măsurare pentru setul de date „Mortalitatea
post-tratament cu categoriile „Viu după 5 ani” și „Decedat după 5 ani”:
a) Calitativ / categorial , alternativ

b) Nominală
48. CM Precizați tipul de variabilă și scala de măsurare pentru setul de date „Numărul
despitalizări anterioare ale unui pacient”:
a) De interval
b) discreta
c) De raport
d) Continua
e) dihotomica
49. CM Precizați tipul de variabilă și scala de măsurare pentru setul de date „Venitul
pacientului” cu categoriile „Mai mic decât media”, „Mediu”, „Mai mare decât media”:

b) Ordinală
50. CM Precizați tipul de variabilă și scala de măsurare pentru setul de date „Masa corporală
apacientului”:
a) Continuă
b) De raport
c) De interval
d) Discreta
e) nominala
51. CM Precizați tipul de variabilă și scala de măsurare pentru setul de date „Salariile a 125
demedici într-un spital”:
a) dihotomica
b) Continuă
c) De raport
d) Discreta
e) ordinala
52. CM Precizați tipul de variabilă și scala de măsurare pentru setul de date „Pulsul pacientului”:
a) Cantitativ / numerică , discretă
b) De raport
53. CM Precizați tipul de variabilă și scala de măsurare pentru setul de date „Tipul anemiei”:

b) Nominală
54. CM Precizați tipul de variabilă și scala de măsurare pentru setul de date „Sexul pacientului”:
a) Alternativa
b) Nominală
c) Nealternativa
d) Discreta
e) Ordinala
55. CM Datele calitative pot fi prezentate grafic prin:
a) Diagrama de structură în cerc

b) Diagrama cu coloane / bare
A B
56. CM Datele cantitative pot fi prezentate grafic prin:
a) Diagrama cu coloane
b) Histograma
c) Poligonul frecvențelor
d) Corelograma
e) Diagrama cu bare
A B
C D
57. CM Distribuția de frecvențe a datelor calitative poate fi prezentată grafic prin:
a) Diagrama cu coloane
b) Diagrama cu bare
c) Histograma
d) Diagrama liniara
e) Poligonul frecventelor
58. CM Distribuția de frecvențe a datelor cantitative poate fi prezentată grafic prin:
a) Diagrama liniară
b) Histograma
c) Poligonul frecvențelor
d) Corelograma
59. CS Selectați tipul de grafic care prezintă asocierea dintre două variabile numerice:
Corelograma
60. CS Selectați tipul de grafic care prezintă cinci indicatori sumativi (min., Q1, Q2, Q3, max.):
Box Plot
61. CS Histograma este folosită pentru reprezentarea grafică a:
Histograma se utilizeaza pentru reprezentarea grafică a:
[ ] ratei
[ ] proportiei
[ ] raportului
[x] distributiei de frecvente
[ ] cinci indicatori sumativi
62. CS Poligonul frecvențelor este folosit pentru reprezentarea grafică a:

[ ] proportiei
[ ] raportului
[ ] ratei
[x] distribuției de frecvențe
63. CS Pe axa Y a unei histograme se prezintă:
[ ] proportia
[x] frecventa
[ ] mijlocul intervalelor de grupare
[ ] intervalele de grupare
64. CS Pe axa X a unei histograme se prezintă:
Pe axa X sunt plasate intervalele de clasă
65. CS Pe axa Y a unui poligon al frecvențelor se prezintă:
pe axa Y, frecvențele.
66. CS Pe axa X a unui poligon al frecvențelor se prezintă:
Pe axa X sunt plasate intervalele de clasă
67. CS Distribuția simetrică se numește:

Normala
Într-o distribuție simetrică cu o singură valoare modală, toate cele trei măsuri ale
tendinței centrale au valori identice.
68. CM În funcție de locația cozii, distribuția unimodală asimetrică poate fi:
a) cu asimetrie pe stânga, negativă

b) cu asimetrie pe dreapta. Pozitivă
A B
69. CS Distribuția cu două valori modale se numește:
Bimodală
70. CS Distribuția fără valoare modală se numește:
Uniformă
71. CS Precizați tipul distribuției care are un număr relativ mare de valori mici și un număr
micde valori mari:
Asimetrie pozitivă / pe dreapta
72. CS Precizați tipul distribuției care are un număr relativ mare de valori mari și un număr
micde valori mici:
[x] cu asimetrie pe stânga

[ ] uniforma
[ ] bimodala
[ ] normala
[ ] cu asimetrie pe dreapta
73. CM Statistica descriptivă este prezentată prin următoarele măsuri:
a) Moda
– amplitudinea
b) Mediana
– varianta
c) Media
– abaterea standard
d) Raportul
– coeficientul de variatie
e) Rata
– amplitudinea intercuartilica
f) Proporția
74. CM Centrul unei distribuții de observații poate fi descris prin următoarele măsuri:
a) Moda
b) Mediana
c) Media
75. CS Selectați definiția medianei:
Mediana este num rul care împarte o distribu ie de frecven e ordonat în jum tate.
76. CS Selectați definiția modei:
Moda este valoarea observat care apare cu cea mai mare frecven .
77. CS Observația cu cea mai mare frecvență într-un set de date se numește:
Moda
78. CS Valoarea care împarte o distribuție în două părți egale se numește:
Mediana
79. CS Moda este o măsură a:
Tendinței centrale
80. CS Mediana este o măsură a:
Tendinței centrale
81. CS Media este o măsură a:
Tendinței centrale
82. CS Precizați condițiile de utilizare a mediei:
Media se folose te pentru date numerice i distribu ii simetrice.
83. SQ Precizați condițiile de utilizare a modei:
Moda se folose te pentru distribu ii bimodale.
84. CM Precizați condițiile de utilizare a medianei:
[x] date pe scala ordinala

[ ] distributie uniforma
[ ] distributie bimodala
ș
ș
ă

ț
ș
ț

ț
ț

ț
ă
ă

[x] date numerice distribuite asimetric

[ ] date numerice distribuite normal
85. CS Selectați măsura care reprezintă cel mai bine centrul unei distribuții asimetrice
avalorilor:
Mediana
Mediana se folose te pentru date ordinale sau pentru date numerice, în cazul unei
distribu ii asimetrice.
86. CS Selectați măsura care reprezintă cel mai bine centrul unei distribuții normale a valorilor:
Media
Media se folose te pentru date numerice i pentru distribu ii simetrice. (normale)
87. CS Selectați măsura care reprezintă cel mai bine centrul unei distribuții bimodale a valorilor:
[x] Moda
[ ] media
[ ] IQR
[ ] mediana
[ ] deviatia standart
88. CM Media poate fi calculată pentru date cu următoarele scale de măsurare:
a) De interval
b) De raport
89. CM Mediana poate fi calculată pentru date cu următoarele scale de măsurare:
a) Numerica ( de interval sau de raport )

b) Nominala
c) Proportie
d) Rata
e) Ordinala
90. CS Precizați percentila care marchează mediana:
50
Mediana este valoarea din distribu ie care marcheaz percentila a 50-a

Q2 : cuartila a doua sau mediana (marcheaz percentila a 50-a)
ș
ș

ă
ț

91. CS Precizați percentila care marchează Q1:
Care percentila care marchează Q1:
[x] a 25-a
[ ] a 20-a
[ ] a 50-a
[ ] a 75-a
[ ] a 10-a
92. CS Precizați percentila care marchează Q3:
Care percentila care marchează Q3:
[ ] a 25-a
[ ] a 20-a
[ ] a 50-a
[x] a 75-a
[ ] a 10-a
93. CM Selectați indicatorii sensibili la valorile extreme:
a) Media
b) Amplititudinea
94. CM Selectați indicatorii care NU sunt sensibili la valorile extreme:
a) Moda
b) Mediana
c) Amplitudinea intercuartilică (IQR)
95. CM Într-o distribuție media este mai mare decât moda. Distribuția este:
a) Asimetrie pozitivă
b) Cu asimetri pe dreapta
c) Cu asimetrie pe stanga
d) Normala
e) Cu asimetrie negativa
96. CM Într-o distribuție media este mai mică decât moda. Distribuția este:
a) Cu asimetrie negativă
b) Cu asimetrie pe stânga
c) Normala
d) Cu asimetrie pozitiva
e) Cu asimetrie pe dreapta
97. CM Într-o distribuție media este mai mică decât mediana. Distribuția este:
a) Asimetrie negativă
b) Cu asimetrie pe stânga
c) Cu asimetrie pozitiva
d) Normala
e) Cu asimetrie pe dreapta
98. CM Într-o distribuție media este mai mare decât mediana. Distribuția este:
a) Asimetrie pozitivă
b) Pe stânga dreapta
99. CM Care este locația relativă a indicatorilor tendinței centrale într-o distribuție cu
asimetriepe stânga:
_
< <
100.CM Care este locația relativă a indicatorilor tendinței centrale într-o distribuție cu
asimetrie pe dreapta:
[ ] mediana tinde sa fie mai mare ca moda

[ ] media, mediana si moda sunt aceleasi
[ ] media tinde sa fie mai mica ca moda
[x] mediana tinde sa fie mai mica decat moda
[x] media tinde sa fie mai mare decat moda
_
< < X
101. CS Selectați sinonimul distribuției cu asimetrie pe dreapta:
Pozitivă
102. CS Selectați sinonimul distribuției cu asimetrie pe stânga:
Negativă
103. CS Care este moda în distribuția (58, 65, 65, 74, 74, 74, 83, 105)?
74
104. CS Care este mediana în distribuția (58, 65, 65, 74, 74, 74, 83, 105)?
74
𝑋

𝑀
𝑑

𝑀
𝑜

𝑀
𝑜

105.CS Într-o distribuție majoritatea valorilor sunt mai mari decât media. Forma
distribuției este:
Negativă, pe stânga
106.CS Într-o distribuție majoritatea valorilor sunt mai mici decât mediana. Forma
distribuției este:
Nu există, falsă
107.CS Într-o distribuție majoritatea valorilor sunt mai mici decât media. Forma
distribuției este:
Asimetrie pozitivă, pe dreapta
108. CM Selectați indicatorii variației:
a) Amplitudinea
b) Variația
c) Abaterea standard
d) Coeficientul de variație
e) Amplitudinea intercuartilică
109. CS Ce denotă „Abaterea standard”?
Abaterea standard este abaterea medie dintre valorile individuale ale distribu iei i media
acestei distribu ii.
110. CS Ce denotă „Amplitudinea”?
Amplitudinea reprezint diferen a dintre valoarea cea mai mare i valoarea cea mai mic a
unei distribu ii.
111. CS Amplitudinea este un indicator a:
Variației / dispersiei
112.CS Într-o distribuție normală, ce procent de observații se încadrează în intervalul ± 1

abatere standard de la medie?
68 %
113.CS Într-o distribuție normală, ce procent de observații se încadrează în intervalul ± 2abateri

standard de la medie?
95 %
ș
ț
ș
ă

114.CS Într-o distribuție normală, ce procent de observații se încadrează în intervalul ± 3abateri

standard de la medie?
99.7%
115. CS Selectați formula de calcul pentru „Coeficientul de variație”:
CV – coeficientul de variație
S – abaterea standart
_
X – media
116. CS Selectați formula de calcul pentru „Abaterea standard”:
117. CS Variabilitatea valorilor pentru coeficientul de variație mai mic de 10% denotă:
O variație mică
118. CS Variabilitatea valorilor pentru coeficientul de variație mai mare de 35% denotă:
[ ] foarte mica
[ ] foarte mare
[ ] mica
[ ] media
[x] mare
119. CS Variabilitatea valorilor pentru coeficientul de variație = 25% denotă:
Variație medie
120. CS Variabilitatea valorilor pentru coeficientul de variație = 15% denotă:
Variație medie
121. CS Rădăcina pătrată din varianță reprezintă:

Abaterea standart
122. CS Precizați procentul valorilor dintr-o distribuție mai mic decât Q1:
25%
123. CS Precizați procentul valorilor dintr-o distribuție mai mare decât Q1:
75 %
124. CS Precizați procentul valorilor dintr-o distribuție mai mic decât Q3:
75 %
125. CS Precizați procentul valorilor dintr-o distribuție mai mare decât Q3:
25 %
126.CM Precizați tipurile de mărimi relative utilizate pentru sumarizarea datelor

categoriale:
a) Rată
b) Proporție
c) Raport
d) Coeficientul de variatie
e) Deviatia standart
127. CM Selectați caracteristicile principale ale ratei:
[x] indicator intensiv

[ ] masoara variabilitatea
[ ] arata structura fenomenului
[ ] indicator extensiv
[x] arata dinamica fenomenului
128. CM Selectați caracteristicile principale ale proporției:
[x] indicator extensiv

[ ] arata dinamica fenomenului
[x] arata structura fenomenului
[ ] indicator intensiv
[ ] masoara variabilitatea
129. CS Selectați caracteristicile principale ale raportului:
a) Raportul reprezint num rul de observa ii cu o anumit caracteristic „a”, împ r it la

num rul de observa ii f r aceast caracteristic , „b”.
b) Raportul este o expresie a rela iei dintre num r tor i numitor f r a lua în considerare
popula ia din care deriv num r torul i numitorul. Num r torul nu este neap rat o
submul ime a numitorului.
130. CS Selectați tipurile principale de „rate”:
a) Brută /crudă /globală

b) Specifică
c) Standardizată
131. CS Precizați indicatorul care arată intensitatea unui fenomen:
Rata
132. CS Precizați indicatorul care arată structura unui fenomen:
Proporția
133. CS Selectați indicatorul care se numește intensiv:
[x] Rata
[ ] media
[ ] deviatia standard
[ ] raportul
[ ] proportia
134. CS Selectați indicatorul care se numește extensiv:
Proporția
135. CS Care dintre următorii indicatori este static?

ă

ț
ț

ă
ț

ă
ă

ă
ț
ă

ș
ț

ă
ă
ă

ă
ă

ă
ă
ă
ț
Proporția
136. CS Numărătorul NU este inclus în numitor pentru:
[ ] proportie
[ ] moda
[ ] procent
[x] Raport
[ ] rata
137. CS Selectați formula de calcul a raportului:
138. CS Selectați formula de calcul a proporției:
139. CS Selectați formula de calcul a ratei:
140. CS Selectați reprezentarea grafică folosită pentru proporție:
Proportia poate fi reprezentata grafic prin:

[ ] histograma
[x] diagrama de structură în cerc
[ ] poligonul frecventelor
[ ] diagrama liniara
[ ] corelograma
141. CM Selectați reprezentările grafice folosite pentru rată:
a) diagrama lineară
b) diagrama cu bare
c) boxplot
d) Diagrama de structura in cerc
e) histograma
142. CM Selectați reprezentările grafice folosite pentru raport:
a) diagrama cu bare
b) boxplot
c) diagrama lineară
d) Diagrama de structura in cerc
e) Histograma
143. CS „10 medici la 10.000 de locuitori” este un exemplu de:
Raport
144. CS „2 bărbați la o femeie” este un exemplu de:
Raport
145.CS „53% de decese printre copiii cu vârsta mai mică de 5 ani din numărul total al
deceselor” este un exemplu de:
Proporție
146. CS „10 decese la 1.000 de locuitori într-un an” este un exemplu de:
Raport rata
147.CS „10 cazuri noi de cancer de stomac la 1.000 de locuitori în 2021” este un exemplude:
Raport rata
148.CS „20 de toate cazurile de cancer uterin la 1.000 de locuitori cu vârsta 40-44 de aniîn
2021” este un exemplu de:
Rată
149.CS „35% de decese prin boli cardiovasculare din numărul total de decese” este un
exemplu de:
[ ] deviatie standart
[ ] rata
[ ] raport
[x] Proporție
[ ] moda
150.CS „15 decese prin cancer de stomac la 1.000 de locuitori în 2021” este un exemplude:
Rată
151.CS În regiunile A și B, ratele brute ale mortalității sunt aceleași, dar rata standardizată
a mortalității este mai mare în regiunea B. Unde mortalitatea este mai mică?
În regiunea A
152.CS În regiunile A și B, ratele brute ale mortalității sunt aceleași, dar rata standardizată
a mortalității este mai mare în regiunea B. Unde mortalitatea este mai mare?
In regiunea B
153. CS Câte etape include metoda directă de standardizare?
4 etape
154. CS Selectați prima etapă a metodei directe de standardizare:
Calcularea ratelor specifice pentru fiecare grup
155. CS Selectați etapa a doua a metodie directe de sterilizare:
Selectarea populației standard
156. CS Selectați etapa a treia a metodei directe de standardizare:
Calcularea numărului așteptat de evenimente (decese) pentru fiecare grup.
157. CS Selectați ultima etapă a metodei directe de standardizare:
Calcularea ratelor de mortalitate standardizate.

158.CS Care este populația standard pentru ratele de deces standardizate după vârstă îndouă
regiuni: Persoane din A +
persoane din B
Populație standard poate fi:
a) una din populațiile care se compară
b) o combinație a populațiilor comparate
c) o altă populație
d) o populație teoretică.
159. CS Ce înseamnă incidența?
[ ] toate cazurile de nasteri

[ ] atat cazurile noi , cat si cele pre-existente
[x] doar cazurile noi de boala
[ ] doar cazurile pre-existente de boala
[ ] toate cazurile de deces
160. CS Ce înseamnă prevalența?
Prevalen a m soar frecven a tuturor cazurilor de boal (preexistente i noi) într-o

popula ie la un anumit moment sau pentru o anumit perioad de timp.
161.CS Numărul populației dintr-o localitate este de 80.000 de locuitori, inclusiv 50.000 de
bărbați. În 2021, au fost înregistrați 500 de născuți vii și 1.000 de decese, inclusiv 550 de
decese printre bărbați. Rata brută anuală a mortalității este:
a) 1.000 / 80.000 * 1.000

b) 550 / ( 50.000 + 500 ) * 1.000
c) 550 / (80.000 – 50.000) * 1.000
d) 550 / 80000 * 1000
e) 550 / 50000 * 1000
ț

ț
ă

ă
ă
ă

decese printre bărbați. Rata brută anuală a natalității este:
( 500 / 80000 ) * 1000
decese printre bărbați. Rata anuală specifică de deces este:
( 550 / 50000 ) * 1000
bărbați. În 2021, au fost înregistrate 200 de cazuri noi de boli, inclusiv 50 de cazuri noi de
cancer pulmonar. Printre bărbați, s-au înregistrat 40 de cazuri noi de cancer pulmonar.
Rata brută a incidenței este:
[ ] 50 / 50.000 * 1.000
[ ] 40 / 50.000 * 1.000
[x] 200 / 80.000 * 1.000
[ ] 50 / 80.000 * 1.000
[ ] 40 / ( 80.000 – 50.000)
CS Numărul populației dintr-o localitate este de 80.000 de locuitori, inclusiv 50.000 de

bărbați. În 2021, au fost înregistrate 200 de cazuri noi de boli, inclusiv 50 de cazuri noi
de cancer pulmonar. Printre bărbați, s-au înregistrat 40 de cazuri noi de cancer pulmonar.
Rataincidenței specifică după cauză este:
[ ] 50 / 50.000 * 1.000
[ ] 40 / 50.000 * 1.000
[ ] 200 / 80.000 * 1.000
[x] 50 / 80.000 * 1.000
[ ] 40 / ( 80.000 – 50.000)
bărbați. În 2021, au fost înregistrate 200 de cazuri noi de boli, inclusiv 50 de cazuri noi de
cancer pulmonar. Printre bărbați, s-au înregistrat 40 de cazuri noi de cancer pulmonar.
Rata incidenței specifică după cauză și sex este:
( 40 / 50000 ) * 1000
166. CS Numărul populației dintr-o localitate este de 80.000 de locuitori, dintre care
30.000 de femei. În 2021, numărul tuturor cazurilor de boală a constituit 500, inclusiv 30
decazuri de cancer uterin. Numărul de cazuri noi de cancer uterin este de 15. Numărul de
medici este de 200. Asigurarea cu medici constituie:
( 200 / 80000 ) * 1000
medici este de 200. Rata brută a prevalenței este:
( 500 / 80000 ) * 1000
medici este de 200. Rata prevalenței specifică după cauză este:
( 30 / 80000 ) * 1000 30/30000
medici este de 200. Rata incidenței specifică după cauză este:
15/30000
[ ] 200/80000*10000
[ ] 500/80000*1000
[ ] 15/30000*1000
[ ] 30/80000*1000
[x] 30/30000*1000
170.Selectati denumirile celor doua grafice prezentate in imagine:
[] histograma si diagrama liniara

[x] histograma si poligonul fracventelor
[] diagrama prin coloane si diagrama liniara
[] diagrama prin coloane si poligonul frecventelor
[] diagrama prin benzi si diagrama liniara
171.Selectati denumirea distributiei din imagine:
[ ] uniforma
[x] bimodala
[ ] normala
[ ] cu asimetrie pe dreapta
[ ] cu asimetrie pe stanga
172.Selectati afirmatiile corecte despre distributiile A si B prezentate in imagine
[x] variabilitatea valorilor este aceeasi in cele doua distributii

[ ] masurile tendintei centrale difera in cele doua distributii
[x] cele doua distributii dunt simetrice
[ ] Variabilitatea valorilor difera in cele doua distributii
[x] masurile tendintei centrale sunt aceleasi in cele doua distributii
173.Pentru boxplot prezentat in imagine cvartila intaia este egala cu
[ ] 105
[ ] 72
[ ] 80
[ ] 85
[ ] 98
174.Selectati denumirea distributiei din imagine
[ ] cu asimetri pe dreapta
[x] cu asimetrie pe stanga
[ ] cu asimetri pozitiva
[ ] normala
[x] cu asimetrie negativa
175. Selectati denumirea distributiei din imagine
[x] cu asimetri pe dreapta

[ ] cu asimetrie pe stanga
[x] cu asimetri pozitiva
[ ] normala
[ ] cu asimetrie negativa
176.Selectati populatia standart corespunzatoare pentru cazul prezentat in tabelul de mai jos
[] numarul total al deceselor in regiunile A si B dupa sex

[] numarul total al persoanelor in regiunile A si B dupa sex
[] numarul total deceselor in regiunea B
[] numarul total deceselor in regiunea A
[x] numarul total al persoanelor in regiunea A
Totalizarea 2
1. CM Ce indic coeficientul de corela ie?
[x] Direcția legăturii reciproce între două variabile
[ ] Variabilitatea valorilor celor două variabile
[ ] Centrul distribuției celor două variabile
[x] Intensitatea legăturii reciproce între două variabile
[ ] Proporția variabilității unei variabile care poate fi explicată prin variația altei variabile
2. CS Ce arat corelograma?
(legătura) relația reciprocă între două variabile numerice
3. CM Preciza i denumirea axei X într-o corelogram :
[x] Argument
[x] Factor
[x] independent
[x] explicativă
4. CM Preciza i denumirea axei Y într-o corelogram :
[x] efect
[ ] Spearman
[x] dependentă
[ ] independentă
[ ] explicativă
5. CM Direc ia corela iei dintre dou variabile poate fi:
[x] pozitică
[ ] asimetrică
[x] negativă
[ ] normală
[ ] puternică
6. CM Ce înseamn corela ie pozitiv între dou variabile? O corelație pozitivă între două
variabile înseamnă:
[ ] cu cât valorile lui Y sunt mai mari, cu atât valorile lui X sunt mai mici
[x] cu cât valorile lui X sunt mai mari, cu atât valorile lui Y sunt mai mari
[ ] cu cât valorile lui X sunt mai mari, cu atât valorile lui Y sunt mai mici
[x] cu cât valorile lui X sunt mai mici, cu atât valorile lui Y sunt mai mici
[ ] variabilele X și Y au doar valori pozitive
7. CM Ce înseamn corela ie negativ între dou variabile? O corelație negativă între
două variabile înseamnă:
[x] cu cât valorile lui Y sunt mai mari, cu atât valorile lui X sunt mai mici
[ ] cu cât valorile lui X sunt mai mari, cu atât valorile lui Y sunt mai mari
[x] cu cât valorile lui X sunt mai mari, cu atât valorile lui Y sunt mai mici
[ ] cu cât valorile lui X sunt mai mici, cu atât valorile lui Y sunt mai mici
[ ] variabilele X și Y au doar valori negative
8. CM Ce coeficien i de corela ie m soar rela ia liniar dintre dou variabile numerice?
Pearson
ț
ă

ț
ț

ă

ă
ă

ț
ț

ț
ț

ț
ă
ă
ă
ă
ț
ă

ț
ă

ă

ă
ă

ă

ă

Spearman
9. CS În cazul asocierii valorilor mici ale lui X cu valorile mici ale lui Y i valorilor mari
ale lui X cu valorile mari ale lui Y, corela ia este:
[x] pozitivă
[ ] puternică
[ ] continuă
[ ] negativă
[ ] discretă
10. CS În cazul asocierii valorilor mici ale lui X cu valorile mari ale lui Y i valorilor mari
ale lui X cu valorile mici ale lui Y, corela ia este:
negativă
11. CS Dac într-o corelogram , norul de puncte se întinde din col ul din stânga jos pân
în col ul din dreapta sus, corela ia este:
pozitivă
12. CS Dac într-o corelogram , norul de puncte se întinde din col ul din stânga sus pân
în col ul din dreapta jos, corela ia este:
negativă
13. CS Pentru afirma ia „cu cât este mai mare consumul de sare, cu atât este mai mare
tensiunea arterial ”, corela ia este:
[ ] puternică
[x] pozitivă
[ ] negativă
[ ] discretă
[ ] continuă
14. CS Pentru afirma ia „cu cât este mai mare consumul de igarete, cu atât este mai mic
durata medie de via ”, corela ia este:
[ ] puternică
[ ] pozitivă
[x] negativă
[ ] discretă
[ ] continuă
15. CS Preciza i condi iile de utilizare a coeficientului de corela ie Pearson:
[ ] două variabile numerice, distribuția normală numai pentru X
[x] două variabile numerice distribuția normală pentru X și Y
[ ] două variabile ordinale, distribuția normală pentru X și Y
[ ] două variabile numerice, distribuția asimetrică pentru X și Y
[ ] două variabile numerice, distribuția normală numai pentru X
16. CM Selecta i condi iile de utilizare a coeficientului de corela ie al rangurilor Spearman:
[x] două variabile numerice, distribuția normală pentru Y, asimetrică pentru X
[x] două variabile numerice distribuția normală pentru X, asimetrică pentru Y
[ ] două variabile numerice, distribuția normală pentru X și Y
[x] două variabile numerice, distribuția asimetrică pentru X și Y
ț
ț
ă
ă

ț

ț

ă
ț
ț
ț
ț
ț
ă
ă
ă
ț
ț
ț
ț

ț
ț

ț

ț
ț

ț
ț
ș
ș

ă
ă
ă

[ ] două variabile dihotomice.

17. CM Coeficientul de corela ie (al rangurilor) Spearman este utilizat pentru urm toarele
tipuri de date:
[x] două variabile ordinale
[x] o variabilă ordinală și una numerică
[ ] două variabile numerice, distribuția normală pentru X și Y
[x] două variabile numerice, distribuția asimetrică pentru X și/sau Y
[ ] două variabile dihotomice
18. CM Coeficientul de corela ie Pearson este utilizat pentru urm toarele tipuri de date:
[ ] două variabile numerice discrete, distribuție normală pentru X și asimetrică pentru Y
[ ] O variabilă ordinală și una dihotomică
[ ] două variabile dihotomice
[x] două variabile numerice continue, distribuție normală pentru X și Y
[x] două variabile numerice discrete, distribuție normală pentru X și Y
19. CS Valoarea coeficientului de corela ie variaz între:
[ ] -3 și 3
[ ] 0 și +1
[ ] -2 și +2
[x] -1 și +1
[ ] 0 și -1
20. CS În cazul a dou variabile care NU coreleaz între ele, r este egal cu:
r=0
21. CM În cazul unei corela ii perfecte, r este egal cu:
+1
22. CM Pentru r egal cu -0,6, corela ia este:
[x] medie
[ ] slabă
[ ] puternică direcă=pozitivă
indirectă=negativă
[ ] pozitivă
[x] negativă
23. CM Pentru r egal cu 0,45, corela ia este:
[x] medie
[ ] slabă
[ ] puternică
[x] pozitivă
[ ] negativă
Pozitivă
Medie
Negativă
slabă
ă
ț

ț
ț

ț
ț
ț
ț
ț

ă
ă

ă

ă

26. CS Semnul coeficientului de corela ie (+ sau -) arat :

direcția de deplasare / direcția legăturii de corelație
negativă
puternică
[ ] negativă
[ ] corelație medie
[ ] corelație slabă
[x] pozitivă
[x] corelație puternică
29. CS Coeficientul de determinare se determin prin: Coeficientul de determinare (r²) indica proportia din
dispersia totala a unei variabile (y) care poate fi
ridicarea la pătrat a coeficientului de corelație (r’2) explicata de dispersia valorilor celeilalte
30. CS Ce înseamn coeficientul de determinare? variabile (x) (%).
indica gradul de asociere (leg tura) liniar între 2 variabile
31. CS Un studiu efectuat pe un e antion de 250 de pacien i cu hipertensiune arterial a
constatat un coeficient de determinare între aportul zilnic de sare i tensiunea arterial
sistolic egal cu 45%. Acest fapt înseamn c :
[ ] 45% din variația tensiunii arteriale se explică prin media aportului de sare
[ ] amplitudinea dintre numărul de sare și tensiunea arterială este de 45%
[x] 45% din variația tensiunii arteriale se explică prin variația aportului de sare
[ ] coeficientul de corelație dintre numărul de sare și tensiunea arterială este 0,45
[ ] există corelație doar pentru 45% dintre pacienții cu hipertensiune arterială
32. CS Un studiu efectuat pe un e antion de 120 de pacien i a constatat un coeficient de
determinare între num rul de igarete fumate zilnic de c tre pacien i i nivelul
hipertensiunii egal cu 58%. Acest fapt înseamn c :
[ ] 58% din variația tensiunii arteriale se explică prin media numărului de țigarete
[ ] amplitudinea dintre numărul de țigarete și tensiunea arterială este de 58%
[x] 58% din variația tensiunii arteriale se explică prin variația numărului de țigarete fumate
[ ] coeficientul de corelație dintre numărul de țigarete și tensiunea arterială este 0,58
[ ] există corelație doar pentru 58% dintre pacienții cu hipertensiune arterială
33. CS Într-un studiu s-a constat c r între aportul de sare i tensiunea arterial este egal
cu 0,4. Coeficientul de determinare este egal cu:
(0.4)’2= 0.16. 16%
(0.5)’2=0.25. 25%
0.09
(0.3)’2=0,9. 9%
36. CS. Un set de date include 250 de femei cu vârsta de 15 ani i mai mult. Leg tur
reciproc dintre vârst i greutate este NELINEAR . Ambele variabile sunt distribuite
aproximativ normal. Selecta i decizia cea mai potrivit cu privire la alegerea

ă

ă

ă

ă
ă
ș
ă
ț
ș
ș
ț
ă
ă
ă
ț
ț
ț
ă

ă
 
ă
ă
 

ă

 
 
 
ă
ă
 
Ă

 
ă
ț
ț
ș
ș
ș

ă
ș
ș
ț
ș

ă
ă
ă
ă

ă

ă
ă

coeficientului de corela ie: Daca e NELINIARA nu merge nici unul

Niciunul! să nu utilizați nici coeficientul de corelație Pearson și nici Spearman
37. CS. Un set de date include 320 de nou-n scu i. Trebuie s se stabileasc leg tura
reciproc dintre scorul Apgar al nou-n scutului i nivelul de educa ie al mamei.
Selecta i decizia cea mai potrivit cu privire la alegerea coeficientului de corela ie:
să utilizați numai coeficientul de corelație Spearman
38. CS. Se analizeaz datele dintr-un e antion de 750 de pacien i. Trebuie s se stabileasc
leg tura reciproc dintre vârsta pacientului i nivelul tensiunii arteriale sistolice.
Leg tura reciproc este liniar . Datele pentru ambele variabile sunt cu asimetrie
negativ . Selecta i decizia cea mai potrivit cu privire la alegerea coeficientului de
corela ie:
să utilizați numai coeficientul de corelație Spearman
39. CS. Se analizeaz datele dintr-un e antion de 185 de persoane. Leg tura reciproc
dintre nivelul tensiunii arteriale i aportul zilnic de sare este liniar . Ambele variabile
sunt distribuite aproximativ normal. Selecta i decizia cea mai potrivit cu privire la
alegerea coeficientului de corela ie:
[ ] să creșteți numărul de unități în eșantion
[x] să utilizați numai coeficientul de corelație Pearson
[ ] să utilizați numai coeficientul de corelație Spearman
[ ] să nu utilizați nici coeficientul de corelație Pearson și nici Spearman
[ ] să utilizați fie coeficientul de corelație Pearson fie Spearman
40. CS. Se analizeaz datele dintr-un e antion de 250 de persoane cu obezitate. Trebuie s
se stabileasc leg tura reciproc dintre greutatea pacientului i activitatea fizic zilnic
a acestuia cu categoriile „sc zut”, „moderat”, „ridicat”. Datele pentru variabila
„greutate” sunt cu asimetrie negativ . Selecta i decizia cea mai potrivit cu privire la
alegerea coeficientului de corela ie:
[ ] să creșteți numărul de unități în eșantion
[ ] să utilizați numai coeficientul de corelație Pearson
[x] să utilizați numai coeficientul de corelație Spearman
[ ] să nu utilizați nici coeficientul de corelație Pearson și nici Spearman
[ ] să utilizați fie coeficientul de corelație Pearson fie Spearman
41. CS Preciza i defini ia e antionului:
[ ] numărul unităților de observație
[ ] o valoare sau valori derivate din datele eșantionului
[x] universul despre care cercetătorul dorește să tragă concluzii
[ ] o caracteristică măsurată a unei unități de observație
[ ] o parte extrasă dintr-o populație mai mare
42. CS Preciza i defini ia popula iei:
[ ] numărul unităților de observație
[ ] o valoare sau valori derivate din datele eșantionului
[x] universul despre care cercetătorul dorește să tragă concluzii
[ ] o caracteristică măsurată a unității de observație
[ ] o parte extrasă dintr-o populație mare
43. CM Ce simboluri sunt folosite pentru a indica parametrii statistici?
ă
ă
ț
ț
ă
ă
 
ț
ț
ă
ă
ă
ă
ț
ă
ă
ă
ț
ț
ș
ț
 
ă
ț
ă
ă
ț
ț
ă
ș

ș
ș
ș

ă
ă

ă

ă

ț
ț
ș
ț
ș

ă
ț

ș

ă
ț
ă

ă
ă
ă
ă

ă
ă
ț
ă
 
ă
ă
ă
[x] sigma la pătrat este simbolul variației în populație
[ ] sigma este simbolul deviației standard în eșantion
[ ] litere romane
[x] litere grecești
[ ] S este simbolul abaterii standard în populație
44. CM Ce simboluri sunt folosite pentru a indica indicatorii statistici?
[ ] sigma la pătrat este simbolul abaterii standard în eșantion
[ ] sigma este simbolul deviației standard în populație
[x] litere romane
[ ] litere grecești
[x] S este simbolul abaterii standard în eșantion
45. CS Selecta i defini ia probabilit ii:
șansele de apariție a unor evenimente aleator într-o mulțime de evenimente
Raportul dintre numărul cazurilor favorabile producerii evenimentului (m) și numărul total al
cazurilor posibile (n)
46. CS O minge de baschet a fost aruncat de 100 de ori i a nimerit în co în 40% din
arunc ri. Probabilitatea ajungerii mingii în co se calculeaz ca:
40/100
47. CS Selecta i ecua ia pentru determinarea probabilit ii ca un eveniment s NU se
produc :
q=1-p. 100-p. Q este egal cu 1-p
48. CS În 2021, 1200 de pacien i au fost supu i interven iilor chirurgicale în spitalul A. 100
dintre ei au avut complica ii postoperatorii. Nimeni nu a decedat. Probabilitatea
apari iei complica iilor post-operatorii este:
100/1200
49. CS Selecta i ecua ia determin rii erorii standard: Selectați formula de calcul a erorii
standard:
[ ] raportul dintre deviația standard și medie
[x] raportul dintre deviația standard și rădăcina pătrată din n
[ ] raportul dintre eroarea standard și medie
[ ] raportul dintre eroarea standard și rădăcina pătrată din n
[ ] raportul dintre rădăcina pătrată din n și deviația standard
50. CS Ce arat eroarea standard?
diferența dintre eșantion și populația țintă, media abaterilor dintre mediile eșantionului și
media populației sau
diferen a dintre media popula iei i mediile e antioanelor individuale
51. CM Selecta i num r torul i numitorul pentru calculul erorii standard:
[x] rădăcina pătrată din n
[ ] suma pătratelor
[ ] media
[ ] rădăcina pătrată din n minus 1
[x] deviația standard
ț
ă

ț
ă

ț
ț
ț
ă
ț

ț
ț
ț
ă
ț

ă

ț
ț
ș
ț
ă
ș
ă
 

ț
 

ă
ș

ș

ș

ț
ă
ș
ț

ă
 

ș

ă
52. CS Într-un e antion de 100 de pacien i, frecven a medie a pulsului este de 70 de b t i pe
minut, iar abaterea standard este de 5 b t i pe minut. Selecta i ecua ia erorii standard:
[ ] 70/rădăcina pătrată din 100
[x] 5/rădăcina pătrată din 100
[ ] 5/70
[ ] rădăcina pătrată din 100/5
[ ] rădăcina pătrată din 100/70
53. CS Într-un e antion de 100 de pacien i cu cancer pulmonar, num rul mediu de igarete
pe care un pacient le fumeaz pe zi este de 15, iar abaterea standard este de 2. Selecta i
ecua ia erorii standard:
2/ rădăcina pătrată din 100
54. CM Ce înseamn Legea numerelor mari?
[x] cu cât volumul eșantionului este mai mare, cu atât media eșantionului este mai apropiată de
media populație
[ ] cu cât volumul eșantionului este mai mare, cu atât media eșantionului este mai departe de media
populației
[x] cu cât volumul eșantionului este mai mare, cu atât eroarea standard este mai mică
[ ] cu cât volumul eșantionului este mai mare, cu atât eroarea standard este mai mare
[ ] cu cât volumul eșantionului este mai mic, cu atât media eșantionului este mai apropiată de
media populație
55. CM Selecta i tipurile ipotezei statistice:
[x] nulă
[x] alternativă cu o coadă
[ ] semi-direcțională
[x] alternativă cu două cozi
[ ] non-nulă
56. CM Selecta i tipurile (principale ale) ipotezei alternative:
[x] direcțională
[ ] non-nulă
[x] non-direcțională
[ ] nulă
57. CS Ipoteza direc ional se mai nume te:
[ ] cu două cozi
[x] cu o coadă
[ ] nulă
[ ] non-nulă
58. CS Ipoteza non-direc ional se mai nume te:
[x] cu două cozi
[ ] cu o coadă
ț

ț
ț

ș
ș

ă
ț

ț
ă
 

ă

ă

ș
ț
ț
ă

ș
ă

ț

ț
ă
ț
ț

ă
ă
ț

[ ] nulă
[ ] non-nulă
59. CS Selecta i defini ia ipotezei direc ionale: CM. Care din următoarele este definiția
ipotezei direcționale:
[ ] ea se mai numește ipoteză cu două cozi
[ ] ea afirmă că nu există diferență între două medii
[ ] ea afirmă că există o diferență între două medii fără a spune care valoare este mai mare
[x] ea afirmă că există o diferență între două medii, spunând care valoare este mai mare
[x] ea se mai numește ipoteză cu o coadă
60. CS Selecta i defini ia ipotezei nule:
ipoteza care afirmă lipsa diferenței
61. CS Selecta i defini ia ipotezei non-direc ionale:
ipoteza care spune că există diferențe, dar nu indică direcția
62. CM Selecta i tipurile de erori, care pot ap rea la testarea ipotezelor: Selectați tipurile
de erori de testare a ipotezeor statistice:
[x] eroare de tip II sau beta
[ ] eroare de tip II sau alfa
[ ] eroare de tip I sau beta
[ ] eroare de tip I sau gama
[x] eroare de tip I sau alfa
63. CM Ce înseamn eroarea de tip I i ce liter denot probabilitatea ( apari iei acestui tip
de eroare? ) de a o face:
[x] ea acceptă ipoteza alternativă falsă
[x] ea respinge ipoteza nulă adevărată
[ ] beta
[ ] ea respinge ipoteza alternativă adevărată
[x] alfa
64. CM Ce înseamn eroarea de tip II i ce liter denot probabilitatea (apari iei acestui
tip de eroare? ) de a o face:
[x] ea respinge ipoteza alternativă adevărată
[x] ea acceptă ipoteza nulă falsă
[x] beta
[ ] ea respinge ipoteza nulă adevărată
[ ] alfa
65. CS Preciza i denumirea probabilit ii apari iei erorii de tip I, stabilit înainte de
calcularea testului statistic: Probabilitatea de a comite eroarea de tip I, găsită înainte de
calcularea testului statistic se numește:
[ ] puterea studiului
[ ] valoarea p
[x] nivel de semnificație. (Alfa)
[ ] interval de încredere
[ ] nivel de încredere
ț
ț
ț
ț
ț

ă
ă
ț
ț
ț

ș
ă
ș
ț
 
ț

ț

ă

ă
ț
ă
 

ă
ă

ă
ț
ț

66. CS Preciza i denumirea probabilit ii apari iei erorii de tip I, care se g se te dup
calcularea testului statistic: Probabilitatea de a comite eroarea de tip I, găsită după
calcularea testului statistic se numește:
[ ] puterea studiului
[x] valoarea p
[ ] nivel de semnificație
[ ] interval de încredere
[ ] nivel de încredere
67. CS Ce tip de eroare apare atunci, când se respinge ipoteza nul ADEV RAT ?
tip 1, alfa
68. CS Ce tip de eroare apare atunci, când se accept ipoteza nul FALS ?
tip 2, beta
69. CS Ce tip de eroare apare atunci, când se accept ipoteza alternativ FALS ?
tip 1, alfa
70. CS Ce tip de eroare apare atunci, când se respinge ipoteza alternativ ADEV RAT ?
tip 2, Beta
71. CS Dac valoarea observat a lui t este mai mare decât valoarea critic a lui t, ipoteza
nul se:
respinge
72. CS Dac valoarea observat a lui t este mai mic decât valoarea critic a lui t, (ipoteza
nul se: ) atunci:
[ ] se respinge ipoteza nulă și se acceptă ipoteza alternativă
[ ] se acceptă atât ipoteza nulă, cât si cea alternativă
[ ] se respinge atât ipoteza nulă, cât si cea alternativă
[ ] se acceptă numai ipoteza non-nulă
[x] se acceptă ipoteza nulă și se respinge ipoteza alternativă
73. CM Selecta i defini ia nivelului de semnifica ie (α):
[x] se stabilește la nivelul de 0,05 sau mai mic
[x] se stabilește înaintea calculării testului statistic
[ ] se stabilește la nivelul 0,05 sau mai mare
[x] este probabilitatea de a comite eroarea de tip I
[ ] este probabilitatea de a comite eroarea de tip II
74. CM Selecta i defini ia valorii p: Definiți valoarea lui p:
[x] dacă valoarea lui p este mai mică decât nivelul a, ipoteza nulă se respinge
[ ] dacă valoarea lui p este mai mare decât nivelul a, ipoteza nulă se respinge
[ ] este probabilitatea de a comite eroarea de tip lI
[x] se găsește după calcularea testului statistic
[x] este probabilitatea de a comite eroarea de tip I
75. CS Selecta i defini ia nivelului de încredere:CM. Nivelul de încredere se definește ca:
[ ] probabilitatea de a respinge ipoteza nulă falsă
[x] probabilitatea de a accepta ipoteza nulă adevărată
[ ] intervalul care conține media populației cu un anumit grad de încredere
ă
ă
ă
ă
 

ț
ț
ț
ț

ț
ț
ț

ă
ă
ă
ț

ț

ț

ă

ă
ă

ă
ă
ă
ă
Ă
ă
ă
Ă
ă

ș
Ă
Ă
Ă
 
 
ă
Ă

 
[x] 1 minus alfa
[ ] 1 minus beta
76. CS Selecta i defini ia puterii statistice a studiului:CM Puterea statistică a studiului se
definește ca:
[ ] probabilitatea de a accepta ipoteza nulă atunci când ea este adevărată
[ ] 1 minus alfa
[ ] un inteval care conține media populației cu un anumit nivel de încredere
[x] 1 minus beta
[x] probabilitatea de a respinge ipoteza nulă atunci când ea este falsă
77. CS Ce tip de ipotez indic urm toarea afirma ie: „Media frecven ei cardiace în repaus
a unui e antion nu va fi diferit de media frecven ei cardiace în repaus a unei
popula ii”?
nulă
78. CS Ce tip de ipotez indic urm toarea afirma ie: „În l imea medie a b ie ilor i a
fetelor dintr- o popula ie nu va fi diferit ”?
[ ] direcțională
[ ] non-direcțională
[ ] non-nulă
[x] nulă
79. CS Ce tip de ipotez indic urm toarea afirma ie: „Nivelul mediu al hemoglobinei în
popula ia masculin nu va fi diferit de nivelul mediu al hemoglobinei în popula ia
feminin ”?
nulă
80. CS Ce tip de ipotez indic urm toarea afirma ie: „Într-o popula ie, în l imea medie a
b ie ilor va fi mai mare decât în l imea medie a fetelor”?
[ ] nulă
[x] direcțională
[ ] non-direcțională
[ ] non-nulă
81. CM Ce înseamn intervalul de încredere?
[x] intervalul de încredere are limită inferioară și limită superioară
[ ] probabilitatea de a accepta ipoteza nulă adevărată
[ ] probabilitatea de a respinge ipoteza nulă falsă
[ ] un interval care conține media eșantionului cu un anumit grad de încredere
[x] un interval care conține media populației cu un anumit grad de încredere
82. CS Cum se numesc capetele/extremit ile intervalului de încredere?
limite granițe (inf /sup)
83. CS Probabilitatea de a g si media popula iei în intervalul plus/minus dou erori
standard ale mediei e antionului este egal cu:
95
ă

ț

ț
ț
ă

ș
ț
 
 

ă
ț
ă
ă
ă
ă
ă

ș
ț
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ț
ă
ț
ă
ț
ă

ț
ț
ț
ț
 
ț

ă
ț

ț
ț
 

ă
ă

ț
ă

ț
ț
ș
84. CS Probabilitatea de a g si media popula iei în intervalul plus/minus trei erori
standard ale mediei e antionului este egal cu:
99,7
85. CS Frecven a cardiac medie într-un e antion de 200 de medicini ti este de 70 de b t i
pe minut. Selecta i limitele intervalului de încredere de 95%, dac eroarea standard
este 10:
70 ± 20 intre 50 si 90
86. CM Selecta i tipurile principale de teste statistice:
parametrice
neparametrice
87. CS Preciza i tipurile de date, pentru care se folosesc teste parametrice:
[ ] ordinale
[ ] nominale
[x] numerice
[ ] categoriale
[ ] rate
88. CM Preciza i tipurile de date, pentru care se folosesc teste neparametrice: Pentru ce tip
de date se folosesc testele neparametrice:
[x] ordinale
[x] nominale
[ ] continue
[ ] discrete
[ ] rate
89. CM Pentru a respinge ipoteza nul , valoarea p trebuie s aib următoarele valori:
[x] p<0.001
[ ] p>0.5
[ ] p=0.01
[x] p<0.01
[ ] p>0.05
90. CM Pentru a respinge ipoteza nul , nivelul de semnifica ie (α) se stabile te la
urm toarele niveluri:
[x] 0.01
[x] 0.05
[ ] 1.0
[x] 0.01
[ ] 0.5
91. CS Selecta i ecua ia pentru a defini gradele de libertate pentru dou e antioane, dac
num rul de observa ii este mai mic de 120:
[ ] (n+n)-1
[ ] n-2
[x] (n+n)-2
[ ] n-1
[ ] (n+n)-3
ă
ă

ț

ț
ț

ț

ț

ț
ț
ț
ș
ă

ă
ă
ă
ș

ț
ă

 
 
ă
ț
ă
ă
ș
ă
ș

ș

ă
ă
ă
92. CM.Ce tip de eroare se comite la respingerea ipotezei alternative ADEVĂRATE:
[x] eroarea de tip II
[ ] eroarea alfa
[x] eroarea beta
[ ] eroarea de tip I
[ ] 1-alfa
93. CM. Ce înseamnă simbolul (sigma pătrat) prezentat în
imagine:
[ ] indicator statistic
[ ] variația eșantionului
[ ] deviația standard a populației
[x] parametru statistic
[x] variația populației
94. CM. Ce tip de eroare se comite la respingerea ipotezei nule ADEVĂRATE:
[ ] eroarea de tip II
[x] eroarea alfa
[ ] eroarea beta
[x] eroarea de tip I
[ ] 1-alfa
95. CM.Ce tip de eroare se comite la acceptarea ipotezei alternative FALSE:
[x] eroare alfa
[ ] eroare de tip II
[ ] eroare beta
[x] eroare de tip I
[ ] 1-alfa
96. CS. Selectați direcția legăturii reciproce pentru corelograma din imagine:
[ ] normală
[ ] negativă
[x] pozitivă
[ ] cu asimetrie negativă
[ ] cu asimetrie pozitivă
97. CS. Găsiți gradele de liberate pentru doua eșantioane de aceeași mărime (n1=10 și
n2=10):
[ ] 20
[ ] 2,086
[x] 18
[ ] 1,812
[ ] 19
98. CS Gasiți valoarea critică a lui t pentru nivelul de

semnificație = 0,01 si un eșantion (n=15). Ipoteza
alternativă este non-direcțională:
[ ] 2.624
[ ] 2.921
[ ] 2.947
[ ] 2.602
[x] 2.977
99. CM.Selectați direcția legăturii reciproce și

variabila dependentă pentru corelograma din
imagine:
[x] tensiune arterială sistolică, mmHg
[ ] vârsta, ani
[ ] negativă
[x] pozitivă
[ ] normală
100. CM. Selectați caracteristicile corelației pentru corelograma din imagine, r este egal cu
1,0;
[ ] negativă
[x] r pătrat este egal 100%
[ ] lipsa legăturii reciproce
[x] legătură foarte puternică(perfectă)
[ ] normală
Totalizarea 3
101. CS Selecta i defini ia „Cercet rii”:
activitate structurată ce utilizează metode științifice corespunzătoare cu scopul rezolvării unei
probleme și crearea de noi cunoștințe(general aplicabile).
102. CS Selecta i prima etap a procesului de cercetare:
Formularea problemei de cercetare (identificarea și definirea problemei de cercetare)
103. CM Preciza i tipurile de cercetare din punct de vedere al aplicabilit ii:
Fundamentale
Aplicate (cantitative, calitative)
104. СM Selecta i principalele tipuri de e antionare:
Probabilistică(nedirijată)
Non-probabilistică( dirijată)
105. CS În cazul e antion rii non-probabilistice, probabilitatea ca o unitate s fie selectat
într-un e antion este:
sunt necunoscute sau, pentru unii membri ai populaiei,
Egal Zero (necunoscut) =0 sunt egale cu zero (doar studii descriptive).
106. CS În cazul e antion rii probabilistice, probabilitatea ca o unitate s fie selectat într-
un e antion este:
Mai mare ca zero (cunoscută). >0
107. CM Selecta i principalele tipuri de e antionare probabilistic :
Aleatorie simplă/randomizată;
Stratificată;
Sistematică (mecanică);
În cuiburi
Multistadială
108. CM Selecta i principalele tipuri de e antionare non-probabilistic :
De comoditate
Conveniență
De cotă
109. CS Defini i tipul de e antionare: fiecare subiect din popula ie are aceea i ans de a fi
selectat într-un e antion:
Probabilistică(nedirijată)
Aleatorie simplă/randomizată
110. CS Defini i tipul de e antionare: popula ia este împ r it în grupuri care se exclud
reciproc i sunt extrase e antioane aleatorii din fiecare grup:
Probabilistică
Stratificată
111. CS Defini i tipul de e antionare: popula ia cel mai u or accesibil este selectat pentru
participare la studiu :
Non probabilistică (dirijată)
ș

ș
ș

ț
ț
ț

ț
ț

ț
ț
ț

ț

ș
ș

ș

ț
ă
ă
ș
ș
ș

ă
ș

ă

ș
ș
ș
ț
ț

ă

ș
ț

ă
ț
ă

ă
ă

ă
ă
ț
ș
ă

ș
ă
ă
ă

ă
Comoditate, conveniență
112. CS Defini i tipul de e antionare: fiecare al cincilea pacient internat în spital este
selectat într- un e antion:
Probabilistic
Sistematică (mecanică)
113. CS Ce tip de eroare poate afecta grav rezultatele unui studiu:
Eroare sistematică
114. CM Studiile serie de cazuri se clasific ca:
[x] descriptive
[ ] experimentale
[ ] sociale
[ ] analitice
[x] observaționale
115. CM Studiile transversale se clasific ca:
[x] descriptive
[ ] experimentale
[ ] sociale
[ ] analitice
[x] observaționale
116. CM Studiile caz-control se clasific ca:
[ ] descriptive
[ ] experimentale
[ ] sociale
[x] analitice
[x] observaționale
117. CM Studiile de cohort se clasific ca:
[ ] descriptive
[ ] experimentale
[ ] sociale
[x] analitice
[x] observaționale
118. CM Studiul clinic se clasific ca:
[ ] descriptive
[x] experimentale
[ ] sociale
[x] analitice
[ ] observaționale
119. CM Preciza i tipurile de studii observa ionale:

prospective (de cohortă)
ț

ț

ș

 
ș

ă

ă

ă
ă
ă
ă

ț

retrospective (caz-control)
Transversal (prevalență)
Serie de cazuri
120. CM Preciza i tipurile de studii descriptive:
transversal
serie de cazuri
ecologice
121. Selectați tipurile de studii longitudinale:
[x] de cohortă
[ ] transversal
+clinice
[ ] serie de cazuri
[x] caz-control
[ ] metaanaliză
122. CM Preciza i tipurile de studii analitice:
[x] de cohortă
[ ] transversal
[ ] serie de cazuri
[x] caz-control
[x] studiu clinic
123. CS Ce tip de studiu este cel mai potrivit pentru o întrebare de terapie?
[ ] de cohortă
[x] studiu clinic
[ ] transversal
[ ] serie de cazuri
[ ] caz-control
124. CS Ce tip de studiu este cel mai potrivit pentru o întrebare de diagnostic/screening?
[ ] de cohortă
[ ] studiu clinic controlat
[x] transversal
[ ] serie de cazuri
[ ] caz-control
125. CS Ce tip de studiu este cel mai potrivit pentru o întrebare de pronostic?
[x] de cohortă
[ ] transversal
[ ] serie de cazuri
[ ] caz-control
126. CM Precizați tipurile de studii care (Ce tipuri de studii) sunt cele mai potrivite pentru a
r spunde la o întrebare de apari ie?
[ ] studiu clinic cu control
[x] de cohortă
ă

ț
ț

ț

[ ] serie de cazuri
[x] transversal
[ ] caz-control
127. CM Ce tip de studiu este cel mai potrivit pentru o întrebare de cauzalitate?
[x] studiu clinic cu control
[x] de cohortă
[ ] serie de cazuri
[ ] transversal
[x] caz-control
128. CM Ce tipuri de întreb ri de cercetare se rezolv în cadrul unui studiu clinic: Precizați
tipurile întrebărilor de cercetare soluționate în cadrul unui studiu clinic:
[x] de terapie
[x] de cauzalitate
[ ] de diagnostic/screening
[ ] de prognostic
[ ] de apariție
129. CM Ce tipuri de întreb ri de cercetare se rezolv în cadrul unui studiu transversal:
ce se întâmplă chiar acum?
Cine/unde/când
De diagnostic/screening aparitie
130. CM Ce tip de întrebare de cercetare se rezolv în cadrul unui studiu de cohort :
ce se va întâmpla? pronostic, aparitie, cauzalitate
131. CS Ce tip de întrebare de cercetare se rezolv în cadrul unui studiu caz-control: La ce
întrebare este proiectat să răspundă studiul caz-control:
[ ] ce se întâmplă chiar acum? de cauzalitate
[ ] ce se va întâmpla?
[x] ce s-a întâmplat?
[ ] cum s-ar putea întâmpla?
[ ] se va întâmpla acest lucru din nou?
132. CS Ce înseamn „inciden ”?
Indicator ce m soar frecven a cazurilor noi de boal într-o popula ie într-o perioad dat de timp.
32. CS În cadrul c rui tip de studiu poate fi estimat „inciden a” unei boli?
Cohortă
33. CS Ce înseamn „prevalen ”?
Indicator care m soar frecven a tuturor cazurilor de o anumit boal (atât cele pre-existente, cât i
cele noi) într-o popula ie la un moment (prevalen a de moment) dat sau într-o perioad de timp
34. CS În cadrul c rui tip de studiu poate fi estimat „prevalen a” unei boli?
[ ] de cohortă
ă

 
ă

ă
ă
ă

ă
ă

ă
ț

ă
ă

ț

ă
ț
ț

ă
ț

ă
ă
ț
ă
ă
ă
ă
ă

ă
ț
ț
ț
ă

ă
ă
ă

ă

ș

[x] transversal
[ ] serie de cazuri
[ ] caz-control
35. CS Precizați tipul de studiu observa ional, care este cel mai bun (adic cel mai eficient
i logic) pentru urm torul scenariu: Identificarea cauzelor unei boli rare:
[ ] de cohortă
[ ] studiu clinic
[ ] transversal
[ ] serie de cazuri
[x] caz-control
36. CS Specifica i tipul de studiu observa ional, care este cel mai bun (adic cel mai eficient
i logic) pentru urm torul scenariu: Identificarea efectelor unei expuneri rare:
[x] de cohortă
[ ] studiu clinic
[ ] transversal
[ ] serie de cazuri
[ ] caz-control
37. CS Preciza i tipul de studiu descris în urm torul scenariu? - Un studiu care compar
prevalen a durerilor de spate în rândul actualilor membri ai sindicatului instalatorilor
i instalatorilor de evi cu cea a actualilor membri ai sindicatului brutarilor i
cofetarilor.
[ ] de cohortă
[ ] studiu clinic
[x] transversal
[ ] serie de cazuri
[ ] caz-control
38. СS Preciza i tipul de studiu descris în urm torul scenariu? - Un studiu care evalueaz
dou metode de tratament al cancerului de sân. Femeile cu cancer de sân în stadiul 1
sunt randomizate s fie supuse fie tumorectomiei singure, fie lumpectomiei cu radia ii
ale glandei mamare. Femeile sunt urm rite timp de 5 ani pentru a determina dac
exist diferen e în ceea ce prive te recuren a cancerului de sân i supravie uirea dup
interven ii.
[ ] de cohortă
[x] studiu clinic
[ ] transversal
[ ] serie de cazuri
[ ] caz-control
39. CM Selecta i caracteristicile studiului experimental:
[x] studiază prevenirea și tratamentul bolilor, un cercetător manipulează activ care grupuri primesc
agentul studiat
[ ] examinează efectele multiple asupra sănătății ale unei expuneri, subiecții sunt definiți în funcție
de nivelurile lor de expunere și urmăriți pentru apariția bolii
ș
ș
ș
ă
ă
ț
ț
ț
ț

ț

ț
ț

ț
ă
ă
ă
ș
ț
ț
ă
ț
ă
ă

ș
ă
ă
ț

ș

ă
ț
ă
ă
ă
[ ] studiază cauzele, prevenirea și tratamentul bolilor. Un cercetător observă pasiv cum natura își
urmează cursul
[x] el implică o intervenție- o manevră controlată de investigator, cum ar fi un medicament, o
procedura sau un tratament
[ ] examinează expunerile multiple în legatură cu o boala; subiecții sunt definiți ca două grupuri
potrivite și se compară istoricul expunerii lor
40. CM Selecta i caracteristicile studiului de cohort :
[x] studiază cauzele, prevenirea și tratamentul bolilor. Un cercetător observă pasiv cum natura își
urmează cursul
[ ] examinează relația dintre expunere și prevalența bolii într-o populație definită la un anumit
moment de timp
[ ] studiază prevenirea și tratamentul bolilor; un cercetător manipulează activ care grupuri primesc
agentul studiat
[x] examinează efectele multiple asupra sănătății ale unei expuneri, subiecții sunt definiți în funcție
41. CS Selecta i caracteristicile studiului caz-control:
urmează cursul
[ ] examinează relația dintre expunere și prevalența bolii într-o populație definită la un anumit
moment de timp
[x] examinează expunerile multiple în legatură cu o boala; subiecții sunt definiți ca două grupuri
agentul studiat
42. CS Selecta i caracteristicile studiului transversal:
urmează cursul
[x] examinează relația dintre expunere și prevalența bolii într-o populație definită la un anumit
moment de timp
agentul studiat
43. CM Ce tipuri de studii pot testa ipoteza rela iei expunere-efect: Selectați tipurile de
studii care pot testa ipoteza cu privire la relația expunere-efect:
[x] de cohortă
ț
ț
ț

ț
ă

[ ] social
[ ] transversal
[ ] serie de cazuri
[x] caz-control
44. CM Ce tipuri de studii pot doar sugera ipoteza rela iei expunere-efect:
transversale; serie de cazuri. (Descriptive)
45. CM Selecta i principalele tipuri de studii:
[x] metaanalize
[ ] sociale
[x] experimentale
[x] observaționale
[ ] statistice
46. CM Selectați (Preciza i) avantajele studiilor serie de cazuri:
[x] ușor de scris
[x] informativ pentru bolile rare
[ ] poate studia efectele pe termen lung ale unei expuneri într-o perioadă scurtă de timp
[ ] util pentru a afla rata incidenței
[x] util pentru formularea ipotezei
47. CM Selectați (Preciza i) dezavantajele studiului serie de cazuri:
[x] nu se poate analiza relația expunere-efect
[ ] costisitor
[x] sensibil la erori
[ ] pierdere din urmărire
[x] nu se poate evalua incidența și nici prevalența bolii
48. CM Selectați (Preciza i) avantajele studiului transversal:
49. CM Selectați (Preciza i) dezavantajele studiului transversal:

[ ] implică aspecte etice
[ ] implică o perioadă lungă de timp pentru realizare
[x] nu oferă informații despre fluxul evenimentelor
[x] nu furnizează informații cu privire la cauzalitate
50. CM Selectați (Preciza i) avantajele studiului caz-control:
[x] permit examinarea mai multor factori de risc
[ ] util pentru a afla rata prevalenței
[ ] NU este sensibil la erori de evocare
[ ] util pentru a afla rata incidenței
[x] poate studia efectele pe termen lung ale unei expuneri într-o perioadă scurtă de timp
51. CM Selectați (Preciza i) dezavantajele studiilor caz-control:
[ ] este ineficient pentru studierea efectelor rare
[ ] este costisitor
ț

ț
ț
ț
ț
ț
ț

ț

[x] nu oferă informații despre incidență sau prevalență

[x] nu oferă informații despre fluxul evenimentelor
[x] este sensibil la erorile de evocare
52. CM Selectați (Preciza i) avantajele studiului de cohort :
53. CM Selectați (Preciza i) dezavantajele studiului de cohort :

[x] pierdere din urmărire
[ ] sunt inutile pentru investigarea cauzelor efectului
[x] sunt costisitoare
[ ] nu furnizează informații cu privire la incidență
[ ] sunt sensibile la eroarea de evocare
54. CM Selectați (Preciza i) avantajele studiilor clinice:
[ ] utile pentru a afla rata incidenței și riscul
[x] sunt mai puțin sensibile la erori
[ ] poate studia efectele pe termen lung ale unei expuneri într-o perioadă scurtă de timp
[ ] utile pentru a afla rata prevalenței
[x] oferă dovezi puternice cu privore la cauzalitate
55. CM Selectați (Preciza i) dezavantajele studiilor clinice:
[x] sunt costisitoare
[x] implică aspecte etice
[ ] sensibil la erori multiple
[ ] ineficiente pentru studiere
56. CM Selectați (Preciza i) sinonimele potrivite pentru studiul transversal:
[x] studiu comunitar
[x] studiu de prevalență
[ ] studiu de incidență
[ ] studiu prospectiv
[ ] studiu longitudinal
57. CS Selectați (Preciza i) sinonimele potrivite pentru studiul caz-control:
[x] studiu retrospectiv
[ ] studiu de prevalență
[ ] studiu transversal
[ ] studiu prospectiv
[ ] studiu social
58. CM Selectați (Preciza i) sinonimele potrivite pentru studiul de cohort :
[ ] studiu retrospectiv
[ ] studiu de prevalență
[x] studiu de incidență
[x] studiu prospectiv
[x] studiu longitudinal
ț

ț
ț
ț
ț
ț
ț

ă

 
ă

ă

59. CS Care dintre urm toarele tipuri de studii este longitudinal:

cohortă , caz-control, clinic
60. CS Care dintre urm toarele tipuri de studii este transversal:
Serie de cazuri, transversale, descriptive
61. CS Ce înseamn un studiu transversal?
colectarea datelor despre expunere i efect se face doar o dată și în acela i timp;
se colecteaz un singur set de date;
62. CS Ce înseamn un studiu longitudinal?
colectarea datelor despre expunere i efect se face în perioade de timp diferite,
se colectează două sau mai multe seturi de date
63. CM Selecta i indicatorii de asociere potrivi i pentru studiul de cohort :
RR- risc relativ
RA- risc atribuibil
64. CS Selecta i măsurile (indicatorul)de asociere corespunzătoare (potrivit) pentru studiul
caz-control: Selectați masura de asociere corespunzatoare pentru studiul caz-control
[ ] riscul atribuibil
[ ] numărul necesar de tratat
[ ] riscul relativ
[x] raportul cotelor
[ ] reducerea relativă a riscului
65. CM Selecta i măsurile (indicatorul)de asociere corespunzătoare (potrivit) pentru
studiul clinic:
[x] numărul necesar de tratat
[x] riscul relativ
[ ] raportul cotelor
[x] reducerea relativă a riscului
66. СS Selecta i tipul de studiu cu cea mai slab putere a dovezii:
[ ] de cohortă
[ ] studiu clinic
[ ] transversal
[x] serie de cazuri
[ ] caz-control
67. СS Selecta i tipul de studiu cu cea mai puternic (mai mare) putere a dovezii:
trial clinic randomizat
68. CM Ce tipuri de studii observa ionale sunt potrivite pentru boli rare? Selectati tipurile
de studii potrivite pentru bolile rare:
[ ] de cohortă
[ ] studiu clinic
[ ] transversal
ț
ț
ț
ă
ț
ț

ă
ă

ă
ă

ț
ș
ș

ă
ț

ă

ș
ă

[x] serie de cazuri

[x] caz-control Au aceleași caracteristici la începutul studiului (de exemplu, același an de
naștere, loc de trai, ocupație etc.) Un grup de persoane care nu are boala de interes (efectul) și
care a fost selectată și apoi observată o perioadă îndelungată de timp.
69. CM O cohortă este un grup de persoane selectate de cercetător care:

a) Au aceleași caracteristici la începutul studiului (de exemplu, același an de naștere, loc de trai,
ocupație etc.
b) Un grup de persoane care nu are boala de interes (efectul) și care a fost selectată și apoi
observată o perioadă îndelungată de timp.
70. CS Raportul cotelor (OR) este utilizat pentru analiza:

[x] studiul caz-control
[ ] studiul clinic
[ ] studiul serie de cazuri
[ ] studiul de cohorta
[ ] studiul transversal
71. CM Riscul relativ (RR) este utilizat pentru analiza:
Riscul relativ (RR) este utilizat pentru analiza in:
[ ] studiul caz-control
[x] studiul clinic
[ ] studiul serie de cazuri
[x] studiul de cohorta
[ ] studiul transversal
72. CS Selectați interpretarea potrivită pentru RR=1:
[ ] expunere multiple
[ ] expunere benefica
[ ] efecte multiple
[x] fara diferente privind boala intre grupul expus si cel neexpus
[ ] expunere periculoasa
73. CS Selectați interpretarea potrivită pentru RR>1:
Expunere periculoasa
Expunerea este factor de risc pentru boala
74. CS Selectați interpretarea potrivită pentru RR<1:
[ ] efecte multiple
[ ] expunere multipla
[x] expunere benefica
[ ] lipsa asocierii
75. CS Selectați interpretarea potrivită pentru RR = 4,2:
Subiectii expusi au o probabilitate de 4,2 ori mai mare sa dezvolte boala in comparatie
cu cei neexpusi
76. CS Selectați interpretarea potrivită pentru OR = 4,2:

[ ] 4,2 % dintre subiectii cu efect printre expusi sunt atribuibile expunerii lor
[ ] subiectii cu boala au de 4,2 ori mai multe sanse sa nu fi fost expusi in comparatie cu cei
fara boala
[x] subiectii cu boala au avut de 4,2 ori mai multe sanse sa fi fost expusi in comparatie
cu cei fara boala
[ ] subiectii expusi au o probabilitate de 4,2 ori mai mare sa nu dezvolte boala in comparatie
cu cei neexpusi
[ ] subiectii expusi au o probabilitate de 4,2 ori mai mare sa dezvolte boala in comparatie cu
cei neexpusi
77. CS Selectați interpretarea potrivită pentru RA= 80%:
80% din incidenta bolii este atribuita factorului (expunerii)
78. CS Ce măsură de asociere este legată de interpretarea „Persoanele expuse excesiv la

radiațiisolare au o probabilitate de 4,2 ori mai mare de a dezvolta cancer de piele în
comparație cu cele neexpuse excesiv la radiații solare”:
Precizați măsura ( indicatorul ) de asociere legată de interpretarea „Persoanele expuse

excesiv la radiațiisolare au o probabilitate de 4,2 ori mai mare de a dezvolta cancer de
piele în comparație cu cele neexpuse excesiv la radiații solare”:
[ ] Reducerea relativa a riscului

[ ] Raportul cotelor
[x] Riscul relativ
[ ] Reducerea absoluta a riscului
[ ] Riscul atribuibil
79. CS Ce măsură de asociere este legată de interpretarea „Persoanele cu cancer de piele au

de 4,2 ori mai multe șanse să fi fost expuse excesiv la radiații solare în comparație cu
cele fărăcancer de piele”:
[x] Raportul cotelor

[ ] Riscul relativ
80. CS Ce măsură de asociere este legată de interpretarea „Persoanele cu diabet au de 4,2 ori
maimulte șanse de a dezvolta infarct miocardic comparativ cu cele fără diabet”:
Ce măsură (indicatorul) de asociere este legată de interpretarea „Persoanele cu diabet

au o probabilitate de 4,2 ori mai mare de a dezvolta infarct miocardic comparativ cu cele
fără diabet”:
[x] riscul relativ

[ ] reducerea absoluta a riscului
[ ] reducerea relativa a riscului
81. CS Ce măsură de asociere este legată de interpretarea „Persoanele cu infarct miocardic au

de4,2 ori mai multe șanse să fi fost expuse la diabet, comparativ cu cele fără infarct
miocardic”:
Precizați măsura ( indicatorul ) de asociere legată de interpretarea „Persoanele cu

infarct miocardic au de4,2 ori mai multe șanse să fi fost expuse la diabet, comparativ
cu cele fără infarct miocardic”:

[x] Raportul cotelor
[ ] Riscul relativ
82. CS Reducerea relativă a riscului (RRR) este utilizată pentru analiza:
Studii clinice controlate randomizate
83. CM Selectați indicatorii de asociere potriviți pentru studiile clinice:
Selectati masurile de asociere corespunzatoare pentru studiul clinic
[x] numarul necesar de tratat
[x] riscul relativ
[x] reducerea relativa a riscului
84. CM Selectați două tipuri principale de studii clinice:
a) Studii controlate
b) Studii fara control
85. CM Selectați tipurile de studii clinice cu control:
[x] studiile clinice cu modelul de tratament succesiv

[x] studiile clinice cu modelul de tratament in paralel
[x] studiile clinice cu control extern
[ ] studiile clinice cu contril experimental
[ ] studiile clinice cu caz-control
86. CS Modelul tratamentului încrucișat are următorul tip de controale:
A cu B
B cu A
87. CS Ce tip de studiu clinic are „o perioadă de spălare”:
Selectati tipul de studiu care are „o perioadă de spălare”:
[x] studiul clinic metoda tratamentului incrucisat

[ ] studiul clinic fara controale externe
[ ] studiul clinic metoda tratamentului in paralel
[ ] studiul clinic cu controale externe
[ ] studiul clinic metoda tratamentului fara control paralel
88. CS Ce înseamnă randomizarea în studiile clinice:
Experiment controlat folosit pentru evaluarea sigurantei si eficacitatii tratamentelor

aplicate pentru boli si alte probleme de sanatate
Alocarea aleatorie pacientilor, experimentelor control
89. СS Aranjați următoarele tipuri de studii în ordine crescătoare (de la stânga la dreapta)
înfuncție de puterea dovezilor:
Serie de cazuri, transveral, caz-control, cohorta, trial clinice
90. CS Într-un studiu început în 1995, un grup de 4000 de bărbați adulți dintr-un oraș a fost
întrebat despre consumul de alcool. În acest grup a fost studiată apariția cazurilor de
cancerhepatic între 1995 și 2010. Acesta este un exemplu de:

[ ] transversal
[x] de cohorta
[ ]studiu clinic controlat
[ ] caz-control
[ ] serie de cazuri
91. CS Într-un studiu mic, 20 de femei cu cancer uterin și 20 de femei fără boala aparentă au
fost examinate și au fost întrebate dacă au folosit vreodată estrogen. Fiecare femeie cu
canceruterin a fost împerecheată în funcție de vârstă, rasă și numărul de copii născuți cu o
femeie fără boală. Acesta este un exemplu de:
[ ] studiu clinic
[ ] studiu serie de cazuri
[ ] studiu transversa
[ ] studiu de cohorta
[x] studiu caz-control
92. CS În care dintre următoarele tipuri de studii clinice un subiect servește ca și

controlpropriu:
Metoda incrucisata
93. СM Selectați cele două tipuri principale de studii clinice cu modelul de tratament în
paralel:
[ ] cu control extern
[x] nerandomizat
[ ] incrucisat
[ ] de substituire
[x] randomizat
94. СM Selectați cele două tipuri principale de studii clinice cu modelul de tratament succesiv:
Selectați cele două tipuri de studii clinice cu modelul de tratament succesiv:
[ ] cu control extern
[ ] nerandomizat
[x] incrucisat
[x] de substituire
[ ] randomizat
95. СM În studiile clinice cu controale externe, rezultatele despre efectul unui placebo
printrecontroale pot fi luate din:
[ ] grupul experimental al unei cercatari anterioare

[ ] grupul experimental al unei alte cercetari

[x] o cercetare anterioara
[x] o alta cercetare
[ ] grupul experimental al aceleeasi cercetari
96. CS Un articol publicat descrie diferite caracteristici ale pacienților internați cu un tip rar
decancer de stomac, inclusiv sexul, vârsta, istoricul de fumat și obiceiurile de consum.
Acest tip de studiu este:
[ ] transversal
[ ] de cohorta
[ ] caz-control
[x] serie de cazuri
97. CS La ce întrebare este conceput să răspundă studiul transversal:
[x] ce se intampla chiar acum?

[ ] ce se va intampla?
[ ] ce s a intamplat?
[ ] cum s ar putea intampla?
[ ] se va intampla acest lucru din nou?
98. CS La ce întrebare este conceput să răspundă studiul de cohortă:
[ ] ce se intampla chiar acum?

[x] ce se va intampla?
[ ] ce s a intamplat?
99. CS La ce întrebare este conceput să răspundă studiul caz-control:
La ce întrebare este proiectat să răspundă studiul caz-control:
[ ] ce se intampla chiar acum?

[ ] ce se va intampla?
[x] ce s a intamplat?
100.CS Definiți tipul de studiu: un cercetător colectează informații despre expunere și

rezultatîn același moment în timp:
Definiți tipul de studiu: un cercetător colectează informații despre expunere și efect in

același moment:

[ ] caz-control
[ ] studiu clinic
[ ] serie de cazuri
[ ] de cohorta
[x] transversal
101.CS Definiți tipul de studiu: cercetătorul colectează inițial informații despre expunere și
apoicaută efectul:
Definiți tipul de studiu: mai intai cercetătorul colectează informații despre expunere și
apoicaută efectul:
[ ] serie de cazuri
[x] de cohorta
[ ] caz-control
[ ] transveral
[ ] studiu clinic
102.CS Definiți tipul de studiu: cercetătorul colectează inițial informații despre efect și
apoicaută expunerea:
[ ] transversal
[ ] de cohorta
[x] caz-control
[ ] serie de cazuri
103.CS Un articol publicat descrie diferite caracteristici referitoare la 5 pacienți internați

cupneumonie, inclusiv sexul, vârsta, statutul de fumător și numărul de internări
anterioare pentru pneumonie. Acest tip de studiu este:
Studiu de caz serie de cazuri
104.CS Un articol publicat raportează despre manifestarea, investigarea și managementul a

5cazuri de AVC pediatric în departamentul de pediatrie. Acest tip de studiu este:
[ ] transversal
[ ] de cohorta
[ ] caz-control
[x] serie de cazuri
105.CS O lucrare publicată ia în considerare pacienții consultați într-o clinică la o săptămână

după externare în legătură cu apendicita acută gestionată prin apendicectomie
laparoscopică.Aceștea sunt grupați în pacienții cu și fără infecție a rănilor. Un medic
analizează factorii care au fost prezenți la internare în urmă cu o săptămână, cum ar fi
vârsta, sexul, prezența durerii în cadranul inferior drept, temperatura. Acest tip de studiu
este:
[ ] transversal
[ ] de cohorta
[x] caz-control
[ ] serie de cazuri
106.CS A fost realizat un studiu pentru a determina dacă există o asociere între lucrătorii din
minele de uraniu și pierderea fertilităţii din cauza numărului redus de spermatozoizi. Un
grupde 150 de bărbați cu un număr scăzut de spermatozoizi au fost identificați din clinicile
situateîn zone cu mine de uraniu. Fiecare caz selectat a fost împerecheat cu un control
masculin selectat aleatoriu după următorii factori: rasă, vârstă, zonă de reședință și statutul
de fumător.Acest tip de studiu este:
[ ] transversal
[ ] de cohorta
[x] caz-control
[ ] serie de cazuri
107.CS A fost realizat un studiu pentru a descoperi relația dintre expunerea mamei la
dietilstilbestrol (DES) și carcinomul vaginului la femei. Opt femei cu acest tip de cancer
rarau fost comparate fiecare cu patru martori fără cancer după o gamă largă de variabile,
inclusiv utilizarea DES la începutul sarcinii. Acest tip de studiu este:
[ ] transversal
[ ] de cohorta
[x] caz-control
[ ] serie de cazuri
108.CS Un studiu compară pacienții care au avut o infecție la locul intervenției chirurgicale
după laminectomie cu pacienții care nu au dezvoltat nicio infecție. Cercetătorii au
descoperitcă durata spitalizării și incontinența postoperatorie au fost mai mari la pacienții
cu infecții. Acest tip de studiu este:
[ ] transversal
[ ] de cohorta
[x] caz-control
[ ] serie de cazuri
109.CS Un studiu a examinat relația dintre utilizarea terapiei de substituție cu estrogen (ERT)
șimortalitatea prin cancer ovarian. Din cele 24.000 de femei eligibile, niciuna nu a avut
antecedente de cancer, histerectomie sau intervenții chirurgicale la ovare la începutul
studiului. Pe parcursul a 12 ani de urmărire, au avut loc 44 de decese din cauza cancerului
ovarian. Acest tip de studiu este:
[ ] transversal
[x] de cohorta
[ ] caz-control
[ ] serie de cazuri
110.CS Un cercetător a fost interesat să determine dacă aspirina a fost asociată cu un risc
crescut de sângerare gastrointestinală. El a identificat 600 de pacienți dintr-un spital care
luau o doză zilnică de aspirină și alți 600 de pacienți care nu luau aspirină. Subiecții au
fosturmăriți timp de 1 an pentru a detecta orice apariție a sângerării gastrointestinale.
Acest tipde studiu este:
[ ] transversal
[x] de cohorta
[ ] caz-control
[ ] serie de cazuri
111.CS New-yorkezii au fost întrebați despre faptul dacă fumează și dacă au tuse dimineață.
Studiul a constatat o prevalență a fumatului de 50%. 25% dintre respondenți au raportat
tusematinală. Acest tip de studiu este:
[x] transversal
[ ] de cohorta
[ ] caz-control
[ ] serie de cazuri
112.CS A fost efectuat un studiu caz-control cu privire la relația dintre regimul alimentar
bogatîn grăsimi și diabet. Care este cea mai potrivită măsură de asociere pentru
raportearea rezultatelor acestui studiu?
[ ] riscul relativ
113.CS Conform rezultatelor unui studiu de cohortă, în decurs de 5 ani, 50% dintre fumătorii
înrăiți dezvoltă cancer pulmonar și 10% dintre nefumători dezvoltă cancer pulmonar.
Risculrelativ este:
[x] 50/10
[ ] 50-10
[ ] 10/50
[ ] 50-10/50
[ ] 50-10/10
114.CS Conform rezultatelor unui studiu de cohortă, în decurs de 5 ani, 50% dintre fumătorii
înrăiți dezvoltă cancer pulmonar și 10% dintre nefumători dezvoltă cancer pulmonar.
Risculatribuibil este:
Conform rezultatelor unui studiu de cohortă, în decurs de 5 ani dezvolta cancer

pulmonar 50% dintre fumătorii înrăiți și 10% dintre nefumători. Risculatribuibil este:
[ ] 50/10
[ ] 50-10
[ ] 10/50
[x] 50-10/50
[ ] 50-10/10
115.CS Conform rezultatelor unui studiu de cohortă, în decurs de 5 ani, 50% dintre
fumătoriiînrăiți dezvoltă cancer pulmonar și 10% dintre nefumători dezvoltă cancer
pulmonar. Incidența cancerului pulmonar printre persoanele expuse este:
[ ] 50-10/10
[ ] 10
[x] 50
[ ] 50-10
[ ] 50-10/50
116.CS Conform rezultatelor unui studiu de cohortă, în decurs de 5 ani, 50% dintre
fumătoriiînrăiți dezvoltă cancer pulmonar și 10% dintre nefumători dezvoltă cancer
pulmonar. Incidența cancerului pulmonar printre persoanele neexpuse este:
Conform rezultatelor unui studiu de cohortă, în decurs de 5 ani dezvolta cancer

pulmonar 50 % dintre fumatorii intariti si 10 % dintre nefumatori. Incidența
cancerului pulmonar printre neexpusi este egala cu:
[ ] 50-10/10
[x] 10
[ ] 50
[ ] 50-10
[ ] 50-10/50
117.CS Un studiu investighează asocierea fumatului cu cancerul pulmonar. AR este egal cu

80.Aceasta înseamnă că:
80% din incidenta cancerului pulmonar a aparut datorita expunerii fumatului
118.CS Un studiu investighează asocierea expunerii excesive la radiații solare cu cancerul

depiele. AR este egal cu 85. Aceasta înseamnă că:
85% din incidenta cancerului de piele este atribuita expunerii excesive la radiatii
solare
119.CS Într-un studiu caz-control cu privire la fumatul matern ca factor de risc pentru
greutateamică la naștere, cercetătorii au concluzionat că mamele copiilor cu greutate mică
la naștere au avut de 1,5 ori mai multe șanse să raporteze fumatul în timpul sarcinii,
comparativ cu mamele copiilor cu greutate normală la naștere. Constatările raportării se
bazează pe calculul:
[ ] riscul relativ
120.CS Într-un studiu caz-control împerecheat cu privire la regimul alimentar sănătos și

accidentul vascular cerebral raportul șanselor este egal cu 0,4. Acest rezultat
sugereazădespre:
[ ] efecte multiple
[x] expunere benefica
[ ] lipsa asocierii
121.CS Într-un studiu caz-control împerecheat cu privire la fumat și accidentul vascular

cerebralraportul șanselor este egal cu 2,5. Acest rezultat sugerează despre:
[ ] efecte multiple
[ ] lipsa asocierii
[x] expunere periculoasa
122.CS Într-un studiu caz-control împerecheat cu privire la utilizarea cremelor de

protecțiesolară și melanom raportul șanselor este egal cu 1,0. Acest rezultat sugerează
despre:
[ ] expunere multiple
[ ] efecte multiple
[x] fara diferente privind boala intre grupul expus si cel neexpus
123.CS Un studiu începe cu definirea persoanelor cu un anumit efect al bolii și compară

acestepersoane cu cele fără efectul de interes. Pentru evaluarea retrospectivă poate fi
inclusă o gamă largă de expuneri. Precizați tipul de studiu:
[x] caz-control
[ ] transversal
[ ] de cohorta
[ ] serie de cazuri
[ ] studiu clinic
124.CS Un studiu examinează efectele multiple asupra sănătății ale unei expuneri; subiecții
sunt definiți în funcție de nivelurile lor de expunere și urmăriți pentru apariția bolii.
Precizați tipulde studiu:
[ ] caz-control
[ ] transversal
[x] de cohorta
[ ] serie de cazuri
[ ] studiu clinic
125.CS Un studiu examinează relația dintre expunere și prevalența bolii într-o populație
definităla un singur moment în timp. Precizați tipul de studiu:
Un studiu a examinat relația dintre expunere și prevalența bolii într-o populație definităla
un moment dat. Precizați tipul de studiu:
[ ] caz-control
[x] transversal
[ ] de cohorta
[ ] serie de cazuri
[ ] studiu clinic
126.CS Un studiu examinează prevenirea și tratamentul unei boli; cercetătorul

manipuleazăactiv cu grupurile de subiecți care primesc agentul studiat. Precizați tipul
de studiu:
Un studiu examineaza tratamentul unei boli; un investigator manipuleaza activ

grupurile de subiecti care primesc agentul studiat. Precizați tipul de studiu:
[ ] de cohorta
[ ] caz-control
[ ] transversal
[x] studiu clinic
[ ] serie de cazuri
127.Folosind tabelul anexat 2x2, selectati formula corecta pentru determinarea

incidentei bolii printre expusi
[]c/(c+d)
[x] a / ( a + c )
[]a/b
[ ] a / ( a + b)
[ ] b / ( b + d)
128.Folosind tabelul anexat 2x2, selectati formula corecta pentru determinarea

incidentei bolii printre neexpusi
[x] c / ( c + d )
[]a/(a+c)
[]a/b
[ ] a / ( a + b)
[ ] b / ( b + d)
129.Folosind tabelul anexat 2x2, selectati formula corecta pentru determinarea OR
[ ] ab/cd
[x] ad/bc
[ ] b/(b+d)
[ ] ac/bd
[ ] a/(a+c)
130.Selectati tipul de studiu ce corespunde diagramei schematice din imagine
[ ] studiu de cohort
[ ] studiu clinic – metoda de tratament in parallel
[x] studiu caz-control
[ ] studiu clinic – metoda de tratament incrucisat
[ ] studiu de cohort
[x] studiu transversal
[ ] studiu clinic – metoda de tratament in parallel
[ ] studiu caz-control
[x] studiu de cohorta

[ ] studiu clinic – metoda de tratament in paralel
[x] studiu clinic – metoda de tratament in paralel
[x] studiu clinic – metoda de tratament incrucisat
[x] studiu clinic – cu control extern
136.In imaginea anexata este reprezentata incidenta unei boli in randul persoanelor
expuse si neexpuse calculate in cadrul unui studiu de cohort. Partea rosie a
incidentie in randul persoanelor expuse se numeste
[ ] riscul relative
[ ] rata evenimentelor experimentate
[x] riscul atribuibil
[ ] rata evenimentelor de control

Teste Biostatistica

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teste Biostatistica

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Totalizarea 1

1. CS Precizați definiția variabilei:

Este o caracteristică măsurată (observată) a unei unități de observație.

2. CM Precizați tipurile principale de variabile (date):

3. CS Datele calitative se mai numesc:

4. CS Datele cantitative se mai numesc:

5. CM Precizați subgrupurile de date categoriale:

a) Alternative (dihotomice, binare, binomiale).

6. CM Precizați subgrupurile de date numerice:

7. CS Câte categorii are o variabilă dihotomică?

8. CS Ce tip de variabilă se numește dihotomică?

Calitativă / categoriale / alternative

9. CS Ce tip de variabilă se numește binară?

10. CS Câte categorii are o variabilă binară?

11. CS Selectați tipul de date cu următoarele caracteristici: datele se încadrează în diferite

Alternative (calitative / categoriale , dihotomice, binare, binomiale)

17. CM Precizați tipurile de scale de măsurare folosite în biostatistică:

18. CM Precizați tipurile de scale de măsurare folosite pentru datele categoriale:

19. CM Precizați tipurile de scale de măsurare folosite pentru datele numerice:

20. CS Selectați scala de măsurare pentru datele cu următoarele caracteristici: datele

24. CS Zero absolut este caracteristic pentru următoarea scală de măsurare:

25. CS Scala nominală se mai numește și:

Dihotomică / binară , calitativ / categorială

26. CS Scala ordinală se mai numește și:

Calitativă / categorială , de ordine

27. CM Ce scale de măsurare se numesc „numerice”?

28. CM Selectați scalele de măsurare pentru care ORDONAREA are sens:

29. CM Selectați scalele de măsurare pentru care INTERVALUL are sens:

Selectați scala de măsurare pentru care este caracteristic ZERO ABSOLUT:

a) Calitativ / categorială , non – alternativă

a) Calitativ / categorială, non – alternativă

a) Calitativ / categorială , alternativă

34. CM Precizați tipul de variabilă și scala de măsurare pentru setul de date

a) Cantitativ / numerică, discret

36. CM Precizați tipul de variabilă și scala de măsurare pentru setul de date

a) Calitativ / categorial, non-alternativ

38. CM Precizați tipul de variabilă și scala de măsurare pentru setul de date

a) Calitativ / categorial , non-alternativ

a) Calitativ / categorial , non-alternativ

a) Cantitativ / numeric , continuă

a) Calitativă / categorială , non-alternativă

a) Cantitativă / numerică , discretă

a) Calitativ / categorial , alternativ

a) Calitativ / categorial , non-alternativ

a) Cantitativ / numerică , discretă

a) Calitativ / categorial , non-alternativ

55. CM Datele calitative pot fi prezentate grafic prin:

a) Diagrama de structură în cerc

56. CM Datele cantitative pot fi prezentate grafic prin:

57. CM Distribuția de frecvențe a datelor calitative poate fi prezentată grafic prin:

58. CM Distribuția de frecvențe a datelor cantitative poate fi prezentată grafic prin:

61. CS Histograma este folosită pentru reprezentarea grafică a:

Histograma se utilizeaza pentru reprezentarea grafică a:

62. CS Poligonul frecvențelor este folosit pentru reprezentarea grafică a:

[ ] cinci indicatori sumativi

63. CS Pe axa Y a unei histograme se prezintă:

64. CS Pe axa X a unei histograme se prezintă:

Pe axa X sunt plasate intervalele de clasă

65. CS Pe axa Y a unui poligon al frecvențelor se prezintă:

66. CS Pe axa X a unui poligon al frecvențelor se prezintă:

Pe axa X sunt plasate intervalele de clasă

67. CS Distribuția simetrică se numește:

68. CM În funcție de locația cozii, distribuția unimodală asimetrică poate fi:

a) cu asimetrie pe stânga, negativă