1. Selectaţi afirmaţia corectă despre statistică: 7.

Selectaţi un tip al colectivităţii statistice:

a) studiază aspectele cantitative ale cazurilor individuale a) nealternativă
b) studiază aspectele calitative ale cazurilor individuale b) primară
c) studiază aspectele cantitative şi calitative ale cazurilor individuale c) cantitativă
d) studiază aspectele cantitative şi calitative ale fenomenelor sociale de d) factorială
masă e) dinamică
e) studiază numai aspectele cantitative ale fenomenelor sociale de masa
8. Precizaţi denumirea criteriului ce caracterizează unitatea statistică:
2. Indicaţi obiectivul fundamental al statisticii: a) model statistic
a) rezumarea şi analiza datelor statistice b) informaţie statistică
b) prelucrarea cantitativă a datelor statistice c) variabilă statistică
c) colectarea datelor statistice d) parametru statistic
d) analiza cazurilor individuale e) coeficient statistic
e) descrierea variabilităţii cazurilor individuale
9. Selectaţi clasificarea corectă a variabilelor statistice:
3. Selectaţi afirmaţia incorectă referitor la colectivitatea statistică: a) calitative sau nominative
a) este formată din elemente neomogene b) alternative sau binare
b) este delimitată din punct de vedere al conţinutului c) primare au absolute
c) este formată din elemente, care au trăsături esenţiale comune d) calitative sau cantitative
d) este delimitată în spaţiu şi timp e) cantitative sau numerice
e) poate fi atît statistică,cît şi dinamică

4. Selectaţi semnificaţiile corecte ale termenului de statistică: 10. Selectaţi activitatea specifică etapei de observare statistică:
a) metodologie statistică a) interpretarea rezultatelor
b) date statistice b) sistematizarea datelor statistice
c) activitate practică c) calcularea indicatorilor statistici
d) metodă statistică d) prelucrarea datelor statistice
e) metodă sociologică e) obţinerea datelor şi informaţiilor statistice

5. Selectaţi obiectivele biostatisticii: 11. Selectaţi activitatea specifică etapei de prelucrare statistică:
a) studierea stării sănătăţii populaţiei a) obţinerea datelor şi informaţiilor statistice
b) studierea stării sănătăţii individuale b) calcularea indicatorilor statistici
c) colectare şi analiza datelor referitor la activitatea instituţiilor medicale c) formularea concluziilor
d) evidenţierea particularităţilor în starea sănătăţii popilaţiei d) interpretarea rezultatelor
e) evidenţierea particularităţilor în starea sănătăţii individuale e) analiza primară a rezultatelor

6. Precizaţi cum se numeşte elementul componenet al colectivitaţii statistice: 12. Selectaţi categoria corectă de clasificare pentru variabila „număr de bolnavi":
a) variabilă statistică a) cantitativă continuă
b) unitate statistică b) calitativăcontinuă
c) model statistic c) cantitativă
d) indicator statistic discretă
e) populaţie statistică d) calitativă discretă
e) cantitativă nealternativă
1
13. Selectaţi categoria corectă de clasificare pentru variabila „starea pacientului la d) permite utilizare exclusivă a medianei
internare": e) permite utilizarea majorităţii indicatorilor statistici
a) cantitativă continuă
b) cantitativă nealternativă 19. Selectaţi scala corectă pentru măsurarea variabilei „greutatea”:
c) calitativă nealtemativâ a) de interval
d) calitativă alternativă b) de raport
e) calitativă continuă c) ordinal
d) nominală
14. Selectaţi categoria corectă de clasificare pentru variabila e) factorial
„colesterol”:
a) cantitativă continuă 20. Selectaţi scala corectă pentru măsurarea variabilei „culoarea ochilor”:
b) cantitativă discretă a) ordinal
c) cantitativă nealtemativă b) factorial
d) cantitativă alternativă c) mominală
e) nominativă continua d) de interval
e) de raport
15. Selectaţi categoria corectă de clasificare pentru variabila „grupa
sanguină”: 21. Selectaţi scala corectă pentru măsurarea variabilei "grupa
a) calitativă alternativă sanguină":
b) calitativă continuă a) nominală
c) calitativă nealternativă b) de raport
d) cantitativă nealternativă c) ordinală
e) cantitativă alternative d) factorială
e) de interval
16. Selectaţi funcţiile indicatorului
statistic: 22. Selectaţi scala corectă pentru măsurarea variabilei "activitatea
a) de comparare procesului patologic":
b) de control a) nominală
c) de planificare b) de raport
d) de verificare a ipotezelor c) ordinal
e) de testare a semnificaţiei d) factorial
e) de interval
17. Selectaţi funcţia care NU aparţine indicatorului statistic:
a) de comparare 23. Selectafi afirmaţia validă despre cercetarea statistică curentă:
b) de coordonare a) se utilizează în cazul variaţiei mici în timp a fenomenului
c) de sinteză b) se utilizează în cazul variaţiei intense în timp a
d) de estimare fenomenului
e) de măsurare c) se mai numeşte cercetare special organizat
d) se efectuează la anumite intervale de timp
18. Selectaţi afirmaţia greşită despre scala de interval:
e) nu este permanentă
a) diferenţa dintre două numere ale scalei are semnificaţie precisă
b) valoarea zero nu semnifică absenţa completă a caracteristicii urmărite
24. Selectaţi afirmaţia corectă despre recensământ:
c) multiplicarea sau divizarea valorilor, pe această scală, nu are sens
a) este o metodă de observare totală, permanentă
2
 b) este o metodă de observare totală, periodică 29. Selectaţi ce NU include etapa de pregătire a studiului:
c) este o metodă de observare parţială, special organizată a) documentarea bibliografică
d) este o metodă de observare parţială, periodică b) formularea ipotezei cercetării
e) este o metodă de observare parţială, permanent c) alegerea tipului de studio
d) prelucrarea datelor
25. Precizaţi modul corect de calcul a probabilităţii de apariţie a evenimentului (p): e) stabilirea planului de cercetare
a) raportul dintre numărul total de rezultate ale experimentului şi numărul de 30. Selectaţi caracteristicile fenomenelor sociale de masa:
rezultate favorabile a) sunt fenomene complexe
b) raportul dintre numărul de rezultate favorabile şi numărul total de b) sunt fenomene simple
rezultate ale experimentului c) sunt fenomene tipice
c) raportul dintre numărul de rezultate favorabile şi numărul de rezultate d) se produc în condiţii de incertitudine
nefavorabile e) au caracter determinist
d) raportul dintre numărul de rezultate nefavorabile şi numărul total de
rezultate ale experimentului 31. Selectaţi afirmaţiile greşite despre fenomenele sociale de masă:
e) raportul dintre numărul dc rezultate nefavorabile şi numărul de rezultate a) se produc în condiţii de incertitudine
favorabile b) au caracter determinist
c) caracterizează prin variabilitate mica
26. Selectaţi modul corect de calcul a probabilităţii lipsei evenimentului (q): d) au forma individuală diferită de manifestare
a) q = (m-n)/n e) permit cunoaşterea legităţii de apariţie şi manifestare la nivel individual
b) q = (n-m)/n
c) q = (n-m)/m 32. Selectaţi afirmaţiile corecte despre fenomenele sociale de masă:
d) q = (m-n)/m a) au caracter nedeterminist
e) q = (m-q)/n b) au caracter multifactorial
c) se produc în condiţii cunoscute
27. Selectaţi afirmaţia corectă despre prima aplicaţie a Legii cifrelor mari: d) prezintă variabilitate mica
a) odată cu majorarea volumului eşantionului, rezultatele din eşantion se vor e) permit cunoaşterea legităţii de apariţie şi manifestare numai la nivel
îndepărta de cele obţinute în populaţia statistică populaţional
b) odată cu majorarea volumului eşantionului, rezultatele din eşantion vor fi
identice cu rezultatele obţinute în populaţia statistică 33. Selectaţi afirmaţiile corecte despre statistica descriptivă:
c) odată cu majorarea volumului eşantionului, rezultatele din eşantion a) estimează caracteristicile unei colectivităţi
tind să reproducă rezultatele obţinute în populaţia statistică b) măsoară incertitudinea rezultatelor
d) odată cu majorarea volumului eşantionului, rezultatele din eşantion vor fi c) descrie caracteristicile unei colectivităţi
maximal apropiate de cele obţinute în populaţia statistică d) obţine şi prelucrează datele statistice
e) odată cu majorarea volumului eşantionului, rezultatele din eşantion vor fi e) estimează parametrii şi testează ipotezele
maximal îndepărtate de cele obţinute în populaţia statistică

28. Selectaţi afirmaţi falsă cu privire la criteriile cercetării ştiinţifice:
a) rezultatele cercetării ştiinţifice nu sunt „dogmatice"
b) rezultatele cercetării ştiinţifice sunt documentate minuţios
c) rezultatele cercetării ştiinţifice sunt „dogmatice"
d) rezultatele proprii şi ale altora trebuie analizate critic
e) rezultatele cercetării ştiinţifice pot fi confirmate sau infirmate
34. Precizaţi obiectivele biostatisticii:
a) evaluarea stării sănătăţii populaţiei
b) aprecierea stării sănătăţii individuale
c) evidenţierea particularităţilor stării sănătăţii individuale
d) evaluarea eficacităţii metodelor de tratament şi profilaxie
e) aplicarea metodelor statistice în cercetările clinice şi experimentale

3
35. Selectaţi afirmaţiile corecte privitor la colectivitatea statistică: 41. Selectaţi particularităţile caracteristicii statistice:
a) este formată din elemente relativ omogene a) nu posedă variabilitate
b) este infinită din punct de vedere al volumului b) este studiată în cadrul cercetării
c) este delimitată în spaţiu şi timp c) este prezentă numai la unele unităţi statistice
d) poate fi statică şi dinamică d) este prezentă la toate unităţile statistice
e) nu se delimitează din punct de vedere al volumului e) este variabilă la nivel individual

36. Selectaţi compartimentele biostatisticii: 42. Selectaţi tipurile variabilelor statistice în funcţie de de exprimare;
a) statistica sănătăţii populaţiei a) de spaţiu
b) statistica sistemului de sănătate b) nominative
c) studierea stării sănătăţii populaţiei c) factoriale
d) statistica cercetărilor medico-biologice d) rezultative
e) evaluarea eficacităţii metodelor de tratament e) numerice

37. Selectaţi caracteristicile colectivităţii statistice: 43. Selectaţi particularităţile variabilelor nominative:
a) are caracter obiectiv şi finit a) sunt cantitative
b) este delimitată în spaţiu şi timp b) se exprimă prin unităţi de măsură
c) poate fi numai static c) se exprimă prin atribute
d) este formată din elemente neomogene d) sunt calitative
e) este delimitată din punct de vedere al volumului e) se exprimă atât prin unităţi de măsură, cât şi prin attribute

38. Selectaţi afirmaţiile corecte referitor la colectivitatea stalistică generală: 44. Sectaţi caracteristicile variabilelor
a) cuprinde numai o parte din elementele, care pot fi supuse studiului statistic cantitative:
b) cuprinde totalitatea elementelor, care pot fi supuse studiului statistic a) se exprimă prin unităţi de măsură
c) are întotdeauna un volum nelimitat b) sunt nominative
d) volumul poate fi limitat de anumite caracteristici c) se exprimă prin atribute
e) este destinată pentru caracterizarea eşantionului d) sunt măsurabile
e) sunt variabile numerice
39. Selectaţi afirmaţiile corecte referitor la colectivitatea statistica parţială:
a) supune studiului o parte din elementele totalităţii generale 45. Selectaţi activităţile specifice etapei de analiză statistică:
b) supune studiului o parte din elementele eşantionului a) culegerea datelor
c) este selectată prin metode speciale b) fundamentarea deciziilor
d) este destinată pentru caracterizarea eşantionului c) sistematizarea datelor
e) este destinată pentru caracterizarea populaţiei statistice d) verificarea ipotezelor
e) prezentarea finală a rezultatelor
40. Selectaţi afirmaţiile valabile pentru unitatea statistică:
a) este elementul component al colectivităţii statistice 46. Precizaţi caracteristicile factoriale:
b) poate fi simplă şi complexă a) consecinţele bolii
c) posedă caracteristici statistice b) rezultatul tratamentului
d) este elementul component al variabilei statistice c) doza medicamentului
e) nu se înregistrează în studiul statistic d) vârsta
e) sexul

4
47. Selectaţi afirmaţiile corecte despre datele statistice:
a) sunt mărimi concrete
b) sunt mărimi abstracte
c) sunt purtătoare de informaţii
d) pot fi primare sau derivate
e) pot fi absolute şi relative
INDICATORII STATISTICI
48. Selectaţi afirmaţiile adevărate despre indicatorul statistic:
a) este rezultat al cercetării
b) are formă specifică de exprimare
c) are conţinut real
d) are formulă proprie de calcul
e) are formă nespecifică de exprimare
49. Selectaţi afirmaţiile false cu privire Ia indicatorul statistic:
a) este expresia numerică a evenimentului
b) are formă specifică de exprimare
c) are funcţie de control
d) nu poate fi determinat în mod obiectiv
e) poate fi obţinut înaintea datelor statistice
50. Selectaţi afirmaţiile corecte despre scala nominală:
a) se utilizează pentru reprezentarea variabilelor calitative
b) permite determinarea medianei
c) permite determinarea dominantei
d) clasifică unităţile statistice în categorii distincte
e) ordonează ierarhic unităţile statistice
51. Selectaţi particularităţile scalei ordinale:
a) nu măsoară diferenţa dintre poziţiile succesive ale scalei
b) măsoară diferenţa dintre poziţiile succesive ale scalei
c) indicatorul cel mai util. în cazul tendinţei centrale, este dominant
d) indicatorul cel mai util. în cazul tendinţei centrale, este mediana
e) clasifică unităţile statistice în categorii distincte
52. Selectaţi componentele capitolului “Inroducere” al unei lucrări ştiinţifice:
a) scopul şi obiectivele lucrării
b) criteriile de includere şi excludere a participanţilor
c) discutarea critică a rezultatelor
d) descrierea exactă a loturilor de studii
e) importanţa aplicativă a lucrării
53. Selectaţi afirmaţiile corecte despre scala de interval:
a) nu măsoară diferenţa dintre două numere ale scalei
b) valoarea zero denotă absenţa completă a caracteristicii urmărite
c) valoarea zero nu denotă absenţa completă a caracteristicii urmărite
d) măsoară diferenţa dintre două numere ale scalei
e) nu permite multiplicarea sau divizarea valorilor
54. Selectaţi afirmaţiile corecte despre scala de raport:
a) valoarea zero indică absenţa completă a variabilei
studiate
b) permite multiplicarea sau divizarea valorilor
c) nu măsoară diferenţa dintre două numere ale scalei
d) nu permite utilizarea tuturor metodelor statistice
e) permite utilizarea tuturor metodelor statistice
55. Selectaţi tipurile observării statistice în funcţie de volum:
a) periodică
b) totală
c) curentă
d) selective
e) special organizată
56. Selectaţi tipurile observării statistice în funcţie de timp:
a) selectivă
b) curentă
c) special organizată
d) periodică
e) totală
57. Precizaţi particularităţile cercetării periodice:
a) utilizată pentru fenomene cu variabiîitate nepronunţată în timp
b) uţilizată pentru fenomene cu variabiîitate pronunţată în timp
c) aplicată în regim current
d) fixează data şi chiar ora de înregistrare a datelor
e) aplicată la anumite intervale de timp
58. Selectaţi metodele de culegere a datelor:
a) recensământul
b) sondajele statistice
c) observarea părţii principale
d) monografia totală
5
 e) monografia variaţională e) pot fi verificate

59. Indicaţi caracteristicile monografiei (metoda de culegere a datelor): 65. Selectaţi caracteristicile unui experiment ştiinţific:
a) este o metodă totală, permanent a) Subiectivitatea
b) este o metodă parţială, aprofundată b) Fidelitatea
c) este o metodă descriptivă c) obiectivitatea
d) este o metodă analitică d) validitatea
e) este o metodă inutilă pentru generalizarea rezultatelor e) incomparabilitatea

60. Selectaţi afirmaţiile corecte despre metoda de anchetă statistîcâ: 66. Indicaţi tipurile de cercetare ştiinţifică:
a) este o metodă de observare parţială, periodică a) imperativă
b) este o metodă de observare parţială, special organizată b) aplicativă
c) este o metodă de observare parţială, permanentă c) interactivă
d) presupune reprezentativitatea eşantioanelor d) fundamentală
e) nu presupune reprezentativitatea eşantioanelor e) pentru dezvoltare

61. Selectaţi ce este caracteristic pentru erorile sistematice de înregistrare: 67. Selectaţi calităţile unui studii clinic bun:
a) au incidenţă sporită a) fezabil
b) au incidenţă redusă b) interesant
c) sunt rezultat al neatenţiei operatorului c) nerelevant
d) sunt rezulatat al neînţelegerii scopului observării d) etic
e) sunt prevenite prin instruirea personalului e) nou
68. Precizaţi ce include etapa de pregătire a studiului:
62. Precizaţi particularităţile erorilorj întâmplătoarele înregistrare: a) formularea temei studiului
a) nu influenţează vădit acurateţea rezultatelor b) colectarea datelor statistice
b) au incidenţă sporită c) definirea scopului studiului
c) influenţează vădit acurateţea rezultatelor d) formularea obiectivelor
d) sunt rezultat al neatenţiei operatorului e) sistematizarea datelor statistice
e) provin din necunoaşterea unor noţiuni
69. Selectaţi calităţile metodelor de măsurare şi clasificare din cadrul studiului
63. Selectaţi ce include controlul cantitativ al datelor: ştiinţific:
a) verificarea completitudinii datelor a) nestandardizabile
b) verificarea naturii calitative a datelor b) clare
c) verificarea volumului de date c) obiective
d) verificarea primirii tuturor formularelor d) reproductibile
e) verificarea logică a datelor e) adaptabile problemei cercetate

70. Precizaţi ce include etapa de sţabilire a planului studiului

64. Selectaţi afirmaţiile corecte despre rezultatele cercetării ştiinţifice: ştiinţific:
a) nu pot fi testate a) alegerea tipului studiului
b) sunt „dogmatice" b) culegerea datelor
c) sunt documentate minuţios c) stabilirea populaţiei ţintă
d) pot fi confirmate sau infirmate d) gruparea variabilelor de interes
6
 e) alegerea eşantionului studiului 77. Selectaţi tipurile cercetării în funcţie de durata culegerii datelor:
a) transversală
71. Precizaţi ce se include în etapa de definire a eşantionului: b) exhaustive
a) alegerea tipului de eşantion c) prin eşantionare
b) alegerea modului de eşantionare d) longitudinală
c) stabilirea scalelor de măsură pentru unităţile cercetate e) descriptive
d) definirea tipului de culegere a indicatorilor
e) definirea variabilelor 78. Selectaţi dezavantajul întrebărilor închise în cadrul chestionarului:
a) neuniformitatea
72. Selectaţi întrebările la care oferă răspuns etapa de analiză a rezultatelor primare: b) dificultatea administrării
a) procedeele statistice aplicate sunt adecvate? c) analiza îndelungată
b) ipoteza se confirmă sau se respinge? d) sugestibilitatea răspunsurilor
c) a fost suficientă analiza numerică? e) analiza statistică îngreuiată
d) datele cu care se lucrează sunt corecte?
e) care este semnificaţia rezultatelor? 79. Selectaţi avantajul întrebărilor deschise. în cadrul chestionarului:
a) sugestibilitatea răspunsurilor
73. Selectaţi întrebările la care oferă răspuns etapa de analiză a rezultatelor finale: b) libertatea exprimării individualizate
a) ipoteza se confirmă sau se respinge? c) uşurarea prelucrării statistice a răspunsurilor
b) care este semnificaţia rezultatelor? d) indispensabilitatea pentru cercetările medicale
c) a fost suficientă analiza numerică? e) posibilitatea de a devia de la subiectul în cauză
d) procedeele statistice aplicate sunt adecvate?
e) datele cu care se lucrează sunt corecte? 80. Selectaţi avantajul întrebărilor deschise în cadrul chestionarului:
a) permit cunoaşterea particularitălilor populaţiei ţintă
74. Selectaţi lacunele frecvente în prezentarea unei lucrări: b) permit cuantificarea răspunsurilor cu ajutorul unei scale
a) definirea clară a criteriilor de includere şi excludere din studio c) sunt preferate în cercetările medicale
b) neidentificarea populaţiei ţintă d) permit culegerea datelor cu riscul sugestibilităţii
c) descrierea riguroasă a tehnicilor de măsurare e) permit alegerea răspunsurilor dinainte fixate
d) analiza insuficientă a datelor aberante
e) prezentarea excesivă a datelor brute 81. Precizaţi rolul întrebărilor introductive din chestionar:
75 Selectaţi cerinţele privind stilul redactării studiului: a) marchează apariţia unei noi grupe de întrebări
a) timp prezent pentru redarea metodei şi rezultatelor b) asigură controlul calităţii răspunsului
b) timp trecut pentru redarea metodei şi rezultatelor c) oferă anchetatului sentimentul de încredere
c) timp prezent pentru noţiuni bine cunoscute d) provoacă explicaţii în raport cu diferite opinii exprimate
d) timp trecut pentru noţiuni bine cunoscute e) separă sensurile "pro" şi "contra" din răspunsurile persoanelor anchetate
e) persoana 1 singular 82. Indicaţi rolul întrebărilor de trecere din chestionar:
a) separă sensurile "pro" şi "contra" din răspunsurile persoanelor anchetate
76. Selectaţi componentele capitolului „Material şi metode" al unei lucrări ştiinţifice: b) asigură controlul fidelităţii opiniei exprimate
a) importanţa teoretică a lucrării c) oferă respondentului sentimentul de încredere
b) criteriile de includere şi excludere a participanţilor d) provoacă explicaţii în raport cu diferite opinii exprimate
c) discutarea critică a rezultatelor e) marchează apariţia unei noi grupe de întrebări
d) descrierea exactă a loturilor de studii 83. Selectaţi condiţia care trebuie respectată de un chestionar statistic:
e) descrierea testelor statistice utilizate a) să evite întrebările concise şi la subiect
b) să conţină preponderent întrebări, care fac apel la memoria celor chestionaţi
7
 c) să conţină întrebări, care sugereze răspunsurile c) sunt uniforme
d) să corespundă cu nivelul de cunoştinţe ale respondentului d) uşurează analiza statistică a răspunsurilor
e) să pună accentul pe limbajul professional e) sugerează răspunsurile

84. Selectaţi regulile de întocmire a chestionarului: 90. Selectaţi avantajele întrebărilor închise, în cadrul chestionarului:
a) evitarea jargonului profesional sau prescurtărilor a) sprijină memoria celui anchetat
b) evitarea întrebările tendenţioase b) sporesc anonimatul celui anchetat
c) utilizarea unui vocabular neînţeles de respondenţi c) scad securitatea celui anchetat
d) afectarea prestigiului sau orgoliului respondentului d) sunt preferate în cercetările medicale
e) evitarea succesiunii logice a întrebărilor e) permit respondentului să devieze de la subiectul în cauză

85. Selectaţi tipurile de chestionare din punct de vedere al calităţii informaţiilor: 91. Selectaţi funcţiile întrebărilor filtru din chestionar:
a) de date factuale a) opresc trecerea unor categorii de subiecţi la întrebările successive
B) „omnibus" b) verifică fidelitatea opiniei exprimate
c) de opinie c) asigură controlul calităţii răspunsului
d) special d) servesc la analiza răspunsurilor din chestionar
e) autoadministrate e) nu opresc persoana de a urma succesiunea întrebărilor

86. Selectaţi tipurile de chestionare din punct de vedere al cantităţiiinformaţiilor: 92. Selectaţi particularităţile întrebărilor bifurcate din chestionar:
a) autoadministrate a) asigură controlul calităţii răspunsului
b) speciale b) opresc persoana de a urma succesiunea întrebărilor
c) "omnibus" c) separă sensurile "pro" şi "contra" din răspunsurile persoanelor
d) de date factuale anchetate
e) de opinie d) nu califică răspunsurile oferite
e) nu opresc persoana de a urma succesiunea întrebărilor
87. Selectaţi tipurile de chestionare în funcţie de conţinut:
a) cu referire la date calitative 93. Selectaţi particularităţile întrebărilor "de ce?" din chestionar:
b) cu referire la date cantitative a) sunt un exemplu de întrebări imprecise
c) administrate prin telefon b) au valoare informativă scăzută
d) autoadministrate c) oferă valoare în plus chestionarului
e) administrate de către operatori de anchetă d) sunt un exemplu de întrebări precise
e) provoacă explicaţii în raport cu diferite opinii exprimate
88. Selectaţi tipurile de chestionare în funcţie de modul de aplicare:
a) cu întrebări deschise 94. Selectaţi caracteristicile întrebărilor de control din chestionar:
b) administrate prin telefon a) nu aduc informaţii noi
c) autoadministrate b) verifică consistenţa opiniei exprimate
d) administrate de către operatori de anchetă c) verifică gradul de înţelegere a sensului întrebărilor
e) cu întrebări închise d) aduc informaţii noi
e) nu verifică fidelitatea răspunsurilor oferite
89. Selectaţi avantajele întrebărilor închise, în cadrul chestionarului: 95. Selectaţi condiţiile necesare de respectat în formularea întrebărilor
a) sunt uşor de administrat din chestionar:
b) oferă libertatea exprimării a) evitarea negaţiilor
b) dificultatea sporită a întrebărilor
8
 c) formularea întrebărilor la modul general selective
d) preferatulitatea întrebărilor indirecte
e) abstractizarea întrebărilor independentă de nivelul de studii al
respondenţilor 101.Selectaţi particularitatea eşantionului format aleator fără revenire:
96. Precizaţi caracteristica unui eşantion reprezentativ: a) volumul colectivităţii generale scade consecutiv pe măsura creşterii
a) are volum mic numărului extragerilor
b) reproduce în structura sa structura colectivităţii generale b) volumul colectivităţii generale rămâne constant pe toată perioada extragerii
c) este sursă unei erori de reprezentativitate mare c) la fiecare extragere, orice unitate a colectivităţii generale are aceeaşi
d) este format în mod aleatoriu simplu probabilitate de a fi selecţionată
e) este format în mod aleatoriu dirijat d) la sfârşitul extragerilor volumul colectivităţii generale nu se modifică
e) probabilitatea erorilor de selecţie este mai mare decât în cazul procedeului
97. Precizaţi tipul de selecţie în cazul excluderii oricărei intervenţii subiective în fără revenire
alegerea eşantionului:
a) dirijată 102.Indicaţi particularitatea procedeului mecanic de selecţie:
b) mixtă a) extragerea unităţilor statistice se face aleator
c) aleatoare b) asigură în totalitate caracterul aleator al selecţiei
d) mecanică c) prima unitate, de la care se începe numărarea, nu se include în pasul de
e) parţială numărare
d) extragerea unităţilor statistice nu este dirijată
98. Selectaţi condiţia care determină reprezentativitatea eşantionului: e) extragerea unităţilor se face conform pasului de numărare prestabilit
a) extragerea dirijată a unităţilor statistice
b) volumul eşantionului 103.Selectaţi volumul eşantionului care generează o eroare întâmplătoare de
c) extragerea aleatoare a unităţilor statistice reprezentativitate mică:
d) numărul unităţilor statistice a) insuficient
e) extragerea simetrică a unităţilor statistice b) mic
c) sufficient
99. Precizaţi tipul de selecţie în cazul intervenţiei subiective în alegerea eşantionului: d) relativ mare
a) aleatoare e) relativ mic
b) dirijată
c) variaţională 104.Selectaţi strategia de selecţie pentru sondajul aleator simplu:
d) mixtă a) fiecare membru al populaţiei este menţionat pe o listă; se extrage un număr
e) inferenţială de pornire aleator şi apoi indivizii populaţiei sunt selectaţi la intervale egale
b) fiecare membru al populaţiei are o probabilitate egală de a fi selectat
100.Selectaţi particularitatea eşantionului format aleator cu revenire: c) fiecare membru al populaţiei este alocat unui stat, apoi un eşantion aleator
a) volumul colectivităţii generale scade consecutive pe măsura creşterii este selectat din fiecare stat
numărului extragerilor d) fiecare membru al populaţiei este alocat unui grup, apoi toţi membrii
b) volumul colectivităţii generale rămâne constant pe toată perioada grupului selectat sunt incluşi în eşantion
extragerii e) este selectat un eşantion de clastere, apoi membrii eşantionului sunt selectaţi
c) la fiecare extragere, orice unitate a colectivităţii general are probabilitate aleatory din aceste clastere
diferită de a fi selecţionată
d) la sfârşitul extragerilor volumul colectivităţii generale este micşorat exact cu 105.Selectaţi strategia de selecţie pentru sondajul mecanic:
volumul eşantionului
e) aceeaşi unitate statistică nu poate fi inclusă de mai multe ori în colectivitatea
9
 a) fiecare membru al populaţiei este menţionat pe o listă; se extrage un
număr de pornire aleator şi apoi indivizii populaţiei sunt selectaţi la
intervale egale
b) fiecare membru al populaţiei are o probabilitate egală de a fi selectat
c) este selectat un eşantion de clastere, apoi membrii eşantionului sunt selectaţi
aleator din aceste clastere
d) fiecare membru al populaţiei este alocat unui grup, apoi toţi membrii
grupului selectat sunt incluşi în eşantion
e) fiecare membru al populaţiei este alocat unui stat, apoi un eşantion aleator
este selectat din fiecare stat
106.Selectaţi strategia de selecţie pentru sondajul stratificat:
a) fiecare membru al populaţiei este alocat unui grup, apoi toţi membrii
grupului selectat sunt incluşi în eşantion
b) este selectat un eşantion de clastere, apoi membrii eşantionului sunt selectaţi
aleator din aceste clastere
c) fiecare membru al populaţiei este menţionat pe o listă; se extrage un număr
de pornire aleator şi apoi indivizii populaţiei sunt selectaţi la intervale egale
d) fiecare membru al populaţiei este alocat unui stat, apoi un eşantion
aleator este selectat din fiecare stat
e) fiecare membru al populaţiei are o probabilitate egală de a fi selectat
107.Selectaţi strategia de selecţie pentru sondajul în serii:
a) fiecare membru al populaţiei este alocat unui stat, apoi un eşantion aleator
este selectat din fiecare stat
b) fiecare membru al populaţiei este alocat unui grup, apoi toţi membrii
grupului selectat sunt incluşi în eşantion
c) este selectat un eşantion de clastere, apoi membrii eşantionului sunt selectaţi
aleator din aceste clastere
d) fiecare membru al populaţiei este menţionat pe o listă; se extrage un număr
de pornire aleator şi apoi indivizii populaţiei sunt selectaţi la intervale egale
e) fiecare membru al populaţiei are o probabilitate egală de a fi selectat
108. Selectaţi scopurile sondajului statistic:
a) estimarea parametrilor colectivităţii generale în baza rezultatelor de
eşantion
b) estimarea parametrilor de eşantion în baza rezultatelor cercetării generale
c) estimarea parametrilor colectivităţii generale în baza rezultatelor cercetării
generale
d) extinderea indicatorilor totalităţii generale asupra eşantionului
e) extinderea indicatorilor de eşantion asupra totalităţii generale
109. Precizaţi activităţile specifice primei etape a cercetării selective:
a) colectarea datelor statistice
b) prelucrarea datelor statistice
c) estimarea parametrilor generali
d) extinderea indicatorilor de eşantion asupra totalităţii generale
e) obţinerea indicatorilor derivaţi
110. Selectaţi avantajele cercetării selective:
a) mai operativă şi mai scumpă decât observarea generală
b) erori de înregistrare mai puţine şi mai uşor de înlăturat
c) erori de înregistrare mai puţine şi mai greu de înlăturat
d) caracterizarea mai aprofundată a fenomenului investigat
e) mai operativă şi mai ieftină decât observarea general
111. Precizaţi caracteristicile de bază ale eşantionului:
a) variabilitatea
b) reprezentativitatea
c) neomogenitatea
d) precizia
e) simetricitatea
112. Selectaţi condiţiile care trebuie respectate pentru asigurarea reprezentativităţii
eşantionului:
a) extragerea obiectivă a unităţilor statistice
b) extragerea preferenţială a unităţilor statistice
c) extragerea neprobabilistică a unităţilor statistice
d) omogenitatea colectivităţii generale
e) independenţa includerii unităţii statistice în eşantion
113. Selectaţi cauzele formării unui eşantion nereprezentativ:
a) extragerea subiectivă a unităţilor statistice
b) extragerea preferenţială a unităţilor statistice
c) extragerea neprobabilistică a unităţilor statistice
d) asigurarea omogenităţii colectivităţii generale
e) independenţa includerii unităţii statistice în eşantion
114. Precizaţi ce include planul cercetării prin sondaj:
a) delimitarea în timp şi spaţiu a totalităţii generale
b) verificarea gradului de omogenitate al colectivităţii generale
c) verificarea gradului de omogenitate a colectivităţii selective
d) determinarea volumului eşantionului
e) asigurarea selecţiei neprobabilistice a unităţilor statistice
10
 a) presupune extragerea unităţilor statistice după un interval
115. Indicaţi ce include planul cercetării prin predeterminat
sondaj: b) pasul de numărare se stabileşte ca raport între volumul colectivităţii selective
a) elaborarea criteriilor de selecţie şi celei generale
neprobabilisticâ c) pasul denumărare se stabileşte ca raport între volumul colectivităţii
b) stabilirea periodicităţii efectuării generale şi celei selective
sondajului d) nu asigură în totalitate caracterul aleator al selecţiei
c) stabilirea bazei de sondaj e) nu încalcă principiile selecţiei aleatoare
d) stabilirea preferinţelor de selecţie a
unităţilor statistice 120. Selectaţi principalele tipuri de erori ale cercetării prin sondaj:
e) alegerea tipului şi procedeului de a) sistematice de înregistrare
selecţie b) sistematice de reprezentaţivitate
c) întâmplătoare de reprezentativitate
116. Alegeţi tipurile de selecţie a d) intenţionate de neînregistrare
unităţilor statistice: e) de înregistrare
a) secvenţională
b) aleatoare 121. Precizaţi cauzele erorilor sistematice de reprezentativitate:
c) intervenţională a) selectarea aleatoare a unităţilor statistice
d) dirijată b) selectarea preferenţială a unităţilor statistice
e) mixtă c) cuprinderea incompletă în sondaj a unităţilor, din motive de comoditate
d) selectarea obiectivă a unităţilor statistice
117. Indicaţi procedeele de selecţie: e) selectarea deliberată a unităţilor statistice
a) mecanic
b) tragere la sorţi 122. Precizaţi cauzele erorilor sistematice de reprezentativitate:
c) tabel cu numere aleatoare a) substituirea unei unităţi statistice cu alta asemănătoare
d) tabel cu numere selectate b) selectarea întâmplătoare a unităţilor statistice
e) tragere mecanică la sorţi c) alegerea la "nimereală" a unităţilor statistice
d) nonrăspunsul
118. Selectaţi particularităţile eşantionării aleatoare cu revenire: e) selectarea obiectivă a unităţilor statistice
a) volumul colectivităţii generale rămâne neschimbat pe toată perioada
extragerii 123. Selectaţi factorii care influenţează precizia de estimare a parametrilor populaţiei
b) probabilitatea erorilor de selecţie este mai mare decât în cazul statistice:
procedeului Iară revenire a) eroarea reprezentativităţii
c) aceeaşi unitate statistică poate ti inclusă de mai multe ori în b) dispersia
colectivitatea selective c) intervalul valoric în care se află eroarea maximă admisă
d) la fiecare extragere, orice unitate a colectivităţii generale are aceeaşi d) intervalul valoric în care se află eroarea minimă admisă
probabilitate de a ti selecţionată e) volumul eşantionului
e) volumul colectivităţii generale scade consecutiv pe măsura creşterii
numărului extragerilor 124. Selectaţi componentele necesare pentru stabilirea volumului eşantionului prin
selecţie repetată pentru variabile cantitative:
119. Selectaţi afirmaţiile corecte despre procedeului mecanic de selecţie: a) eroarea limită
b) coeficientului de exactitate
c) probabilitatea apariţiei evenimentului
11
 d) probabilitatea lipsei evenimentului
e) abaterea medie pătratică 130. Selectaţi reprezentările grafice corecte ale indicatorului de
proporţie:
125. Selectaţi componentele necesare pentru stabilirea volumului eşantionului prin a) diagrama de structură în cerc
selecţie repetată pentru variabile calitative: b) cartograma
a) probabilitatea apariţiei evenimentului c) diagrama de structură radial
b) abaterea medie pătratică d) diagrama Scatter
c) eroarea limită e) diagrama de structură în dreptunghi
d) coeficientul de exactitate
e) probabilitatea lipsei evenimentului 131. Selectaţi cazurile de utilizare a graficului cu coordonate
rectangulare:
126. Indicaţi tipurile de grafice: a) incidenţa bolilor aparatului respirator
a) cartodiagrame b) distribuţia mortalităţii infantile pe cauze de deces
b) diagrame c) structura mortalităţii generale
c) cu coordonate rectangulare d) ponderea bolilor aparatului circulator
d) cu coordonate polare e) evoluţia prevalentei fumatului în populaţie
e) speciale
132. Indicaţi cazul de utilizare a diagramei de structură în cerc:
127. Selectaţi tipurile de diagrame: a) rata bolii în populaţie
a) cu structură terţiară b) distribuţia populaţiei pe vârste
b) de proporţii c) numărul total de bolnavi spitalizaţi
c) cu coordonate geografice d) asigurarea populaţiei cu medici
d) cu coordonate bipolare e) nivelul asigurării populaţiei cu paturi
e) bazate pe lungimi
133. Selectaţi reprezentarea grafică corectă pentru dinamica asigurării populaţiei cu
personal medical:
128. Selectaţi diagramele bazate pe a) diagrama radială
lungimi: b) diagrama lineară
a) diagrama cu bare c) diagrama Scatter
b) diagrama de structură în d) diagrama polară
dreptunghi e) diagrama sectorială
c) diagrama de structură în
cerc 134. Selectaţi cazul corect de utilizare a diagramei radiale:
d) pictograma a) rata mortalităţii generale
e) cartograma b) numărul accidentelor nitiere în 24 de ore
c) numărul de persoane intervievate
129. Selectaţi tipurile reprezentărilor grafice utilizate pentru d) proporţia accidentelor rutiere în 24 de ore
reprezentarea ratelor: e) distribuţia bolilor în populaţie
a) graficele cu coordonate rectangulare
b) diagramele cu coordonate geografice 135. Selectaţi afirmaţiile corecte privitor la etapele de construire a diagramei de
c) diagramele cu bare structură în cerc:
d) diagramele de proporţii a) raza cercului este o valoare spontană
e) diagramele cu benzi b) raza cercului este o valoare medie
12
 c) raza cercului este o valoare medie ponderată a) de intervale
d) valoarea indicatorului, în procente, se transferă în grade b) de corelaţie
e) valoarea indicatorului, în grade, se transferă în procente c) combinate
d) de covariaţie
136. Precizaţi afirmaţiile corecte referitor la construirea diagramei radiale: e) de momente
a) raza cercului este o valoare spontană
b) raza cercului este o valoare medie 142. Indicaţi metodele de ajustare a seriei
c) raza cercului este o valoare absolută cronologice:
d) cercul se împarte într-un număr anumit de perioade a) majorarea intervalului
e) cercul se împarte într-un număr arbitrar de de perioade b) calcularea mediei ponderate
c) calcularea mediei momentelor
d) calcularea mediei de grup
137. Selectaţi afirmaţiile corecte referitor la utilitatea practică a reprezentărilor grafice: e) calcularea mediei glisante
a) reprezintă structura corelaţiei dintre factorii de risc
b) reprezintă structura fenomenului investigat 143. Selectaţi particularitatea de evoluţie a fenomenului, care impune efectuarea
c) reprezintă dinamica şi legităţile fenomenului ajustării seriei cronologice:
d) reprezintă gradul de răspândire a fenomenului a) creşterea evidentă
e) măsoară gradul de influenţă a factorilor asupra fenomenului b) descreşterea evidentă
c) oscilarea evidentă
138. Precizaţi componentele de bază ale graficului: d) staţionarea evidentă
a) suprafaţa de reprezentare e) corelarea evidentă
b) suprafaţa graficului
c) aria graficului 144. Precizaţi caracteristica mediei de grup în seria cronologică:
d) argumentarea necesităţii graficului a) este suma a două niveluri vecine
e) soft-ul graficului b) este semisuma a două niveluri vecine
c) este valoarea medie, obţinută din nivelul dat şi două niveluri vecine
139. Selectaţi elementele componente ale suprafeţei de reprezentare d) este semisuma a trei niveluri vecine
agraficului: e) este diferenţa dintre două niveluri vecine
a) eticheta reţelei de axe
b) titlul sau denumirea graficului 145. Selectaţi un indicator de analiză a seriei cronologice:
c) valorile untervalelor scalei a) valoarea medie a unui procent de spor
d) legenda graficului b) valoarea absolută a unui procent de spor
e) scala haşurilor aplicate c) valoarea relativă a unui procent de spor
d) valoarea absolută a unui procent de creştere
140. Selectaţi tipurile de serii cronologice: e) valoarea absolută a sporului
a) simple
b) compuse
c) conjugate 146. Selectaţi tipurile de mărimi, care pot forma o serie
d) univariate cronologică:
e) independente a) absolute
b) corelative
141. Precizaţi tipurile de serii c) relative
dinamice:
13
 d) selectivi c) treaptă
e) medii d) unitate
e) frecvenţă
147. Selectaţi afirmaţia corectă despre modul de calcul al ritmului de creştere în seria
cronologică: 153.Selectaţi definiţia corectă a seriei cronologice:
a) raport procentual al ritmului sporului la nivelul precedent a) şir de valori numerice omogene, comparabile ale unui fenomen, ordonate
b) raport procentual al nivelului următor la cel precedent crescător
c) raport procentual al nivelului precedent la cel următor b) şir de valori numerice omogene, comparabile ale unui fenomen, care
d) raport procentual al sporului absolut la nivelul precedent caracterizează schimbarea lui în volum
e) raport simplu al nivelulului următor la nivelul precedent c) şir de vailori numerice omogene, comparabile ale unui fenomen, care
caracterizează schimbarea lui în timp
148. Precizaţi modul corect de calcul al sporului absolut în seria cronologică: d) şir de valori numerice omogene, comparabile ale unui fenomen, care
a) raportul nivelului următor la cel precedent caracterizează schimbarea lui în spaţiu
b) diferenţa dintre nivelul următor şi nivelul precedent e) şir de valori numerice omogene, comparabile ale unui fenomen, ordonate
c) diferenţa dintre nivelul precedent şi nivelul următor descrescător
d) suma nivelurilor următor şi precedent
154.Selectaţi proprietăţile termenilor seriei cronologice:
149. Indicaţi tipurile de mărimi, care pot reprezenta nivelurile unei serii cronologice: a) variabilitatea
a) relative de tip rată b) omogenitatea
b) relative de tip proporţie c) periodicitatea
c) relative de tip medie d) independenţa
d) relative absolute e) interdependenţa
e) relative de tip raport
155.Selectaţi caracteristica ritmului de creştere în seria cronologică:
150. Precizaţi modul de obţinere a valorii absolutp a unui procent de spor în seria a) arată de cât la sută sau de câte ori s-a modificat mărimea fenomenului în
cronologică: timp
a) raportul simplu al nivelului următor la cel precedent b) arată de cât la sută sau de câte ori în mediu, s-a modificat mărimea
b) raportul procentual al nivelului următor la cel precedent fenomenului în timp
c) raportul simplu al sporului absolut la ritmul sporului c) arată cu cât la sută s-a modificat mărimea fenomenului în timp
d) raportul procentual al sporului absolut la ritmul sporului d) arată cu cât la suta. în mediu, s-a modificat mărimea fenomenului în timp
e) raportul procentual al sporului absolut la nivelul precedent e) arată cum s-au modificat valorile individuale în unităţi concrete de măsură

151 Selectaţi modul corect de calcul al ritmului de spor înseria cronologică:
a) raportul nivelului următor la cel precedent
b) raportul procentual al sporului absolut la ritmul sporului
c) raportul procentual al sporului absolut l,a nivelul precedent
d) raportul procentual al nivelului următor la cel precedent
e) suma nivelurilor următor şi precedent
152.Precizaţi denumirea corectă a unei valori numerice individuale din seria
cronologică:
a) variant
b) nivel
156.Selectaţi afirmaţiile corecte despre seria cronologică:
a) este formată din valori, numerice ale unui eveniment, care
caracterizează schimbarea lui în timp
b) vizează măsurarea creşterilor sau descreşterilor de nivel în evoluţia
unui fenomen
c) vizează măsurarea creşterilor sau descreşterilor de structură în evoluţia unui
fenomen
d) este formată din mărimi absolute, relative şi medii
e) este formată din valori nenumerice ale unui fenomen, care caracterizează
schimbarea lui în timp
14
157.Selectaţi afirmaţiile corecte referitor la seria cronologică de momente: 162.Precizaţi ce include prima etapă a
a) fiecare valoare individuală caracterizează nivelul la care a ajuns fenomenul standardizării directe:
analizat intr-un interval dat a)calculul indicatorilor absoluţi
b) fiecare valoare individuală caracteiizează nivelul la care a ajuns b) calculul indicatorilor intensive
fenomenul analizat intr-unmoment dat c)calculul indicatorilor standardizaţi
c) este formată din mărimi ce caracterizează fenomenul într-un interval de timp d) calculul standardului
d) este formată din mărimi ce caracterizează fenomenul în anumite e)calculul indicatorilor medii
momente de timp
e) nu permite cumularea valorilor termenilor 163.Indicaţi particularitatea etapei a doua a metodei
directe de standardizare:
158.Selectaţi afirmaţiile corecte referitor la seria cronologică de intervale: a) alegerea şi calculul indicatorilor intensivi speciali
a) nu permite cumularea valorilor termenilor b) alegerea şi calculul standardului
b) fiecare valoare individuală reprezintă rezultatul unui proces care se c) alegerea şi calculul indicatorilor standardizaţi
desfăşoară într-un interval de timp d) calculul „valorilor aşteptate" pentru fiecare grupă
c) fiecare valoare individuală reprezintă rezultatul unui proces într-un moment de standard
de timp e) calculul „valorilor aşteptate" numai pentru o
d) permite cumularea valorilor termenilor grupă de standard
e) este formată din mărimi individuale independente
164.Selectaţi afirmaţia corecta despre indicatorii
159.Selectaţi metodele de standardizare: standardizaţi:
a) direct a) sunt indicatori de semnificaţie
b) indirectă b) sunt indicatori convenţionali
c) tangenţială c) sunt indicatori de veridicitate
d) proporţională d) sunt indicatori de variabilitate
e) parametrică e) sunt indicatori veridici

160.Precizaţi domeniul de utilizare a metodei directe de standardizare: 165.Selectaţi varianta corectă a concluziei în cazul lipsei
a) determinarea caracterului legăturii dintre două fenomene studiate diferenţei dintre mărimea indicatorilor standardizaţi şi
b) compararea indicatorilor intensivi în scopul eliminării influenţei asupra a celor intensivi (A < B; A < B):
lor a factorilor cedetermină, neomogenitateatotalităţilor comparate a) factorul eliminat nu influenţează mărimea
c) compararea indicatorilor intensivi în scopul măsurării semnificaţiei indicatorului intensive
diferenţei dintre două totalităţi comparate b) factorul eliminat influenţează mărimea
d) determinarea puterii legăturii dintre două fenomene studiate indicatorului intensive
e) compararea indicatorilor intensivi în scopul evidenţierii influenţei asupra lor c) factorul eliminat influenţează mărimea
a factorilor ce condiţionează omogenitatea totalităţilor comparat indicatorului intensiv în direcţia creşterii
d) factorul eliminat influenţează mărimea
161.Precizaţi ce poate fi standard în utilizarea metodei directe de standardizare: indicatorului intensive în direcţia descreşterii
a)indicatorii intensivi generali e) factorul eliminat apropie de medie indicatorul
b) indicatorii intensivi speciali intensive
c)componenţa unei totalităţi
d) media aritmetică a unei totalităţi 166.Selectaţi scopurile utilizării metodei de standardizare:
e)indicatorii generali de raport a) identificarea cauzelor diferenţelor dintre mărimile relative sau medii
comparate,
15
 b) compararea şi analiza fenomenelor produse în populaţii neomogene fenomenului
c)determinarea gradului de neomogenitate a totalităţilor comparate e) sunt obţinuţi după cunoaşterea
d) identificarea cauzelor asemănării mărimilor relative sau medii comparate indicatorilor intensive
e)compararea şi analiza fenomenelor produse în populaţii omogene
172.Care din variantele propuse reflectă esenţa etapei a cincea a metodei directe
167.Precizaţi la care etapă a metodei de standardizare se utilizează mărimi absolute: de standardizare?
a)prima şi a cincea a) compararea indicatorilor intensivi speciali cu cei standardizaţi
b) prima şi a treia b) compararea indicatorilor absoluţi speciali cu cei standardizaţi
c)a doua şi a treia c) compararea indicatorilor intensivi generali cu cei standardizaţi
d) a doua şi a patra d) compararea indicatorilor absoluţi generali cu ceistandardizaţi
e)la toate etapele e) compararea indicatorilor corelaţi speciali cu cei standardizaţi

168.Selectaţi care din cele enumerate, reflectă valoarea numerică reală a 173.Alegeţi varianta corespunzătoare sensului etapei a treia a metodei directe de
fenomenului? standardizare:
a) indicatorii generali şi speciali corelaţi ai standardului a) calculul mărimilor absolute aşteptate ale fenomenului în grupele de
b) indicatorii generali şi speciali standardizaţi standard
c) indicatorii generali şi speciali extensivi b) calculul mărimilor absolute corelate ale fenomenului în grupele de standard
d) indicatorii generali şi speciali intensivi c) calculul mărimilor medii aşteptate ale fenomenului în grupele de standard
e) mărimea relativă a fenomenului d) calculul mărimilor relative corelate ale fenomenului în grupele de standard
e) calculul mărimilor relative aşteptate ale fenomenului în grupele de standard
169.Selectaţi etapa standardizării directe, în care poate fi confirmată prezenţa
factorilor ce influenţează mărimea fenomenului studiat: 174.Selectaţi ce corespunde etapei a patra a metodei directe de standardizare :
a) prima a) calculul indicatorilor sumarizati
b) a doua b) calculul valorilor aşteptate
c) a treia c) calculul indicatorilor standardizaţi
d) a patra d) calculul mărimilor absolute special
e) a cincea e) calculul indicatorilor corelaţi
170.Selectaţi indicatorii obţinuţi la prima etapă a standardizării directe:
a) standardizaţi generali 175.Selectaţi cazurile de neutilizare a metodei directe de standardizare:
b) absoluţi generali a) compararea indicatorilor identici în totalităţi omogene
c) intensivi standardizaţi b) compararea indicatorilor diferiţi în
d) intensivi generali totalităţi omogene
e) absoluţi standardizaţi c) compararea indicatorilor diferiţi în totalităţi
neomogene
171.Selectaţi afirmaţiile corecte privitor la indicatorii standardizaţi: d) compararea indicatorilor identici în
a) sunt obţinuţi din totalităţi formate în mod totalităţi neomogene
natural e) compararea indicatorilor identici într-o
b) sunt obţinuţi din totalităţi formate totalitate
artificial
c) sunt obţinuţi până la cunoaşterea 176.Selectaţi varianta corectă a concluziei în cazul prezenţei diferenţei dintre mărimea
indicatorilor intensivi indicatorilor standardizaţi şi a celor intensivi (A<B; A>B):
d) sunt o măsură convenţională a a) factorul eliminat nu influenţează mărimea indicatorului intensiv
b) factorul eliminat influenţează mărimea indicatorului intensiv
16
 c) factorul eliminat influenţează mărimea indicatorului intensiv în direcţia
creşterii
d) factorul eliminat influenţează mărimea indicatorului intensiv în direcţia
descreşterii
e) factorul eliminat apropie de medie indicatorul intensive
c) estimează existenţa într-o populaţie a unor maladii şi a unor factori de
risc
d) permit elaborarea ipotezelor, dar nu permit cunoaşterea factorului de
risc şi a efectului
e) dovedesc relaţia cauzală sau eficacitatea unor tratamente

177.Precizaţi ce poate fi standard în cadrul metodei directe de 182.Selectaţi afirmaţia corectă cu privire la noţiunea „asociaţie epidemiologică”:
standardizare: a) relaţia ce se poate dovedi că există între factorii de risc sau de protecţie
a) componenţa unei totalităţi şi boală
b) rata general b) orice condiţie care poate fi descrisă şi dovedită că se asociază apariţiei unei
c) suma totalităţilor comparate anumite stări morbide cu o frecvenţă superioară celei aşteptate
d) rata special c) relaţia ce se poate dovedi că există între factorii de risc si factorii de protecţie
e) semisuma totalităţilor comparate d) probabilitatea apariţiei bolilor sau decesului în prezenţa sau absenţa factorilor
de risc
178.Selectaţi domeniile de aplicare ale epidemiologiei în sănălatea e) relaţia ce se poate dovedi că există între factorii de protecţie şi factorii neutri
publică:
a) determinarea factorilor de rişc 183.Selectaţi afirmaţia corectă pentru noţiunea „populaţie la risc":
b) descrierea istoriei naturale a bolilor a) populaţia purtătoare a factorilor de risc susceptibilă de a dezvolta o
c) depistarea şi supravegherea bolilor la nivel de populaţie anumită boală
d) depistarea şi supravegherea bolilor la nivel b) orice condiţie care poate descrisă si dovedită că se asociază apariţiei unei
de individ anumite stări morbide cu o frecvenţă superioară celei aşteptate
e) clasificarea bolilor c) factor despre care până în prezent nu se cunoaşte că s-ar asocia cu starea de
sănătate sau starea de boală a unei populaţii
179.Selectaţi etapele cercetării fundamentale ale epidemiologiei: d) factorul care prin existenţa sa provoacă apariţia bolilor într-o populaţie
a) supravegherea bolii e) populaţia fără factori de risc care nu poate dezvolta o anumită boală
b) profilaxia primară
c) profilaxia terţiară 184.Selectaţi obiectele preocupărilor epidemiologice:
d) depistarea clinică a bolii a) populaţia ţintă
e) iniţierea procesului epidemiologie b) individul sănătos
c) lotul de bolnavi
180.Indicaţi principalele tipuri de studii d) individul investigat
epidemiologice: e) individul bolnav
a) descriptive
b) narative 185. Selectaţi varianta corectă de răspuns pentru termenul „frecvenţa bolii":
c) analitice a) populaţia purtătoare a factorilor de risc, susceptibilă de a dezvolta o anumită
d) secţionale boală
e) proporţionale b) orice condiţie care poate fi descrisă şi dovedită că se asociază apariţiei unei
anumite stări morbide cu o frecvenţă superioară celei aşteptate
181.Selectaţi caracteristicile anchetelor descriptive: c) intensitatea cu care apare o boală într-o populaţie
a) testează relaţia cauzală sau eficacitatea unor tratamente d) condiţia care prin existenţa ei menţine starea de sănătate a unei populaţii
b) permit elaborarea ipotezelor precum şi cunoaşterea factorului de risc şi ii e) raportul dintre bolile existente într-o populaţie
efectului
186.Selectaţi afirmaţia corectă pentru termenul „cauzalitate":
17
 a) populaţia purtătoare a factorilor de risc susceptibilă de a dezvolta o anumită
boală
b) orice condiţie care poate fi descrisă şi dovedită că se asociază apariţiei unei
anumite stări morbide cu o frecvenţă superioară celei aşteptate
c) relaţia dintre toţi factorii de risc şi efectele pe care le-ar putea produce
d) condiţia care prin existenţa ei menţine starea de sănătate a unei populaţii
e) condiţia care prin existenţa ei deteriorează starea de sănătate a unei populaţii
187.Selectaţi domeniile de aplicare ale epidemiologiei medicina clinică:
a) clasificarea bolilor
b) descrierea istoriei naturale a bolilor
c) studiul pronosticului bolilor
d) studiul etiologiei bolilor
e) depistarea şi supravegherea în masă a bolilor
188.Selectaţi afirmaţia corecta referitor la noţiunea „epidemie”:
a) populaţia purtătoare a factorilor de risc, susceptibilă de a dezvolta o anumită
boală
b) orice condiţie care poate fi descrisă şi dovedită că se asociază apariţiei unei
anumite stări morbide cu o frecvenţă mai mare decât cea aşteptată
c) apariţia unei boli sau a unei grupe de boli cu caracteristici similare într-
o colectivitate umană, cu o frecventă în exces fată de cea aşteptată
d) condiţia care prin existenţa ei menţine starea de sănătate a unei populaţii
e) apariţia unei boli sau a unei grupe de boli cu caracteristici similare într-o
colectivitate umană, cu o frecvenţă mai mică decât cea aşteptată
189.Selectaţi caracteristicile factorilor de protecţie:
a) influenţează negativ starea de sănătate
b) influenţează pozitiv starea de sănătate
c) măresc speranţa de viaţă
d) micşorează incidenţa bolilor
e) nu influenţează starea de sănătate
190.Selectaţi formula de calcul a prevalenţei:
a) numărul total de cazuri de boală/numărul populaţiei x 1000
b) numărul total de cazuri de boală/numărul populaţiei examinate x 1000
c) numărul total de cazuri noi de boală/numărul populaţiei x 1000
d) numărul total de cazuri noi de boală/ani - persoană de observaţie x 1000
e) numărul total de cazuri de boală/numărul populaţiei dispensarizate x 1000
191.Alegeţi răspunsul corect pentru noţiunea „risc”:
a) probabilitatea apariţiei bolilor sau decesului numai în absenta factorilor de
risc
b) orice condiţie care poate fi descrisă şi dovedită că se asociază apariţiei unei
anumite stări morbide cu o frecvenţă superioară celei aşteptate
c) condiţia despre care până în prezent nu se cunoaşte că s-ar asocia cu starea
de sănătate sau starea de boală a unei populaţii
d) probabilitatea apariţiei bolilor sau decesului în prezenţa sau absenţa
factorilor de risc
e) probabilitatea apariţiei bolilor sau decesului numai în prezenţa factorilor de
risc
192.Selectaţi studiile descriptive efectuate la nivel de populaţie:
a) de corelaţie
b) caz-control
c) serii de cazuri
d) de cohortă
e) de caz
193.Selectaţi formula de calcul a incidenţei:
a) numărul de cazuri noi de boală/numărul populaţiei x 1000
b) numărul de cazuri noi de boală/numărul populaţiei sănătoase x 1000
c) numărul de cazuri noi de boală/numărul populaţiei dispensarizate x 1000
d) numărul de cazuri noi de boală/numărul populaţiei examinate x 1000
e) numărul total de cazuri de boală/numărul populaţiei x 1000
194.Precizaţi formula de calcul a incidenţei densitate:
a) numărul de cazuri noi de boală în perioada de observaţie/numărul populaţiei
x 1000
b) numărul de cazuri noi de boală în perioada de observaţie/numărul populaţiei
x 1000
c) numărul de cazuri noi de boală în perioada specificată/ani-persoană de
observaţiex 1000
d) numărul total de cazuri de boală/ani - persoană de observaţie x 1000
e) numărul total de cazuri de boală/ numărul populaţiei examinate x 1000
195.Selectaţi afirmaţia corectă cu privire la noţiunea „factor indiferent":
a) relaţia ce se poate dovedi că există între două categorii distincte: factori de
risc şi boală
b) orice condiţie care poate fi descrisă şi dovedită că se asociază apariţiei unei
anumite stări morbide cu o frecvenţă superioară celei aşteptate
c) factor despre care până în prezent nu se cunoaşte că s-ar asocia cu
starea de sănătate sau starea de boală a unei populaţii
d) probabilitatea apariţiei bolilor sau decesului în prezenţa sau absenţa factorilor
de risc
18
 e) factor despre care până în prezent se cunoaşte că s-ar asocia cu starea de b) distribuţia bolilor pe sexe
sănătate sau starea de boală a unei populaţii c) distribuţia bolilor pe luni
d) distribuţia bolilor pe categorii sociale
196.Selectaţi studiile descriptive, efectuate la nivel de individ: e) distribuţia temporală a factorilor de risc
a) ecologice
b) transversale 202.Selectaţi etapele cercetării aplicative ale
c) serii de cazuri epidemiologiei:
d) de caz a) profilaxia terţiară
e) experimentale b) piofilaxia primordială
c) iniţierea procesului epidemiologie
d) profilaxia primară
197.Precizaţi avantajele studiilor transversale: e) profilaxia secundară
a) permit evaluarea completă a prevalenţei
b) se desfăşoară într-un timp relativ scurt 203.Selectaţi afirmaţiagreşită despre studiile transversale:
c) permit colectarea informaţiilor despre mai mulţi factori de risc a) suprareprezintă cazurile prevalente
d) oferă un volum limitat de date b) sunt subprezentate cazurile incidente
e) permit evaluarea completă a incidenţei c) oferă un volum mare de date
d) permit colectarea informaţiilor despre mai mulţi factori de risc
e) testează ipotezele, generate de studiile de caz
198.Selectaţi indicatorii utilizaţi în analiza studiilor descriptive:
a) indicatori intensive 204.Selectaţi caracteristicile spaţiale ale colectivităţii în studiile descriptive:
b) indicatori de proporţie a) distribuţia bolilor pe vârste
c) indicatori de raport b) distribuţia bolilor pe sexe
d) indicatori demonstrativi c) distribuţia bolilor pe medii rezidenţiale
e) indicatori transformative d) distribuţia bolilor pe categorii sociale
e) distribuţia bolilor pe zone de dezvoltare
199.Selectaţi caracteristicile personale care pot fi înregistrate în studiile
descriptive: 205.Selectaţi variabilele investigate într-o anchetă analitică observaţională:
a) vârsta a) expunerea
b) sexul b) randomizarea
c) starea civilă c) procesul
d) amplasarea geografică d) rezultatul
e) categoria socială e) interpolarea

200.Indicaţi particularitatea factorilor indiferenţi:

a) măresc speranţa de supravieţuire
b) scad frecvenţa îmbolnăvirilor
c) nu influenţează starea de sănătate
d) influenţează negativ starea de sănătate
e) influenţează pozitiv starea de sănătate
201.Selectaţi caracteristicile temporale înregistrate în studiile descriptive:
a) distribuţia bolilor pe grupe de vârstă
206.Alegeţi afirmaţia corectă despre factorii de risc:
a) influenţează pozitiv starea de sănătate
b) caracterizează starea de sănătate
c) nu acţionează asupra stării de sănătate
d) influenţează negativ starea de sănătate
e) menţin starea de sănătate
207.Selectaţi afirmaţia corectă despre studiile transversale:
19
 a) suprareprezintă cazurile incidente a) retrospective
b) sunt subprezentate cazurile prevalente b) anamnestice
c) oferă un volum mic de date c) mixte
d) permit colectarea informaţiilor despre mai mulţi factori de risc d) de aşteptare
e) testează ipotezele, generate de studiile de caz e) de incidenţă
214.Precizaţi sursele de cazuri într-un studiu caz-control:
208.Precizaţi tiptil expunerii într-o anchetă analitică observatională: a) toate cazurile în comunitate cu diagnosticul studiat
a) activă b) toate cazurile în toate spitalele cu diagnosticul studiat
b) naturală c) toate cazurile într-un eşantion de populaţie cu diagnosticul studiat
c) dirijată d) toate cazurile dintr-un spital cu diagnosticul studiat
d) reziduală e) toate cazurile dintr-un spital, cu diagnosticul nestudiat
e) impusă
215.Precizaţi sursele de martori într-un studiu caz-control:
209.Selectaţi rezultatele posibile ale unui studiu epidemiologie analitic: a) eşantion de pacienţi spitalizaţi, care nu au boala
a) decesul b) eşantion din populaţia generală
b) durerea c) non-cazurile dintr-un eşantion de populaţie
c) boala d) eşantion de pacienţi spitalizaţi, care au boala
d) dizabilitatea e) toate cazurile de boală într-un spital
e) expunerea
216.Precizaţi direcţia de colectare a datelor în studiile caz - control:
210.Precizaţi tipul expunerii într-un studiu clinic randomizat: a) longitudinal prospectiv
a) activă b) longitudinal retrospective
b) naturală c) încrucişat prospectiv
c) dirijată d) transversal prospectiv
d) reziduală e) transversal retrospective
e) impusă
217.Selectaţi afirmaţiile corecte privind lotul martor într-un studiu caz - control:
211.Selectaţi particularitatea investigaţiei epidemiologice într-un studiu caz - control: a) trebuie să fie similar lotului de cazuri, cu excepţia bolii studiate
a) măsurarea concomitentă a expunerii şi rezultatului b) trebuie să fie similar lotului de cazuri, inclusiv boala studiată
b) măsurarea concomitentă a rezultatului şi expunerii c) trebuie să provină din aceeaşi populaţie ia risc pentru boală
c) orientată de la expunere spre rezultat d) trebuie să fie cât mai heterogen
d) orientată de la rezultat spre expunere e) trebuie să fie cât mai omogen
e) nu este legată nici de expunere, nici de rezultat
218.Selectaţi avantajele studiilor caz - control:
212.Precizaţi modul de selecţie a subiecţilor într-un studiu caz - control: a) utile pentru studierea bolilor cu perioadă de latenţă mare
a) în funcţie de expunere b) sunt mai puţin costisitoare decât studiile de cohortă
b) în funcţie de rezultat c) necesită mai puţin timp pentru desfăşurarea studiului, decât cele de
c) mixt cohortă
d) fara legătură cu expunerea sau rezultatul d) necesită mai mult timp pentru desfăşurarea studiului, decât cele de cohortă
e) conform graficului Lexis e) preferate pentru studierea bolilor rare

213.Selectaţi sinonimele studiilor caz – control: 219.Selectaţi dezavantajele studiilor caz - control:

20
 a) sunt studii de durată, unele persoane pot deceda, migra sau refuza participarea d) este raportul dintre şansa expunerii la bolnavi şi şansa expunerii la
b) nu permit măsurarea directa a Riscului Relativ nonbolnavi
c) studiază doar un singur efect e) măsoară impactul acţiunii factorului de risc în populaţie
d) foarte costisitoare în termeni de timp, personal şi urmărire a pacienţilor
e) dificil de a constitui un grup martor acceptabil 224.Selectaţi caracteristicile Riscului Atribuibil (RA) în
studiile caz - control:
220.Selectaţi afirmaţia corectă cu referire la studiul hibrid: a) arată de câte ori este mai mare riscul bolii la
a) studiu caz - control efectuat pe baza unui studiu de expuşi faţă de neexpuşi
cohortă în desfăşurare b) măsoară forţa asocierii epidemiologice
b) studio caz - control efectuatpe baza unuistudiu descriptiv în desfăşurare c) arată cu cît este mai mare riscul bolii la cei expuşi
c) studiu caz - control efectuatpe baza unui studiu clinic randomizat în faţă de nonexpuşi
deslăşurare d) este raportul dintre şansa expunerii la bolnavi şi
d) studiu caz - control efectuatpe baza unuistudiu transversal în desfăşurare şansa expunerii la nonbolnavi
e) studiucaz - control efectuatpe baza unuistudiu de caz în desfăşurare e) măsoară impactul acţiunii factorului de risc în
populaţie
221.Selectaţi indicatorul de măsurare a forţei asocierii epidemiologice în studiile caz -
control: 225. Pentru ca asociaţia epidemiologică dintre factorul de risc şi boală să fie dovedită
într-un studiu caz- control. Odds Ratio (OR) trebuie să ia valori:
a) odds ratio
a) egale cu 1 şi semnificative statistic
b) mai mari sau mai mici decît I şi semnificative statistic
b) odds atributiv
c) mai mari sau mai mici decît 1 şi nesemnificative statistic
c) odds prevalent d) egale cu zero şi nesemnificative statistic
e) să fie cuprinse strict în intervalul [-2;2] şi semnificative statistic
d) odds risc
226.Selectaţi concluzia corectă pentru Odds Ratio egal cu 1:
e) odds rate a) expunerea este factor de risc
b) expunerea este factor de protecţie
c) expunerea este factor indifferent
d) expunerea este moderată
222.Selectaţi indicatorul de măsurare a impactului acţiunii factorului de risc în e) expunerea este evidentă
populaţie în studiile caz – martor:
a) riscul relativ 227.Selectaţi afirmaţia corectă pentru Odds Ratio mai mare decît 1:
b) riscul atribuibil a) expunerea este factor de risc, pentru că cota expunerii este mai mare la
c) riscul absolut cazuri
d) riscul prevalent b) expunerea este factor de risc, pentru că cota expunerii este mai mică la cazuri
e) riscul distribuibil c) expunerea este factor de protecţie, pentru că cota expunerii este mai mare la
cazuri
223.Selectaţi caracteristicile indicatorului OR (Odds Ratio): d) expunerea este factor neutru, pentru că cota expunerii este mai mare la cazuri
a) arată de câte ori este mai mare riscul bolii la expuşi faţă de cei neexpuşi e) expunerea este factor neutru, pentru că cota expunerii este egală la cazuri şi
b) măsoară forţa asociaţiei epidemiologice martori
c) arată cu cît este mai mare riscul bolii la expuşi faţă de neexpuşi
228.Selectaţi afirmaţiile corecte despre studiile caz-control:
21
 a) subiecţii, care au problema de sănătate, sunt numiţi martori b) permit calcularea riscului relativ
b) subiecţii, care nu au problema de sănătate, sunt numiţi cazuri c) necesită, de regulă, eşantioane mai mici decât în studiile de cohortă
c) compară expunerea bolnavilor cu a celor sănătoşi d) necesită, de regulă, eşantioane mai mari decât în studiile de cohortă
d) subiecţii suni împărţiţi în funcţie de rezultat e) un odds ratio mai mare sau mai mic de I denotă că boala este este asociată cu
e) sunt studii prospective expunerea

234.Precizaţi cauza neaplicării măsurilor asocierii, utilizate în studiile de cohortă,

229.Selectaţi varianta corectă de răspuns pentru Odds Ratio mai mic decît 1:
a) expunerea este factor de risc, pentru că cota expunerii este mai mare la cazuri
b) expunerea este factor de protecţie, pentru că cota expunerii este mai
mică la cazuri
c) expunerea este factor neutru, pentru că cota expunerii este mai mică la cazuri
d) expunerea este factor de protecţie, pentru că cota expunerii este mai mare la
cazuri
e) expunerea este factor neutru, pentru că cota expunerii este egală la cazuri şi
martori
230.Selectaţi afirmaţiile orecte cu privire la studiile caz-martor:
a) sunt adecvate pentru problemele de sănătate ce apar rar
b) sunt adecvate pentru determinarea ratelor de incidenţă
c) sunt mai puţin costisitoare decât studiile de cohortă
d) compară rezultatele expuşilor şi neexpuşilor
e) greu asigură comparabilitatea între cazuri şi martori
pentru studiile cazmartor:
a) lotul de control este selectate dintr-o populaţie diferită de cea a cazurilor
b) din cauza erorii de reprezentativitate
c) nu se pot calcula rate fără cunoaşterea expunerii
d) studiul caz control compară indivizii expuşi şi neexpuşi
e) din cauza erorii standard
235.Selectaţi afirmaţiile valabile pentru studiile caz-martor:
a) subiecţii de studiu din populaţia ţintă sunt alocaţi grupului de tratament sau
celui de comparare
b) cazurile sunt persoanele care au problema de sănătate studiată
c) scopul studiului este de a decide dacă expunerea studiată poate fi
responsabilă de condiţia de sănătate a cazurilor
d) pentru a fi inclus în studiu cazul trebuie să aibă sigur problema de
sănătate studiată
e) rudele cazurilor nu pot fi folosite pentru formarea de perechi

231.Selectaţi afirmaţiile greşite despre studiile caz-martor: 236.Selectaţi avantajele studiilor caz-control:
a) sunt adecvate pentru problemele de sănătate ce apar rar a) uşor de efectuat
b) sunt adecvate pentru determinarea ratelor de incidenţă b) utile pentru studierea bolilor rare
c) sunt mai puţin costisitoare decât studiile de cohortă c) permit calculul incidenţei bolilor
d) compară rezultatele expuşilor şi neexpuşilor d) permit stabilirea uşoară a relaţiei temporale dintre factor şi rezultat
e) greu asigură comparabilitatea între cazuri şi martori e) sunt relativ ieftine

232.Selectaţi afirmaţiile valide cu privire la studiile caz-martor: 237.Selectaţi denumirile corecte pentru studiile experimentale:
a) odds ratio estimează adecvat riscul relativ dacă ratele de incidenţă ale bolii a) intervenţionale
studiate sunt mari b) randomizate
b) permit calcularea riscului relative c) terapeutice
c) necesită, de regulă, eşantioane mai mici decât în studiile de cohortă d) anamnestice
d) necesită, de regulă, eşantioane mai mari decât în studiile de cohortă e) de prevalenţă
e) un odds ratio mai mare sau mai mic de 1 denotă că boala este este
asociată cu expunerea 238.Selectaţi caracteristica studiilor clinice:
a) sunt studii necontrolate
233.Selectaţi afirmaţiile greşite despre studiilor caz-martor: b) emit ipoteze care urmează a fi testate ulterior
a) odds ratio estimează adecvat riscul relativ dacă ratele de incidenţă ale c) cercetătorul nu administrează factorul studiat
bolii studiate sunt mari d) dovedesc eficacitatea tratamentelor, intervenţiilor
22
 e) sunt retrospective
239.Selectaţi domeniile de aplicare a studiilor clinice:
a) evaluarea eficacităţii vaccinurilor noi
b) experimentarea medicamentelor noi
c) evaluarea de noi conduite terapeutice
d) evaluarea unor programe de profilaxie
e) evaluarea expunerii la un factor de risc
240.Selectaţi caracteristica fazei I de experimentare a medicamentelor:
a) se efectuează pe un număr mic de subiecţi (30-100)
b) evaluează toleranţa şi siguranţa tratamentului
c) precizează eficacitatea optimală a tratamentului
d) se efectuează la 100-200 subiecţi
e) stabileşte eficacitatea tratamentului, prin teste terapeutice comparative
241.Selectaţi caracteristica fazei 111 de experimentare a medicamentelor:
a) se efectuează pe un număr mic de subiecţi (30-100)
b) evaluează toleranţa şi siguranţa tratamentului
c) precizează eficacitatea optimală a tratamentului
d) se efectuează la 500-1500 subiecţi
e) stabileşte eficacitatea tratamentului, prin teste terapeutice comparative
242.Selectaţi caracteristica fazei IV, postmarketing, de experimentare a
medicamentelor:
a) se efectuează pe un număr mic de subiecţi (30-100)
b) are ca scop precizarea eventualelor indicaţii noi
c) urmăresc precizarea efectelor nedorite pe termen lung ale
tratamentului
d) sunt efectuate după ce tratamentul este aprobat pentru
utilizare generală
e) stabileşte eficacitatea tratamentului, prin teste terapeutice
comparative
243.Selectaţi procedeul de selecţie, recomandat pentru repartizarea subiecţilor în
loturile de studiu într- un studiu clinic randomizat:
a) selecţia aleatoare simplă dirijată
b) selecţia aleatoare stratificată dirijată
c) selecţia aleatoare mecanică dirijată
d) selecţia aleatoare simplă sau stratificată
e) selecţia nonprobabilistică aleatoare
244.Selectaţi afirmaţia corectă cu privire la esantionarea neprobalistică în studiile
clinice:
a) fiecare unitate are o probabilitate de selecţie independentă, mai mare decât
zero
b) alegerea dirijată a grupelor de studio
c) alegerea grupelor de studiu se face la întîmplare
d) alegerea grupelor de studiu se face nedirijat
e) se aleg aleator grupe stratificate în funcţie de unele caracteristici (vârstă, sex)
245.Selectaţi caracteristicile studiului clinic controlat:
a) subiecţii incluşi în studiu trebuie să fie asemănători în ceea ce priveşte
boala, mediul, maladiile associate
b) subiecţii trebuie să se deosebească numai prin administrarea
tratamentului
c) unităţile de studiu se alocă randomizat în grupele de tratament
d) controlul poate fi efectuat prin atribuirea a cât mai multe variabile
e) controlul poate fi efectuat prin atribuirea a cât mai puţine variabile
246.Selectaţi afirmaţiile corecte pentru termenul „Randomizare”:
a) este o modalitate fezabilă de formare a grupurilor comparabile
b) oferă şanse egale oricărui individ de a primi oricare din tratamentele
propuse
c) probabilităţile indivizilor de a fi repartizaţi în grupele de studiu sunt
independente
d) pentru randomizare este utilizat tabelul cu numere aleatoare
e) probabilităţile indivizilor de a fi repartizaţi în grupele de studiu sunt
dependente
247.Selectaţi afirmaţiile corecte cu referire la modelul de tratament „în paralel” din
studiile clinice:
a) subiecţii ambelor grupe urmează o singură schemă terapeutică pe toată
perioda studiului
b) necesită un număr mare de subiecţi din cauza variabilităţii pronunţate a
rezultatelor
c) subiectul este alocat aleator într-un grup ce urmează o succesiune predefinită
de tratamente unde fiece persoană primeşte mai mult de un tratament
d) între tratamentele succesive poate fi o perioadă tară tratament, pentru a
diminua efectele de lungă durată a tratamentului administrai
e) perioada de urmărire trebuie să fie egală la toate tratamentele administrate
248.Selectaţi caracteristica fazei II de experimentare a medicamentelor:
a) se efectuează pe un număr mic de subiecţi (30-10 0)
b) evaluează toleranţa şi siguranţa tratamentului
23
 c) precizează eficacitatea optimală a tratamentului
d) se efectuează la 100-200 subiecţi
e) stabileşte eficacitatea tratamentului, prin teste terapeutice comparative
249.Selectaţi caracteristica modelului de tratament „de substituire" din studiile
clinice:
a) se utilizează când formarea grupurilor de studiu este dificilă
b) fiecărui subiect luat în studiu i se administrează ambele scheme de tratament,
pentm comparare
c) studiul poate fi întrerupt când se poate stabili o diferenţă semnificativă
de eficacitate a tratamentului
d) variabilitatea de răspuns al unui subiect la două tratamente diferite este mai
mică decât variabilitatea de răspuns a doi subiecţi diferiţi
e) necesită administrarea tratamentului de scurtă durată cu o perioadă „de
spălare" între tratamentele administrate
250.Selectaţi caracteristicile modelului de tratament „încrucişat (crossover)” din
studiile clinice:
a) se utilizează când formarea grupurilor de studiu este dificilă
b) fiecărui subiect luat în studiu i se administrează ambele scheme de
tratament, pentru comparare
c) studiul poate fi întrerupt când se poate stabili o diferenţă semnificativă de
eficacitate a tratamentului
d) variabilitatea de răspuns al unui subiect la două tratamente diferite este
mai mică decât variabilitatea de răspuns a doi subiecţi diferiţi
e) necesită administrarea tratamentului de scurtă durată cu o perioadă „de
spălare" între tratamentele administrate
251.Selectaţi modalităţile de administrare a intervenţiei în studiul clinic randomizat:
a) dirijat
b) simplu orb
c) dublu orb
d) triplu orb
e) mechanic
252.Selectaţi caracteristica modalităţii de deschise de administrare a intervenţiei
medicale în studiile clinice:
a) cercetătorul şi subiecţii din loturile de stuidu sunt informaţi referitor la
tratamentul administrat
b) cercetătorul cunoaşte care este lotul test şi care este lotul martor
c) subiecţii nu cunosc în care lot au fost alocaţi
d) cercetătorul poate urmări lotul test cu o mai mare atenţie decât lotul martor
e) cercetătorul poate să nu observe unele aspecte apărute în lotul martor
253.Selectaţi afirmaţiile corecte despre studiile clinice randomizate:
a) grupurile de studiu sunt identice, cu excepţia tratamentului
b) pot fi retrospective
c) se numesc studii randomizate indiferent de modul alocării tratamentului
d) prima etapă furnizează informaţii despre eficacitatea tratamentului
e) sunt considerate mai valide decât studiile de cohortă
254.Selectaţi afirmaţiile corecte despre modalitatea de administrare a intervenţiei
medicale „simplu orb”:
a) cercetătorul şi subiecţii din loturile de stuidu sunt informaţi referitor la
tratamentul administrat
b) cercetătorul cunoaşte care este lotul test şi care este lotul martor
c) subiecţii nu cunosc în care lot au fost alocaţi
d) cercetătorul poate urmări lotul test cu o mai mare atenţie decât lotul
martor
e) cercetătorul poate să nu observe unele aspecte apărute în lotul martor
255.Selectaţi afirmaţiile corecte despre modalitatea de administrare a intervenţiei
medicale “dublu orb”:
a) cercetătorul nu cunoaşte în care lot au fost repartizaţi subiecţii
b) subiecţii nu cunosc în care lot au fost repartizaţi
c) cercetătorul primeşte produsele în ambalaje identice, cu numere de serie
diferite, pe care le va comunica conducătorului studiului, odată cu
rezultatele
d) tratamentul administrat este necunoscut pentru trei persoane: cercetătorul,
subiectul şi persoana ce măsoară criteriul de raţionament
e) cercetătorul şi subiecţii din cele două loturi sunt informaţi referitor la
tratamentul administrat
256.Selectaţi caracteristica modalităţii de administrare a intervenţiei medicale „triplu
orb”:
a) cercetătorul nu cunoaşte în care lot au fost repartizaţi subiecţii
b) subiecţii nu cunosc în care lot au fost repartizaţi
c) cercetătorul primeşte produsele în ambalaje identice, cu numere de serie
diferite, pe care le va comunica conducătorului studiului, odată cu rezultatele
d) tratamentul administrat este necunoscut pentru cercetător, subiect şi
persoana ce măsoară criteriul de raţionament
e) cercetătorul şi subiecţii din cele două loturi sunt informaţi referitor la
administrare
257.Selectaţi afirmaţiile corecte despre studiile clinice randomizate:
a) sunt studii experimentale retrospective
24
 b) sunt considerate mai valide decât studiile caz-control b) frecvenţa cazurilor de boală în grupul pacienţilor tratati
c) cu grupurile de studiu sunt identice, cu excepţia tratamentul cu placebo
d) se utilizează pentru evaluarea eficacităţii tratamentelor c) diferenţa dintre rata evenimentului de control şi rata
e) sunt esenţiale pentru observarea istoriei naturale a bolilor evenimentului experimental
d) numărul de pacienţi ce trebuie să beneficieze de tratament,
258.Precizaţi ce măsoară riscul relativ (RR) în studiile clinice: pentru a salva unul de la efectul nedorit
a) de câte ori este mai mare/mai mic riscul bolii la trataţi faţă de netrataţi e) proporţia reducerii riscului urmare tratamentului administrat
b) de câte ori este mai mare/mai mic riscul bolii la expuşi faţă de neexpuşi
c) de câte ori este mai mare/mai mica punerea la bolnavi faţă de nonbolnavi 263.Selectaţi valoarea indicatorului, urmare analizei rezultatelor
d) cu cât mai mare/mai mic impactul acţiunii factorului de risc în populaţie studiilor clinice, care denotă că intervenţia este factor de risc:
e) de câte ori este mai mare/mai mic impactul acţiunii factorului de risc în a) RR>1 şi semnificativ statistic
populaţie b) RR = 1 şi semnificativ statistic
c) RR < 1 şi semnificativ statistic
d) RR > I şi nesemnificativ statistic
259.Selectaţi valoarea indicatorului, urmare analizei rezultatelor studiilor clinice, care e) RRR > 1 şi semnificativ statistic
denotă că intervenţia este factor de protecţie:
a) RR > 1 şi semnificativ statistic 264.Selectaţi caracteristica termenului „Reducerea absolută a riscului (RAR)”:
b) RR = 1 şi semnificativ statistic a) proporţia pacienţilor din grupul tratat cu substanţa activă, care au răspuns
c) RR <1 şi semnificativ statistic pozitiv
d) RR < 2 şi semnificativ statistic b) proporţia pacienţilor din grupul tratat cu placebo, care au răspuns pozitiv
e) RRR < 1 şi semnificativ statistic c) diferenţa dintre rata evenimentului de control şi rata evenimentului
experimental
260.Selectaţi caracteristica termenului „Rata evenimentului experimental (REE)": d) numărul de pacienţi ce trebuie să beneficieze de tratament, pentru a salva
a) frecvenţa cazurilor de boală în grupul pacienţilor tratati cu substanţa unul de la efectul nedorit
activă e) proporţia reducerii riscului urmare tratamentului administrat
b) frecvenţa cazurilor de boală în grupul pacienţilor tratati cu placebo
c) diferenţa dintre rata evenimentului de control şi rata evenimentului 265.Selectaţi afirmaţiile corecte despre faza II, etapa II, studii clinice randomizate:
experimental a) evaluează efectele de durată ale tratamentului
d) numărul de pacienţi ce trebuie să beneficieze de tratament, pentru a salva unul b) determină metoda-optimă de administrare
de la efectul nedorit c) oferă informaţii toxicologice
e) proporţia reducerii riscului urmare tratamentului administrat d) evaluează toleranţa la tratament
e) stabileşte efectele secundare frecvente
261.Selectaţi afirmaţiile corecte despre prima etapă a studiilor clinice randomizate:
a) evaluează siguranţa tratamentului 266.Selectaţi caracteristica termenului „Reducerea relativă a riscului (RRR)":
b) oferă informaţii farmacologice despre tratament a) proporţia pacienţilor din grupul tratat cu substanţa activă, care au răspuns
c) oferă informaţii toxicologice despre tratament pozitiv
d) evaluează toleranţa la tratament b) proporţia pacienţilor din grupul celor trataţi cu placebo, care au răspuns
e) evaluează eficacitatea tratamentului pozitiv
c) diferenţa absolută dintre rata evenimentului de control şi rata evenimentului
262.Selectaţi caracteristica termenului „Rata evenimentului de control experimental
(REC)”: d) numărul de pacienţi ce trebuie să beneficieze de tratament, pentru a salva
a) frecvenţa cazurilor de boală în grupul pacienţilor tratati cu unul de la efectul nedorit
substanţa activă
25
 e) proporţia reducerii riscului urmare tratamentului administrat
272.Selectaţi sinonimele studiilor de cohortă;
a) etiologice
267.Selectaţi caracteristica termenului „numărul necesar a fi tratat (NNT)”: b) anamnestice
a) numărul de pacienţi trataţi cu substanţa activă, care au făcut boală c) mixte
b) numărul de pacienţi trataţi cu placebo, care au făcut boală d) de aşteptare
c) diferenţa absolută dintre rata evenimentului de control şi rata evenimentului e) de incidenţă
experimental
d) numărul de pacienţi ce trebuie să beneficieze de tratament, pentru a salva 273.Selectaţi avantajele studiilor de cohortă:
unul de la efectul a) permit calculul direct al RR pentru fiecare cohort
nedorit b) sunt utile pentm studierea maladiilor cu o perioadă de latenţă mare
e) proporţia reducerii riscului martor urmare tratamentului administrat c) rezultatele pot fi generalizate pe întreaga populaţie
d) necesită mai puţin timp pentru desfăşurarea studiului, decât studiile caz -
268.Selectaţi valorile indicatorilor de analiză a studiilor de cohortă, care denotă că control
factorul examinat se consideră indiferent: e) rezultatele apar după acţiunea factorului de risc ce conferă studiului un
a) RR> 1, RA > 0 caracter calitativ crescut
b) RR = 1, RA = 0
c) RR< 1,RA<0 274.Selectaţi dezavantajele studiilor de cohortă:
d) RR < 1, RA > 0 a) sunt studii de durată, unele persoane pot deceda, migra sau refuza
e) RRR =1, RAR = 0 participarea
b) nu permit măsurarea directa a RR
269.Selectaţi caracteristica investigaţiei epidemioiogice intr-un studiu de cohortă: c) studiază doar un singur efect
a) se observă şi se măsoară concomitent expunerea şi rezultatul d) sunt costisitoare în termeni de timp. personal şi urmărire a pacienţilor
b) pe un grafic Lexis corespunde culoarului oblic longitudinal e) este dificil de a constitui un grup martor acceptabil
c) studiul porneşte de la expunere spre rezultat
d) studiul porneşte de la rezultat spre expunere 275.Selectati tipul studiului de cohortă recomandat pentru studiul factorului de risc cu
e) de regulă este retrospectivă frecvenţă joasă în populaţie:
a)prospectiv istoric
270.Selectaţi valorile indicatorilor de analiză a studiilor de cohortă, care denotă că b) perimental tip I
factorul examinat se consideră de protecţie: c)prospectiv tip II
a) RR > 1, RA > 0 d)experimental tip II
b) RR> I, RA <0 e)prospectiv tip I
c) RR< I, RA <0
d) RR < 1, RA > 0 276.Selectaţi afirmaţia greşită despre studiile de cohortă:
e) RRR < I, RAR <0 a)de regulă sunt prospective
b)sunt studii analitice, observaţionale
271.Precizaţi modul de selecţie al subiecţilor intr-un studiu de cohortă: c)se mai numesc studii longitudinale
a) în funcţie de expunere d) sunt preferate pentru studierea expunerilor rare
b) în funcţie de rezultat e)sunt preferate pentru studiereabolilor cu perioada de latenţă mare
c) mixtă
d) independent de expunere şi de rezultat 277.Selectaţi tipul studiului de cohortă recomandat pentru studiul factorului de risc cu
e) pe un grafic Lexis frecvenţă mare în populaţie:

26
 a) prospectiv tip II a) expunerea reduce riscul de boală, pentru că riscul bolii la expuşi este mai mic
b) prospectiv istoric faţă de neexpuşi
c) prospectiv tip 1 b) expunerea reduce riscul de boală, pentru că riscul bolii la expuşi este mai
d) descriptiv tip II mare faţă de neexpuşi
e) descriptiv tip 1 c) nu există nici o asociaţie între factorul de risc şi boală, pentru că riscul la
expuşişi neexpuşi este egal
278.Selectaţi afirmaţiile corecte despre studiile de cohortă: d) expunerea creşte riscul de boală, pentru că riscul bolii la expuşi este mai
a) de regulă sunt retrosprospective mare faţă de neexpuşi
b) sunt studii analitice, experimentale e) expunerea creşte riscul de boală, pentru că riscul bolii la expuşi este mai mic
c) se mai numesc studii longitudinale faţă de neexpuşi
d) sunt preferate pentru studierea expunerilor rare
e) sunt preferate pentru studierea bolilor cu perioada de latenţă mare 284.Selectaţi particularităţile studiilor de cohortă de tip II:
a) se utilizează în cazul frecvenţei înalte a factorului de risc în populaţie
279.Alegeţi ce poate fi măsurat urmare analizei anchetelor de cohortă: b) se utilizează în cazul frecvenţei joase a factorului de risc în populaţie
a) incidenţa bolii c) se utilizează când expunerea afect rază anumite grupuri profesionale
b) forţa asociaţiei epidemiologice d) sunt mai puţin expuse factorilor de confuzie
c) impactul acţiunii factorului de risc în populaţie e) expuşii şi neexpuşii provin din populaţii diferite
d) frecventa efectelor benefice ale medicamentului
e) frecventa efectelor adverse ale medicamentului
285.Selectaţi concluzia valabilă pentru un risc relativ (RR) mai mare decît 1:
280.Selectaţi ce măsoară riscul relativ (RR) în studiile de cohortă: a) expunerea creşte riscul de boală, pentru că riscul bolii la expuşi este mai
a) forţa diferenţei mare faţă de neexpuşi
b) forţa asociaţiei b) nu există nici o asociaţie între factorul de risc şi boală, pentru că riscul la
c) diferenţa expuşi şi neexpuşi este egal
d) forţa corelaţiei c) expunerea creşte riscul de boală, pentru că riscul bolii la expuşi este mai mic
e) forţa impactului faţă de neexpuşi
d) expunerea reduce riscul de boală, pentru că riscul bolii la expuşi este mai
281.Precizaţi ce denotă riscul atribuibil (RA) în studiile de cohortă: mare faţă de neexpuşi
a) de cîte ori este mai mare riscul bolii la expuşi faţă de neexpuşi e) expunerea reduce riscul de boală, pentru că riscul bolii la expuşi este mai mic
b) de cîte ori este mai mic riscul bolii la expuşi faţă de neexpuşi faţă de neexpuşi
c) cu cît este mai mare riscul bolii la expuşi faţă de neexpuşi
d) cu cât este mai mare expunerea la bolnavi faţă de nonbolnavi 286. Selectaţi afirmaţia greşită despre studiile de cohortă:
e) cu cât este mai mică expunerea la bolnavi faţă de nonbolnavi a) sunt forma cea mai riguroasă a studiilor analitice nc-experimentale
b) compară expunerea bolnavilor cu a celor sănătoşi
282.Selectaţi valorile necesare ale riscului relativ (RR) care dovedesc existenţa c) cercetărorul observă şi nu atribuie expunerea
asociaţiei epidemiologice dintre factorul de risc şi boală: d) se mai numesc studii etiologice
a) egale cu 1 şi semnificativ statistic e) pot fi şi retrospective
b) mai mari decît 1 şi semnificativ statistic
c) mai mici decît 1 şi semnificativ statisticmai mari decît 1 şi nesemnificativ 287.Selectaţi concluzia corectă pentru un risc relativ (RR) mai mic decît I:
statistic a) expunerea creşte riscul de boală, pentru că riscul bolii la expuşi este mai mic
d) să nu depăşească intervalul [-2;2] faţă de neexpuşi
283.Selectaţi afirmaţia corectă pentru un risc relativ (RR) egal cu 1:
27
 b) expunerea reduce riscul de boală, pentru că riscul bolii la expuşi este e) poate fi generală şi specifică
mai mic faţă de neexpuşi
c) nu există nici o asociaţie între factorul de risc şi boală, pentru că riscul la 293.Selectaţi rata specifică:
expuşi şi neexpuşi este egal a) natalitatea
d) expunerea creşte riscul de boală, pentru că riscul bolii la expuşi este mai b) mortalitatea generală
mare faţă de neexpuşi c) morbiditatea
e) expunerea reduce riscul de boală, pentru că riscul bolii la expuşi este mai d) mortalitatea infantilă
mare faţă de neexpuşi e) fertilitatea general

288.Selectaţi valorile indicatorilor de analiză a studiilor de cohortă, care care denotă

că factorul examinat se consideră de risc: 294.Selectaţi rata generală:
a) RR > 1, RA > 0 a) mortalitatea infantilă
b) RR>J,RA<0 b) natalitatea
c) RR < 1, RA < 0 c) natalitatea pe medii rezidenţiale
d) RR < 1, RA > 0 d) mortalitatea pe grupe de vârstă
e) R.RR > 1, RAR > 0 e) mortalitatea prin boli cardiovasculare

289.Selectaţi dezavantajele studiilor de cohortă:
a) ineficiente în cazul expunerilor rare
b) necesită costuri mari pentru realizare
c) sunt dificil de administrat
d) necesită un număr mare de subiecţi pentru studiu
e) nu permit calculul direct al incidenţei bolii
295.Selectaţi răspunsul corect cu referire la indicatorul extensiv:
a) exprimă ponderea fenomenului faţă de mediu
b) determină nivelul fenomenului în mediul care l-a produs
c) caracterizează raportul cotelor a două totalităţi independente
d) exprimă ponderea unei părţi a fenomenului faţă de fenomenul întreg
e) permite evidenţierea modificărilor dinamice în structura fenomenului

290.Alegeţi indicatorul utilizat pentru măsurarea forţei asociaţiei epidemiologice: 296.Precizaţi ce caracterizează rata:
a) riscul relative a) structura fenomenului
b) reducerea riscului relativ b) frecvenţa fenomenului
c) reducerea riscului absolut c) limita fenomenului
d) numărul necesar de tratat d) tendinţa centrală a fenomenului
e) sporirea riscului absolut e) poziţia fenomenul în mediu

291.Precizaţi în ce se măsoară mărimile relative: 297.Selectaţi indicatorul statistic de râport:

a) în unitatea de măsură a fenomenului studiat a) natalitatea pe sexe
b) numai în procente b) asigurarea populaţiei cu medici
c) în coeficienţi, procente, promile, prodecimile, prosantimile c) structura vizitelor în Centrele de Sănătate
d) numai în promile d) dinamica morbidităţii pentru o perioadă de timp
e) sunt mărimi adimensionale e) ponderea avorturilor după indicaţii medicale

292.Selectaţi afirmaţia corectă despre rată: 298.Precizaţi ce caracterizează indicatorul de proporţie:

a) exprimă pondrea unei părţi a fenomenului faţă de fenomenul întreg a) structura fenomenului
b) nu permite evidenţierea schimbărilor dinamice a fenomenului b) frecvenţa fenomenului
c) caracterizează raportul dintre două totalităţi independente c) limita fenomenului
d) nu permite compararea diferitor medii după nivelul fenomenului d) tendinţa centrală a fenomenului
28
 e) poziţia fenomenul în mediu e) omogenitatea fenomenului

299.Rata se utilizează pentru determinarea: 305.Selectaţi afirmaţiile corecte cu privire la rată:

a) evidenţierii schimbărilor dinamice în frecvenţa fenomenului
b) structurii fenomeneului în medii şi perioade de timp diferite
c) compararea diferitor totalităţi după frecvenţa unui fenomen
d) frecvenţei fenomenului în alt fenomen
e) frecvenţei fenomenului într-un mediu
a) caracterizează raportul dintre două totalităţi independente
b) permite compararea diferitor medii după nivelul fenomenului
c) exprimă ponderea unei părţi a fenomenului faţă de întregul fenomen
d) permite evidenţierea schimbărilor dinamice a fenomenului
e) poate fi generală si special

300.Indicatorul statistic intensiv caracterizează: 306.Selectaţi tipurile posibile de rate:

a) structura fenomenului a) specific
b) frecvenţa fenomenului b) standardizate
c) limita fenomenului c) brute
d) tendinţa centrală a fenomenului d) globale
e) durata fenomenului e) armonizate

301.Selectaţi afirmaţia corectă despre indicatorul de raport: 307.Care afirmaţii sunt valabile pentru rata standardizată:
a) se exprimă numai în procente a) este o rată fictive
b) cuantifică frecvenţa fenomenului în mediul care îl produce b) este o rată veridică
c) reprezintă cota unei părţi a fenomenului faţă de fenomenul intreg reprezintă c) se utilizează numai în comparaţii
d) relaţia dintre doua totalităţi independente d) înlătură influenţa asemănărilor esenţiale
e) reprezintă relaţia dintre doua totalităţi dependente e) înlătură influenţa diferenţelorstructural

302.Selectaţi tipurile de mărimi relative: 308.Selectaţi afirmaţiile corecte referitor la rata specifică:
a) de dinamică a) nu pierde din vedere „întregul"
b) de raport b) se aplică pe populaţii omogene
c) de variaţie c) se utilizează mult în studiile epidemiologice
d) de intensitate d) se aplică pe subpopulaţii omogene
e) de structură e) pierde din vedere „întregul"

309.Selectaţi afirmaţiile corecte despre indicatorul extensiv:

303.Indicaţi condiţiile obligatorii pentru calcularea unei mărimi relative: a) este un indicator cu caracter dinamic
a) respectarea tehnicii de calcul b) nu face asociere între mediu şi fenomen
b) comparabilitatea termenilor raportului c) exprimă ponderea unei părţi a fenomenului faţă de fenomenul întreg
c) omogenitatea colectivităţii statistică d) se utilizează numai pentru analiza dinamicii fenomenului
d) prezenţa legăturii de corelaţie între termenii comparaţi e) nu permite evaluarea modificărilor dinamice ale fenomenului
e) prezenţa bazei de comparaţie semnificativă pentru fenomenul analizat
310.Selectaţi afirmaţiile corecte despre indicatorul de raport:
304.Precizaţi ce caracterizează o rată: a) de regulă se utilizează pentru a caracteriza structura asigurării populaţiei cu
a) intensitatea fenomenului resurse
b) variabilitatea fenomenului b) este similar cu indicatorul intensiv numai după tehnica de calcul
c) nivelul fenomenului c) mai frecvent se utilizează pentru a caracteriza nivelul asigurării
d) răspândirea fenomenului populaţiei cu resurse
29
 d) este similar cu indicatorul intensiv după tehnica de calcul şi după esenţă d) nu face asociere între mediu şi fenomen
e) reprezintă raportul a două totalităţ dependente e) poate fi brut şi standardizat

311.Selectaţi tipurile de mărimi utilizate în cercetarea ştiinţifică: 317.Selectaţi cauza omogenităţii termenilor seriei de variaţie:
a) discrete a) valoarea înregistrată la celelalte unităţi
b) absolute b) acţiunea factorilor esenţiali comuni
c) relative c) acţiunea factorilor întâmplători
d) aproximale d) numărul cazurilor înregistrate
e) medii e) tipul variabilei studiate

312.Selectaţi mărimile care pot reprezenta un indicator statistic: 318.Selectaţi cauza variabilităţii valorilor individuale într-o serie de distribuţie:
a) relative de tip rată a) acţiunea factorilor întâmplători
b) medii b) numărul cazurilor înregistrate
c) absolute c) tipul variabilei studiate
d) relative de raport d) valoarea înregistrată la celelalte unităţi
e) relative de tip proporţie e) acţiunea factorilor esenţiali comuni

313.Selectaţi tipurile de mărimi relative: 319.Precizaţi cauza care determină forma distribuţiei valorilor individuale în seria de
a) rata variaţie:
b) dominanta a) tipul variabilei studiate
c) raportul b) acţiunea factorilor întâmplători
d) proporţia c) acţiunea combinată a factorilor esenţiali şi întâmplători
e) media d) valoarea înregistrată la celelalte unităţi
e) acţiunea factorilor esenţiali
314.Selectaţi indicatorul de proporţie:
a) cota nou-născuţilor de sex masculin 320.Selectaţi definiţia corectă a seriei de variaţie:
b) asigurarea populaţiei cu medici a) şir de valori numerice ale caracteristicii studiate diferite ca valoare
c) structura mortalităţii pe medii de reşedinţă individuală şi dispuse într- o ordine anumită
d) dinamica morbidităţii pentru o perioadă de timp b) şir de valori numerice ale fenomenului studiat, diferite ca valoare agregată şi
e) ponderea avorturilor după indicaţii medicale dispuse într-o ordine anumită
c) şir de valori nominative ale caracteristicii studiate, diferite ca valoare
315.Selectaţi ratele generale: individuală şi dispuse într-o ordine anumită
a) natalitatea d) şir de valori numerice ale unităţii studiate, diferite ca valoare individuală şi
b) mortalitatea generală dispuse într-o ordine anumită
c) mortalitatea maternă e) şir de valori numerice ale indicatorului studiat, diferite ca valoare individuală
d) mortalitatea infantilă şi dispuse într-o ordine anumită
e) morbiditatea general
321.Selectaţi consecinţa stabilirii unui număr prea mic de grupe în seria de variaţie:
316.Selectaţi afirmaţiile corecte despre indicatorul intensiv: a) evidenţierea trăsăturilor esenţiale ale colectivităţii
a) este un indicator cu caracter dinamic b) ştergerea trăsăturilor esenţiale ale colectivităţii
b) face asociere între mediu şi fenomen c) fărâmiţarea colectivităţii
c) exprimă ponderea unei părţi a fenomenului faţă de fenomenul întreg d) sporirea dificultăţii calculelor statistice ulterioare

30
 e) sporirea calităţii concluziilor d) amplitudinea
e) modulul
322.Selectaţi afirmaţia greşită despre mediană:
a) se numeşte quartila a doua 328.Precizaţi indicatorul care redă esenţialul într-o colectivitate statistică:
b) se utilizează pentru descrierea variabilelor calitative a) coelicientul de variaţie
c) este influenţată de valorile extreme ale distribuţiei b) mediana
d) înlocuieşte media aritmetică în cazdistribuţiilor asimetrice c) modulul
e) se mai numeşte „modul de poziţiei” d) media aritmetică
e) dispersia
323.Selectaţi forma distribuţiei vârstei intr-o grupă de studenţi, unde vârsta medie este
de 22,4 ani, iar cea modală - 21 de ani: 329.Selectaţi afirmaţiile corecte pentru gruparea pe intervale a seriei de variaţie:
a) simetrică a) permite restrângerea volumului mare de date iniţiale
b) asimetrică pozitivă b) nu evidenţiază structura colectivităţii cercetate
c) bimodală c) evidenţiază structura colectivităţii cercetate
d) asimetrică negative d) permite păstrarea infonnaţiilor iniţiale
e) alternative e) scoate în evidenţă proprietăţile esenţiale ale colectivităţii

324.Selectaţi tipul asimetriei în cazul coeficientui de asimetrie Pearson egal cu -0,48:

a) asimetrică negativă 330.Indicaţi consecinţele stabilirii unui număr prea mare de grupe în seria de variaţie:
b) asimetrică pozitivă a) ştergerea trăsăturilor esenţiale ale colectivităţii
c) bimodală negativă b) fărâmiţarea colectivităţii
d) simetrică pozitivă c) evidenţierea dificilă a trăsăturilor esenţiale ale colectivităţii
e) simetrică negative d) sporirea gradului de dificultate a calculelor statistice ulterioare
e) micşorarea gradului de dificultate a calculelor statistice ulterioare
325.Selectaţi tipul asimetriei dacă valoarea coeficientului de asimetrie Pearson este
0.77: 331.Identificaţi operaţiunile de grupare a seriilor de variaţie:
a) bimodală negativă a) stabilirea numărului de unităţi de observaţie
b) simetrică negativă b) stabilirea numărului de grupe
c) asimetrică pozitivă c) calcularea mărimii intervalului de amplitudine
d) simetrică pozitivă d) calcularea mărimii intervalului de grupare
e) asimetrică negative e) repartizarea valorilor individuale ale caracteristicii în grupe

326. Selectaţi formula corectă de calcul a coeficientului de asimetrie Pearson: 332.Selectaţi tipurile de reprezentări grafice valabile pentru seria de variaţie:
a) Cas=Xar-Mo/σ a) historiograma
b) Cas=Xar-Me/σ b) poligonul de frecvenţe
c) Cas=Mo-Xar/σ c) histograma
d) Cas=Me-Xar/σ d) poligonul de proporţii
e) Cas=Xar-Mo/Xar e) cronograma

327.Selectaţi mărimile medii de poziţie: 333.Selectaţi afirmaţiile valabile pentru mărimea medie:
a) mediana a) defineşte cel mai bine tendinţa centrală a unei distribuţii
b) media aritmetică b) defineşte cel mai bine variaţia unei distribuţii
c) dominant c) nivelează variaţiile valorilor individuale
31
 d) evidenţiază variaţiile valorilor individuale
e) exprimă sintetic esenţialul unui fenomen
334.Selectaţi cerinţele înaintate unei medii:
a) să nu fie sensibilă la fluctuaţiile de selecţie
b) să fie definită în mod precis
c) să posede proprietăţi clare numai pentru specialişti
d) să fie sinteza majorităţii observaţiilor înregistrate
e) să fie independentă de dorinţa utilizatorului
335.Precizaţi cerinţele pe care trebuie să le satisfacă o medie:
a) să fie expresia tuturor observaţiilor înregistrate
b) să fie simplu şi rapid de calculat
c) să posede proprietăţi clare chiar şi pentru nespecialişti
d) să fie dependentă de dorinţa utilizatorului
e) să fie puţin sensibilă la fluctuaţiile de selecţie
336.Selectaţi afirmaţiile corecte despre media aritmetică:
a) suma abaterilor individuale de la medie este egală cu zero, indiferent de
tipul distribuţiei
b) nu este influenţată de valorile aberante
c) aceleaşi rezultate prin diferite formule de calcul
d) nu este obligatoriu să coincidă cu vreo valoare individuală înregistrată
e) este unică intr-o serie de variaţie
337.Selectaţi proprietăţile mediei aritmetice:
a) se exprimă în unitatea de măsură a caracteristicii studiate
b) poate fi calculată şi pentru variabile călitative
c) obligator coincide cu o valoare individuală înregistrată
d) este sensibilă la valorile extreme
e) nu are unitate de măsură
338.Selectaţi componentele formulei mediei aritmetice ponderate:
a) valoarea individual
b) numărul de cazuri
c) numărul de grade de libertate
d) frecvenţele de apariţie a valorilor individuale
e) numărul de cazuri minus unu
339.Selectaţi afirmaţiile corecte despre mediană:
a) este influenţată de valorile extreme ale distribuţiei
b) substituie media in distribuţiile asimetrice
c) este un parametru uzual pentru scala ordinală
d) se plasează la mijlocul seriei de variaţie
e) se mai numeşte „modul de poziţie"
340.Selectaţi domeniile de utilizare a medianei:
a) caracterizarea tendinţei centrale în cazul distribuţiilor vădit asimetrice
b) determinarea valorii medii în serii formate din valori calitative
c) determinarea valorii medii în serii cu intervale neegale de grupare
d) caracterizarea obligatorie a tendinţei centrale în cazul distribuţiilor simetrice
e) stabilirea dozelor letale
341.Selectaţi afirmaţiile greşite despre modul:
a) pe graficul repartiţiei corespunde punctului maxim al acestuia
b) preferat mediei în industria confecţiilor
c) inutil pentru caracterizarea distribuţiei asimetrice
d) inutil pentru caracterizarea distribuţiei variabilelor calitative
e) inutil pentru stabilirea dozelor letale
342.Selectaţi afirmaţiile corecte cu privire la dominantă:
a) poate fi calculată pe scala nominală
b) este utilă pentru caracterizarea distribuţiei asimetrice
c) este valoarea individuală cu cea mai mare frecvenţă
d) inutilă pentru caracterizarea distribuţiei simetrice
e) nu poate fi calculată pe scala de interval
343.Selectaţi afirmaţiile corecte despre distribuţia perfect simetrică:
a) media este egală cu cuartila a doua
b) modulul este egal cu media
c) media este egală cu dominanta
d) mediana este egală cu media
e) modulul este mai mic decât mediana
344.Selectaţi afirmaţiile valabile pentrru analiza formei de distribuţie:
a) în cazul asimetriei pozitive predomină valorile micijale caracteristicii
b) distribuţia perfect simetrică este caracterizată prin egalitatea dintre
medie, mediană şi modul
c) pentru distribuţia asimetrică negativă este specifică predominarea
valorilor mari ale caracteristicii
d) în cazul asimetriei pozitive predomină valorile mari ale caracteristicii
e) în cazul asimetriei negative predomină valorile mici ale caracteristicii
345.Selectaţi probabilitatea maximă a unei persoane de a avea valoarea IQ-ului între
131 şi 145. dacă IQ-ul mediu al populaţiei este 100 şi deviaţia standard –15:
32
 a) 13,6% b) se mai numeşte abatere standard sau abatere tip
b) 6, 42 % c) este indicator cu valoare teoretică
c) 2,14% d) este indicator util pentru testarea ipotezelor statistice
d) 4,28% e) este o mărime abstractă
e) 12,84%
352.Selectaţi afirmaţia corectă despre abaterea medie pătratică:
346.Precizaţi relaţiile existente intr-o distribuţie asimetrică pozitivă: a) este direct proporţională cu omogenitatea colectivităţii studiate
a) media este mai mare decât mediana b) ţine seama numai de valorile extreme
b) media este mai mare decât cuartila a doua c) exprimă cu cât se abate, în mediu, fiecare valoare individuală de la
c) dominanta este mai mică decât media media valorilor
d) media este egală cu modulul d) permite compararea variaţiei a două populaţii care se exprimă în unităţi de
e) media este mai mare decât modulul măsură diferite
e) nu are formă concretă de exprimare
347.Precizaţi relaţiile existente intr-o distribuţie asimetrică negativă:
a) media este mai mare decât mediana 353.Identificaţi dezavantajul abaterii medii pâtratice:
b) media este mai mică decât cuartila a doua a) reprezintă un parametru al legii distribuţiei normale
c) dominanta este mai mare decât media b) se măsoară în unitatea de măsură a caracteristicii studiate
d) media este mai mică decât mediana c) nu poate fi folosită pentru stabilirea volumului eşantionului
e) media este mai mare decât modulul d) nu se utilizează în calcule de corelaţie
e) nu pune în evidenţă influenţa abaterilor mari
348.Selectaţi afirmaţiile valide pentru distribuţia perfect simetrică:
a) media este egală cu mediana şi modulul 354.Selectaţi indicatorul invers proporţional coeficientului de variaţie:
b) graficul are formă „de clopot" a) abaterea medie pătratică
c) frecvenţele se distribuie simetric la dreapta şi la stânga valorii centrale b) dispersia
d) repartiţia corespunde curbei Gauss-Laplace c) media aritmetică
e) acţiunea factorilor întâmplători are caracter neregulat d) abaterea medie lineară
e) amplitudinea variaţiei
349.Selectaţi afirmaţiile corecte despre decile şi centile:
a) sunt utilizaţi îndeosebi pentru seriipronunţat asimetrice 355.Precizaţi câte procente din populaţie vor aveaIO-ul în intervalul valoric 90-110
b) se calculează doar pentru serii cu amplitudine mare a variaţiei dacă IQ-ul mediu al populaţiei este 100 şi abaterea standard -10:
c) sunt utilizaţi îndeosebi pentru serii simetrice a) 75,45%
d) se calculează doar pentru serii statistice cu număr mare de grupe b) 76,26%
e) se calculează doar pentru serii statistice cu număr mic de grupe c) 95,45%
d) 66,28%
350.Selectaţi afirmaţia corectă referitor la amplitudinea absolută a variaţiei (A): e) 68,26%
a) este un indicator relevant al variaţiei
b) nu are formă concretă de exprimare 356.Selectaţi indicatorul util pentru măsurarea gradului de omogenitate a unei
c) are formă concretă de exprimare colectivităţi statistice:
d) este raportul dintre abaterea pătrntică şi nivelul mediu al seriei a) coeficientul de corelaţie
e) este rapdrtul dintre amplitudinea relativă şi media aritmetică b) media aritmetică
c) abaterea individuală
351.Selectaţi afirmaţia greşită despre dispersie: d) coeficientul de variaţie
a) nu are formă concretă de exprimare e) mediana
33
 d) se foloseşte ca bază de calcul pentru media pătratică
357.Precizaţi intervalul valoric considerat normal pentru cercetările experimentale: e) este sensibilă la prezenţa valorilor extreme
a) media ± 2σ
b) media ± 3σ 363.Selectaţi afirmaţiile corecte referitor la abaterea medie pătratică:
c) media ± 2,5σ a) permite compararea variaţiei a două populaţii care se exprimă în unităţi de
d) media ± 1σ măsură diferite
e) media ± 1,5σ b) permite compararea variaţiei a două populaţii care se exprimă în
aceeaşi unitate de măsură
358.Precizaţi intervalul valoric considerat normal pentru cercetările clinice: c) este invers proporţională cu omogenitatea eşantionului
a) media ± 1σ d) verifică reprezentativilatea mediei aritmetice
b) media ± 2,5σ e) este indicator simplu al variaţiei
c) media ± 3σ
d) media ± 1,5σ
364.Selectaţi afirmaţiile greşitc-jlespre coeficientul de variaţie:
e) media ± 2σ
a) este un indicator simplu al variaţiei
b) este expresia relativă a abaterii standard
359.Selectaţi afirmaţiile corecte referitor la amplitudinea absolută a variaţiei (A):
c) valorile nici ale coeficientului reflectă neomogenitatea colectivităţii
a) se mai numeşte câmp de variaţie
d) arată cu cât este mai mare abaterea standard faţă de media aritmetică
b) se bazează numai pe valorile extreme ale seriei
e) permite compararea variaţiei a două populaţii care se exprimă în unităţi de
c) se bazează pe toate valorile seriei
măsură diferite
d) nu este sensibilă la valorile aberante
e) este un indicator cu semnificaţie sporită
365.Selectaţi particularităţile variabilei standardizate:
a) exprimă poziţia unităţii statistice faţă de medie şi faţă de împrăştiere
360.Selectaţi afirmaţiile corecte referitor la amplitudinea absolute a variaţiei (A):
b) permite compararea mărimilor provenite din distribuţii diferite
a) măsoară distanţă dintre capetele seriei statistice c) se mai numeşte abatere normal
b) este un indicator adimensional d) este independent de valoarea abaterii standart
c) se utilizează pentru stabilirea mărimii intervalului de grupare in seria e) exprimă poziţia unităţii statistice numai faţă de împrăştiere
de variaţie
d) este influenţată de valorile extreme 366.Selectaţi ce denotă valorile coeficientului de variaţie peste ± 35%:
e) este un indicator cu semnificaţie redusă a) dispersie mare a datelor
b) omogenitate a eşantionului
c) heterogenitate a eşantionului
361.Selectaţi particularităţile abaterii individuale de la medie:
d) imposibilitatea generalizării rezultatelor
a) oferă informaţii la nivel populaţional
e) împrăştiere mică a datelor
b) oferă informaţii la nivel individual
c) nu măsoară variaţia totală
d) este un indicator cu semnificaţie redusă 367.Selectaţi afirmaţiile corecte referitor la coeficientul de variaţie:
e) măsoară variaţia totală a caracteristicii a) este direct proporţional cu media aritmetică
b) este direct proporţional cu abaterea standard
c) este invers proporţional cu media aritmetică
362.Selectaţi afirmaţiile corecte despre dispersie: d) se exprimă numai în procente
a) se mai numeşte varianţă sau moment centrat de gradul doi
e) poate fi exprimat în procente şi coeficienţi
b) măsoară variaţia totală a unei caracteristici
c) se exprimă în unitatea de măsură a caracteristicii cercetate
368.Selectaţi componentele formulei de calcul a abaterii standard în eşantion:
34
 a) volumul colectivităţii selective a) test de semnificaţie
b) volumul colectivităţii generale b) interval de semnificaţie
c) abaterile valorilor individuale de la medie c) nivel de confidenţă
d) abaterile individuale ale valorilor medii de la medie d) nivel de semnificaţie
e) frecvenţele de apariţie a valorilor individuale e) prag de semnificaţie

369.Selectaţi afirmaţia corectă despre eroarea de tip II: 375.Cum se se consideră eroarea standard procentuală cu valoarea mai mică de 1%:
a) acceptarea ipotezei nule adevărate a) acceptabilă
b) respingerea ipotezei nule false b) inacceptabilă
c) acceptarea ipotezei nule false c) dubioasă
d) acceptarea ipotezei alternative adevărate d) moderată
e) respingerea ipotezei alternative false e) accentuate

370.Selectaţi afirmaţia corectă despre eroarea de tip I:
a) acceptarea ipotezei nule adevărate
b) respingerea ipotezei nule adevărate
c) acceptarea ipotezei nule false
d) acceptarea ipotezei alternative adevărate
e) respingerea ipotezei nule false
371.Precizaţi ce reprezintă pragul de semnificaţie al studiului:
a) probabilitatea de a comite eroarea de tip I
b) probabilitatea de a comite eroarea de tip II
c) probabilitatea de a comite concomitent eroarea de tip I şi II
d) probabilitatea de a nu comite eroarea de tip I
e) probabilitatea de a nu comite eroarea de tip II
372.Selectaţi varianta corectă de răspuns pentru nivelul beta al studiului:
a) probabilitatea de a comite eroarea de tip I
b) probabilitatea de a comite eroarea de tip II
c) probabilitatea de a nu comite eroarea de tip II
d) probabilitatea de a comite concomitent eroarea de tip I şi II
e) probabilitatea de a nu comite eroarea de tip I
373.Selectaţi afirmaţia corectă pentru noţiunea „puterea studiului”:
a) probabilitatea de a găsi o diferenţă, care, într-adevăr există
b) probabilitatea de a găsi o diferenţă, care într-adevăr nu există
c) probabilitatea de a nu găsi nici o diferenţă, care într-adevăr nu există
d) probabilitatea de a nu găsi o diferenţă, care într-adevăr există
e) probabilitatea de a măsura diferenţa, care într-adevăr există
374.Precizaţi denumirea corectă a multiplului erorii standard, care determină
mărimea intervalului de confidenţă:
376.Selectaţi una din componentele necesare de cunoscut pentru aplicarea testului
Student:
a) mediile sau probabilităţile comparate
b) pragul de semnificaţie
c) erorile standarde procentuale
d) erorile maxime admise
e) testul de semnificaţie
377.Selectaţi cazurile de utilizare ale testului Student:
a) pentru determinarea corelaţiei dintre două medii
b) pentru aprecierea semnificaţiei diferenţei dintre două medii
c) pentru aprecierea semnificaţiei diferenţei dintre două mărimi absolute
d) pentru aprecierea variaţiei unui fenomen
e) pentru aprecierea valorii erorii testului de semnificaţie
378.Precizaţi ce trebuie de tăcut pentru a reduce eroarea standard de două ori:
a) volumul eşantionului trebuie mărit de două ori
b) volumul eşantionul nu se va modifica
c) volume eşantionul trebuie mărit de patru ori
d) volumul eşantionul trebuie mărit de trei ori
e) volumul eşantionului trebuie micşorat de patru ori
379.Selectaţi afirmaţiile corecte despre eroarea de tip I:
a) este probabilitatea respingerii ipotezei nule adevărate
b) este probabilitatea acceptării ipotezei nule false
c) este probabilitatea respingerii ipotezei alternative adevărate
d) este probabilitatea acceptării ipotezei alternative false
e) este probabilitatea respingerii ipotezei nule false
35
380.Selectaţi afirmaţiile corecte despre eroarea de tip II: 385.Selectaţi denumirea corectă a probabilitatăţii de situare a parametrilor populaţiei
a) este probabilitatea respingerii ipotezei nule false statistice în afara intervalului de confidenţă:
b) este probabilitatea respingerii ipotezei alternative adevărate a) test de semnificaţie
c) este probabilitatea acceptării ipotezei nule false b) prag de semnificaţie
d) este probabilitatea respingerii ipotezei nule adevărate c) nivel de semnificaţie
e) este probabilitatea acceptării ipotezei alternative false d) interval de confidenţă
e) nivel de confidenţă
381.Selectaţi componentele formulei de calcul a erorii standard pentru variabilele
calitative: 386.Selectaţi valorile pragurilor de semnificaţie utilizate în cercetările medicale:
a) abaterea medie pătratică a) 0,05
b) probabilitatea producerii evenimentului în eşantion b) 0,27
c) probabilitatea lipsei evenimentului în eşantion c) 0,01
d) volumul eşantionului d) 0,1
e) pragul de semnificaţie e) 0,001

382.Selectaţi componentele formulei de calcul a erorii standard pentru variabilele 387.Selectaţi afirmaţiile corespunzătoare datelor statistice de tip ”pereche":
cantitative: a) sunt rezultatul măsurării repetate ale parametrilor la aceeaşi subiecţi
a) probabilitatea producerii evenimentului în eşantion b) sunt rezultatul măsurării repetate ale parametrilor la diferiţi subiecţi
b) pragul de semnificaţie c) sunt rezultatul măsurării repetate ale parametrilor la subiecţi selectaţi
c) volumul eşantionului prin metoda perechilor
d) abaterea medie pătratică d) sunt rezultatul măsurării repetate ale parametrilor la părinţi şi copii
e) probabilitatea lipsei evenimentului în eşantion e) sunt rezultatul măsurării repetate ale parametrilor la profesori şi studenţi

383.Selectaţi afirmaţia corectă referitor la intervalul de confidenţă: 388.Selectaţi testele statistice neparametrice:
a) este intervalul valoric, determinat cu ajutorul erorii standard, în care se vor a) Wilcoxon
situa parametrii de eşantion b) Fischer-Snedecor
b) este intervalul valoric, determinat cu ajutorul erorii standard în care se c) Mann-Whitney
vor afla parametrii populaţiei statistice d) Student
c) este intervalul valoric, determinat cu ajutorul erorii standard, în care nu se e) ANOVA
vor afla parametrii populaţiei statistice
d) este intervalul valoric, determinat cu ajutorul erorii standard procentuale, în 389.Identificaţi testele statistice parametrice:
care se vor afla parametrii de eşantio a) ANOVA
e) este intervalul valoric, determinat cu ajutorul abaterii standard, în care se vor b) Wilcoxon
afla parametrii populaţiei statistice c) Fischer-Snedecor
d) Mann-Whitney
384.Selectaţi afirmaţiile corecte despre intervalul de confidenţă: e) Student
a) este dependent de mărimeaerorii standard
b) este direct proporţional cu mărimea pragului de semnificaţie 390.Selectaţi condiţiile de utilizare a testelor parametrice:
c) este direct proporţional cu mărimea testului de semnificaţie a) distribuţia de eşantion respectă distribuţia normală
d) este direct proporţional cu mărimea nivelului de încredere b) normalitatea distribuţiei de eşantion poate fi testată
e) este independent de mărimea erorii standard c) distribuţia de eşantion nu respectă distribuţia normală
d) necesită cunoaşterea valorilor mediei şi abaterii standard
e) nu necesită cunoaşterea valorilor mediei şi abaterii standard
36
391.Selectaţi condiţiile de utilizare a testelor neparametrice:
a) distribuţia de eşantion nu respectă distribuţia normală
b) normalitatea distribuţiei de eşantion nu poate fi testată
c) distribuţia de eşantion respectă distribuţia normală
d) necesită cunoaşterea valorilor mediei şi abaterii standard
e) nu necesită cunoaşterea valorilor mediei şi abaterii standard
392.Selectaţi afirmaţiile corecte referitor la testul x2:
a) poate fi utilizat numai pentru un eşantion
b) poate fi utilizat pentru variabile măsurate pe scala ordinal
c) poate fi utilizat pentru variabile măsurate pe scala de raport
d) poate fi utilizat pentru unu, două şi mai mult de doua eşantioane
e) poate fi utilizat numai pentru două eşantioane
393.Selectaţi afirmaţiile corecte referitor la testul x2:
a) poate fi utilizat pentru date normal distribuite
b) poate fi utilizat pentru date pereche
c) este un test parametric robust
d) poate fi utilizat pentru analiza variabilelor calitative alternative
e) poate li utilizat pentru datele măsurate pe scala nominală
394.Selectaţi afirmaţiile corecte referitor la testul Mann-Witney:
a) este unul din cele mai puternice teste neparametrice
b) este unul din cele mai puternice teste parametrice
c) poate fi utilizat numai în eşantioane mari
d) necesită numai măsurători de tip rang
e) nu este interesat de normalitatea distribuţiei datelor
395.Selectaţi conceptele, utilizate în testarea semnificaţiei mărimilor relative şi
medii:
a) eroarea standard şi intervalul de încredere
b) eroarea standard şi amplitudinea relativă
c) testul de semnificaţie şi pragul de semnificaţie
d) eroarea standard şi eroarea limită
e) nivelul de semnificaţie şi nivelul de încredere
396.Selectaţi modalităţile de creştere a exactităţii estimărilor:
a) creşterea omogenităţii totalităţii statistice
b) mărirea volumului colectivităţii supuse studiului
c) micşorarea valorii erorii standard
d) creşterea valorii pragului de semnificaţie
e) creşterea valorii abaterii standard
397.Selectaţi afirmaţia corectă cu privire la datele statistice independente:
a) sunt rezultatul măsurării repetate ale parametrilor la aceeaşi subiecţi
b) sunt rezultatul măsurării repetate ale parametrilor la diferiţi subiecţi
c) sunt rezultatul măsurării repetate ale parametrilor la subiecţi selectaţi prin
metoda perechilor
d) sunt rezultatul măsurării repetate ale parametrilor la părinţi şi copii
e) sunt rezultatul măsurării repetate ale parametrilor la profesori şi studenţi
398.Selectaţi testul potrivit pentru determinarea legăturii dintre calificativul
semestrial acordat şi nota la examen:
a) coeficientul de asociere Yulle
b) coeficientul de corelaţie Mann-Whitney
c) coeficientul de corelaţie Student
d) coeficientul de corelaţie Pearson
e) coeficientul de corelaţie Spearman
399.Selectaţi afirmaţia greşită referitor la graficul de corelaţie:
a) are aspectul unui nor de puncte se mai numeşte şi corelogramă
b) arată forma şi intensitatea precisă a legăturii
c) indică existenţa sau lipsa legăturii
d) arată sensul şi intensitatea aproximativă a legăturii
400.Urmare testării semnificaţiei coeficientului de corelaţie a fost obţinută valoarea
t=3,46, valoarea critică t pentru p<0,05 fiind 2,06. Selectaţi concluzia corectă:
a) coeficientul de corelaţie este nesemnificativ
b) coeficientul de corelaţie este dubios
c) coeficientul de corelaţie este semnificativ
d) coeficientul de corelaţie este important
e) coeficientul de corelaţie este neimportant
401.Selectaţi caracteristicile corelogramei în cazul legăturii de corelaţie directe:
a) norul de puncte se dispune fuziform, oblic de sus în jos
b) norul de puncte se dispune fuziform, oblic de jos în sus
c) norul de puncte se dispune fuziform, oblic de la stânga la dreapta
d) norul de puncte se dispune fuziform, oblic de la dreapta la stânga
e) punctele se dispun pe toată reţeaua grafică
402.Selectaţi indicatorul recomandat pentru aprecierea legăturilor de corelaţie liniare:
a) raportul de corelaţie
b) coeficientul de convergenţă
37
 c) coeficientul de corelaţie a) liniară
d) coeficientul de regresie b) pozitivă
e) coeficientul de variaţie c) nergativă
d) curbilinie
403.Selectaţi indicatorul recomandat pentru aprecierea legăturilor de e) directă
corelaţieneliniare:
a) raportul de corelaţie 409.Selectaţi afirmaţiile valabile pentru corelaţiile statistice:
b) raportul de convergenţă a) sunt vremelnice
c) coeficientul de corelaţie b) pof fi numai într-un singur sens
d) raportul de regresie c) sunt permanente
e) raportul de variaţie d) unei valori numerice a variabilei X corespunde o medie a valorilor
variabilei
404.Precizaţi ce denotă valoarea coeficientului de corelaţie “±1”: e) unei valori numerice a variabilei X îi corespunde strict o valoare a variabilei
a) corelaţie slabă între fenomene Y
b) corelaţie perfectă între fenomene
c) corelaţie'putemică între fenomene 410.Selectaţi testul potrivit pentru determinarea legăturii dintre gravitatea
d) corelaţie medie între fenomene pneumoniei şi numărul de complicaţii ale acestea:
e) corelaţie relativă între fenomene a) coeficientul de corelaţie Pearson
b) coeficientul de asociere Yulle
405.Alegeţi afirmaţia greşită despre coeficientul de corelaţie liniară: c) coeficientul de corelaţie Spearman
a) este un indicator sintetic al intensităţii legăturii dintre două fenomene d) coeficientul de corelaţie Student
b) are valori cuprinse în intervalul [-1,1] e) coeficientul de corelaţie Mann-Whitney
c) poate fi calculat numai pentru caracteristici cantitative
d) este semnificativ în cazul legăturilor neliniare 411.Selectaţi afirmaţiile corecte despre corelaţiile statistice:
e) este semnificativ în cazul legăturilor liniare a) nu sunt perfecte
b) exprimă legătura de la cauză la efect dintre fenomene
406.Selectaţi testul potrivit pentru determinarea legăturii dintre vârsta de gestaţie şi c) exprimă legătura de dependenţă dintre fenomene
greutatea la naştere: d) sunt mai dificil de pus în evidenţă
a) coeficientul de asociere Yulle e) sunt rigide, perfecte
b) coeficientul de corelaţie Mann-Whitney 412.Selectaţi afirmaţiile valide privind legătura directă de corelaţie:
c) coeficientul de corelaţie Student a) se stabileşte între fenomene, care evoluează în acelaşi sens
d) coeficientul de corelaţie Pearson b) presupune evoluţia în acelaşi sens a fenomenelor correlate, dar nu cu
e) coeficientul de corelaţie Spearman ageeaşi unitate de măsură
c) se stabileşte între fenomene, care evoluează în sens opus
407.Selectaţi tipurile de corelaţie după natura relaţiei de cauzalitate: d) presupune evoluţia în acelaşi sens a fenomenelor corelate, cu aceeaşi unitate
a) liniare de măsură
b) funcţionale e) dacă un fenomen creşte, creşte şi cel cu care se corelează
c) directe
d) statistice 413.Selectaţi afirmaţiile valide privind legătura inversă de corelaţie:
e) inverse a) se stabileşte între fenomene, care evoluează în acelaşi sens
b) presupune evoluţia în acelaşi sens a fenomenelor corelate, dar nu cu aceeaşi
408.Selectaţi tipurile de corelaţie după formă legătura de corelaţie: unitate de măsură
c) se stabileşte între fenomene, care evoluează în sens opus
38
 d) presupune evoluţia în sens opus a fenomenelor corelatej dar nu cu
aceeaşi unitate de măsură
e) dacă un fenomen creşte, cel cu care se corelează scade
414.Selectaţi componentele obligatorii ale analizei corelaţiei:
a) aprecierea intensităţii legăturii de corelaţie
b) testarea semnificaţiei legăturii de corelaţie
c) analiza variaţiei legăturii de corelaţie
d) determinarea direcţiei şi formei legăturii de corelaţie
e) determinarea valorii coeficientului de aproximaţie
415.Alegeţi coeficienţii de corelaţie neparametrici:
a) coeficientul de corelaţie Pearson
b) coeficientul de corelaţie Spearman
c) coeficientul de corelaţie Kendall
d) coeficientul de corelaţie Yulle
e) coeficientul de corelaţie eta
419.Urmare testării semnificaţiei coeficientului de corelaţie a fost obţinută valoarea
t=1,96, valoarea critică t pentru p<0,05 fiind 1,96. Selectaţi concluzia corectă:
a) coeficientul de corelaţie este nesemnificativ
b) coeficientul de corelaţie este dubios
c) coeficientul de corelaţie este semnificativ
d) coeficientul de corelaţie este important
e) coeficientul de corelaţie este neimportant
420.Selectaţi cât din variaţia efectului medicamentului este determinată de doza
acestuia, dacă coeficientul de corelaţie Pearson = 0,9:
a) 91%
b) 81%
c) 50%
d) 71%
e) 61%

416.Selectaţi afirmaţiile corecte privitor la coeficientul de determinare:

a) este dependent de volumul eşantionului
b) se aplică în cazul unui coeficient de corelaţie liniară semnificativ
c) se aplică indiferent de semnificaţia statistică a coeficientului de corelaţie
liniară
d) arată câ din dispersia totală a rezultatului este explicată de variaţia
factorului
e) necesită analiză minuţioasă în cazurile eşantioanelor mari

417.Selectaţi caracteristicile corelogramei în cazul legăturii delcorelaţie inverse:

a) norul de puncte se dispune fusiform, oblic de sus în jos
b) norul de puncte se dispune fusiform, oblic de jos în sus
c) norul de puncte se dispune fuziform, oblic de la stânga la dreapta
d) norul de puncte se dispune fuziform, oblic de la dreapta la stânga
e) punctele se dispun pe toată reţeaua grafică

418.Selectaţi testul potrivit pentru determinarea legăturii dintre numărul de vaccinaţi

şi incidenţa bolii, conform.datelor unui tabel 2x2:
a) coeficientul de asociere Yulle
b) coeficientul de corelaţie Mann-Whitney
c) coeficientul de corelaţie Student
d) coeficientul de corelaţie Pearson
e) coeficientul de corelaţie Speannan

39