Examen Biostatistică

1.
SQ Alegeți afirmația corectă despre statistică: 8
a) studiază aspectele cantitative ale cazurilor individuale

b) studiază aspectele calitative ale cazurilor individuale
c) studiază aspectele cantitative şi calitative ale cazurilor individuale
d) X studiază aspectele cantitative şi calitative ale fenomenelor sociale de masă
e) studiază numai aspectele cantitative ale fenomenelor sociale de masă
2. SQ Selectați obiectivul fundamental al statisticii: 8
1. X rezumarea şi analiza datelor statistice

2. prelucrarea cantitativă a datele statistice
3. colectarea datelor statistice
4. analiza cazurilor individuale
5. descrierea variabilitatății cazurilor individuale
3. MQ Etapele de evoluție a statisticii ca știință sunt: x

- Statistica practică (prima etapa)
- Faza descriptivă
- Faza aritmeticii politice
- Faza probabilistică
- Faza statisticii moderne
a) [x]etapa statisticii practice;
b) [x] etapa statisticii descriptive;
c) [x] etapa aritmeticii politice;
e) [x] etapa statisticii moderne.
4. SQ La ce etapă a evoluției statisticii ca știință s-a fundamentat teoria și practica corelației
statistice, analizei factoriale și a experimentelor statistice: x
Faza statisticii moderne
5. SQ La ce etapă a evoluției statisticii ca știință s-a realizat delimitarea evidenței statistice de
evidența contabilă: x
Statistica practică (prima etapa)
6. SQ Hermann Conring, Martin Schmeitzel și Gottfried Achenwall sunt reprezentanții de seamă
ai etapei: x
Faza descriptivă
7. SQ Cine din următoarele personalități este considerat părintele statisticii:x
Gottfried Achenwall
8. SQ La ce etapă a evoluției statisticii ca știință se poate vorbi de analiza statistică științifică a
unor date şi informații acumulate în acest scop cu desprinderea regularităților în evoluția fenomenelor
sociale: x
Faza aritmeticii politice
9. SQ La ce etapă a evoluției statistica se îmbogățește cu noi metode matematice: calculul
probabilității, formularea legii numerelor mari și alte legități statistice x
Faza probabilistică
10. SQ La ce etapă a evoluției statistice se înființează oficiile naționale și internaționale de
statistică, apar primele reviste de specialitate x
Faza statisticii moderne
11. MQ Reprezentanții statisticii moderne sunt: x
F. Galton, K. Pearson, M.G. Kendall, G.U.Yule, C.E. Spearman, R.A. Fisher
a) [x] F. Galton;
b) [x] K. Pearson;
d) [x] C.E. Spearman;
12. MQ Selectați semnificațiile corecte ale termenului de statistică: 8
o X metodologie statistică
o date statistice
o X activitate practică
o X metodă statistică
o metodă sociologică
13. SQ Selectați variantă incorectă referitor la colectivitatea statistică: 8
o X este formată din elemente neomogene

o este delimitată din punct de vedere al conţinutului
o este formată din elemente, care au trăsături esenţiale comune
o este delimitată în spaţiu şi timp
o poate fi atât statică, cât şi dinamică
14. MQ Ce presupune aspectul practic al statisticii 8

a) [x] culegerea informaţiilor despre fenomene;
b) [x] înregistrarea fenomenelor şi informaţiilor;
c) [x] prelucrarea informaţiilor;
d) [x] analiza informaţiilor;
e) modificarea informatiei
15. MQ Totalitatea statistică poate fi: 8
a) [x] totală;
b) [x] parţială;
c) [x] statică;
d) [x] dinamică;
e) diversificata
16. MQ Distribuția datelor în totalitatea selectivă poate fi: x
- Alternativă
- Simetrică (normală)
- Asimetrică
17. MQ Unitățile de observație statistică reprezintă: 8
o X elemente primare ale totalităţii statistice care posedă caractere de evidenţă;

o elemente generale din care constă totalitatea studiată;
o un număr de elemente ce determină un complex de caractere supuse înregistrării;
o un număr de elemente ce determină scopul studiului;
o x o mulţime numărabilă de elemente ce compun o colectivitate statistică;
o x elemente primare ale totalităţii, ce se delimitează în funcţie de scopul şi obiectivele / sarcinile cercetării.
18. MQ Caracteristicile de bază ale totalității selective sunt: 8
o tipicitatea;
o omogenitatea;
o X reprezentativitatea;
o distribuţia simetrică a caracterului;
o X disponibilitatea de caracteristici esenţiale, similar celor din cea integrală.
o X disponibilitatea de un volum „minim" anumit.
19. SQ Totalitatea statistică este: 8
o o grupă mică de elemente relativ omogene a unui caracter luate împreună în limite cunoscute de spaţiu şi
timp;
o o grupă de unităţii de observaţie neomogene luate împreună în limitecunoscute de spaţiu, timp şi volum;
o o grupă de unităţii de observaţie neomogene luate împreună în limite cunoscute de spaţiu şi volum;
o x o grupa mare de elemente relativ omogene, luate împreună în limitecunoscute de spaţiu şi timp, care
posedă caractere de asemănare şi dediferenţă;
o x o totalitate a manifestărilor (elementelor) de aceeaşi natură şi esenţă calitativă ale unui fenomen
individualizat în limite cunoscute de spaţiu în timp.
20. SQ Totalitatea statistică este formată din: x

b) [x] unităţi de observaţie;
21. MQ Ce sunt fenomenele în masă x
b) [x] fenomenele care se produc într-un număr mare de cazuri, prezentând anumite regularităţi;
d) [x] prezintă proprietatea de a fi variabile ca formă de manifestare individuală în timp, în spaţiu şi sub raport
organizatoric
22. MQ Caracteristicile de grup ale totalității statistice sunt: x
a) [x] distribuţia caracterului;
b) [x] nivelul mediu al caracterului;
c) [x] variabilitatea caracterului;
23. MQ f Pentru a compara gradele de omogenitate a masei corpului la nou-născuți și a taliei acestora
trebuie de exprimare pot fi: x
a) [x] cantitative;
d) [x] calitative
24. MQ Unitățile de observație în funcție de modul de exprimare pot fi: x
a) [x] cantitative;
b) [x] nominative;
c) [x] calitative;
d) [x] numerice;
25. MQ Unitățile de observație în funcție de numărul variantelor / valorilor de răspuns pot fi: x
a) [x] alternative;
b) [x] nealternative;
c) [x] binare;
d) [x] dihotomice;
26. MQ Unitățile de observație în funcție de natura variației caracteristicilor cantitative pot fi: x
a) [x] continue;
b) [x] discrete;
c) [x] discontinue;
27. MQ Unitățile de observație în funcție de conținutul caracterului pot fi: x
a) [x] de timp;
b) [x] de spaţiu;
d) [x] atributive
28. MQ Unitățile de observație în funcție de modul de obținere și caracterizare a fenomenului pot
fi:
a) [x] primare;
e) [x] derivate.
29. MQ Unitățile de observație în funcție de modul de influență asupra fenomenului pot fi:î
a) [x] rezultative;
b) [x] factoriale;
30. MQ Din caracterele de evidență cantitative face parte:
a) [x] salariu;
b) [x] înălţimea;
e) [x] temperatura.
31. SQ Ce tip de caracteristică statistică este starea civilă (căsătorit / necăsătorit)x
Alternativă
32. MQ Selectați caracteristicele statistice atributive: x
c) [x] forma nozologică;
d) [x] culoarea tegumentelor;
e) [x] profesia.
33. MQ La caracterele nominative de evidență rezultativă pot fi atribuite:
d) [x] diagnosticul;
e) [x] starea sănătăţii la externare.
34. MQ La caracterele numerice de evidență factorială pot fi atribuite:
b) [x] vârsta;
e) [x] salariu;
35. SQ Unitățile de observație în funcție de modul de exprimare pot fi:
a) [x] cantitative;
b) [x] nominative;
c) [x] calitative;
d) [x] numerice;
36. SQ În cazul distribuției simetrice, numărul maximal de cazuri de observație se situează:
b) [x] la centrul seriei;
37. SQ Când numărul maximal de cazuri de observație se deplasează spre valoarea maximală a
caracterului distribuția acestuia este:
b) [x] asimetrică de stânga;
38. SQ Când numărul maximal de cazuri de observație se deplasează spre valoarea minimală a
caracterului distribuția acestuia este:
d) [x] asimetrică de dreapta;
39. SQ Distribuția bimodală a caracterului ne vorbește despre:
b) [x] neomogenitatea totalităţii studiate ;
40. MQ Analiza datelor statistice se face în funcție de:
a) [x] de timp;
b) [x] de loc;
c) [x] de persoană;
41. SQ Precizați cum se numește elementul component al colectivități statistice:
b) ✔unitate statistică sau observațională
42. SQ Selectați un tip al colectivității statistice:9
o nealternativă
o primară
o cantitativă
o factorială
o X dinamică
43. MQ Care sunt principalele metode de cercetare ale biostatisticii?

- Metoda de observare
- Metoda epidemiologică
- Metoda istorică
- Metoda economică
- Metoda experimentală
44. SQ Ce metodă de cercetare a biostatisticii vizează calcularea indicatorilor relativi şi medii,
analiza corelației şi a regresiei, determinarea pragului de semnificație şi a diferenței semnificative
statistice?
c) [x] metoda statistică;
45. SQ Ce metodă de cercetare utilizează: intervievarea, chestionarea, observarea directă şi
analiza surselor de informație ca metode de colectare a datelor?
e) [x] metoda sociologică.
46. SQ Gruparea tipologică în cadrul studiului statistic se efectuează conform caracterelor de
evidență:
c) [x] atributive;
47. SQ Gruparea variațională în cadrul studiului statistic se efectuează conform caracterelor de
evidență:
d) [x] cantitative;
48. SQ Caracter de evidenta atributiv este: 9
o vărsta
o greutatea corpului
o X forma nozologică
o numărul zilelor de tratament
o înălțimea
49. MQ După plenitudinea cercetării, studiul statistic poate fi:8
o 8curent
o x integral
o tipologic
o anamnestic
o x selective
50. MQ După timpul efectuării, studiul statistic poate fi: 8
o x retrospectiv
o x prospective
o x curent
o aleator
o selective
51. MQ Eroare de tip metodic în cadrul analizei statistice reprezintă: 9
o analiza calitativă incorectă

o matematizarea excesivă a studiului
o determinarea incorectă a unității de observație
o x determinarea incorectă a obiectului de studio
o x selecția incorecta
52. MQ Eroare de tip logic în cadrul analizei statistice este:8
o gruparea incorectă a caracterelor de evidență

o x matematizarea excesivă a studiului
o determinarea incorectă a unității de observație
o determinarea incorectă a scopului de studio
o x determinare incorectă a clasificări
53. SQ Care varianta de răspuns caracterizează unitatea statistică:8
1. model statistic
2. informaţie statistică
3. X variabilă statistică
4. parametru statistic
5. coeficient statistic
54. SQ Etapa de observare statistică se referă la:8
1. interpretarea rezultatelor
2. sistematizarea datelor statistice
3. calcularea indicatorilor statistici
4. prelucrarea datelor statistice
5. X obţinerea datelor şi informaţiilor statistice
55. SQ Etapa de prelucrare statistică se referă la: 8

o obţinerea datelor şi informaţiilor statistice
o x calcularea indicatorilor statistici
o formularea concluziilor
o interpretarea rezultatelor
o analiza primară a rezultatelor
56. MQ Selectați funcțiile indicatorului statistic: 8
o X de comparare
o de control
o de planificare
o X de verificare a ipotezelor
o de testare a semnificaţiei
57. SQ Care variantă de răspuns este greșită despre scala de interval: 8
a) diferenţa dintre două numere ale scalei are semnificaţie precisă
b) valoarea zero nu semnifică absenţa completă a caracteristicii urmărite
c) multiplicarea sau divizarea valorilor, pe această scală, nu are sens
d) x permite utilizare exclusivă a medianei
e) permite utilizarea majorității indicatorilor statistici
58. SQ Variabilă „greutatea” să măsoară prin scala:8
o de interval
o x de raport
o ordinală
o nominală
o factorială
59. SQ Variabilă „culoarea ochilor” să măsoară prin scala: 8
o de interval
o de raport
o ordinală
o X nominală
o factorială
60. MQ Selectați variantele care caracterizează scala nominală: 8
a) ✔se utilizează pentru reprezentarea variabilelor calitative
b) permite determinarea medianei
c) ✔permite determinarea dominantei
d) ✔clasifică unitățile statistice în categorii distincte
e) ordonează ierarhic unitățile statistice
61. MQ Particularitățile scalei ordinale: 8
o X nu măsoară diferența dintre poziţiile succesive ale scalei

o măsoară diferența dintre poziţiile succesive ale scalei
o indicatorul cel mai util, în cazul tendinţei centrale, este dominanta
o x indicatorul cel mai util, în cazul tendinţei centrale, este mediana
o clasifică unitățile statistice în categorii distincte
62. MQ Selectați variantele corecte despre scala de interval: 8
a) nu măsoară diferenţa dintre două numere ale scalei
b) valoarea zero denotă absenţa completă a caracteristicii urmărite
c) ✔valoarea zero nu denotă absenţa completă a caracteristicii urmărite
d) ✔măsoară diferenţa dintre două numere ale scalei
e) ✔nu permite multiplicarea sau divizarea valorilor
63. MQ Care variantele sunt corecte despre scala de raport: 8
o X valoarea zero indică absenţa completă a variabilei studiate

o X permite multiplicarea sau divizarea valorilor
o nu măsoară diferenţa dintre două numere ale scalei
o nu permite utilizarea tuturor metodelor statistice
o x permite utilizarea tuturor metodelor statistice
64. MQ Care variantele sunt corecte despre statistica descriptivă:8
o estimează caracteristicile unei colectivități

o măsoară incertitudinea rezultatelor
o x descrie caracteristicile unei colectivități
o x obține și prelucrează datele statistice
o estimează parametrii și testează ipotezel
65. MQ Obiectivele Biostatisticii sunt: 8
o X studierea stării sănătăţii populaţiei

o studierea stării sănătăţii individuale
o X colectarea şi analiza datelor referitor la activitatea instituţiilor medicale
o X evidenţierea particularităţilor în starea sănătăţii populaţiei
o evidenţierea particularităţilor în starea sănătăţii individuale
o X evaluarea stării sănătăţii populaţiei

o aprecierea stării sănătăţii individuale
o evidenţierea particularităţilor stării sănătăţii individuale
o X evaluarea eficacităţii metodelor de tratament şi profilaxie
o X aplicarea metodelor statistice în cercetările clinice şi experimentale
66. MQ Compartimentele Biostatisticii sunt: 8
o X statistica sănătăţii populaţiei

o X statistica sistemului de sănătate
o studierea stării sănătăţii populaţiei
o x statistica cercetărilor medico-biologice
o evaluarea eficacităţii metodelor de tratament
67. MQ Obiectul de studiu al Biostatisticii îl constituie fenomenele şi procesele ce reprezintă

următoarele particularități: 8
o X se produc intr-un număr mare de cazuri

o se produc într-un număr mic de cazuri
o X variază de la un caz la altul
o sunt forme individuale de manifestare concretă în timp, spațiu și sub aspect organizatoric
o se produc într-un număr mic de cazuri și nu variază de la un caz la altul
68. MQ Bazele teoretice ale Biostatisticii sunt:8
o legitățile politice
o x bazele medicinii sau unor ramuri ale ei
o x legitățile economice
o x teoria generală a statisticii
o x dialectica materiei
69. SQ Selectați care, din cele enumerate, reflectă valoarea numerică reală a fenomenului 8
o indicatorii generali și speciali corelați ai standardului

o indicatorii generali și speciali standardizați
o indicatorii generali și speciali extensivi
o x indicatorii generali și speciali intensive
o mărimea relativi a fenomenului
70. MQ Selectați indicatorii care se exprimă în unitatea de măsură a caracteristicii:8
o X amplitudinea
o dispersia
o coeficientul de variație
o x deviația standard
o x media aritmetica
71. SQ Media aritmetică simplă este: 8
o reprezentativitatea
o distribuția caracterului
o variabilitatea caracterului
o x valoare medie, din suma valorilor individuale din această colectivitate
o x suma variabilelor împărtită la numărul de variante
72. MQ Varianta pentru care jumătate din valorile seriei statistice sunt inferioare sau egale,
cealaltă jumătate sunt superioare sau egale este: 9
o x mediana
o x valoare cu tendința de centralitate
o media aritmetică
o media aritmetică modificată
o media aritmetică ponderată
73. MQ Varianta cu frecvența cea mai mare din valorile seriei statistice este: 8
o X dominanta
o X moda
o mediana
o media aritmetică modificată
o media geometrică
74. MQ Nivelurile seriei cronologice formate din valori de tendință centrală sunt prezentate prin
indicatori: 8
o X moda
o ratele
o X media
o proportii
o X mediana
75. SQ O mulțime de valori numerice dintr-un interval între care există relații de ordonare şi
asupra cărora se pot efectua operații matematice (diferență, sumă, medie), pentru măsurarea
variabilelor cantitative continue este scala:
raport
76. SQ O mulțime de valori numerice, formată dintr-un număr finit între care există relații de
ordonare și asupra cărora se pot efectua operații matematice, utilizată pentru măsurarea variabilelor
cantitative discrete este scala:
interval
77. MQ O mulțime formată dintr-un număr finit de valori non-numerice între care nu există relații
de ordonare, utilizată pentru măsurarea variabilelor calitative nominale este scala:
nominala
78. MQ O mulțime de valori discrete între care există relații de ordonare, dar asupra lor nu se pot
efectua operații matematice, utilizată pentru măsurarea variabilelor calitative ordonate este scala:
ordinala
79. MQ Selectați, ce servește drept model pentru scala ordinală: 9
o X stadiu tumoare: 0, I, II, III, IV

o X stare de sănătate: slabă, medie, bună
o X scor Apgar
o gen: masculin, feminine
o nr. Nașteri
80. MQ Selectați, ce servește drept model pentru scala nominală:8
o stare de sănătate: slabă, medie, buna

o x diabet zaharat tip: I si II+
o x tip hipertensiune arterială: primară, secundară
o x gen: masculin, feminine
o nr. Nașteri
81. MQ Selectați, ce servește drept model pentru scala discretă: 8
o X nr. operații
o diabet zaharat tip: I si II
o tip hipertensiune arterială: primară, secundară
o stadiu tumoare: 0, I, II, III, IV
o x nr. Nașteri
82. MQ La acumularea datelor primare în studiile statistice se ţine cont de:8
o x tipul studiului
o x resurse materiale, financiare și umane alocate
o x procedurile și protocoalele folosite
o datele personale ale individului
o X datele studiului
83. SQ Un număr de observații ale uneia sau mai multor variabile despre entitățile unui eșantion
obținute într-un studiu statistic este: 8
o X scală numerice
o scala de interval
o scala statistica
o informatie statistica
o scala de masura
84. MQ În construcția unui grafic corect organizat trebuie să fie respectate următoare principii de
bază: 9
o X sa fie simplu
o sa fie complex
o X sa aiba titlu
o X sa se explice singur
o X să aibă legendă pentru variabilele reprezentate
85. SQ Indicatorul, care se calculează prin diferența dintre a treia și prima quartilă, este o măsura
a dispersie și se numește:
IQR - amplitudinea intercuartilică
86. SQ Distribuția de frecvențe absolute reprezentată prin grafic, cât pe axa OX se înscriu clasele
de frecvență, iar pe axă OY frecvențele absolute este: 8
o X histograma
o box-plot
o radar
o cascada
o diagrama prin puncte
87. SQ Selectați funcția care nu aparține indicatorului statistic: 8
o de comparare
o X de coordonare
o de sinteză
o de estimare
o de măsurare
88. MQ Principalele caracteristici ale mediei aritmetice sunt: 8
o X depinde de toate valorile seriei statistice

o X valorile extreme conduc la deteriorarea reprezentativitäții Ma ca măsură a centralitäții
o X suma diferențelor dintre Ma şi valorile seriei este „0”
o diferențelor dintre Ma şi valorile seriei este „+ 1”
o suma diferențelor dintre Ma şi valorile seriei este „- 1”
89. SQ Raportul între suma produselor valorilor seriei statistice şi a frecvenților acestora şi suma
frecvenților este: 8
o moda
o mediana
o media aritmetica
o x media aritmetică ponderatä
o media aritmetică modificata
90. MQ Principalele caracteristici ale Medianei sunt:8
o suma diferențelor dintre Ma şi valorile seriei este „0”

o x reprezentativă pentru seria de date, dacä valorile se grupează in jurului ei
o x nu este influențată de valorile extreme
o depinde de toate valorile seriei statistice valorile extreme conduc la deteriorarea reprezentativității
91. MQ În ce privește curba Gauss este adevărat că: 8
o X în intervalul se află aproximativ 68% din indivizii populației

o în intervalul se află aproximativ 90% din indivizii populației
o în intervalul se află aproximativ 68% din indivizii populației ??
92. MQ Selectați indicatori tendinței centrale de poziția:

- Mod (dominanta)
- Mediana
93. MQ Selectați indicatorii variației care se exprimă în unitatea de măsură a caracteristicii
studiate:
a. Media aritmetică
c. Deviația standard
e. Amplitudinea
94. MQ Selectați indicatorii variației care nu se exprimă în unitatea de măsură a caracteristicii
studiate:
b. Proporția
c. Coeficientul de variație
95. MQ Selectați indicatorii care se exprimă în procente:

b. Proporția
c. Coeficientul de variație
e. Ritmul de dinamică
96. MQ Selectați indicatorii care nu se exprimă în procente:
a. Media aritmetică
c. Deviația standard
e. Amplitudinea
97. MQ Abaterea valorilor individuale de la medie este un indicator util în calculul:

b. Coeficientului de corelație
c. Dispersiei
d. Deviației standard
98. MQ Selectați indicatorii variației simpli
- Amplitudinea variaţiei
- Abaterile individuale
- Cuantilile
99. MQ Selectați indicatorii variației sintetici
- Abaterea medie liniară
- Dispersia/Varianță
- Abaterea standard
- Coeficientul de variaţie
100. MQ Selectați afirmațiile cu referire la abaterea medie pătratică:
o este direct proporţională cu omogenitatea colectivităţii studiate

o ţine seama numai de valorile extreme
o exprimă cu cât se abate, în mediu, fiecare valoare individuală de la media valorilor
o permite compararea variaţiei a două populaţii care se exprimă în unităţi de măsură diferite
o nu are formă concretă de exprimare
101. MQ Coeficientul de variație reprezintă:

a. Deviația standard exprimată procentual
b. Un indicator sintetic al variației
c. Un indicator util în compararea gradelor de omogenitate
e. Raportul procentual dintre deviația standard și medie
102. SQ La criteriile variabilității caracterului se referă:
b) [x] coeficientul variaţiei
103. SQ Amplitudinea absolută în seria de variație caracterizează:
104. SQ Amplitudinea relativă în seria de variație caracterizează:
105. SQ Amplitudinea absolută în seria de variație este determinată de:
106. SQ Amplitudinea relativă în seria de variație caracterizează:
107. MQ Limitele seriei de variație sunt determinate de:

b) [x] varianta maximală şi minimală
e) [x] caracterul minimal şi maximal
108. SQ Amplitudinea absolută în seria de variație este determinată de:
109. SQ Limite seriei de variație caracterizează:

d) [x] valorile extreme ale seriei
110. SQ Când coeficientul variației (Cv) este egal cu 17,4%, variația caracterului este:
c) [x] variaţie medie
111. SQ La valoarea de 7,8% a coeficientului de variație, gradul de variabilitate al caracterului este:
b) [x] mic
112. SQ Dacă coeficientul de variație este de 26,2%, variabilitatea caracterului este:
d) [x] înaltă
113. MQ Valoarea coeficientului de variație de 44,3%, denotă despre: ?
a) [ X ] dispersie mare a datelor
c) [ X ] heterogenitatea eşantionului
d) [X] împrăştiere pronunţată a datelor
114. SQ Gradul de variabilitate a câtorva caractere poate fi comparat calculând:
c) [x] coeficientul variaţiei
115. MQ Amplitudinea seriei de variație ne oferă informație despre:
b) [x] dispersia caracterului fără analiza structurii interne a totalităţii studiate
e) [x] dispersia fenomenului fără a preciza structura internă a acestuia
116. MQ Pentru a compara gradul de variabilitate a taliei corpului nou-născuților băieți şi fetițe este
mai bine a utiliza:
c) [x] deviaţia standard
e) [x] abaterea medie pătratică
117. SQ Pentru a compara gradele de omogenitate a masei corpului la nou-născuți și a taliei
acestora trebuie de calculat:
b) [x] coeficientul variaţiei
118. MQ Selectați indicatori sintetici a variației:
- Abaterea medie liniară
- Dispersia/Varianță
- Abaterea standard
- Coeficientul de variaţie
119. MQ Indicatorii variației, după modul de sistematizare a datelor primare, sunt:
- indicatori calculaţi pentru serii de distribuţie unidimensională
- indicatori calculaţi pentru serii de distribuţie multidimensională
120. MQ Indicatorii variației, după modul de calcul şi exprimare, sunt:
- mărimi absolute
- mărimi relative
121. SQ Indicatorii variației, după numărul variantelor luate în calcul, sunt:
- indicatori simpli
- indicatori sintetici
122. MQ Abaterea medie pătratică este: ???
a) [x] este un indicator important în analiza variaţiei;
c) [x] se foloseşte la estimarea erorilor de selecţie;
d) [x] se utilizează pentru elaborarea standardelor de dezvoltare fizică;
e) [x ] se exprimă în unitatea de măsură în care se exprimă şi caracteristica
123. SQ Coeficientul de variație ce indică o variație mică este:
Cv cu valori sub ± 10%
124. SQ Coeficientul de variație ce indică o variație mare este:
valorile peste ± 20%
125. SQ Coeficientul de variație ce indică o variație medie este:
10-20%
126. MQ Formula de calcul a ratei conține:
Numărul de evenimente într-o perioada specificată de timp x 10 n/ Numărul mediu de populaţie
127. SQ Indicatorul de proporție să măsoară:

procente
128. SQ Rata specifică să măsoară:
promile ( 100.000)
129. SQ Selectați formula de calcul a coeficientului de variație:
Cv = ± ( @/X ) x 100
130. SQ În seria variabilă unde f >1, iar n <120, dispersia se calculează după formula:
a) [ ]  = d 2 fn
b) [ ]  = d * fn
c) [x]  = d 2 fn-1
d) [ ]  = d * fn-1
e) [ ]  = d 2 fn-1
131. SQ În seria de variație unde f =1, iar n >120, dispersia se calculează conform formulei:
a) [x]  = d 2 n
b) [ ]  = d 2 n-2
c) [ ]  = d 2 n
d) [ ]  = dn
e) [ ]  = dn-1
132. SQ Indicatorul Asigurarea populației cu paturi să măsoară:

Raport- nr paturi / populatia totala * 10 mii
133. SQ Formula de calcul a deviației standard conține:
a) [ ] media aritmetică
b) [ ] mediana
c) [ ] coeficientul de variație
d) [ ] amplitudinea
e) [x] deviația valorilor individuale de la medie
Formula  = d 2 fn-1
134. MQ Gradul de variabilitate a câtorva caractere este posibil de comparat, calculând:

[x] coeficientul variaţiei ( из теста, хз если так )
135. SQ Selectati formula de calcul a incidenţei generale: 8
o X numărul de cazuri noi de boală/numărul populaţiei x 1000

o numărul de cazuri noi de boală/numărul populaţiei sănătoase x 1000
o numărul de cazuri noi de boală/numărul populaţiei dispensarizate x 1000
o numărul de cazuri noi de boală/numărul populaţiei examinate x 1000
o numărul total de cazuri de boală/numărul populaţiei x 1000
136. MQ Selectaţi rata specifică:

[ X ] mortalitatea infantilă
137. SQ Selectați rata generală:
✔natalitatea
138. MQ Selectați indicatorii care se pot exprimă în promile (la 1000 de locuitori) 8
o X raportul
o mediana
o proportia
o media aritmetica
o x rata
139. MQ Selectați ce caracterizează rata:

b) ✔frecvenţa fenomenului
140. SQ Selectaţi indicatorul statistic de raport:
b) ✔asigurarea populaţiei cu medici
141. SQ Selectați ce caracterizează indicatorul de proporție
a) ✔structura fenomenului
142. MQ Tipurile seriilor cronologice sunt: 8
a) [x] de moment
b) [x] de interval
c) [x] simple
d) [x] compuse
o X simple
o X compuse
o conjugate
o univariate
o independente
143. MQ Seria cronologică este:

[X] Seria cronologică este şirul alcătuit din valori numerice omogene, comparabile ale unui fenomen, care
caracterizează schimbarea lui la anumite intervale de timp
или
[x] Este seria formată din valori omogene, comparabile
[x] Vizează măsurarea creşterilor sau descreşterilor unui fenomen
144. MQ Nivelurile seriei cronologice formate din valori de tendință centrală sunt prezentate prin
indicatori 9
o X moda
o ratele
o X media
o proportii
o X mediana
145. MQ Particularitățile seriilor cronologice sunt:

VARIABILITATEA
OMOGENITATEA
PERIODICITATEA
INTERDEPENDENŢA ÎN TIMP
в тестах только первые 3 варианты, 4-ого вообще нет
146. SQ Una din particularitățile seriilor cronologice este:
) [x] Omogenitatea
147. MQ Seriile cronologice de moment sunt:
c) [x] Reprezintă nivelul la care a ajuns fenomenul într-un moment
d) [x] Nu permit cumularea valorilor termenilor
e) [x] Pot fi formate din valori ale fenomenului înregistrate la finele anului
148. MQ Seriile cronologice de intervale sunt:

) [x] Sunt formate din valori care se referă la anumite intervale de timp
c) [x] Permit cumularea valorilor termenilor
d) [x] Fiecare valoare este rezultatul unui proces
149. MQ Seriile cronologice formate din valori relative pot include:
[x] Rapoarte
[x] Proporţii
[x] Rate
в презентации нет 2 варианта
150. MQ Seriile cronologice formate din valori medii pot include:
[x] Modul
[x] Media
[x] Mediana
в през я этого не нашла
151. MQ Seria cronologică poate fi reprezentată grafic prin:
[x] Diagrame prin coloane
c) [x] Diagrame polare
d) [x] Cronograme
e) [x] Historiograme
152. MQ Indicatorii absoluți ai seriei cronologice sunt:
) [x] Volumul agregat
c) [x] Modificarea absolută
) [x] Valorile individuale absolut
153. MQ Indicatorii relativi ai seriei cronologice sunt:

[x] Ritmul de dinamică
c) [x] Indicele de dinamică
в през еще и эти варинты : Valoarea absolută a 1% din ritmul de dinamic
Indice ilustrativ
154. MQ Indicatorii medii ai seriei cronologice sunt:

[x] Indicele mediu de dinamică
[x] Ritmul mediu de dinamică
[x] Nivelul mediu
в през еще : Modificarea medie absolută
155. MQ Ajustarea seriilor cronologice se poate face prin următoarele metode:
[x] Metoda grafică
[x] Metoda mediilor glisante
[x] Metoda modificării medii absolute
[x] Metode analitice
156. SQ Unul din indicatorii medii ai seriei cronologice este:
154
157. SQ Unul din indicatorii relativi ai seriei cronologice este:
153
158. SQ Unul din indicatorii absoluți ai seriei cronologice este:
152
159. SQ Seria cronologică care prezintă dinamica mortalității populației pe parcursul a 10 ani este
o serie:
De interval complexa
160. SQ Seria cronologică care prezintă dinamica numărului de medici la 1 ianuarie pe parcursul a
5 ani este o serie:
De moment simpla
161. SQ Diferența dintre două valori ale seriei cronologice reprezintă:
Indici ilustrativi cu baza fixa/ mobila/ modificare absoluta
162. MQ Selectaţi metodele de standardizare: 8
a) ✔directă
b) ✔indirectă
c) ✔tangenţială
d) proporţională
e) parametrică
163. MQ Selectați ce include prima etapă a standardizării directe:

Calculul indicatorilor de frecvență (rata) sau medii pentru fiecare grupă (pe sexe, vârstă, durata de spitalizare,
termenul de internare etc.) şi generali pentru fiecare totalitate
в тесте : Calcularea indicatorilor intensivi generali şi speciali

164. SQ Indicați particularitatea etapei a doua a metodei directe de standardizare:
[X] Alegerea şi calcularea standardului
165. MQ Selectați ce corespunde etapei a patra a metodei directe de standardizare:
c) ✔calculul indicatorilor standardizaţi
166. MQ Indicați tipurile de grafice: 8
o cartodiagrame
o diagrame
o x cu coordonate rectangulare
o x cu coordonate polare
o x speciale
167. MQ Selectați tipurile de diagrame: 8

a) cu structură terţiară
b) ✔de proporţii
c) ✔cu coordonate geografice
d) cu coordonate bipolare
e) ✔bazate pe lungimi
168. MQ Selectati diagramele bazate pe lungimi:8
o x diagrama cu bare
o diagrama de structură în dreptunghi
o diagrama de structură în cerc
o x pictograma
o cartograma
169. SQ Evoluția fenomenului în timp poate fi reprezentată grafic prin:

Evoluţia fenomenului în timp poate fi reprezentată grafic prin diagrama:
) [x] colonară
b) [x] liniară
170. SQ Pentru reprezentarea grafică a modificărilor sezoniere ale fenomenului se folosește
diagrama:
a) [x] radială
b) [ ] sectorială
c) [x] polară
d) [ ] colonară
e) [ ] pictograma
f) [x] polară
182. MQ Selectați aplicaţiile pentru determinarea totalităţilor selective conform legii cifrelor mari
222. MQ Selectați afirmația adevărată referetor la cercetarea statistică

301. SQ Selectați denumirea elementului component al colectivități statistice 8
a) variabilă statistică
b) ✔unitate statistică
c) model statistic
d) indicator statistic
e) populaţie statistică
302. MQ Selectați afirmațiile corecte despre datele statistice 8
a) ✔sunt mărimi concrete

b) sunt mărimi abstracte
c) ✔sunt purtătoare de informaţii
d) ✔pot fi primare sau derivate
e) ✔pot fi absolute şi relative
303. MQ Selectați afirmațiile adevărate despre indicatorul statistic 8
a) ✔este rezultat al cercetării

b) ✔are formă specifică de exprimare
c) ✔are conţinut real
d) ✔are formulă proprie de calcul
e) are formă nespecifică de exprimare
304. MQ Selectați afirmațiile FALSE cu privire la indicatorul statistic 8
a) ✔este expresia numerică a evenimentului

b) are formă specifică de exprimare
c) ✔are funcţie de control
d) ✔nu poate fi determinat în mod obiectiv
e) ✔poate fi obţinut înaintea datelor statistice
305. SQ Precizați în ce se măsoară mărimile relative 9
a) în unitatea de măsură a fenomenului studiat
b) numai în procente
c) ✔în coeficienţi, procente, promile, prodecimile, prosantimile
d) numai în promile
e) sunt mărimi adimensionale
306. SQ Selectați afirmația corectă despre rată
a) exprimă ponderea unei părți a fenomenului față de fenomenul întreg

b) nu permite evidenţierea schimbărilor dinamice a fenomenului
c) caracterizează raportul dintre două totalităţi independente
d) nu permite compararea diferitor medii după nivelul fenomenului
e) ✔poate fi generală și specifică
307. SQ Selectați rata specifică
a) natalitatea
b) mortalitatea generală
c) morbiditatea
d) ✔mortalitatea infantilă
e) fertilitatea generală
308. MQ Selectați rata generală

a) mortalitatea infantilă
b) ✔natalitatea
c) natalitatea pe medii rezidențiale
d) mortalitatea pe grupe de vârstă
e) mortalitatea prin boli cardiovasculare
309. SQ Selectați răspunsul corect cu referire la indicatorul de proporție
????Selectaţi indicatorul de proporţie:
a) ✔cota nou-nascuţilor de sex masculin
b) asigurarea populaţiei cu medici
c) ✔structura mortalităţii pe medii de resedinţă
d) dinamica morbidităţii pentru o perioadă de timp
e) ✔ponderea avorturilor după indicaţii medicale
310. SQ Precizați ce caracterizează rata
a) structura fenomenului
b) ✔frecvenţa fenomenului
c) limita fenomenului
d) tendinţa centrală a fenomenului
e) poziţia fenomenul în mediu
311. MQ Selectați indicatorul statistic de raport

a) natalitatea pe sexe
b) ✔asigurarea populaţiei cu medici
c) structura vizitelor în Centrele de Sănătate
e) ponderea avorturilor după indicaţii medicale
312. MQ Precizați ce caracterizează indicatorul de proporție
b) frecvenţa fenomenului
313. MQ Rata se utilizează pentru
a) ✔evidenţierea schimbărilor dinamice în frecvenţa fenomenului
b) determinarea structurii fenomenului în medii şi perioade de timp diferite
c) ✔compararea diferitor totalităţi după frecvenţa unui fenomen
d) determinarea frecvenţei fenomenului în alt fenomen
e) ✔determinarea frecvenţei fenomenului într-un mediu
314. MQ Selectați, ce servește drept model a scale ordinale 8
o X stadiu tumoare: 0, I, II, III, IV

o X stare de sănătate: slabă, medie, bună
o X scor Apgar
o gen: masculin, feminine
o nr. Nașteri
315. MQ Raportul între două mărimi absolute, care se înmulțește cu un multiplu să numește
Rata proportie raport
317. SQ Un șir de observații obţinute într-un studiu statistic este
Colectivitate statistica
318. MQ În construcția un grafic corect organizat trebuie să fie respectate câteva principii de bază
• Alegerea depinde în primul rând de problema pe care dorim să o punem în evidenţă prin reprezentarea grafi că.
• Nu există o regulă care să stabilească o corespondenţă între un anumit tip de relaţie între variabile şi un anumit tip de
grafi c.
• Trebuie luaţi în considerare diferiţi factori pentru fi ecare situaţie în parte.
• Avem de ales uneori între:
• grafi ce corespunzătoare şi necorespunzătoare unei anumite situaţii sau,
• între mai multe tipuri de grafi ce potrivite aceleiaşi situaţii

• Trebuie să decidem în primul rând ce dorim să punem în evidenţă cu ajutorul acelui grafi c: evoluţia în timp, variaţiile,
etc.
• Trebuie subliniate principalele caracteristici ale datelor şi să ţinem cont de limitele impuse de acestea. Caracteristicile
importante în acest context sunt:
• structura datelor
• tipul variabilelor
• caracteristicile măsurătorilor
320. MQ Principalele proprietăți ale mediei aritmetice (Ma) sunt

321. SQ Raportul între suma produselor valorilor seriei statistice şi a ponderilor acestora şi suma
ponderilor este
Media aritmetica ponderala
322. MQ Principalele proprietăți ale medianei (Me) sunt
323. MQ Principalele proprietăți ale mediei geometrice sunt
324. SQ Gradul de împrăștiere a valorilor unei serii statistice reprezintă

325. MQ Principalele măsuri de dispersie sunt
Deviatia standard (abateria medie patratica)
Coeficientul de variatie
326. SQ Diferența între valoarea maximă şi minimă, ce reprezintă unele serii de date statistice este
Amplitudinea
327. SQ Media aritmetică a pătratelor abaterilor de la media seriei statistice ce reprezintă măsura
dispersiei este
DISPERSIA /VARIANȚĂ
328. SQ Raportul dintre abaterea standard şi media seriei este
cv- coeficientul de variatie
329. MQ Principalele caracteristici ale coeficientului de variație sunt
330. MQ Etapele pentru formarea șirului grupat pe intervale sunt
Stabilirea nr grupe
Calcularea aplititudnii
Calcularea marimii intervalelor de grupare
Repartizarea valorilor in grupe
Reprezentarea grafica
331. SQ Indicatorul, care se calculează ca radical din varianță și reflectă abaterea in mărime
absolută a valorilor înregistrate fată de media aritmetică este
Deviatia standart sau deviatia medie patratica
332. SQ Indicatorul, care se calculează prin diferența dintre a treia și prima quartilă, este o măsura
a dispersie și se numește
Amplitudinea intercuartilica
333. SQ O diagramă, ce reflectă: valoarea minimă, prima cuartilă, mediana, a treia cuartilă și
valoarea maximă, se numește
 curbei Gauss – Laplace
334. MQ Dacă la efectuarea unei histograme, am ales din greșeală un număr de clase (şi deci de
bare) prea mare, efectul
335. MQ Poligonul frecvențelor este
336. MQ Curba lui Gauss este o curbă care este
337. MQ În ce privește curba Gauss este adevărat că
338. MQ Selectați particularitățile seriei de variație
Omogenitatea termenilor
Independenţa termenilor seriei
Variabilitatea valorilor individuale
Forma distribuţiei
339. MQ Particularitățile seriei de variație sunt
340. MQ Selectați indicatori tendinței centrale /mărimi medii de calcul
??media aritmetică, armonică, cronologică, geometrică...
341. MQ Indicatori tendinței centrale /mărimi medii de calcul sunt
342. MQ Selectați indicatori tendinței centrale/ mărimi medii de poziție
??mod (dominanta), mediana
343. MQ Indicatori tendinței centrale /mărimi medii de poziție sunt
344. SQ Selectați afirmația greșită despre mediană
a) se numeşte quartila a doua
b) se utilizează pentru descrierea variabilelor calitative
c) ✔este influenţată de valorile extreme ale distribuției
d) înlocuiește media aritmetică în cazul distribuțiilor asimetrice
e) se mai numeşte „medie de poziţie"
345. MQ Selectați afirmațiile corecte pentru gruparea pe intervale a seriei de variație

a) ✔permite restrângerea volumului mare de date iniţiale
b) nu evidenţiază structura colectivităţii cercetate
c) ✔evidenţiază structura colectivităţii cercetate
d) permite păstrarea informaţiilor iniţiale
e) ✔scoate în evidenţă proprietăţile esenţiale ale colectivităţii
346. MQ Indicați consecințele stabilirii unui număr prea mare de grupe în seria de variație
a) ştergerea trăsăturilor esenţiale ale colectivităţii
b) ✔fărâmiţarea colectivităţii
c) ✔evidenţierea dificilă a trăsăturilor esenţiale ale colectivităţii
d) ✔sporirea gradului de dificultate a calculelor statistice ulterioare
e) micșorarea gradului de dificultate a calculelor statistice ulterioare
347. MQ Identificați operațiunile de grupare a seriilor de variație

a) stabilirea numărului de unităţi de observaţie
b) ✔stabilirea numărului de grupe
c) calcularea mărimii intervalului de amplitudine
d) ✔calcularea mărimii intervalului de grupare
e) ✔repartizarea valorilor individuale ale caracteristicii în grupe
348. MQ Selectați tipurile de reprezentări grafice valabile pentru seria de variație
a) historiograma
b) !poligonul de frecvenţe
c) !histograma
d) poligonul de proporţii
e) cronograma
349. MQ Selectați afirmațiile valabile pentru mărimea medie
a) ✔defineşte cel mai bine tendinţa centrală a unei distribuţii
b) defineşte cel mai bine variaţia unei distribuţii
c) ✔nivelează variaţiile valorilor individuale
d) evidenţiază variaţiile valorilor individuale
e) ✔exprimă sintetic esenţialul unui fenomen
350. MQ Selectați cerințele înaintate unui indicator tendinței centrale/ medii
a) ✔să nu fie sensibilă la fluctuaţiile de selecţie
b) ✔să fie definită în mod precis
c) să posede proprietăţi clare numai pentru specialişti
d) să fie sinteza majorităţii observaţiilor înregistrate
e) ✔să fie independentă de dorinţa utilizatorului
351. MQ Selectați afirmațiile corecte despre distribuția perfect simetrică
a) ✔media este egală cu cuartila a doua
b) ✔modulul este egal cu media
c) ✔media este egală cu dominanta
d) ✔mediana este egală cu media
e) modulul este mai mic decât mediana
352. MQ Selectați afirmațiile valabile pentru analiza formei de distribuție
a) ✔în cazul asimetriei pozitive predomină valorile mici ale caracteristicii
b) ✔distribuţia perfect simetrică este caracterizată prin egalitatea dintre medie, mediană şi modul
c) ✔pentru distribuţia asimetrică negativă este specifică predominarea valorilor mari ale caracteristicii
d) în cazul asimetriei pozitive predomină valorile mari ale caracteristicii
e) în cazul asimetriei negative predomină valorile mici ale caracteristicii
353. MQ Precizați relațiile existente într-o distribuție asimetrică pozitivă
a) ✔media este mai mare decât mediana
b) ✔media este mai mare decât cuartila a doua
c) ✔dominanta este mai mică decât media
d) media este egală cu modulul
e) ✔media este mai mare decât modulu
354. MQ Precizați relațiile existente într-o distribuție asimetrică negativă
a) media este mai mare decât mediana
b) ✔media este mai mică decât cuartila a doua
c) ✔dominanta este mai mare decât media
d) ✔media este mai mică decât mediana
e) media este mai mare decât modulul
355. MQ Selectați afirmațiile valide pentru distribuția perfect simetrică
a) ✔media este egală cu mediana şi modulul
b) ✔graficul are formă „de clopot"
c) ✔frecvenţele se distribuie simetric la dreapta şi la stânga valorii centrale
d) ✔repartiţia corespunde curbei Gauss-Laplace
e) acţiunea factorilor întâmplători are caracter neregulat
356. MQ Selectați afirmațiile corecte cu privire la dominantă
a) ✔poate fi calculată pe scala nominală
b) ✔este utilă pentru caracterizarea distribuţiei asimetrice
c) ✔este valoarea individuală cu cea mai mare frecvenţă
d) inutilă pentru caracterizarea distribuției simetrice
e) nu poate fi calculată pe scala de interva
357. MQ Selectați domeniile de utilizare a indicatorilor tendinței centrale

358. MQ Indicaţi tipurile de diagrame 8
a) cu structură terţiară
b) ✔de proporţii
c) ✔cu coordonate geografice
d) cu coordonate bipolare
e) ✔bazate pe lungimi
359. MQ Indicaţi diagramele bazate pe lungimi 8
o x diagrama cu bare
o diagrama de structură în dreptunghi
o diagrama de structură în cerc
o x pictograma
o cartograma
360. MQ Ce elemente include suprafaţa de reprezentare a graficului 8
o eticheta reţelei de axe

o x titlul sau denumirea graficului
o x valorile intervalelor scalei
o x legenda graficului
o scala haşurilor aplicate
361. MQ Reprezentarea grafică a ratelor se face prin8
a) ✔graficele cu coordonate rectangulare
b) ✔diagramele cu coordonate geografice
c) ✔diagramele cu bare
d) diagramele de proporţii
e) ✔diagramele cu benzi
362. MQ Indicaţi tipurile de grafice 8
o cartodiagrame
o diagrame
o x cu coordonate rectangulare
o x cu coordonate polare
o x speciale
363. SQ Selectaţi din cele enumerate când se foloseşte diagrama de proporţii 8
o Răspândirea fenomenului
o X Structura fenomenului
o Numărul de bolnavi
o Asigurarea populaţiei cu paturi la 10 mii de locuitori
o Indicatorul de raport
364. MQ Reprezentarea grafică a indicatorului de proporţie se face prin 8
a) ✔diagrama de structură în cerc
b) cartograma
c) diagrama de structură radială
d) diagrama Scatter
e) ✔diagrama de structură în dreptunghi
o X Diagramele de proporţii cu bare

o Pictograme
o Bare
o Diagrama Scatter
o X Diagramele de proporţii cu discuri
365. MQ Selectaţi din cele enumerate, când se foloseşte graficul cu coordonate rectangulare 8
a) ✔incidența bolilor aparatului respirator
b) distribuția mortalității infantile pe cauze de deces
c) structura mortalității generale
d) ponderea bolilor aparatului circulator
e) ✔evoluția prevalenței fumatului în populație
o X Răspândirea fenomenului
o Mortalitatea infantilă după cauze de deces
o Ponderea de bolnavi
o Ponderea grupelor de sănătate
o X Asigurarea populaţiei cu medici la 10 mii de locuitori în ultimii 5 ani
366. SQ Selectaţi din cele enumerate, când se foloseşte diagrama radială 8
a) rata bolii în populație
b) ✔distribuția populației pe vârste
c) numărul total de bolnavi spitalizați
d) asigurarea populaţiei cu medici
e) nivelul asigurarii populației cu paturi
o Rata mortalităţii generale

o X Mortalitatea infantilă în 12 luni
o Asigurarea populaţiei cu medic
o Ponderea vizitelor la domiciliu
o Sporul absolute
367. MQ Seriile cronologice pot fi 8
o x Simple
o x Compuse
o Intrerupte
o Neintrerupte
o Combinat
368. MQ La metodele de ajustare a seriei cronologice se referă 8
o X Majorarea intervalului
o Calcularea mediei ponderate
o Calcularea mediei prin metoda momentelor
o X Calcularea mediei de grup
o X Calcularea mediei glisante
369. SQ Seria cronologică se ajustează dacă 8

o Nivelurile în dinamică sînt în creştere
o Nivelurile în dinamică sînt în descreştere
o X Nivelurile în dinamică variază pronunţat
o Nivelurile în dinamică nu se modifică
o Nivelurile oscilează periodic.
370. SQ Media de grup în seria cronologică este 9
o Suma a trei niveluri vecine

o X Semisuma a două niveluri vecine
o Valoarea medie, obţinută din nivelul dat şi două niveluri vecine
o Suma nivelurilor vecine
o Diferenţa dintre trei niveluri vecine
371. SQ Unul din indicatorii de analiză a seriei cronologice este 8
o X Valoarea medie a unui procent de spor

o Valoarea absolută a unui procent de creştere
o Valoarea medie a sporului
o Valoarea absolută a unui procent de spor
o Sporul relativ
372. MQ Nivelurile seriei cronologice pot fi reprezentate de 8
o X Valorile medii
o X Valorile relative
o Valori omogene
o Structura morbidităţii
o Ponderea vizitelor
373. SQ Ritmul de creştere al seriei cronologice este x
o Raportul procentual al ritmului sporului la nivelul precedent

o X Raportul procentual al nivelului următor la cel precedent
o Raportul procentual al procentului absolut la ritmul sporului
o Raportul procentual al sporului absolut la nivelul precedent
o Raportul procentual al unui procent de spor la nivelul precedent
374. SQ Sporul absolut în seria cronologică reprezintă 8
o Raportul nivelului următor la cel precedent

o X Diferenţa dintre nivelul următor şi nivelul precedent
o Raportul procentual al nivelului următor la cel precedent
o Suma nivelurilor următor şi precedent
o Semisuma nivelurilor următor şi precedent
375. MQ Nivelurile seriei cronologice pot fi reprezentate de 9
o X Valori relative
o X Valori absolute
o X Modul
o X Mediana
o Valori standardizate
376. SQ Valoarea absolută a unui procent de spor este 9

o X Raportul sporului absolut la ritmul sporului
o Semisuma nivelurilor următor şi precedent
o Raportul procentual al sporului absolut la nivelul precedent
377. SQ Ritmul de spor reprezintă 8

o Raportul procentual al sporului absolut la ritmul sporului
o X Raportul procentual al sporului absolut la nivelul precedent
o Suma nivelurilor următor şi precedent
378. SQ Valorile ce formează seria cronologică se numesc 8
o Variantă
o Modul
o Unitate de observaţie
o Mediană
o X Nivele
379. SQ Selectaţi definiţia corectă a seriei cronologice8
o Seria cronologică este şirul constituit din valorile numerice relative ale unui caracter aranjate în ordine
crescândă sau descrecândă
o Seria cronologică este formată din nivelele unui caracter al unităţilor de observaţie
o X Seria cronologică este şirul alcătuit din valori numerice omogene, comparabile ale unui fenomen, care
caracterizează schimbarea lui la anumite intervale de timp
o Seria cronologică este şirul numeric a unui eveniment care caracterizează schimbarea lui în timp şi spaţiu
o Seria cronologică este un şir de valori numerice ale unităţilor de observaţie luate împreună în anumite limite
de spaţiu şi timp
380. MQ Seriile cronologice pot fi 8
o x Simple
o x Compuse
o Intrerupte
o Neintrerupte
o Combinat
o X Simple de interval
o Compuse de interval
o X Simple de moment
o Întrerupte de interval
o X Compuse
381. MQ Selectaţi metodele de standardizare 8
a) ✔directă
b) ✔indirectă
c) ✔tangenţială
d) proporţională
e) parametrică
382. SQ Metoda directă de standardizare se utilizează pentru 8
a) determinarea caracterului legăturii dintre două fenomene studiate

b) ✔compararea indicatorilor intensivi în scopul eliminării influenţei asupra lor a factorilor ce determină neomogenitatea
totalităţilor comparate
c) compararea indicatorilor intensivi în scopul masurării semnificației diferenţei dintre două totalităţi comparate
d) determinarea puterii legăturii dintre două fenomene studiate
e) compararea indicatorilor intensivi în scopul evidențierii influenţei asupra lor a factorilor ce condiționează
omogenitatea totalităţilor comparate -
383. SQ In cadrul metodei directe de standardizare drept standard poate fi primit 8
a) indicatorii intensivi generali
b) indicatorii intensivi speciali
c) ✔componenţa unei totalităţi
d) media aritmetică a unei totalităţi
e) Indicatorii generali de raport
384. SQ Prima etapă a standardizării directe include 8
a) calculul indicatorilor absoluți
b) ✔calculul indicatorilor intensivi
c) calculul indicatorilor standardizaţi
d) calculul standardului
e) calculul indicatorilor medii
385. SQ Etapa a doua a metodei directe de standardizare prevede 8
a) alegerea și calculul indicatorilor intensivi speciali
b) ✔alegerea şi calculul standardului
c) alegerea și calculul indicatorilor standardizaţi
d) calculul „valorilor aşteptate" pentru fiecare grupă de standard
e) calculul „valorilor aşteptate" numai pentru o grupă de standard
386. SQ Metoda directă de standardizare pentru compararea indicatorilor intensivi obţinuţi în

totalităţi neomogene după structură 8
a) [x] se utilizează
b) [ ] nu se utilizează
c) [ ] se utilizează la un număr mic de observaţii
d) [ ] se utilizează la un număr mare de observaţii
e) [ ] se utilizează doar la un număr mic de observaţii
387. SQ Indicatorii standardizaţi 8
a) sunt indicatori de semnificație
b) ✔sunt indicatori convenţionali
c) sunt indicatori de veridicitate
d) sunt indicatori de variabilitate

e) sunt indicatori veridici
388. SQ Metoda directă de standardizare pentru compararea indicatorilor intensivi obţinuţi în

totalităţi omogene după structură 8
a) [ ] se utilizează
b) [x ] nu se utilizează
c) [ ] se utilizează la un număr mic de observaţii
d) [ ] se utilizează la un număr mare de observaţii
e) [ ] se utilizează doar la un număr mic de observaţii
389. SQ Dacă mărimea indicatorilor standardizaţi nu se deosebeşte de mărimea indicilor intensivi

(A < B 9
a) ✔factorul eliminat nu influenţează mărimea indicatorului intensiv
b) factorul eliminat influenţează mărimea indicatorului intensiv
c) factorul eliminat influenţează mărimea indicatorului intensiv în direcţia creşterii
d) factorul eliminat influenţează mărimea indicatorului intensiv în direcţia descreşterii
e) factorul eliminat apropie de medie indicatorul intensiv
390. MQ Selectaţi scopul utilizării metodei de standardizare 8
o X Identificarea cauzelor divergenţei indicelor generali intensivi şi medii comparaţi

o X Compararea şi analiza fenomenelor produse de medii neomogene
o Determinarea gradului de neomogenitate a totalităţilor comparate
o Aprecierea gradului de influenţă a factorilor asupra indicilor comparaţi
o X Identificarea factorilor influenţei asupra fenomenului studiat
391. MQ Metoda standardizării ne permite să constatăm 8
o Gradul de neomogenitate în totalităţile comparate

o X Factori care au influenţat indicii comparaţi
o X Nivelul indicilor intensivi, medii sau standardizării calculaţi din totalităţi comparate şi standarde
o X Coraportul indicilor comparaţi
o Gradul de influenţă a factorilor asupra fenomenului standart
392. MQ Metoda standardizării se utilează în cazul 8
o X Deferenţei considerabile a indicilor de grup în totalităţile neomogene comparate

o Influenţei considerabile a factorilor omogeni asupra grupelor comparate
o X Neomogenităţii considerabile a totalităţilor comparate
o Diferenţei indicilor de grup în totalităţi omogene
o Oricăror necesităţi
393. SQ Indicaţi la care etape a metodei de standardizare se utilizează valori absolute 9
a) prima şi a cincea
b) prima şi a treia
c) a doua şi a treia
d) a doua şi a patra
e) ✔la toate etapele

394. SQ Care din variantele enumerate mai jos, indică valoarea numerică reală a fenomenului 8
a) indicatorii generali și speciali corelați ai standardului
b) indicatorii generali și speciali standardizaţi
c) indicatorii generali şi speciali extensivi
d) ✔indicatorii generali și speciali intensivi
e) mărimea relativă a fenomenului
o Valoarea absolută a standardului

o Indicii standardizaţi
o Indicii generali şi speciali extensivi sau medii
o X Indicii generali intensivi sau medii
o Valoarea relativă a fenomenului
395. SQ La care etapă a metodei de standardizare se poate de confirmat prezenţa factorilor

influenţei asupra fenomenului studiat
a) ✔prima
b) a doua
c) a treia
d) a patra
e) a cincea
396. SQ Restabiliţi semnificaţia primei etape a metodei de standardizare formulată în continuare:

„Calcularea indicelor ... pentru grupele comparate" înlocuind cuvintele omise cu una din variantele
propuse 9
o speciali standardizaţi
o speciali absoluţi
o standardizaţi medii şi intensivi de grup
o X generali şi intensivi (sau medii) pentru grupele comparate
o standardizaţi absoluţi
397. MQ Selectaţi explicaţiile enumerate mai jos de ce indicii standardizaţi sunt consideraţi
condiţionali 8
o Pentru că identifică prezenţa decalajului dintre nivelele de grupă a fenomenului studiat

o X Pentru că au fost obţinuţi din totalităţi artificial şi condiţional formate
o X Pentru că indică, care ar fi fost nivelul fenomenului studiat dacă grupele comparate ar fi fost omogene după
structură
o X Pentru că nu reflectă nivelul veridic şi real al fenomenului studiat
o Pentru că reflectă nivelul veridic şi real al fenomenului studiat
398. SQ Care din variantele propuse semnifică esenţa etapei a V-a a metodei de standardizare 8
a) compararea indicatorilor intensivi speciali cu cei standardizați
b) compararea indicatorilor absoluți speciali cu cei standardizați
c) ✔compararea indicatorilor intensivi generali cu cei standardizați
d) compararea indicatorilor absoluți generali cu cei standardizați

e) compararea indicatorilor corelați speciali cu cei standardizați
o Completarea tabelului cu indicii standardizaţi şi speciali eXtensivi pentru efectuarea comparării şi

formularea concluziilor
o Completarea tabelului cu indicii speciali şi medii standardizaţi
o X Completarea tabelului analitic cu indicii generali intensivi sau medii şi standardizaţi pentru comparare şi
formulare a concluziilor
o Completarea tabelului cu standardele generale de grup şi indicii standardizaţi pentru formulare a concluziilor
o Completarea tabelului de grup cu indici speciali
399. SQ Alegeţi varianta adecvată şi corespunzătoare sensului etapei a III a metodei de

standardizare 8
a) ✔calculul mărimilor absolute aşteptate ale fenomenului în grupele de standard
b) calculul mărimilor absolute corelate ale fenomenului în grupele de standard
c) calculul mărimilor medii aşteptate ale fenomenului în grupele de standard
d) calculul mărimilor relative corelate ale fenomenului în grupele de standard
e) calculul mărimilor relative aşteptate ale fenomenului în grupele de standard
400. SQ Variază oare valoarea indicilor standardizaţi în dependenţă de standardele alese şi

calculate 8
o da
o considerabil
o x nu
o neînsemnat
o cu 100%
401. SQ Indicaţi care din expresiile propuse mai jos corespund etapei a IV a metodei de
standardizare 9
a) calculul indicatorilor sumarizati
b) calculul valorilor aşteptate
c) ✔calculul indicatorilor standardizaţi
d) calculul mărimilor absolute speciale
e) calculul indicatorilor corelați
o Sumarea totalităţilor comparate

o Determinarea valorilor aşteptate în grupele de standard
o X Determinarea indicatorilor standardizaţi
o Determinarea valorilor absolute în grupele de standard
o Determinarea gradului de influenţă a factorilor asupra fenomenului
402. MQ Rata caracterizează
a) ✔intensitatea fenomenului
b) variabilitatea fenomenului
c) ✔nivelul fenomenului
d) ✔răspândirea fenomenului
e) omogenitatea fenomenulu
Poate exprima clar probabilitatea sau riscul unei boli sau a altor evenimente în cadrul
populaţiei studiate pentru a anumită perioadă de timp
 Este folosită pentru a exprima frecvenţa cu care are loc un eveniment într-o populaţie
definită
403. MQ Ratele pot fi

BRUTE
 SPECIALE (SPECIFICE)
 STANDARDIZATE
404. MQ Rata standardizată
a) ✔este o rată fictivă
b) este o rată veridică
c) ✔se utilizează numai în comparaţii
d) înlătură influenţa asemănărilor esenţiale
e) ✔înlătură influenţa diferenţelor structurale
405. MQ Rata specifică
Ceva din
mortalitatea infantilă
natalitatea pe medii rezidențiale
mortalitatea pe grupe de vârstă
mortalitatea prin boli cardiovasculare
Sau
a) nu pierde din vedere „întregul"
b) se aplică pe populaţii omogene
c) ✔se utilizează mult în studiile epidemiologice
d) ✔se aplică pe subpopulaţii omogene
e) ✔pierde din vedere „întregul"
406. MQ Selectaţi tipurile de mărimi relative
a) ✔de dinamică
b) ✔de raport
c) de variaţie
d) ✔de intensitate
e) ✔de structură
407. MQ Selectaţi indicatorul statistic de proporţie
a) ✔cota nou-nascuţilor de sex masculin
b) asigurarea populaţiei cu medici
c) ✔structura mortalităţii pe medii de resedinţă
e) ✔ponderea avorturilor după indicaţii medicale
408. MQ Selectaţi rata generală
Ceva din acestia natalitatea mortalitatea generală morbiditatea fertilitatea generală
409. MQ Indicatorul intensiv
a) ✔este un indicator cu caracter dinamic
b) ✔face asociere între mediu şi fenomen
c) exprimă ponderea unei părţi a fenomenului faţă de fenomenul întreg
d) nu face asociere între mediu şi fenomen
e) ✔poate fi brut şi standardiza
410. SQ Nu este rată specifică
Ceva din acestia natalitatea mortalitatea generală morbiditatea fertilitatea generală
411. SQ Indicatorul de proporție
412. SQ Rata caracterizează

 Poate exprima clar probabilitatea sau riscul unei boli sau a altor evenimente în cadrul
populaţiei studiate pentru a anumită perioadă de timp
 Este folosită pentru a exprima frecvenţa cu care are loc un eveniment într-o populaţie
definită
413. SQ Indicatorul de proporţie caracterizează
414. SQ Selectaţi indicatorul de raport
a) riscul bolii la expuși
b) ✔ șansa expunerii la bolnavi
c) riscul bolii la neexpuși
d) riscul atribuibil la bolnavi
e) reducerea riscului absolut
415. MQ La calcularea unei valori relative este obligatoriu ca
a) ✔respectarea tehnicii de calcul
b) ✔comparabilitatea termenilor raportului
c) omogenitatea colectivității statistice
d) prezența legăturii de corelație între termenii comparaţi
e) ✔prezența bazei de comparaţie semnificativă pentru fenomenul analizat
416. MQ Caracteristici indicatorul de raport

417. SQ Selectaţi afirmaţia incorectă referitor la colectivitatea statistică 8
o X este formată din elemente neomogene

o este delimitată din punct de vedere al conţinutului
o este formată din elemente, care au trăsături esenţiale comune
o este delimitată în spaţiu şi timp
o poate fi atât statică, cât şi dinamică
418. SQ Totalitatea elementelor de aceeaşi natură, supuse studiului, reprezintă

Probabil colectivitatea statistică generală
419. SQ Elementul component al unei colectivităţi statistice se numeşte
a) variabilă statistică
b) ✔unitate statistică
c) model statistic
d) indicator statistic
e) populaţie statistică
420. SQ Colectivităţile statistice pot fi
a) nealternativă
b) primară
c) cantitativă
d) factorială
e) ✔dinamică
421. SQ Variabilele statistice pot fi 8
a) calitative sau nominative
b) alternative sau binare
c) primare sau absolute
d) x calitative sau cantitative
e) cantitative sau numerice
422. SQ În etapa de observare statistică are loc 8
6. interpretarea rezultatelor
7. sistematizarea datelor statistice
8. calcularea indicatorilor statistici
9. prelucrarea datelor statistice
10. X obţinerea datelor şi informaţiilor statistice
423. SQ "Vârsta" este o caracteristică statistică

Atributiva
424. MQ Care afirmaţie, referitor la recensământ, este corectă
a) este o metodă de observare totală, permanentă
b) ✔este o metodă de observare totală, periodică
c) este o metodă de observare parţială, special organizată
d) este o metodă de observare parţială, periodică
e) este o metodă de observare parţială, permanentă
425. MQ Selectaţi semnificaţiil8 corecte ale termenului de statistică 9
o X metodologie statistică
o date statistice
o X activitate practică
o X metodă statistică
o metodă sociologică
426. SQ "Profesia" este o caracteristică statistică

Calitativa sau Atributiva
427. SQ Printre funcţiile indicatorului statistic nu se include
a) de comparare
b) ✔de coordonare
c) de sinteză
d) de estimare
e) de măsurare
428. SQ Selectaţi afirmaţia incorectă despre scala de interval 8
a) diferenţa dintre două numere ale scalei are semnificaţie precisă
b) valoarea zero nu semnifică absenţa completă a caracteristicii urmărite

c) multiplicarea sau divizarea valorilor, pe această scală, nu are sens
d) x permite utilizare exclusivă a medianei
e) permite utilizarea majorității indicatorilor statistici
429. SQ Scala greutăţii este o scală
a) de interval
b) ✔de raport
c) ordinală
d) nominală
e) factorială
430. SQ Selectaţi afirmaţia corectă despre a doua aplicaţie a Legii cifrelor mari
 Pe măsura majorării numărului cazurilor de observare rezultatele cercetării obţinute pe
baza totalităţii selective tind să reproducă datele totalităţii integrale
431. SQ Variabila "grupa sanguină" poate fi reprezentată prin scala 8
a) ✔nominală
b) de raport
c) ordinală
d) factorială
e) de interval
432. MQ Selectaţi afirmaţiile corecte despre statistica descriptivă 8
o estimează caracteristicile unei colectivităţi

o măsoară incertitudinea rezultatelor
o x descrie caracteristicile unei colectivităţi
o x obține și prelucrează datele statistice
o estimează parametrii şi testează ipotezele
433. SQ Ordonarea studenţilor în lista de admitere este o scală
a) nominală
b) de raport
c) ordinală
d) factorială
e) ✔de interval
434. SQ Variabilele statistice pot fi 8
a) calitative sau nominative
b) alternative sau binare
c) primare sau absolute
d) x calitative sau cantitative
e) cantitative sau numerice

435 SQ Selectaţi afirmaţia corectă despre prima aplicaţie a Legii cifrelor mari 8
a) odată cu majorarea volumului eșantionului, rezultatele din eșantion se vor îndepărta de cele obţinute în
populația statistică
b) odată cu majorarea volumului eșantionului, rezultatele din eșantion vor fi identice cu rezultatele obţinute în
c) ✔odată cu majorarea volumului eșantionului, rezultatele din eșantion tind să reproducă rezultatele obţinute în
d) odată cu majorarea volumului eșantionului, rezultatele din eșantion vor fi maximal apropiate de cele
obţinute în populația statistică
e) odată cu majorarea volumului eșantionului, rezultatele din eșantion vor fi maximal îndepărtate de cele
obţinute în populația statistică
436. MQ În funcţie de timpul obţinerii datelor, observarea statistică poate fi 8

Curenta
Periodica
moment critic
o selectivă
o x curentă
o x special organizată
o x periodică
o totală
437. MQ Selectaţi caracteristicile fenomenelor sociale de masă 8
a) ✔sunt fenomene complexe
b) sunt fenomene simple
c) sunt fenomene tipice
d) ✔se produc în condiţii de incertitudine
e) au caracter determinist
438. SQ Care din funcţiile enumerate nu aparţine indicatorului statistic
a) de comparare
b) ✔de coordonare
c) de sinteză
d) de estimare
e) de măsurare
439 MQ Selectaţi afirmaţiile corecte despre statistica inferenţială

440. MQ Selectaţi caracteristicile colectivităţii statistice 8
o X are caracter obiectiv şi finit

o X este delimitată în spaţiu şi timp
o poate fi numai statică
o este formată din elemente neomogene
o X este delimitată din punct de vedere al volumului
441. MQ Controlul cantitativ al datelor presupune 8
a) ✔verificarea completitudinii datelor
b) verificarea naturii calitative a datelor
c) ✔verificarea volumului de date
d) ✔verificarea primirii tuturor formularelor
e) verificarea logică a datelor
442. MQ Selectaţi afirmaţiile corecte referitor la colectivitatea statistică generală 8
o cuprinde numai o parte din elementele, care pot fi supuse studiului statistic
o x cuprinde totalitatea elementelor, care pot fi supuse studiului statistic
o are întotdeauna un volum nelimitat
o X volumul poate fi limitat de anumite caracteristici
o este destinată pentru caracterizarea eșantionului
1. X este formată din elemente relativ omogene

2. este infinită din punct de vedere al volumului
3. X este delimitată în spaţiu şi timp
4. X poate fi statică şi dinamică
5. nu se delimitează din punct de vedere al volumului
443. MQ Selectaţi caracteristicile scalei de raport
a) ✔valoarea zero indică absenţa completă a variabilei studiate
b) ✔permite multiplicarea sau divizarea valorilor
c) nu măsoară diferenţa dintre două numere ale scalei
d) nu permite utilizarea tuturor metodelor statistice
e) ✔permite utilizarea tuturor metodelor statistice
 Este cel mai complet tip de scală

 Valorile pot fi utilizate pentru toate tipurile de operaţii artimetice
 În cazul acestei scale valoarea 0 este 0 absolut şi înseamnă absenţa fenomenului studiat
444. MQ Selectaţi afirmaţiile valabile pentru unitatea statistică 8
o X este elementul component al colectivităţii statistice

o X poate fi simplă şi complexă
o X posedă caracteristici statistice
o este elementul component al variabilei statistice
o nu se înregistrează în studiul statistic
445. MQ Selectaţi particularităţile variabilei statistice
a) ✔are caracter obiectiv şi finit
b) ✔este delimitată în spaţiu şi timp

c) poate fi numai statică
d) este formată din elemente neomogene
e) ✔este delimitată din punct de vedere al volumului
a) ✔sunt mărimi concrete
b) sunt mărimi abstracte
c) ✔sunt purtătoare de informaţii d
) ✔pot fi primare sau derivate
e) ✔pot fi absolute şi relative
446. MQ Caracteristici factoriale sunt 8
a) consecinţele bolii
b) rezultatul tratamentului
c) ✔doza medicamentului
d) ✔vârsta
e) ✔sexul
447. MQ Care din caracteristicile enumerate mai jos se referă la datele statistice
448. MQ Pentru indicatorul statistic sunt adevărate următoarele afirmaţii
a) ✔este rezultat al cercetării
b) ✔are formă specifică de exprimare
c) ✔are conţinut real
d) ✔are formulă proprie de calcul
e) are formă nespecifică de exprimare
449. MQ Selectaţi afirmaţiile corecte despre scala nominală 8
a) ✔se utilizează pentru reprezentarea variabilelor calitative
b) permite determinarea medianei
c) ✔permite determinarea dominantei
d) ✔clasifică unitățile statistice în categorii distincte
e) ordonează ierarhic unitățile statistice
450. MQ În funcţie de volumul cercetării, observarea statistică poate fi 8
o periodică
o x totală
o Curentă
o X selectivă
o special organizată
451. MQ Pentru erorile sistematice de înregistrare este caracteristic8
a) au incidenţă sporită
b) ✔au incidenţă redusă
c) sunt rezultat al neatenției operatorului
d) ✔sunt rezulatat al neînţelegerii scopului observării
e) ✔sunt prevenite prin instruirea personalului
452. MQ Particularităţi ale erorilor întâmplătoare de înregistrare sunt
a) ✔nu influenţează vădit acurateţea rezultatelor
b) ✔au incidenţă sporită
c) influenţează vădit acurateţea rezultatelor
d) ✔sunt rezultat al neatenției operatorului
e) provin din necunoaşterea unor noţiuni
453. MQ Care afirmaţii despre scala de interval sunt corecte 8
a) nu măsoară diferenţa dintre două numere ale scalei
b) valoarea zero denotă absenţa completă a caracteristicii urmărite
c) ✔valoarea zero nu denotă absenţa completă a caracteristicii urmărite
d) ✔măsoară diferenţa dintre două numere ale scalei
e) ✔nu permite multiplicarea sau divizarea valorilor
 pot fi utilizate în calculul pentru intervale între valoarea 0 pe scala şi acestea

 nu pot fi utilizate direct în calculul (valoarea 0 este convenţională şi nu semnifică
absenţa fenomenului studiat)
454. MQ Selectaţi particularităţile variabilelor nominative 8
a) sunt cantitative
b) se exprimă prin unităţi de măsură
c) ✔se exprimă prin atribute
d) ✔sunt calitative
e) se exprimă atât prin unităţi de măsură, cât şi prin atribute
455. MQ Selectaţi caracteristicile scalei ordinale 8
o X nu măsoară diferența dintre poziţiile succesive ale scalei

o măsoară diferența dintre poziţiile succesive ale scalei
o indicatorul cel mai util, în cazul tendinţei centrale, este dominanta
o x indicatorul cel mai util, în cazul tendinţei centrale, este mediana
o clasifică unitățile statistice în categorii distincte
 permit de a realiza ierarhii între elementele populaţiei studiate
 nu permite determinarea cu exactitate a distanţei dintre două valori

456. SQ Selectaţi dezavantajul întrebărilor închise, în cadrul chestionarului 8
a) neuniformitatea
b) dificultatea administrării
c) analiza îndelungată
d) ✔sugestibilitatea răspunsurilor
e) analiza statistică îngreuiată
457. SQ Care este rolul întrebărilor de trecere din chestionar 8
a) separă sensurile "pro" şi "contra" din răspunsurile persoanelor anchetate
b) asigură controlul fidelităţii opiniei exprimate
c) oferă respondentului sentimentul de încredere
d) provoacă explicaţii în raport cu diferite opinii exprimate
e) ✔marchează apariţia unei noi grupe de întrebări
458. SQ Selectaţi avantajul întrebărilor deschise, în cadrul chestionarului 8
a) sugestibilitatea răspunsurilor
b) ✔libertatea exprimării individualizate
c) uşurarea prelucrării statistice a răspunsurilor
d) indispensabilitatea pentru cercetările medicale
e) posibilitatea de a devia de la subiectul în cauză
a) ✔permit cunoaşterea particularităţilor populaţiei ţintă
b) permit cuantificarea răspunsurilor cu ajutorul unei scale
c) sunt preferate în cercetările medicale
d) permit culegerea datelor cu riscul sugestibilităţii
e) permit alegerea răspunsurilor dinainte fixate
459. SQ Care este rolul întrebărilor introductive din chestionar 8
a) marchează apariţia unei noi grupe de întrebări
b) asigură controlul calităţii răspunsului
c) ✔oferă anchetatului sentimentul de încredere
e) separă sensurile "pro" şi "contra" din răspunsurile persoanelor anchetate
460. SQ Chestionarul statistic trebuie să respecte următoarea regulă 9
o să evite întrebările concise şi la subiect

o să conţină preponderent întrebări, care fac apel la memoria celor chestionaţi
o să conţină întrebări, care sugereze răspunsurile
o x să corespundă cu nivelul de cunoştinţe ale respondentului
o să pună accentul pe limbajul profesional
461. SQ Selectaţi avantajul întrebărilor deschise, în cadrul chestionarului 8
462. SQ Care din cele enumerate mai jos nu se referă la regulile de întocmire a chestionarului
463. MQ Din punct de vedere al calităţii informaţiilor există chestionare 9
a) ✔de date factuale
b) "omnibus"
c) ✔de opinie
d) speciale
e) autoadministrate
464. MQ Chestionarul statistic trebuie să respecte următoarele reguli 8
a) ✔evitarea jargonului profesional sau prescurtărilor
b) ✔evitarea întrebările tendenţioase
c) utilizarea unui vocabular neînţeles de respondenţi
d) afectarea prestigiului sau orgoliului respondentului
e) evitarea succesiunii logice a întrebărilor
465. MQ În funcţie de conţinutul lor, există chestionare

Factuale
De opinie
Sau calitative cantitative
466. MQ În funcţie de modul de aplicare, chestionarele pot fi 8
a) cu întrebări deschise
b) ✔administrate prin telefon

c) ✔autoadministrate
d) ✔administrate de către operatori de anchetă
e) cu întrebări închise
467. MQ Selectaţi particularităţile chestionarelor cu întrebări închise

468. MQ Selectaţi avantajele întrebărilor închise, în cadrul chestionarului 9
a) ✔sunt uşor de administrat
b) oferă libertatea exprimării
c) ✔sunt uniforme
d) ✔uşurează analiza statistică a răspunsurilor
e) sugerează răspunsurile
a) ✔sprijină memoria celui anchetat
b) ✔sporesc anonimatul celui anchetat
c) scad securitatea celui anchetat
d) ✔sunt preferate în cercetările medicale
e) permit respondentului să devieze de la subiectul în cauză
469. MQ Selectaţi funcţiile întrebărilor filtru din chestionar 8
a) ✔opresc trecerea unor categorii de subiecţi la întrebările succesive
b) verifică fidelitatea opiniei exprimate
c) ✔asigură controlul calităţii răspunsului
d) servesc la analiza răspunsurilor din chestionar
e) nu opresc persoana de a urma succesiunea întrebărilor
470. MQ Selectaţi caracteristicile întrebărilor de control din chestionar 8
a) ✔nu aduc informaţii noi
b) ✔verifică consistenţa opiniei exprimate
c) ✔verifică gradul de înțelegere a sensului întrebărilor
d) aduc informaţii noi
e) nu verifică fidelitatea răspunsurilor oferite
471. MQ Selectaţi particularităţile întrebărilor bifurcate din chestionar 8
a) asigură controlul calităţii răspunsului
b) opresc persoana de a urma succesiunea întrebărilor
c) ✔separă sensurile "pro" şi "contra" din răspunsurile persoanelor anchetate
d) ✔nu califică răspunsurile oferite
e) ✔nu opresc persoana de a urma succesiunea întrebărilor

472. MQ Selectaţi particularităţile întrebărilor "De ce…?" din chestionar 9
a) ✔sunt un exemplu de întrebări imprecise
b) ✔au valoare informativă scăzută
c) oferă valoare în plus chestionarului
d) sunt un exemplu de întrebări precise
e) ✔provoacă explicaţii în raport cu diferite opinii exprimate
473. MQ În formularea întrebărilor din chestionar trebuie respectate următoarele condiţii 8
a) ✔evitarea negaţiilor
b) dificultatea sporită a întrebărilor
c) ✔formularea întrebărilor la modul general
d) ✔preferabilitatea întrebărilor indirecte
e) abstractizarea întrebărilor independentă de nivelul de studii al respondenţilor
490. MQ Identificaţi operaţiunile de grupare a seriilor de variaţie
a) stabilirea numărului de unităţi de observaţie
b) ✔stabilirea numărului de grupe
c) ? calcularea mărimii intervalului de amplitudine
d) ✔calcularea mărimii intervalului de grupare
e) ✔repartizarea valorilor individuale ale caracteristicii în grupe
493. SQ Care afirmaţie despre dispersie nu este corectă
a) nu are formă concretă de exprimare
b) ✔se mai numeşte abatere standard sau abatere tip
c) este indicator cu valoare teoretică
d) este indicator util pentru testarea ipotezelor statistice
e) este o mărime abstractă
494. MQ Formula de calcul a abaterii standard, pentru date de eşantion, include
a) ✔volumul colectivităţii selective
b) volumul colectivităţii generale
c) ✔abaterile valorilor individuale de la medie
d) abaterile individuale ale valorilor medii de la medie
e) ✔frecvenţele de apariţie a valorilor individuale
499. MQ Care din afirmaţiile următoare despre abaterea medie pătratică sunt corecte
a) permite compararea variaţiei a două populaţii care se exprimă în unităţi de măsură diferite
b) ✔permite compararea variaţiei a două populaţii care se exprimă în aceeaşi unitate de măsură
c) ✔este invers proporţională cu omogenitatea eşantionului

d) ✔verifică reprezentativitatea mediei aritmetice
e) este indicator simplu al variaţiei
a) este un indicator cu valoare redusă în analiza variaţiei
b) ✔apreciază omogenitatea valorilor individuale dintr-o serie
c) ✔se foloseşte la estimarea erorilor de selecţie
d) ✔ se utilizează pentru delimitarea stărilor normale de cele patologice
e) este un parametru al distribuţiei asimetrice
500. MQ Selectaţi particularităţile abaterii individuale de la medie
a) oferă informaţii la nivel populaţional
b) ✔oferă informaţii la nivel individual
c) ✔nu măsoară variaţia totala
d) ✔este un indicator cu semnificație redusă
e) măsoară variaţia totală a caracteristicii
501. SQ Pentru a măsura gradul de omogenitate a unei colectivităţi statistice, poate fi utilizat
a) coeficientul de corelaţie
b) media aritmetică
c) abaterea individuală
d) ✔coeficientul de variaţie
e) mediana
502. MQ Valorile coeficientului de variaţie peste ± 35% indică
a) ✔dispersie mare a datelor
b) omogenitate a eşantionului
c) ✔heterogenitate a eşantionului
d) ✔imposibilitatea generalizării rezultatelor
e) împrăştiere mică a datelor
503. MQ Formula de calcul a abaterii standard, pentru date de eşantion, include
a) ✔volumul colectivităţii selective
b) volumul colectivităţii generale
c) ✔abaterile valorilor individuale de la medie
d) abaterile individuale ale valorilor medii de la medie
e) ✔frecvenţele de apariţie a valorilor individuale
171. MQ Selectați avantajele eşantionului

a) [x] cost scăzut;
b) [x] operativitate;
c) [x] efort redus;
e) [x] datele pot fi generalizate.
Quiz:
- Este mai operativ și mai ieftin comparativ cu observarea totală
- Observarea prin sondaj permite caracterizarea mai aprofundată a fenomenelor studiate
- Cercetarea prin sondaj este unica posibilă atunci, când prin cercetarea totală ar putea fi alterată populația statistică
- Erorile de înregistrare sunt mai puțin numeroase și mai ușor de înlăturat în faza de verificare a datelor
Sau
- efort redus
- grad de operativitate mai înalt
- cost mai mic
- datele pot fi extrapolate la populația țintă
172. SQ Coeficientul de corelaţie calculat pentru doi parametri măsuraţi la 12 de pacienţi este -0,98.
Aceasta înseamnă că
Quiz:
-Cei doi parametri sunt indirect puternic corelați
173. MQ Selectați elementele primei etape ale sondajului
Quiz:
- Culegerea datelor statistice de la unitățile incluse în eșantion
- Prelucrarea datelor statistice de la unitățile incluse în eșantion
- Obținerea indicatorilor derivați
174 MQ Graficul Scatter este un grafic care
are pierderi din informație, ca histograma

reprezintă mai mulți pacienți printr-un punct
! pe abscisă (orizontală) este reprezentat unul din parametrii, iar pe ordonată (verticală) este reprezentat celălalt
parametru, la acelaşi pacient
! reprezintă fiecare pacient printr-un punct
! reprezintă valorile a doi parametra măsurați la mai mulți pacienți
175 MQ Selectați afirmațiile corecte privind Coeficientul de corelație a rangurilor

Quiz:
- nu poate fi mai mic ca -1
- nu poate fi mai mare ca 1
- nu poate fi egal cu 2
Sau
- poate fi egal cu 1
- poate fi egal cu 0,5
176. SQ După sens legătură de corelaţie poate fi
c) [x] pozitivă
Quiz: negativă
177. SQ Metoda de Corelaţie se aplică în practică pentru
Quiz:
- determinarea interacțiunii factorilor, precum și a puterii și direcției de influență a unor factori asupra altor factori
178 SQ Selectați tipul de corelație dacă valoarea coeficientului de corelație Pearson este de +1
! corelație perfectă pozitiva

corelație perfectă negativă
corelație putenică pozitivă
corelație slaba pozitivă
corelație puternică negativă
179 SQ Legătură funcţională este atunci cînd
a) [ ] unei valori numerice a variabilei independente îi corespund mai multe valori

a variabilei dependente
b) [ ] mai multor valori numerice a variabilei independente îi corespunde strict o
valoare a variabilei dependente
c) [x] unei valori numerice a variabilei independente îi corespunde o valoare
strictă a variabilei dependente
d) [ ] mai multor valori numerice ale variabilei independente le corespund mai
multe valori a variabilei dependente
e) [ ] este o legătură vremelnică și într-un singur sens
180. MQ Selectați afirmațiile corecte cu referire la pragul de semnificație p

b. Se mai numeste contraprobabilitate
d. Reprezintă probabilitatea că mediile de eşantion să depăşească limitele maximă şi minimă
e. Se determină scăzând din 100 valoarea probabilității
181. SQ Selectați definiția probabilității evenimentului
- Raportul dintre numărul ”m” de rezultate favorabile producerii evenimentului și numărul total de ”n” rezultate ale
experimentului. (quiz)
183. MQ Condiţiile pentru asigurarea reprezentativităţii eșantionului sunt
a) ✔extragerea obiectivă a unităţilor statistice
d) ✔omogenitatea colectivităţii generale
e) ✔independenţa includerii unităţii statistice în eşantion

Quiz:
- Colectivitatea generală, din care va fi extras eșantionul, trebuie să fie cât mai omogen
- Includerea fiecărei unități în eșantion trebuie să se facă independent de alte unități
- Dacă colectivitatea generală este împărțită în grupe (straturi), eșantionul trebuie să reproducă structura colectivității
generale
184. SQ Selectați definiția erorii reprezentative (ES)

- Diferența dintre ponderea fenomenului în colectivitate selectivă (p1) și cea din colectivitatea generală (p) (quiz)
Raportul dintre ponderea fenomenului în colectivitatea selectivă (p1) și cea din colectivitatea generală (p
Produsul dintre dintre ponderea fenomenului in colectivitatea selectivă (p1) și cea din colectivitatea generală (p)
Suma dintre ponderea fenomenului în colectivitatea selectivă (p1) și cea din colectivitatea generală (p)
185. MQ Selectați etapele planului cercetării prin sondaj
Quiz:
!- Determinarea mărimii eșantionului
!- Stabilirea periodicității efectuării sondajului
!- Alegerea tipului și procedeului de selecție
-Delimitarea în timp și spațiu a colectivității selective
-Verificarea gradului de omogenitate al colectivității selective

186. MQ Selectați elementele planului cercetării prin sondaj trebuie
Quiz:
!- Stabilirea planului de prelucrare a datelor de selecție din punct de vedere metodologic și organizatoric
!- Analiza, interpretarea, extinderea și prezentarea datelor
!- Delimitarea în timp și spațiu a colectivității generale
!-Stabilirea planului observării
- Delimitarea în timp și spațiu a colectivității selective

187. MQ Selectați dezavantajele eșationării
a) [x] apariţia erorilor de observare;
b) [x] probabilitatea mai mică ca 1;
e) [x] apariţia erorilor de reprezentativitate.
Quiz:
- apar diverse erori
- probabilitatea este întotdeauna mai mică ca 1
188. MQ Selectați tipul erorilor de înregistrare după sursă
Quiz:
- Erori ale anchetatorului
- Erori ale mijloacelor de înregistrare
- Erori datorate metodelor utilizate
- Erori datorate condițiilor externe
189. MQ Selectați cauzele producerii erorilor sistematice
Quiz:
- Atunci când fiecare unitate a colectivității generale are șanse egale de a pătrunde în eșantion
- Atunci când fiecare unitate a colectivității generale are șanse diferite de zero de a pătrunde în eșantion
- Nerespectarea principiilor selecției
190. MQ Erorile sistematice sunt determinate de
Quiz:
- Alegerea preferențială, din comoditate sau interes a unităților din eșantion
- Alegerea voită a așa-ziselor unități ”reprezentative”
- Alegerea la nimereală a unităților
191. MQ Selectați afirmațiile corecte despre erorile întâmplătoare
o *nu influenţează vădit acurateţea rezultatelor
o *au incidenţă sporită
o influenţează vădit acurateţea rezultatelor
o *sunt rezultatul neatenției operatorului
o provin din necunoaşterea unor noţiuni
192. SQ Selecţia aleatorie a totalităţii selective se efectuează
Quiz:
- Prin extrageri din liste, în care sunt înregistrate toate cazurile individuale, fără nici o grupare prealabilă
194. SQ Să presupunem că în cursul unei epidemii de gripă în 12% dintre familii mama este bolnavă,
în 10% dintre familii tata este bolnav, iar în 2.5% ambii părinţi sunt bolnavi. Sunt evenimentele GM= {mama are
gripă} şi GT={tata are gripă} independente
Quiz:
- Nu
195. MQ Selectați afirmațiile corecte referitor la testul Mann-Witney
a) ✔este unul din cele mai puternice teste neparametrice
d) ✔necesită numai măsurători de tip rang
e) ✔nu este interesat de normalitatea distribuţiei datelor
196. SQ Valori ale coeficientului de corelație sub 0,15 ne arată

Quiz:
-Corelație slabă între parametri analizați
197. SQ Selectaţi afirmaţia greșită referitor la graficul de corelaţie
c) ✔arată forma şi intensitatea precisă a legăturii
198. SQ Legătura dintre înălţimea (fenomen x), greutatea (fenomen y) se stabilește cu ajutorul
Quiz:
- coeficientului de corelație liniară simplă
199. SQ Coeficientul de corelaţie calculat pentru doi parametri măsuraţi la 150 de pacienţi este +0,89.
Quiz:
- Cei doi parametri sunt puternic corelați
200 SQ Analiza de corelaţie se utilizează când este necesar de determinat
a) [ ] mărimea schimbării valorii unui caracter la schimbarea valorii altui caracter

cu o unitate
b) [ ] veridicitatea diferenţei dintre două totalităţi comparate
c) [ ] limitele oscilaţiilor posibile ale caracterului studiat
d) [x] puterea şi direcţia de influenţă a unor factori asupra altor factori
e) [ ] variabilitatea fenomene
201. MQ Selectați indicatorii necesari pentru calcularea coieficientului de regresie
b) [x] coieficientul de corelaţie;
Quiz:
- coieficientul de corelaţie liniară
- deviaţia standard a fenomenului independent
- deviaţia standard a fenomenului dependent
202. MQ În dependenţă de numărul caracteristicilor corelate, legătura de corelaţie poate fi
- simplă
- multiplă
203. SQ Regresie se numeşte
d) [x] gradul de modificare a funcţiei la schimbarea argumentului cu o anumită cantitate
204. SQ Selectați pentru care din valorile enumerate ale lui rxy legătură de corelaţie este directă
medie
Quiz:
0,3 - +0,69
205. SQ Selectați legătură de corelaţie după sens
Quiz:
- negativă
Test.
c) [x] pozitivă
206. SQ Selectați tipul legăturii de corelației pentru o valoarea rxy = - 0,22
Quiz:
- inversă slabă
208. MQ Selectaţi condiţiile de utilizare a testelor parametrice
a) ✔distribuția de eșantion respectă distribuţia normală
b) ✔normalitatea distribuţiei de eșantion poate fi testată
d) ✔necesită cunoașterea valorilor mediei și abaterii standard
209. MQ Într-un studiu s-au calculat valorile coeficientului de corelaţie între greutate şi inaltimea
pacienţilor rezultând o valoare r= 0,87. Cum interpretaţi rezultatul obţinut
219. SQ Selectați tipul legăturii de corelației pentru o valoarea rxy = -0,48
221 MQ Selectați ce măsoară coeficientul de corelaţie
tendinţa de creştere sau descreştere simultană sau inversă a doi parametri

! intensitatea oscilaţiilor posibile ale caracterului studiat
! intensitatea corelaţiei între doi parametri exprimaţi numeric
intensitatea corelaţiei între medie şi mediană
intensitatea împrăştierii datelor unei serii statistice
224. MQ Selectați condiţiile pentru asigurarea reprezentativităţii eșantionului
a) ✔extragerea obiectivă a unităţilor statistice
d) ✔omogenitatea colectivităţii generale
e) ✔independenţa includerii unităţii statistice în eşantion
Quiz:
Unitățile ce formează eșantionul vor fi extrase în mod subiectiv, după preferința cercetătorului
Eșantionul stabilit să fie mic ca să permită redarea trăsăturilor esențiale ale colectivității totale
- Colectivitatea generală, din care va fi extras eșantionul, trebuie să fie cât mai omogen
- Includerea fiecărei unități în eșantion trebuie să se facă independent de alte unități
- Dacă colectivitatea generală este împărțită în grupe (straturi), eșantionul trebuie să reproducă structura colectivității
generale
225. SQ După formă legătura de corelaţie poate fi
Quiz:
! lineara
negativa
pozitiva
! neliniara
Multimodala
Sau
a) liniară
b) pozitivă
c) negativă
d) !curbilinie
e) directă
227. SQ Precizați caracteristicile de bază ale eşantionului
?
a) variabilitatea
b) !reprezentativitatea
c) neomogenitatea
d) !precizia
e) simetricitatea
228. SQ Selectați suma dintre probabilitatea prezenţei evenimentului şi contraprobabilitatea lui ce
este egală cu
!1
0
3
2
4
229. MQ Coeficientul de regresie se utilizează pentru
a) [ ] calcularea datelor orientative despre nivelul puterii de legătură
b) [x] calcularea legăturii de dependenţă sub aspect cantitativ
c) [ ] calcularea nivelului puterii de legătură dintre caractere cantitative
d) [x] calcularea mărimii schimbării valorii unui caracter la schimbarea valorii altui
caracter cu o unitate de măsură
e) [ ] calcularea direcţiei de influenţă a unor factori asupra altor factori
230. SQ Selectați cazurile de utilizare ale testului Chi-patrat
1- eşantioane formate din date care nu sunt normal distribuite

2- date măsurate pe scala nominal
3- date măsurate pe scala de interval
4- pentru mai mult de doua eşantioane
232. SQ Legătura dintre mai mult de două fenomene se stabilește cu ajutorul
Coeficientului de corelație?
233. MQ Selectaţi conceptele, utilizate în testarea semnificaţiei mărimilor relative
a) ✔eroarea standard şi intervalul de încredere

b) eroarea standard şi amplitudinea relativă
c) ✔testul de semnificaţie şi pragul de semnificaţie
d) ✔eroarea standard şi eroarea limită
e) ✔nivelul de semnificaţie şi nivelul de încredere
234. SQ Valoarea rxy= +0,94 indică o legătură de corelaţie
a) [x] directă puternică
b) [ ] directă medie
c) [ ] directă slabă
d) [ ] indirectă puternică
e) [ ] indirectă medie
235. MQ Selectați indicatorii necesar pentru a calcula Coeficientul de regresie

b) [x] coieficientul de corelaţie;
Quiz:
! coeficientul de corelație liniara
coeficientul de variație
coeficientul de corelație a rangurilor
! deviația standard a fenomenului independent
! deviația standard a fenomenului dependen
236. MQ În dependenţă de numărul caracteristicilor corelate, legătura de corelaţie poate fi

- simplă
- multiplă
237. MQ Selectați erorile de înregistrare după modul de producere
Quiz:
- greșeli
- sistematice
- întâmplătoare
239. MQ Selectați testele statistice neparametrice
) ✔Wilcoxon
b) Fischer-Snedecor
c) ✔Mann-Whitney
d) Student
e) ANOVA
240. MQ Selectați valorile pragurilor de semnificație utilizate în cercetările medicale
a) !0,05
b) 0,27
c) !0,01
d) 0,1
e) !0,001
242. SQ Coeficientul de corelaţie calculat pentru doi parametri măsuraţi la 48 de pacienţi este =-0,70.
243. MQ Dacă la sporirea oricăror valori ale argumentului sporirile funcţiei sunt echivalente, regresia
se numeşte
a) [x] lineară
b) [x] rectilinie
244. MQ Precizia cu care se estimează parametrii colectivităţii generale depinde de
???
a) ✔eroarea reprezentativităţii
b) ✔dispersia
c) ✔intervalul valoric în care se află eroarea maximă admisă
e) ✔volumul eşantionului
245. SQ Selectați afirmația adevărată privind diferenţa între Intervalul de încredere cu probabilitatea
de 99% faţă de cel de 95%
248. SQ Selectaţi afirmaţia incorectă referitor la graficul de corelaţie
a) are aspectul unui nor de puncte

b) se mai numeşte şi corelogramă
c) ✔arată forma şi intensitatea precisă a legăturii sau - indică forma și intensitatea exactă a legăturii
d) indică existenţa sau lipsa legăturii
e) arată sensul şi intensitatea aproximativă a legăturii
253. MQ Selectați afirmația incorectă privind Coeficientul de corelație a rangurilor
255. SQ Selectați semnificația corectă coeficientului de corelaţie calculat între vârsta și tensiunea
arterială sistolică la 425 de pacienți cu valoarea de +0,93
cei doi parametri sunt puternic și direct corelați
257. SQ Corelaţia se aplică în practică pentru
a) [ ] determinarea veridicităţii diferenţei dintre două totalităţi comparate

b) [ ] determinarea mărimii schimbării valorii unui caracter la schimbarea valorii
altui caracter cu o unitate
c) [x] determinarea interacţiunii factorilor, precum şi a puterii şi direcţiei de
influenţă a unor factori asupra altor factori
d) [ ] determinarea variabilității fenomenului
e) [ ] determinarea omogenității fenomenului
258. SQ Raportul dintre Coeficientul de corelație și eroarea lui se numește
Seemnificația coeficientului de corelație
260. SQ Selectați definiția evenimentului aleator în teoria probabilităţilor
261. ? MQ Selectați afirmaţia corectă despre eroarea de tip II

a) acceptarea ipotezei nule adevărate
b) respingerea ipotezei nule false
c) ✔acceptarea ipotezei nule false
d) acceptarea ipotezei alternative adevărate
e) respingerea ipotezei alternative false
262. MQ Indicați procedeele de selecţie eșantionului
a) ✔mecanic
b) ✔tragere la sorţi
c) ✔tabel cu numere aleatoare
263. хз?SQ Selectați valoarea rxy pentru legătură de corelaţie directă puternică
Legătură de corelaţie directă puternică este la valoarea rxy :

a) [x] +0,7 - +0,99
b) [ ] +0,7 - +0,95
c) [ ] +0,7 - +0,98
d) [ ] +0,7 - +0,90
e) [ ] +0,3 - +0,69
264. SQ Precizați denumirea corectă a multiplului erorii standard, care determină mărimea intervalului
de confidenţă
a) !test de semnificaţie
b) interval de semnificaţie
c) nivel de confidență
d) nivel de semnificaţie
e) prag de semnificaţie
267. SQ Selectați cazurile de utilizare ale testului t-Student
b) ✔pentru aprecierea semnificaţiei diferenţei dintre două medii
268. MQ Într-un studiu s-au calculat valorile coeficientului de corelaţie între greutate şi inaltimea
pacienţilor rezultând o valoare r= 0,87. Cum interpretaţi rezultatul obţinut
270. SQ Legătura dintre mai mult de două fenomene se stabilește cu ajutorul
Coeficientului de corelație?
272. SQ Graficul XY Scatter este un grafic care
! reprezintă fiecare pacient prin două puncte ale carui coordonate sunt valorile pentru 2 parametri
are pierderi din informație ca histograma
reprezintă fiecare pacient printr-un punct, ale cărui coordonate sunt valorile pentru 2 parametri măsurați la acel pacient
se folosește pentru a compara valorile medii pentru 2 serii de date
reprezintă doua sau mai multe subloturi sub forma unor sectoare de cerc
273. MQ Selectați tipul de regresie, similar corelației
! multipla
! directa
! liniara
! neliniara
doar pozitiva
275. SQ Coeficientul de corelaţie calculat pentru doi parametri măsuraţi la 219 de pacienţi este 0,025.
! cei doi parametri nu sunt corelaţi

cei doi parametri sunt invers corelaţi
cei doi parametri sunt direct corelaţi
cei doi parametri sunt perfect corelaţi
sunt prea puține cazuri şi nu avem încredere în valoarea coeficientului
276. SQ Selectați afirmația adevărată despre eșantionare
278. MQ Teoria probabilităţilor reprezintă
281. SQ Selectați afirmațiile adevărate cu referire la condiţiile reprezentativităţii eșantionului
a) x colectivitatea generală, din care va fi extras eșantionul, trebuie să fie cât mai omogenă
b) x includerea fiecărei unități în eșantion trebuie să se facă în dependență de alte unități
c) x dacă colectivitatea generală este împărt,ită în grupe (straturi), eșantionul trebuie să reproducă structura
colectivității generale
282. MQ Selectaţi afirmaţiile corecte referitor la testul χ2

d) d) x poate fi utilizat pentru analiza variabilelor calitative alternative
e) e) x poate fi utilizat pentru datele măsurate pe scala nominală
283. MQ În dependenţă de numărul caracteristicilor corelate, legătura de corelaţie

poate fi
285. SQ Cum se se consideră eroarea standard procentuală cu valoarea mai mică de 1%
a) x acceptabilă
286 Apreciaţi care din următoarele afirmaţii sunt adevărate despre coeficient de corelație
289 Selectați legătura de corelaţie la valoarea lui rxy = - 0,85
a) x inversa puternica
290. MQ Selectaţi metode de eșantionare

Întâmplătoare
Mecanică
Stratificată
291. SQ Corelaţia se aplică în practică pentru

x determinarea interacţiunii factorilor, precum şi a puterii şi direcţiei de influenţă a unor factori asupra altor factori
293. SQ Coeficientul de corelaţie Pearson - r – măsoară

Quiz:
- Puterea și direcția de influență a unor factori asupra altor factori
295. SQ Legătură de corelaţie se numeşte legătura
a) x unei valori numerice a variabilei independente îi corespund mai multe valori a variabilei dependente
296. MQ Identificați testele statistice pentru date pereche
- Wilcoxon
- Friedman
- Teste t?
299. SQ Urmare testării semnificaţiei coeficientului de corelaţie a fost obținută valoarea t=3,46,
valoarea critică t pentru p<0,05 fiind 2,06. Selectați concluzia corectă
c) x coeficientul de corelaţie este semnificativ
300. SQ Valoarea coeficientului de corelaţie cuprinsă între ±0,25 şi ±0,50 denotă o:

316. MQ Selectați, ce servește drept model a scale discrete
a) X nr. operații
b) x nr. Nașteri
319. MQ În funcție de scala folosită graficul poate fi
a) X graficul cu scală semi-aritmetică

b) X grafic cu scală aritmetică
a) x aleatoare
475. SQ Selectaţi strategia de selecţie pentru sondajul stratificat
d) x fiecare membru al populaţiei este alocat unui strat, apoi un eşantion aleator este selectat din fiecare strat
476. MQ În etapa a doua a cercetării prin sondaj are loc
a) x extinderea indicatorilor obținuți din eșantion asupra întregii colectivit ății

b) x caracterizarea colectivității din punct de vedere statistic în baza indicatorilor deriva ți
477. SQ Dacă selecţia se face de către persoanele care culeg datele, selecţia este
478. SQ Particularitate a procedeului mecanic de selecţie este
e) x extragerea unităţilor se face conform pasului de num ărare prestab ilit
479. MQ Cauze ale erorilor sistematice de reprezentativitate sunt
a) x substituirea unei unităţi statistice cu alta asem ănătoare
c) x alegerea la "nimereală" a unităţilor statistice
480. SQ Eroarea întâmplătoare de reprezentativitate poate avea valori mici, dacă

Volumul esantionului este suficient
481. SQ Selectaţi strategia de selecţie pentru sondajul aleator simplu
b) x fiecare membru al populaţiei are o probabilitate egal ă de a fi selectat
482. SQ Reprezentativitatea eşantionului este determinată de
c) x extragerea aleatoare a unităţilor statistice
483. MQ Sondajul statistic este justificat prin

484. MQ La caracteristicile de bază ale eşantionului se referă
b) x reprezentativitatea
d) x precizia
485. MQ Scopurile sondajului statistic sunt
a) x estimarea parametrilor colectivităţii generale în baza rezultatelor de e șantion
e) x extinderea indicatorilor de eşantion asupra totalit ăţii generale
486. MQ Prima etapă a cercetării prin sondaj include

- Culegerea datelor statistice de la unitățile incluse în eșantion
- Prelucrarea datelor statistice de la unitățile incluse în eșantion
- Obținerea indicatorilor derivați
487. MQ Selectaţi procedeele de selecţie
a) x mecanic
b) x tragere la sorţi
c) x tabel cu numere aleatoare
488. MQ Care sunt principalele tipuri de erori ale cercetării prin sondaj
a) x sistematice de reprezentativitate
b) x întâmplătoare de reprezentativitate
c) X de înregistrare
489. SQ Omogenitatea termenilor seriei de variaţie este determinată de
b) x acţiunea factorilor esenţiali comuni
491. SQ Dacă valoarea coeficientului de asimetrie Pearson este cuprinsă în intervalul (0; 1), asimetria
este:
a) x asimetrică pozitivă
492. SQ Dacă valoarea coeficientului de asimetrie Pearson este cuprinsă în intervalul (0; -1), asimetria
este:
a) x asimetrică negativă
495. SQ Pragul de semnificaţie al studiului este
a) X probabilitatea de a comite eroarea de tip I

496. SQ Puterea studiului este
a) ✔ probabilitatea de a găsi o diferenţă, care într-adevăr există
497. MQ Care afirmaţii sunt corecte pentru eroarea de tip I în testarea ipotezei statistice
a) x este probabilitatea respingerii ipotezei nule adevărate
d) x este probabilitatea acceptării ipotezei alternative false
498. MQ Care afirmaţii sunt corecte pentru eroarea de tip II în testarea ipotezei statistice
b) x este probabilitatea respingerii ipotezei alternative adevărate

c) x este probabilitatea acceptarii ipotezei nule false
- La majorarea volumului colectivității selective rezultatele obținute le reproduc pe cele din colectivitatea generală (quiz)
- În cazul unui număr suficient de mare de cazuri de observații se evidențiază legitatea de manifestare a fenomenului
(quiz)
la micșorarea volumului colectivității selective rezultatele obținute le reproduc pe cele din colectivitatea generală
în cazul unui număr suficient de mare de cazuri de observații nu se evidențiază legitatea de manifestare a fenomenului
la majorarea volumului colectivității selective rezultatele obținute nu le reproduc pe cele din colectivitatea generala
439 MQ Selectaţi afirmaţiile corecte despre statistica inferenţială
456. SQ Selectaţi dezavantajul întrebărilor închise, în cadrul chestionarului
a) neuniformitatea
b) dificultatea administrării
c) analiza îndelungată
d) ✔sugestibilitatea răspunsurilor
e) analiza statistică îngreuiată
457. SQ Care este rolul întrebărilor de trecere din chestionar
a) separă sensurile "pro" şi "contra" din răspunsurile persoanelor anchetate
b) asigură controlul fidelităţii opiniei exprimate
c) oferă respondentului sentimentul de încredere
e) ✔marchează apariţia unei noi grupe de întrebări
458. SQ Selectaţi avantajul întrebărilor deschise, în cadrul chestionarului

459. SQ Care este rolul întrebărilor introductive din chestionar
a) marchează apariţia unei noi grupe de întrebări
b) asigură controlul calităţii răspunsului
c) ✔oferă anchetatului sentimentul de încredere
e) separă sensurile "pro" şi "contra" din răspunsurile persoanelor anchetate
460. SQ Chestionarul statistic trebuie să respecte următoarea regulă
Este odar varianta multipla!
462. SQ Care din cele enumerate mai jos nu se referă la regulile de întocmire a chestionarului
463. MQ Din punct de vedere al calităţii informaţiilor există chestionare
a) ✔de date factuale
b) "omnibus"
c) ✔de opinie
d) speciale
e) autoadministrate
464. MQ Chestionarul statistic trebuie să respecte următoarele reguli
465. MQ În funcţie de conţinutul lor, există chestionare

Factuale
De opinie
Sau calitative cantitative
466. MQ În funcţie de modul de aplicare, chestionarele pot fi
a) cu întrebări deschise
b) ✔administrate prin telefon
c) ✔autoadministrate
d) ✔administrate de către operatori de anchetă
e) cu întrebări închise
467. MQ Selectaţi particularităţile chestionarelor cu întrebări închise

468. MQ Selectaţi avantajele întrebărilor închise, în cadrul chestionarului
a) ✔sunt uşor de administrat
b) oferă libertatea exprimării
c) ✔sunt uniforme
d) ✔uşurează analiza statistică a răspunsurilor
e) sugerează răspunsurile
a) ✔sprijină memoria celui anchetat
b) ✔sporesc anonimatul celui anchetat
c) scad securitatea celui anchetat
d) ✔sunt preferate în cercetările medicale
e) permit respondentului să devieze de la subiectul în cauză
469. MQ Selectaţi funcţiile întrebărilor filtru din chestionar
a) ✔opresc trecerea unor categorii de subiecţi la întrebările succesive
b) verifică fidelitatea opiniei exprimate
c) ✔asigură controlul calităţii răspunsului
d) servesc la analiza răspunsurilor din chestionar
e) nu opresc persoana de a urma succesiunea întrebărilor
470. MQ Selectaţi caracteristicile întrebărilor de control din chestionar
a) ✔nu aduc informaţii noi
b) ✔verifică consistenţa opiniei exprimate
c) ✔verifică gradul de înțelegere a sensului întrebărilor
d) aduc informaţii noi
e) nu verifică fidelitatea răspunsurilor oferite
471. MQ Selectaţi particularităţile întrebărilor bifurcate din chestionar
a) asigură controlul calităţii răspunsului
b) opresc persoana de a urma succesiunea întrebărilor

c) ✔separă sensurile "pro" şi "contra" din răspunsurile persoanelor anchetate
d) ✔nu califică răspunsurile oferite
e) ✔nu opresc persoana de a urma succesiunea întrebărilor
472. MQ Selectaţi particularităţile întrebărilor "De ce…?" din chestionar
a) ✔sunt un exemplu de întrebări imprecise
b) ✔au valoare informativă scăzută
c) oferă valoare în plus chestionarului
d) sunt un exemplu de întrebări precise
e) ✔provoacă explicaţii în raport cu diferite opinii exprimate
473. MQ În formularea întrebărilor din chestionar trebuie respectate următoarele condiţii
a) ✔evitarea negaţiilor
b) dificultatea sporită a întrebărilor
c) ✔formularea întrebărilor la modul general
d) ✔preferabilitatea întrebărilor indirecte
e) abstractizarea întrebărilor independentă de nivelul de studii al respondenţilor

Examen Biostatistică

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Examen Biostatistică

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.

SQ Alegeți afirmația corectă despre statistică: 8

a) studiază aspectele cantitative ale cazurilor individuale

2. SQ Selectați obiectivul fundamental al statisticii: 8

1. X rezumarea şi analiza datelor statistice

3. MQ Etapele de evoluție a statisticii ca știință sunt: x

13. SQ Selectați variantă incorectă referitor la colectivitatea statistică: 8

o X este formată din elemente neomogene

14. MQ Ce presupune aspectul practic al statisticii 8

o X elemente primare ale totalităţii statistice care posedă caractere de evidenţă;

18. MQ Caracteristicile de bază ale totalității selective sunt: 8

19. SQ Totalitatea statistică este: 8

20. SQ Totalitatea statistică este formată din: x

b) ✔unitate statistică sau observațională

42. SQ Selectați un tip al colectivității statistice:9

43. MQ Care sunt principalele metode de cercetare ale biostatisticii?

49. MQ După plenitudinea cercetării, studiul statistic poate fi:8

50. MQ După timpul efectuării, studiul statistic poate fi: 8

51. MQ Eroare de tip metodic în cadrul analizei statistice reprezintă: 9

o analiza calitativă incorectă

52. MQ Eroare de tip logic în cadrul analizei statistice este:8

o gruparea incorectă a caracterelor de evidență

53. SQ Care varianta de răspuns caracterizează unitatea statistică:8

54. SQ Etapa de observare statistică se referă la:8

55. SQ Etapa de prelucrare statistică se referă la: 8

56. MQ Selectați funcțiile indicatorului statistic: 8

57. SQ Care variantă de răspuns este greșită despre scala de interval: 8

a) diferenţa dintre două numere ale scalei are semnificaţie precisă

b) valoarea zero nu semnifică absenţa completă a caracteristicii urmărite

c) multiplicarea sau divizarea valorilor, pe această scală, nu are sens

d) x permite utilizare exclusivă a medianei

e) permite utilizarea majorității indicatorilor statistici

58. SQ Variabilă „greutatea” să măsoară prin scala:8

59. SQ Variabilă „culoarea ochilor” să măsoară prin scala: 8

60. MQ Selectați variantele care caracterizează scala nominală: 8

a) ✔se utilizează pentru reprezentarea variabilelor calitative

b) permite determinarea medianei

c) ✔permite determinarea dominantei

d) ✔clasifică unitățile statistice în categorii distincte

e) ordonează ierarhic unitățile statistice

61. MQ Particularitățile scalei ordinale: 8

o X nu măsoară diferența dintre poziţiile succesive ale scalei

a) nu măsoară diferenţa dintre două numere ale scalei

b) valoarea zero denotă absenţa completă a caracteristicii urmărite

c) ✔valoarea zero nu denotă absenţa completă a caracteristicii urmărite

d) ✔măsoară diferenţa dintre două numere ale scalei

e) ✔nu permite multiplicarea sau divizarea valorilor

63. MQ Care variantele sunt corecte despre scala de raport: 8

o X valoarea zero indică absenţa completă a variabilei studiate

64. MQ Care variantele sunt corecte despre statistica descriptivă:8

o estimează caracteristicile unei colectivități

65. MQ Obiectivele Biostatisticii sunt: 8

o X studierea stării sănătăţii populaţiei

o X evaluarea stării sănătăţii populaţiei

66. MQ Compartimentele Biostatisticii sunt: 8

o X statistica sănătăţii populaţiei

67. MQ Obiectul de studiu al Biostatisticii îl constituie fenomenele şi procesele ce reprezintă

o X se produc intr-un număr mare de cazuri

o indicatorii generali și speciali corelați ai standardului

70. MQ Selectați indicatorii care se exprimă în unitatea de măsură a caracteristicii:8

71. SQ Media aritmetică simplă este: 8

o X stadiu tumoare: 0, I, II, III, IV

80. MQ Selectați, ce servește drept model pentru scala nominală:8