1.

CM Analiza datelor statistice în funcţie de persoană se referă la:

a) [ ] modificări ciclice;
b) [ ] unitatea geografică;
c) [x ] statutul matrimonial;
d) [x] nivelul de studii;
e) [x] venit.

2. A treia etapă a metodei directe de standardizare este:

a) [x] calcularea "valorilor aşteptate" pentru fiecare grupă de standard
b) [ ] compararea indicilor standardizați cu cei intensivi
c) [ ] calcularea indicilor standardizați
d) [ ] calcularea standardului
e) [ ] elaborarea chestionarelor

3. CM Abaterea medie pătratică:

a) [x] este un indicator important în analiza variaţiei;
b) [ ] este un indicator important în analiza frecvenţei;
c) [x] se foloseşte la estimarea erorilor de selecţie;
d) [x] se utilizează pentru elaborarea standardelor de dezvoltare fizică;
e) [x ] se exprimă în unitatea de măsură în care se exprimă şi caracteristica

4. Abaterea valorilor individuale de la medie este un indicator util in calculul:

Coeficientului de variație
Coeficientului de corelație
Dispersiei
Deviației standard
Amplitudinii variației

5. Amplitudinea în seria variaţională caracterizează:

[ ] nivelul mediu al caracterului
[ ] distribuţia caracterului
[ ] regresia caracterului
[x] diferenţa între valoare maximală şi minimala
[x] expresia procentuală a diferenţei între valoarea maximă şi minima

6. Amplitudinea în seria variaţională este determinată de:

[ ] suma dintre varianta maximală şi cea minimală
[ ] raportul dintre varianta minimală şi cea maximal
[x] diferenţa dintre varianta maximală şi cea minimală
[ ] raportul dintre varianta maximală şi cea minimal
[x] câmpul de variaţie / amplitudinea absolută
 7. Analiza corelaţiei se utilizează pentru:
a) [ ] calcularea indicilor generali, care caracterizează din diferite aspecte
fiecare caracter studiat
b) [ ] compararea gradului de omogenitate a totalităţilor studiate
c) [ ] determinarea limitelor oscilaţiilor posibile ale caracterului studiat
d) [x] determinarea interacţiunii factorilor, precum şi a puterii şi direcţiei de
influenţă a unor factori asupra altor factori
e) [ ] analiza variabilității

8. Analiza datelor obținute în cadrul unei cercetări presupune:

Identificare tipului de studiu
Calculul indicatorilor absoluți și relativi
Măsurarea corelațiilor
Determinarea metodelor de cercetare
Calculul indicatorilor tendinței centrale și ai variației

9. Analiza de corelaţie se utilizează când trebuie de determinat:

[ ] mărimea schimbării valorii unui caracter la schimbarea valorii altui caracter cu
o unitate
[ ] veridicitatea diferenţei dintre două totalităţi comparate
[ ] limitele oscilaţiilor posibile ale caracterului studiat
[x] puterea şi direcţia de influenţă a unor factori asupra altor factori
[ ] variabilitatea fenomenului

10. Analiza și sinteza datelor reprezintă:

[x] Structura și dinamica fenomenelor;
[x] Tendințele și legitățile de dezvoltare;
[x ] Compararea rezultatelor;
[ ] Evidențierea abaterilor cauzale;
[x ]Elaborarea concluziilor și recomandărilor

11. Avantajele eşantionării sunt:

a. [x] cost scăzut;
b. [x] operativitate;
 c. [x] efort redus;
d. [ ] siguranţă deplină;
e. [x] datele pot fi generalizate.

12. CM Bazele teoretice ale biostatisticii sunt:

a. [x] dialectica materiei ;
b. [x] teoria generală a statisticii;
c. [x] legităţile economice;
d. [ ] legităţile politice;
e. [x] Bazele medicinii sau unor ramuri ale ei.

13. Calculul criteriului t -Student este utilizat pentru:

a. [x] aprecierea veridicităţii diferenţei dintre două valori relative
b. [ ] determinarea corelaţiei dintre două caractere care se schimbă
c. [ ] compararea a două şi mai multe valori relative, obţinute în totalităţi
neomogene
d. [ ] aprecierea veridicităţii diferenţei între trei şi mai multe valori relative
e. [ ] aprecierea variabilităţii

14. Când coeficientul variaţiei (Cv) este egal cu 17,4%, dispersia caracterului este:
a. [ ] variaţie omogenă
b. [ ] variaţie înaltă
c. [x] variaţie medie
d. [ ] variaţie neomogenă
e. [ ] variaţie mică

15. Caracter de evidenta atributiv este:

a. [ ] înăltimea
b. [ ] numărul zilelor de tratament
c. [x] forma nozologică
d. [ ] greutatea corpului
e. [ ] vîrsta

16. Caracteristica de loc ne permite să determinăm:

a. [ ] Vârsta
b. [x] Zona geografică
c. [x] Sectorul urban/rural
d. [ ] Sexul
e. [ ] Profesia

17. Caracteristica de persoană ne permite să determinăm:

 a. [x] Statutul matrimonial
b. [ ] Modificările ciclice
c. [ ] Locul de trai
d. [x] Vârsta
e. [x] Etnia

18. Caracteristica de timp ne permite să determinăm:

a. [ ] Aria geografică
b. [x] Modificările pe termen scurt
c. [ ] Etnia
d. [x] Modificările ciclice
e. [x] Modificările seculare

19. Caracteristicile de bază ale totalităţii selective sunt:

a. tipicitatea;
b. omogenitatea;
c. reprezentativitatea;
d. distribuţia simetrică a caracterului;
e. disponibilitatea de caracteristici esenţiale, similar celor din cea
integrală

20. Caracteristicile statistice în funcţie de modul de exprimare pot fi:

a. [x] cantitative;
b. [ ] rezultative;
c. [ ] factoriale
d. [x] calitative;
e. [ ] primare.
21. Care din următoarele sunt Dovezi externe? (m)
a. Colegi experimentaţi
b. Determinarea factorilor de risc
c. Reviurile Cochrane
d. Studierea etiologiei bolilor
e. Manuale

22. Care din următoarele sunt Dovezile interne? (m)

a. Cunoştinţele din universitate
b. Studii clinice randomizate
c. Experienţa acumulată de-a lungul practicii
d. Colegi experimentaţi
e. Informaţia obţinută de la pacientul individual

23. Care particularitate de grup a totalităţii statistice este caracterizată de valorile

medii:
a. [ ] modul de distribuţie al caracterului
b. [ ] variabilitatea caracterului
c. [ ] corelaţia caracterelor
d. [x] nivelul mediu al caracterului
e. [ ] nivelul relativ al caracterului

24. CM Care sunt particularităţile statisticii?

a. [x] nu se ocupă de cazuri individuale ci numai cu fenomene de masă
b. [ ] nu se ocupă de fenomene de masă ci numai de cazuri individuale
 c. [x] studiază fenomenele de masă în condiţii concrete de spaţiu şi timp
d. [ ] studiază cazuri individuale în condiţii concrete de spaţiu şi timp
e. [ ] studiază cazuri individuale şi fenomenele de masa

25. Care tehnici se utilizează în comparație atunci cand nu sunt asigurate condițiile
omogenității și simetriei:
Testele neparametrice
tehnica lui χ ²
testul ANOVA Kruskal-Wallis al rangurilor
testul Wilcoxon al rangurilor pereche
testul t Student

26. Câte procente de cazuri de observaţie se includ în limitele M± 1σ:

a. [x] 68,8%
b. [ ] 77,7%
c. [ ] 65,5%
d. [ ] 99,9%
e. [ ] 95,5%

27. Câte procente de cazuri de observaţie se includ în limitele M± 2σ:

a. [ ] 68,8%
b. [ ] 99,7%
c. [ ] 93,5%
d. [x] 95,5%
e. [ ] 77,7%

28. Câte procente de cazuri de observaţie se includ în limitele M± 3σ:

a. [ ] 95,5%
b. [x] 99,7%
c. [ ] 99,9%
d. [ ] 97,9%
e. [ ] 95,7%

29. CS Ce metodă de cercetare a biostatisticii prezintă un studiu corelativ al

fenomenelor de sănătate publică cu factorii de risc?
a. [x] metoda epidemiologică;
b. [ ] metoda experimentală;
c. [ ] metoda statistică;
d. [ ] metoda istorică;
e. [ ] metoda psihologică.

30. CS Ce metodă de cercetare a biostatisticii vizează calcularea indicatorilor

relativi şi medii, analiza corelaţiei şi a regresiei, determinarea pragului de
semnificaţie şi a diferenţei semnificative statistice?
a. [ ] metoda epidemiologică;
b. [ ] metoda experimentală;
c. [x] metoda statistică;
 d. [ ] metoda istorică;
e. [ ] metoda psihologică.

31. Ce presupune aspectul practic al statisticii?

a. culegerea informaţiilor despre fenomene;

b. înregistrarea fenomenelor şi informaţiilor;
c. prelucrarea informaţiilor;
d. analiza informaţiilor;
e. modificarea informaţiilor.

32. Ce sunt fenomenele în masă?

a. fenomenele care se produc într-un număr mare de cazuri, prezentând
anumite neregularităţi;
b. fenomenele care se produc într-un număr mare de cazuri, prezentând
anumite regularităţi;
c. fenomenele care se produc într-un număr mediu de cazuri prezentând
anumite regularităţi;
d. prezintă proprietatea de a fi variabile ca formă de manifestare
individuală în timp, în spaţiu şi sub raport organizatoric;
e. prezintă proprietatea de a fi variabile ca formă de manifestare individuală
în timp şi spaţiu.

33. Ce tip de caracteristică statistică este starea civilă (căsătorit/necăsătorit)?

a. [ ] cantitativă;
b. [x] alternativă;
c. [ ] calitativă;
d. [ ] nealternativă;
e. [ ] numerică

34. CS Ce tip de caracteristici statistice sunt înălţimea şi greutatea?

a. [ ] de timp;
b. [x] cantitative;
c. [ ] alternative;
d. [ ] atributive;
e. [ ] derivate.

35. Cercetarea începe cu expunerea subiecților în cadrul studiilor:

a. Prospective
b. Retrospective
c. Caz-control
d. De Cohortă
e. Descriptive

36. Cine din următoarele personalităţi este considerat părintele statisticii?

a. [ ] Hermann Conring;
b. [x] Gottfried Achenwall;
c. [ ] John Graunt;
 d. [ ] Wiliam Petty;
e. [ ] Martin Schmeitzel.

37. Codarea materialului statistic se efectuează în:

a. [x] a treia etapă a studiului statistic;
b. [ ] etapa a doua;
c. [ ] prima etapă;
d. [ ] etapa a patra;
e. [ ] a cincea etapă a studiului statistic.

38. Coeficientul de corelație a rangurilor:

Nu poate fi mai mare ca 1
Nu poate fi mai mic ca -1
Nu poate fi egal cu 1
Nu poate fi egal cu 2
Nu poate fi egal cu 0

39. Coeficientul de corelație se consideră real dacă:

Este mai mic decât triplul erorii sale
Este mai mare decât triplul erorii sale
Este egal cu 1m
Este egal cu 1,96m
Este egal cu 2m

40. Coeficientul de regresie se utilizează pentru:

a. [ ] calcularea datelor orientative despre nivelul puterii de legătură
b. [x] calcularea legăturii de dependenţă sub aspect cantitativ
c. [ ] calcularea nivelului puterii de legătură dintre caractere cantitative
d. [x] calcularea mărimii schimbării valorii unui caracter la schimbarea valorii
altui caracter cu o unitate de măsură
e. [ ] calcularea direcţiei de influenţă a unor factori asupra altor factori

41. CS Coeficientul ce indică o variaţie mare este:

a. [ ] un coeficient de variaţie cu valori sub ± 10%;
b. [ ] un coeficient de variaţie cu valori cuprinse între ± 10% şi ± 20%;
c. [x ] un coeficient de variaţie cu valori peste ± 20%;
d. [ ] un coeficient de variaţie cu valori cuprinse între 35 - 40%;
e. [ ] un coeficient de variaţie cu valori cuprinse între 40 - 45%;

42. CS Coeficientul ce indică o variaţie medie este:

a. [ ] un coeficient de variaţie cu valori sub ± 10%;
b. [x] un coeficient de variaţie cu valori cuprinse între ± 10% şi ± 20%;
c. [ ] un coeficient de variaţie cu valori peste ± 20%;
d. [ ] un coeficient de variaţie cu valori cuprinse între 35 - 40%;
e. [ ] un coeficient de variaţie cu valori cuprinse între 40 - 45%;
43. Coeficientul ce indică o variaţie mică este:
a. [x ] un coeficient de variaţie cu valori sub ± 10%;
b. [ ] un coeficient de variaţie cu valori cuprinse între ± 10% şi ± 20%;
c. [ ] un coeficient de variaţie cu valori peste ± 20%;
d. [ ] un coeficient de variaţie cu valori cuprinse între 35 - 40%;
e. [ ] un coeficient de variaţie cu valori cuprinse între 40 - 45%;

44. Coeficientul de variație reprezintă:

Deviația standard exprimată procentual
Un indicator sintetic al variației
Un indicator util în compararea gradelor de omogenitate
Un indicator simplu al variației
Raportul procentual dintre deviația standard și medie

45. Completarea tabelelor analitice se face în:

a. [ ] prima etapă a studiului statistic;
b. [ ] etapa a doua a studiului statistic;
c. [x] etapa a treia a studiului statistic
d. [ ] etapa a cincea a studiului statistic;

46. . CS Completitudinea clasificării datelor statistice semnifică faptul că:

a. [x] toate unităţile statistice să fie incluse în clasele formate în urma
clasificării;
b. [ ] fiecare element să aparţină unei singure clase;
c. [ ] să nu existe clase cu frecvenţă nulă în cazul variabilelor cu variaţie
continuă.;
d. [ ] să se includă într-o clasă numai elemente de acelaşi tip;
e. [ ] să existe clase cu frecvenţă nulă în cazul variabilelor cu variaţie
continua

47. Corelaţia se aplică în practică pentru:

a. [ ] determinarea veridicităţii diferenţei dintre două totalităţi comparate

b. [ ] determinarea mărimii schimbării valorii unui caracter la schimbarea
valorii altui caracter cu o unitate
c. [x] determinarea interacţiunii factorilor, precum şi a puterii şi direcţiei de
influenţă a unor factori asupra altor factori
d. [ ] determinarea variabilității fenomenului
e. [ ] determinarea omogenității fenomenului

48. Dacă Cv=26,2% variabilitatea caracterului este:

a. [ ] omogenă
b. [ ] neomogenă
c. [ ] medie
d. [x] înaltă
e. [ ] mică
49. Dacă la compararea a două valori, rezultatul tcalculat > ttabelar, atunci:
Există diferență semnificativă statistică între ele
Nu există diferență semnificativă statistică între valori
Un atare rezultat nu este posibil
Între valorile comparate rezultatele sunt semnificativ diferite
În ambele cazuri rezultatele sunt similare

50. Dacă la compararea a două valori, rezultatul tcalculat < ttabelar, atunci:
Există diferență semnificativă statistică
Nu există diferență semnificativă statistică
Un atare rezultat nu este posibil
În unul din cazuri rezultatele sunt mai bune
În ambele cazuri rezultatele sunt similare

51. Dacă la sporirea oricăror valori ale argumentului sporirile funcţiei nu sunt
echivalente, regresia se numeşte:
a. [x] pozitivă
b. [ ] negativă
c. [ ] curbilinie
d. [ ] rectilinie
e. [ ] inversă

52. Dacă mărimea indicilor standardizați se deosebeşte de mărimea indicilor

intensivi (A<B apoi A>B):
a. [ ] factorul eliminat nu influenţează mărimea indicelui intensiv
b. [ ] factorul eliminat influenţează mărimea indicelui intensiv în direcţia
descreșterii
c. [x] factorul eliminat influenţează mărimea indicelui intensiv
d. [ ] factorul eliminat influenţează mărimea indicelui intensiv în direcţia
creşterii
e. [ ] nu permite compararea A și B

53. CS Dacă numărul de observaţii depăşeşte 120 şi t =3 atunci:

a. [ ] între valorile comparate există o diferenţă semnificativă, care se
apreciază cu o probabilitate de 95%;
b. [x] între valori la fel este diferenţă semnificativă care se apreciază cu p. de
99,73%;
c. [ ] valorile comparate nu există diferenţă semnificativă;
d. [ ] între valori la fel este diferenţă semnificativă care se apreciază cu p. de
89,73%;
e. [ ] între valorile comparate există o diferenţă semnificativă, care se
apreciază cu o probabilitate de 85%.

54. CS Dacă numărul de observaţii depăşeşte 120 şi t ≥1,96 atunci:

a. [] între valorile comparate există o diferenţă semnificativă, care se
apreciază cu o probabilitate de 95%;
b. [ ] între valori la fel este diferenţă semnificativă care se apreciază cu p. de
99,73%;
c. [ x] valorile comparate nu există diferenţă semnificativă;
d. [ ] între valori la fel este diferenţă semnificativă care se apreciază cu p. de
89,73%;
 e. [ ] între valorile comparate există o diferenţă semnificativă, care se
apreciază cu o probabilitate de 85%.

55. CS Dacă numărul de observaţii depăşeşte 120 şi t<1,96 atunci:

a. [x] între valorile comparate există o diferenţă semnificativă, care se
apreciază cu o probabilitate de 95%;
b. [ ] între valori la fel este diferenţă semnificativă care se apreciază cu p. de
99,73%;
c. [x] valorile comparate nu există diferenţă semnificativă;
d. [ ] între valori la fel este diferenţă semnificativă care se apreciază cu p. de
89,73%;
e. [ ] între valorile comparate există o diferenţă semnificativă, care se
apreciază cu o probabilitate de 85%.

56. . Dacă rxy = +0,58 legătură de corelaţie este :

a. [ ] directă slabă
b. [x] directă medie
c. [ ] directă puternică
d. [ ] directă deplină
e. [ ] indirectă medie

57. De comparat indicii intensivi standardizați, calculaţi după standarde diferite:

a. [ ] este posibil în orice situație
b. [x] nu este posibil, indiferent de situație
c. [ ] este posibil la un număr mic de observaţii
d. [ ] este posibil la un număr mare de observaţii
e. [ ] nu este posibil, la un număr mic de observaţii

58. De regulă, distributia simetrică a caracterului se întîlne?te în seriile varia?ionale,

formate din caractere:
a. [ ] atributive
b. [ ] factoriale
c. [x] cantitative
d. [ ] rezultative
e. [ ] calitative

59. Deviaţia medie pătratică caracterizează:

a. [ ] nivelul mediu al caracterului
b. [ ] corelaţia caracterelor
c. [x] variabilitatea caracterului
d. [ ] distribuţia caracterului
e. [ ] evoluția fenomenului

60. Dezavantajele eşantionării sunt:

a. [x] apariţia erorilor de observare;
b. [x] probabilitatea mai mică ca 1;
c. [ ] probabilitatea mai mare ca 1;
 d. [ ] apariţia erorilor de interpretare;
e. [x] apariţia erorilor de reprezentativitate.

61. Diagrama colonara se utilizează pentru ilustrarea grafică a indicelui :

a. [ ] corelativ
b. [ ] demonstrativ
c. [ ] extensiv
d. [x] ratei
e. [x] de raport

62. Diagrama radială se utilizează pentru aprecierea:

a. [ ] staticii fenomenului
b. [ ] distribuţiei fenomenului în spaţiu
c. [x] evoluţiei sezoniere a fenomenului
d. [ ] structurii interne a fenomenului
e. [ ] corelației

63. Din caracterele de evidenţă cantitative face parte:

a. [x] salariu;
b. [x] înălţimea;
c. [ ] consecinţele tratamentului;
d. [ ] culoarea tegumentelor;
e. [x] temperatura.

64. Din criteriile de apreciere a veridicităţii rezultatelor face parte:

a. [x] eroarea reprezentativităţii valorii medii
b. [ ] eroarea reprezentativităţii coeficientului de variaţie
c. [ ] eroarea reprezentativităţii coeficientului de regresie
d. [ ] eroarea reprezentativităţii coeficientului corelaţiei
e. [ ] limita

65. Din criteriile variabilităţii caracterului fac parte:

a. [ ] M şi M0
b. [x] Am şi Cv
c. [x] di şi δ2
d. [ ] Cv şi mM
e. [x] δ2şi Cv

66. . Din diagramele de comparaţie face parte diagrama:

a. [ ] piramidală
b. [ ] intracolonară
c. [x] colonară
d. [ ] sectorală
e. [x] prin bare
67. Din etapele studiului statistic fac parte:
a. [x] elaborarea scopului şi obiectivelor cercetării;
b. [ ] identificarea şi corectarea erorilor;
c. [x] colectarea datelor;
d. [x] formularea problemei şi a ipotezei de studiu;
e. [x] prezentarea rezultatelor.

68. Din metodele de selectare a materialului în cadrul studiului statistic face parte:
a. [ ] selectia variatională
b. [ ] selectia atributivă
c. [x] selectia tipologică
d. [ ] selectia cantitativă
e. [ ] selectia mixtă

69. Din programul studiului statistic face parte:

a. [ ] stabilirea termenilor de efectuare a studiului;
b. [x] determinarea obiectivelor studiului;
c. [ ] determinarea bugetului studiului;
d. [x] stabilirea metodelor ce vor fi utilizate în scopul culegerii şi /sau
analizei datelor;
e. [x] formularea ipotezei cercetării.

70. Din punct de vedere istoric, în evoluţia statisticii:

a. [ ] etapa Calculului probabilităţilor precede etapa statisticii descriptivă
b. [ ] etapa Aritmeticii politice, urmează etapei Calculului probabilităţilor;
c. [x] etapa Calculului probabilităţilor, urmează etapei Aritmeticii politice;
d. [ ] prima etapă în evoluţie a fost statistica descriptivă.
e. [ ] etapa modernă precede etapa statisticii practice

71. Din valorile medii fac parte:

a. [x] Me şi Ma;
b. [ ] M0 şi Mgen;
c. [x] Ma şi M0;
d. [ ] Me şi Am;
e. e) [x] Me şi M0.

72. Distribuţia fenomenului în spaţiu este redată de diagrama:

a. [ ] radială
b. [ ] liniară
c. [ ] sectorală
d. [x] cartograma
e. [x] cartodiagrama
73. Dovada expunerii la un factor de risc poate fi identificată prin intermediul
studiului:
a. Descriptiv
b. Caz-control
c. Cohortă
d. Experimental cu grup de control
e. Experimental fără grup de control

74. Dovada sigură a expunerii la un factor de risc poate fi identificată prin intermediul
studiului:
a. Descriptiv
b. Caz-control
c. Cohortă
d. Experimental cu grup de control
e. Experimental fără grup de control
75. Drept criteriu de apreciere a veridicităţii rezultatelor poate servi:
a. [ ] coeficientul corelaţiei
b. [x] criteriul t - Student
c. [ ] coeficientul regresiei
d. [ ] coeficientul variaţiei
e. [ ] amplitudinea

76. Drept valoare relativă poate servi:

a. [ ] coeficientul variatiei
b. [ ] coeficientul de corelatie
c. [ ] coeficientul regresiei
d. [x] coeficientul de raport
e. [ ] coeficientul riscurilor

77. CM După modul de variaţie a caracteristicii, gruparea se poate face:

a. [x] pe variante;
b. [ ] simple;
c. [x] pe intervale egale de variaţie;
d. [ ] cronologice;
e. [x] pe intervale inegale de variaţie

78. După plenitudinea cercetării, studiul statistic poate fi:

a. [ ] curent;
b. [x] general;
c. [ ] tipologic;
d. [ ] anamnestic;
e. [x] selectiv.

79. După sens legătură de corelaţie poate fi:

a. [ ] rectilinie
b. [ ] curbilinie
 c. [x] pozitivă
d. [ ] continuă
e. [ ] ] multimodală

80. După timpul efectuării, studiul statistic poate fi:

a. [x] retrospectiv;
b. [ ] aleator;
c. [x] curent;
d. [ ] selectiv;
e. [x] prospectiv.

81. Elementele obligatorii ale unui tabel statistic sunt:

a. [ ] Aria
b. [ ] Legenda
c. [x] Titlu
d. [x] Totalurile
e. [x] Rândurile şi coloanele

82. Etapa a doua a standardizării directe prevede:

a. [ ] calcularea indicilor intensivi generali
b. [ ] calcularea "valorilor aşteptate" pentru fiecare grupă de standard
c. [ ] calcularea indicilor standardizați
d. [x] calcularea standardului
e. [ ] prezentarea grafică

83. Etapa a patra a standardizării directe include:

a. [ ] calcularea standardului.
b. [ ] calcularea "valorilor aşteptate" pentru fiecare grupă de standard
c. [x] calcularea indicilor standardizați
d. [ ] compararea indicilor standardizați cu cei intensivi
e. [ ] scrierea concluziilor și recomandărilor

84. Etapa a treia a studiului statistic include:

a. [ ] colectarea materialului;
b. [x] codificarea;
c. [x] controlul materialului;
d. [ ] determinarea volumului totalităţii selective;
e. [x] gruparea.

85. Etapele de evoluţie a statisticii ca ştiinţă sunt:

a. [x]etapa statisticii practice;
b. [x] etapa statisticii descriptive;
c. [x] etapa aritmeticii politice;
d. [ ] etapa statisticii teoretice;
e. [x] etapa statisticii moderne.

86. CS Formula de calcul a deviaţiei standard conține următorii indicatori:

 a. [ ] media aritmetică
b. [ ] mediana
c. [ ] coeficientul de variație
d. [ ] amplitudinea
e. [x] deviația valorilor individuale de la medie

87. Formula de calcul a erorii reprezentativităţii valorilor medii este

următoarea:

a. [ ] Es=±  -1n

b. [ ] Es=±  n

c. [x] Es=±  n

d. [ ] Es=±  1-n

e. [ ] Es=±  n-1

88. Formula pentru calculul veridicităţii diferenţei valorilor medii după criteriul t -
Student:
a. [ ] (Ma1+Ma2)/  (Es12+Es22)
b. [x] (Ma1-Ma2)/ (Es12+Es22)
c. [ ] (Ma1-Ma2)/ (Es12+Es22)
d. [ ] (Ma1-Ma2)/  (Es1+Es2)
e. [ ] (Ma1+Ma2)/ (Es12+Es22)

89. Frecvenţa fenomenului demografic este redată de indicele:

a. [x] rată
b. [ ] proporţie
c. [ ] demonstrativ
d. [ ] de raport
e. [ ] ilustrativ

90. Funcţiile indicatorilor statistici sunt:

a) [x] de măsurare
b) [x] de comparare
c) [x] de analiză
d) [x] de verificare a ipotezelor
e) [ ] de proporţie

91. Gruparea datelor statistice implică:

a) [x] cunoaşterea proprietăţilor esenţiale ale colectivităţii;
b) [x] înţelegerea legăturilor dintre caracteristicile utilizate;
c) [ ] cunoaşterea proprietăţilor secundare ale colectivităţii;
d) [x] pierderea unei părţi din informaţia iniţială;
 e) [ ] evitarea pierderii unei părţi din informaţia iniţială;

92. Gruparea tipologică în cadrul studiului statistic se efectuează conform caracterelor

de evidenţă:
a) [ ] factoriale;
b) [ ] cantitative;
c) [x] atributive;
d) [ ] rezultative;
e) [ ] numerice.

93. Gruparea variaţională în cadrul studiului statistic se efectuează conform caracterelor

de evidenţă:
a) [ ] atributive;
b) [ ] rezultative;
c) [ ] factoriale;
d) [x] cantitative;
e) [ ] calitative.

94. Hermann Conring, Martin Schmeitzel şi Gottfried Achenwall sunt reprezentanţii

de seamă ai etapei:
a) [ ]statisticii practice;
b) [x] statisticii descriptive;
c) [ ] aritmeticii politice;
d) [ ] probabilistice;
e) [ ] statisticii moderne.

95. Identificarea celei mai eficiente metode de tratament poate fi prin intermediul
studiului:
a. Cohortă
b. Caz-control
c. Experimental
d. Meta-analiza
Descriptiv

96. În care cazuri se ia decizia de a efectua un studiu caz-control:

a. Când sunt resurse suficiente
b. Când este timp suficient
c. Când sunt pacienți suficienți
d. Când maladiile sunt rare
e. Când expunerile sunt rare
 97. În care cazuri se ia decizia de a efectua un studiu de cohortă:
a. Când sunt resurse suficiente
b. Când este timp suficient
c. Când sunt pacienți suficienți
d. Când maladiile sunt rare
e. Când se dorește identificarea mai multor rezultate ale unei
expuneri
98. În care studii epidemiologice expunerea este controlată de cercetător?
a. Descriptive
b. De Cohortă
c. Caz-control
d. Meta-analiza
e. Experimentale

99. În care tipuri de studii, cercetarea începe după ce rezultatul a apărut?

a. Descriptive
b. Prospective
c. Retrospective
d. Experimentale
e. De Cohortă

100. În elaborarea metodologiei cercetării, identificarea tipului de studiu trebuie

să urmeze determinării:
a. Metodelor de cercetare
b. Obiectivelor de cercetare
c. Scopului cercetării
d. Problemei de cercetare
e. Analizei literaturii

101. În funcţie de conţinut caracteristicile statistice pot fi:

a) [x] de timp;
b) [x] de spaţiu;
c) [ ] binare;
d) [ ] dihotomice;
e) [ ] primare.

102.În planul studiului statistic se include:

a) [x] determinare tipul studiului;
b) [ ] completarea tabelelor analitice;
c) [ ] determinarea obiectivelor cercetării;
d) [x] determinarea modului de formare a obiectului studiului;
 e) [ ] determinarea scopului cercetării.

103. În seria variabilă unde f >1, iar n <120, dispersia se calculează după formula:
a) [ ] 2 = d2*fn

b) [ ] 2 = d*fn

c) [x] 2 = d2*fn-1

d) [ ] 2 = d*fn-1

e) [ ] 2 = d2*fn-1

104. În seria variabilă unde f >1, iar n <120, deviaţia medie pătratică se calculează
după formula:
a) [ ]  = d2fn
b) [ ]  = d*fn
c) [x]  = d2fn-1
d) [ ]  = d*fn-1
e) [ ]  = d2fn-1

105. În seria variabilă unde f >1, iar n > 120, deviaţia medie pătratică se calculează
după formula:
a) [ x]  = d2fn

b) [ ]  = d*fn

c) []  = d2fn-1

d) [ ]  = d*fn-1

e) [ ]  = d2fn-1

106. În seria variaţională discretă pot fi incluse următoarele date:

a) [ ] greutatea corpului
b) [ ] înălţimea
c) [x] numărul de copii în familie;
d) [ ] temperatura corpului
e) [ ] numărul de bolnavi

107. În seria variaţională impară mediana se determină în felul următor:

a) [ ] se obţine semisuma numărului de observaţii
b) [ ] diferenţa n- 1 se raportează la doi
c) [x] se raportează la doi suma n +1
d) [ ] se raportează numărul de observaţii (n) la fracţia n/2
e) [ ] n se raportează la doi
 108. În seria variaţională strict simetrică corespunde:
a) [ ] Ma şi M0
b) [x] Ma, M0 şi Me
c) [ ] Ma şi Me
d) [ ] Meşi M0
e) [x] , M0 şi Me

109. În seria variaţională unde f =1, dispersia se calculează conform formulei:

a) [ ] 2 = d2n-1

b) [ ] 2 = d2n-2

c) [x] 2 = d2n

d) [ ] 2 = dn

e) [ ] 2 = dn-1
110. CS În seria variaţională unde f =1, iar n <120, deviaţia medie pătratică se
calculează conform formulei:
a) [x]  = d2n
b) [ ]  = d2n-2
c) [ ]  = d2n
d) [ ]  = dn
e) [ ]  = dn-1

111. În seria variaţională unde f >1, iar n >120, dispersia se calculează conform
formulei:

a) [ ] 2 = dn

b) [ ] 2 = d2n-2

c) [ ] 2 = d2n

d) [x] 2 = d2 *f n

e) [ ] 2 = d*f n-1

112. Indicați, ce este un reviu sistematic: (m)

a) O sinteză a studiilor publicate care răspund la mai multe intrebări
b) Studiul secundar
c) O sinteză matematică a unui studiu
d) O sinteză matematică a două studii

113. Indicatorii absoluţi ai seriei cronologice sunt:

a) [ ] Indicele de dinamică
b) [x] Volumul agregat
c) [x] Modificarea absolută
d) [ ] Valoarea absolută a unui procent din ritmul de dinamică
e) [x] Valorile individuale absolute

114. Indicatorii medii ai seriei cronologice sunt:

a) [ ] Valoarea absolută a unui procent din ritmul de dinamică
b) [x] Nivelul mediu
c) [ ] Ritmul de dinamică
d) [x] Indicele mediu de dinamică
e) [x] Ritmul mediu de dinamică

115. Indicatorii relativi ai seriei cronologice sunt:

a) [ ] Volumul agregat
b) [x] Ritmul de dinamică
c) [x] Indicele de dinamică
d) [ ] Nivelul mediu
e) [ ] Modificarea medie absolută

116. Indicatorii simpli şi sintetici ai variaţiei sunt:

a) [ ] media aritmetică, pătratică;
b) [ ] mediana, modul;
c) [x] amplitudinea variaţiei, abateri individuale;
d) [x] abaterea medie pătratică, dispersia;
e) [x ] coeficientul de variaţie .

117. Indicatorii standardizați sunt:

a. Mărimi reale
b. Mărimi ipotetice
c. Mărimi absolute
d. Mărimi convenționale
e. Mărimi medii

118. Indicatorul care redă ceea ce este esenţial şi tipic într-o colectivitate este.
a) [ ] Modul
b) [ ] Mediana
c) [ ] Rata
d) [x] Media
e) [ ] Dispersia

119. Indice intensiv general rata este:

a) [ ] mortalitatea pe grupe de vîrstă
b) [ ] morbiditatea masculină
c) [ ] ponderea cazurilor de gripă
d) [x] nivelul mortalitătii
e) [ ] nivelul fertilitătii
 120. Indice de raport este:
a) [ ] invaliditatea
b) [x] asigurarea populaţiei cu paturi
c) [ ] dinamica morbidităţii stomatologice
d) [x] asigurarea populaţiei cu medici
e) [ ] mortalitatea infantilă

121. Indicele de raport caracterizează:

a) [x] raportul a două fenomene independente
b) [x] compararea unei populaţii cu alta
c) [ ] nivelul mediu al caracterului raportat
d) [x] raportul a două totalităţi independente
e) [ ] structura externă a fenomenului

122. Indicele de raport după metoda de calcul este asemănătoare cu indicele:

a) [ ] intensiv
b) [ ] extensiv
c) [ ] demonstrativ
d) [x] nu se aseamănă nici cu unul
e) [ ] proportia

123. Indici speciali şi generali pot fi:

a) [ ] proporţiile
b) [x] ratele
c) [ ] demonstrativi
d) [ ] ilustrativi
e) [ ] de raport

124. ndicii standardizați se utilizează:

a) [ ] pentru caracteristica materialului primar
b) [ ] pentru determinarea exactităţii rezultatelor studiului
c) [ ] pentru compararea reciprocă a indicilor standardizați
d) [x] pentru compararea indicatorilor intensivi
e) [ ] pentru compararea valorilor absolute

125. Indicii standardizați, nivelului veridic al fenomenului:

a) [ ] corespund
b) [ ] corespund parţial
c) [x] nu corespund
d) [ ] îl caracterizează
e) [ ] îl explică

126. Într-o serie cronologică formată din valori absolute, putem întâlni aşa indicatori
ca:
a) [ ] Morbiditatea
b) [x] Numărul de paturi
c) [ ] Mortalitatea
d) [x] Numărul de medici
e) [ ] Asigurarea populaţiei cu medici

127. Într-o serie cronologică formată din valori relative, putem întâlni aşa indicatori
ca:
a) [ ] Numărul de populaţie
b) [ ] Numărul de medici
c) [x] Natalitatea
d) [x] Invaliditatea
e) [ ] Numărul de naşteri

128. Ipotezele într-o cercetare reprezintă:

a. Întrebări privind legătura presupusă dintre variabile cercetate
b. Afirmații privind legătura presupusă dintre variabile cercetate
c. Problemele ce necesită a fi cercetate
d. Ipoteza nulă și cea alternativă
e. Concluzii privind rezultatele cercetării

129. La calcularea erorii standard, dacă n ≤ 120, atunci la numitor se va lua:

a. n
b. n+1
c. n-1
d. 1- n
e. 1+ n

130. La calcularea indicilor standardizați prin metoda directă de standardizare drept

standard poate fi primit:
a) [ ] distribuţia unei totalităţi studiate
b) [ ] indicii intensivi speciali
c) [x] mărimea unei totalităţi comparate
d) [ ] indicele intensiv, care caracterizează nivelul fenomenului într-o totalitate
comparată
e) [ ] modulul

131. La caracterele numerice de evidenţă factorială pot fi atribuite:

a) [ ] consecinţele tratamentului;
b) [x] vârsta;
c) [ ] diagnosticul;
d) [ ] nivelul tensiunii arteriale;
e) [x] salariu;
132. La ce etapă a evoluţiei statistica se îmbogăţeşte cu noi metode matematice:
calculul probabilităţii, formularea legii numerelor mari şi alte legităţi statistice?
a) [ ]etapa statisticii practice;
b) [ ] etapa statisticii descriptive;
c) [ ] etapa aritmeticii politice;
d) [x] etapa probabilistică;
 e) [ ] etapa statisticii moderne.

133. La ce etapă a evoluţiei statistice se înfiinţează oficiile naţionale şi internaţionale

de statistică, apar primele reviste de specialitate?
a) [ ]etapa statisticii practice;
b) [ ] etapa statisticii descriptive;
c) [ ] etapa aritmeticii politice;
d) [ ] etapa probabilistică;
e) [x] etapa statisticii moderne.

134. La ce etapă a evoluţiei statisticii ca ştiinţă s-a fundamentat teoria şi practica

corelaţiei statistice, a analizei factoriale şi a experimentelor statistice:
a) [ ]etapa statisticii practice;
b) [ ] etapa statisticii descriptive;
c) [ ] etapa aritmeticii politice;
d) [ ] etapa probabilistică;
e) [x] etapa statisticii moderne.
135. La compararea valorilor, utilizând testul t, pentru ca diferența să fie semnificativă
statistic:
a. tcalculat = ttabelar
b. tcalculat > ttabelar
c. tcalculat ≤ ttabelar
d. tcalculat ≠ ttabelar
e. tcalculat ≈ ttabelar

136. La criteriile veridicităţii se referă:

a) [ ] limita şi eroarea reprezentativităţii
b) [ ] limitele de încredere şi coeficientul variaţiei
c) [x] eroarea reprezentativităţii şi limitele de încredere
d) [ ] eroarea reprezentativităţii şi coeficientul corelaţiei
e) [ ] regresia

137. La criteriile variabilităţii caracterului se referă:

a) [ ] eroarea reprezentativităţii
b) [x] coeficientul variaţiei
c) [ ] coeficientul corelaţiei
d) [ ] intervalul de încredere
e) [ ] valoarea medie a caracterului

138. La valoarea lui Cv=7,8% gradul de variabilitate al caracterului este:

a) [ ] mediu
 b) [x] mic
c) [ ] neomogen
d) [ ] omogen
e) [ ] mare

139. La valoarea lui rxy = -0,85 legătură de corelaţie este:

a) [ ] inversă medie
b) [ ] inversă slabă
c) [x] inversă puternică
d) [ ] directă puternică
e) [ ] directă medie

140. Legătură de corelaţie directă slabă este la valoarea rxy :

a) [x] 0,0 - +0,29
b) [ ] 0,0 - + 0,18
c) [ ] 0,0 - +0,12
d) [ ] 0,5 - +0,29
e) [ ] 0,29 - +0,75

337. Legătură de corelaţie directă slabă este la valoarea rxy :

a) [x] 0,0 - +0,29
b) [ ] 0,0 - + 0,18
c) [ ] 0,0 - +0,12
d) [ ] 0,5 - +0,29
e) [ ] 0,29 - +0,75

339. Legătură de corelaţie directă puternică este la valoarea rxy :

a) [x] +0,7 - +0,99
b) [ ] +0,7 - +0,95
c) [ ] +0,7 - +0,98
d) [ ] +0,7 - +0,90
e) [ ] +0,3 - +0,69

333. Legătură de corelaţie după formă poate fi:

a) [ ] pozitivă
b) [x] liniară
c) [ ] negativă
d) [ ] alternativă
e) [ ] bimodală

209. Legătură de corelaţie se numeşte legătura:

a) [ ] care reprezintă o caracteristică complectă a totalităţii după omogenitatea ei,
particularităţile de distribuţie a două caractere comparate ;
b) [x] unei valori numerice a variabilei independente îi corespund mai multe valori a
variabilei dependente;
c) [ ] unei valori numerice a variabilei independente îi corespunde strict o valoare a
variabilei dependente ;
d) [ ] mai multor valori numerice a variabilei independente îi corespunde strict o valoare
a variabilei dependente
e) [ ] care este perfectă și rigidă
 110. Legătura dintre mai mult de două fenomene se stabilește cu ajutorul:
a. Coeficientului de corelație a rangurilor
b. Coeficientului de corelație liniară simplă
c. Coeficientului de corelație liniară multiplă
d. Coeficientului de variație
e. Coeficientului Spearman

210. Legătură funcţională este atunci cînd:

a) [ ] unei valori numerice a variabilei independente îi corespund mai multe valori a
variabilei dependente
b) [ ] mai multor valori numerice a variabilei independente îi corespunde strict o valoare
a variabilei dependente
c) [x] unei valori numerice a variabilei independente îi corespunde o valoare strictă a
variabilei dependente
d) [ ] mai multor valori numerice ale variabilei independente le corespund mai multe
valori a variabilei dependente
e) [ ] este o legătură vremelnică și într-un singur sens
107. Limita este determinată de:
a) [ ] diferenţa dintre variantele maximală şi minimală
b) [x] varianta maximală şi minimală
c) [ ] raportul dintre varianta maximală şi cea minimală
d) [ ] raportul dintre varianta minimală şi cea maximală
e) [x] caracterul minimal şi maximal

111. Limita seriei variaţionale caracterizează:

a) [ ] distribuţia caracterului
b) [ ] reprezentativitatea
c) [ ] nivelul mediu a caracterului
d) [x] valorile extreme ale seriei
e) [ ] valoarea maximă a seriei

106. Mărimea a câte totalităţii statistice trebuie cunoscută pentru calcularea proporţiei:
a) [x] una
b) [ ] doua
c) [ ] trei
d) [ ] patru
e) [ ] cinci

355. Mărimea indicilor standardizați în dependenţă de standardul folosit:

a) [x] se modifică în toate cazurile
b) [ ] nu se modifică
c) [ ] se modifică la un număr mic de observaţii
d) [ ] se modifică la un număr mare de observaţii
e) [ ] nu se modifică la un număr mare de observații

351. Mărimea schimbării valorii unui caracter la schimbarea valorii altui caracter cu o
unitate este determinată prin calcularea:
a) [ ] coeficientului de corelaţie
b) [x] coeficientului de regresie
c) [ ] coeficientului de variaţie
d) [ ] deviației standard
e) [ ] erorii standard

256. Mărimile relative se pot măsura în:

a) [x] Procente
b) [x] Coeficienţi
c) [x] Promile
d) [ ] Unităţile de măsură a caracteristicii
e) [x] Prodecimile

107. Media aritmetică caracterizează:

a) [ ] variabilitatea caracterului
b) [ ] distribuţia caracterului
c) [ ] reprezentativitatea
d) [x] suma variabilelor împărțită la numărul de variante
e) [x] valoare medie, care se obţine din suma valorilor individuale dintr-o
colectivitate şi mărimea acestei colectivităţi

284. CS Media aritmetică ponderată este:

a) [ ] este valoarea medie care se obţine prin divizarea sumei valorilor individuale dintr-
o colectivitate omogenă, la numărul total al cazurilor studiate;
b) [ ] produsul termenilor seriei, din care se extrage rădăcina de un indice egal cu
numărul termenilor seriei;
c) [ ] produsul termenilor seriei divizată la numărul total al cazurilor studiate;
d) [ ] suma produsului valorilor dintr-o colectivitate omogenă din care se extrage
rădăcina;
e) [x] valoarea medie care se obţine din suma produsului valorilor dintr-o colectivitate
omogenă, cu frecvenţele corespunzătoare, divizată la numărul total al cazurilor
studiate.

112. Media aritmetică ponderată se calculează când:

a) [ ] 30 < n >30, f=1
b) [ ] n > 30, f=1
c) [x] 30 < n >30, f>1
d) [ ] n <30, f=1
e) [ ] n> 30, f<1

113. Media aritmetică simplă se calculează când:

a) [ ] n> 30, p<1
b) [ ] n<30, p>1
c) [ ] n> 30, p>1
d) [x] n>30, p=1
 e) [ ] n> 40, f<1

283. CM Media este:

a) [x] indicator al tendinţei centrale;
b) [x] valoarea tipică pentru reprezentarea unei colectivităţi;
c) [ ] indicator extensiv;
d) [ ] indicator intensiv;
e) [ ] indicator de poziţie.

285. CM Mediana este:

a) [x] valoarea unei serii statistice ordonate crescător sau descrescător, care împarte
seria în două părţi egale;
b) [x]valoarea din centrul seriei: jumătate din termeni sunt mai mici sau egali cu
mediana, jumătate sunt mai mari sau egali;
c) [x] mărimea care depinde în primul rând de numărul termenilor;
d) [ ] valoarea cel mai frecvent întâlnită în cadrul colectivităţii statistice analizate;
e) [ ] valoarea medie care se obţine din suma produsului valorilor dintr-o colectivitate
omogenă.

357. Metoda directă de standardizare pentru compararea indicilor intensivi obţinuţi în

totalităţi neomogene după structură:
a) [x] se utilizează
b) [ ] nu se utilizează
c) [ ] se utilizează la un număr mic de observaţii
d) [ ] se utilizează la un număr mare de observaţii
e) [ ] se utilizează doar la un număr mic de observaţii

362. Metoda directă de standardizare se utilizează pentru:

a) [ ] determinarea caracterului legăturii dintre două fenomene studiate
b) [x] compararea indicilor intensivi în scopul de a înlătura influenţa asupra lor a
factorilor ce determină neomogenitatea totalităţilor comparate
c) [ ] determinarea veridicităţii diferenţei dintre două totalităţi comparate
d) [ ] determinarea standardelor de tratament
e) [ ] determinarea gradului de omogenitate

361. Metoda directă de standardizare permite:

a) [ ] de a determina puterea şi direcţia de influenţă a unor factori asupra altor factori
b) [ ] de a determina veridicitatea diferenţei dintre două totalităţi comparate
c) [x] de a elimina influenţa structurii calitativ neomogene asupra totalităţilor comparate
d) [ ] de a determina nivelul veridic al indicilor variaţionali
e) [ ] de a determina standarde de tratament

5 Metode de selectarea a totalităţii selective sunt:

 a) [x] cercetarea prin sondaj;
b) [x] cercetarea monografică;
c) [x] cercetarea aleatorie selectivă;
d) [x] cercetarea mecanică selectivă;
e) [ ] cercetarea practică.

100. Metodele de selectare a materialului în cadrul studiului statistic sunt:

a) [x] selectarea mecanică;
b) [ ] selectarea corelaţională;
c) [x] selectarea aleatorie;
d) [ ] selecția variațională
e) [x] selecţia tipologică.

286. CS Modificările ciclice se realizează în funcţie de:

a) [ ] spaţiu;
b) [x] timp;
c) [ ] persoană;
d) [ ] venit;
e) [ ] etnie.

114. Modulul reprezintă:

a) [ ] varianta cu cele mai multe frecvente, care ocupă poziţia de mijloc în seria
variaţională
b) [x] varianta cu cele mai multe frecvenţe
c) [ ] varianta care ocupă poziţia de mijloc în seria variaţională
d) [ ] numărul de ordine al variantei obţinut la raportarea variantei maximale la
cea minimal
e) [x] mărimea medie, care corespunde celei mai frecvente valori

496. Navigarea surselor pentru un reviu se consideră exhaustivă atunci când includ (s)
a) O sinteză matematică a două studii
b) O sinteză a studiilor publicate care răspund la o întrebare
c) O sinteză a studiilor publicate care răspund la mai multe întrebări
d) O sinteză a studiilor publicate și nepublicate care răspund la o
întrebare
e) O sinteză statistică

308. Obiectivele biostatisticii sunt:

a) [x] studierea stării sănătăţii populaţiei;
b) [x] planificarea, economia şi finanţarea ocrotirii sănătăţii;
 c) [x] studierea legăturii dintre influenţa mediului ambiant şi factorii sociali
asupra sănătăţii populaţiei;
d) [ ] acumularea şi analiza datelor referitor la activitatea instituţiilor şi
cadrelor politice;
e) [x] evaluarea eficacităţii metodelor de profilaxie şi tratament

262. CM Obiectul de studiu al biostatisticii îl constituie fenomenele şi procesele

ce reprezintă următoarele particularităţi:
a) [x] se produc într-un număr mare de cazuri
b) [ ] se produc într-un număr mic de cazuri;
c) [x] variază de la un caz la altul;
d) [x]sunt forme individuale de manifestare concretă în timp, spaţiu şi sub aspect
organizatoric;
e) [ ] se produc într-un număr mic de cazuri şi nu variază de la un caz la altul;

279. CS Omogenitatea termenilor ca şi caracteristică a seriei de variaţie reprezintă

faptul că:
a) [ ] fiecare valoare este specifică unui element al colectivităţii şi nu depinde de
valoarea înregistrată la celelalte elemente;
b) [ ] modalitatea specifică de combinare a influenţelor factorilor esenţiali şi
neesenţiali;
c) [x] variantele individuale sunt de aceeaşi natură şi cu valori apropriate;
d) [ ] acţiunea puternică a unor factori întâmplători determină abaterea mărimilor
individuale de la tendinţa centrală impusă de factorii esenţiali;
e) [ ] fiecare valoare este dependentă de valoarea înregistrată la celelalte elemente.

278. CM Particularităţile seriei de variaţie sunt:

a) [x] omogenitatea termenilor;
b) [x] independenţa termenilor seriei;
c) [x] variabilitatea valorilor individuale;
d) [ ] dependenţa termenilor seriei;
e) [ ] forma repartiţiei.

379. Particularităţile seriilor cronologice sunt:

a) [ ] Independenţa
b) [x] Omogenitatea
c) [x] Periodicitatea
d) [x] Variabilitatea
e) [ ] Incomparabilitatea

115. Pentru a calcula Coeficientul de regresie avem nevoie de următorii

indicatori:
a. Coeficientul de variație
b. Coeficientul de corelație liniară
c. Coeficientul de corelație a rangurilor
d. Deviația standard a fenomenului independent
e. Deviația standard a fenomenului dependent

116. Pentru a compara gradul de omogenitate a masei corpului la nou-născuţi

şi a lungimii acestora trebuie de calculat:
a) [ ] amplitudinea
b) [x] coeficientul variaţiei
c) [ ] deviaţia medie pătratică
d) [ ] coeficientul corelaţiei;
e) [ ] limita.

117. Pentru a compara gradul variabilităţii lungimii corpului nou-născuţilor băieţi

şi fetiţe este mai eficace a utiliza:
a) [ ] limita
b) [ ] amplituda
c) [x] deviaţia standard
d) [ ] coeficientul variaţiei
e) [x] abaterea medie pătratică

118. Pentru a determina fidelitatea Coeficientului de legătură între variabile

utilizăm:
a. Eroarea de selecție
b. Eroarea valorii relative
c. Eroarea coeficientului de corelație
d. Eroarea Coeficientului de variație
e. Eroarea valorii medii
Pentru a mări exactitatea rezultatelor cercetării trebuie de majorat:

a) [x] limitele de încredere

b) [ ] omogenitatea caracterului
c) [ ] eroarea reprezentativităţii
d) [ ] variabilitatea caracterului
e) [ ] reprezentativitatea caracterului
Pentru a mări exactitatea rezultatelor cercetării trebuie de micşorat:
a) [x] eroarea reprezentativităţii
b) [ ] numărul de observaţii
c) [ ] omogenitatea caracterului
d) [ ] intervalul de încredere
e) [ ] limitele de încredere
282. CM Pentru ca indicatorii medii să să fie reprezentativi pentru colectivitatea
analizată este necesar să fie îndeplinite condiţiile:
a) [x] volum suficient de mare de date individuale;
b) [ ] volum mic de date individuale;
c) [x] forma adecvată a indicatorului;
d) [ ] neomogenitatea colectivităţii;
e) [x] omogenitatea colectivităţii.

225. Pentru calcularea coieficientului de regresie avem nevoie de:

a) [ ] coieficientul de variaţie;
b) [x] coieficientul de corelaţie;
c) [x] deviaţia standard;
d) [ ] eroarea standard;
e) [ ] eroarea coieficientului de corelaţie.

107. Pentru calcularea ratei este necesar de a cunoaşte mărimea:

a) [ ] unei totalităţi
b) [ ] a trei totalităţi
c) [x] a două totalităţi
d) [ ] a patru totalităţi
e) [ ] a cinci totalităţi

119. Pentru caracteristica dinamicii fenomenului proporţia:

a) [ ] se utilizează
b) [x] nu se utilizează
c) [ ] se utilizează în cazuri de excepţie
d) [ ] se utilizează după efectuarea standardizării
e) [ ] are utilitate primordială

338. Pentru care din valorile enumerate ale lui rxy legătură de corelaţie este directă
medie:
a) [ ] +0,3 - +0,65
b) [x] +0,3 - +0,69
c) [ ] +0,3 - +0,47
d) [ ] +0,3 - +0,74
e) [ ] 0,69 - +0.99

360. Pentru compararea indicilor intensivi obţinuţi în totalităţi neomogene după

structură se utilizează:
a) [ ] determinarea valorilor relative
b) [x] standardizarea
c) [ ] determinarea veridicităţii rezultatelor studiului
d) [ ] determinarea valorilor medii
e) [ ] coeficientul de corelație

359. Pentru compararea indicilor intensivi obţinuţi în totalităţi omogene după structură
se utilizează:
a) [ ] evaluarea indicilor de raport
b) [ ] determinarea valorilor relative
c) [ ] standardizarea
d) [x] testul t
e) [ ] coeficientul de variație

195. Pentru ilustrarea grafică a structurii pe vârstă şi sex a populaţiei poate fi utilizată
diagrama:
a) [ ] radială
b) [ ] liniară
c) [ ] intracolonară
d) [x] piramidală
e) [ ] pictograma

193. Pentru ilustrarea structurii fenomenului studiat se utilizează diagrama:

a) [ ] liniară
b) [ ] radială
c) [x] sectorală
d) [ ] cartograma
e) [x] colonară

80. Pentru n > 30 şi p= 95,5%, diferenţa dintre rezultatele obţinute în totalitatea

selectivă şi cea generală va fi egală cu:
a) [x] 2 m;
b) [ ] 1 m;
c) [ ] 3 m;
d) [ ] 5 m;
e) [ ] ] ≥2m.
81. Pentru n > 30 şi p= 99,7% diferenţa dintre rezultatele obţinute în totalitatea
selectivă şi cea generală va fi egală cu:
a) [ ] 1 m;
b) [x] 3 m;
c) [ ] 2 m;
d) [ ] 4 m;
e) [ ] ] ≥4m.
 194. Pentru reprezentarea grafică a modificărilor sezoniere ale fenomenului se
foloseşte diagrama:
a) [x] radială
b) [ ] sectorială
c) [x] polară
d) [ ] colonară
e) [ ] pictograma
340. Pentru rxy = +0,25 legătură de corelaţie va fi:
a) [ ] directă medie
b) [ ] inversă medie
c) [ ] directă puternică
d) [x] directă slabă
e) [ ] directă medie

345. Pentru rxy = -0,22 legătură de corelaţie va fi :

a) [ ] inversă medie
b) [ ] directă slabă
c) [x] inversă slabă
d) [ ] inversă puternică
e) [ ] directă medie

404. Pentru un prag de semnificație de 0,001, daca n ≥ 120, valoarea lui t este:
a. 2.58
b. 3.29
c. 3,95
d. 1.96
e. 2

403. Pentru un prag de semnificație de 0,01, daca n ≥ 120, valoarea lui t este:
a. 2
b. 2,5
c. 3.29
d. 2.58
e. 1.96

402. Pentru un prag de semnificație de 0,05, daca n ≥ 120, valoarea lui t este:
a. 3.29
b. 2.58
c. 1,95
d. 1.96
e. 2

87. Planul studiului statistic include:

a) [ ] determinarea scopului studiului;
b) [ ] determinarea obiectivelor de studiu;
 c) [x] determinarea obiectului studiului;
d) [ ] determinarea unităţii de observaţie;
e) [ ] determinarea metodelor de analiză

367. Prima etapă a standardizării directe este:

a) [ ] calcularea indicilor intensivi speciali
b) [ ] calcularea indicilor standardizați
c) [x] calcularea indicilor intensivi generali şi speciali
d) [ ] calcularea standardului
e) [ ] raportarea rezultatelor

85. Prima etapă a studiului statistic este:

a) [ ] determinarea programului de analiză şi a planului;
b) [x] determinarea programului, planului şi tipului de studiu;
c) [ ] determinarea programului de colectare a materialului şi a planului;
d) [ ] colectarea materialului;
e) [ ] determinarea scopului studiului.

204. Prin cartogramă se reprezintă grafic:

a) [x] distribuţia fenomenului în spaţiu

b) [ ] evoluţia sezonieră a fenomenului
c) [ ] evoluția anuală a fenomenului
d) [ ] dinamica fenomenului
e) [x] răspândirea fenomenului în spaţiu

205. Prin diagrama intracolonară se reprezintă grafic indicele :

a) [ ] demonstrativ
b) [ ] rata
c) [ ] de raport
d) [x] ponderea
e) [x] proporţia

1. Principiul ”dublu-orb” într-o cercetare semnifică:

a. Doar cercetătorul nu cunoaște cui se administrează expunerea
b. Doar medicul nu cunoaște cui se administrează expunerea
c. Doar pacientul nu cunoaște ce expunere administrează
d. Doar pacientul și medicul nu cunosc cui se administrează expunerea
e. Doar pacientul și cercetătorul nu cunosc cui se administrează expunerea

2. Principul ”dublu-orb” se utilizează în cadrul studiilor:

 a. Meta-analiza
b. Descriptive
c. Experimentale
d. De Cohortă
e. Caz-control
92. Programul de colectare a materialului include:
f. a) [ ] elaborarea machetelor tabelelor analitice;
g. b) [x] definirea tipului de culegere a datelor;
h. c) [x] elaborarea chestionarului;
i. d) [ ] controlul materialului primar;
93. Programul de prelucrare a materialului include:
j. a) [ ] completarea tabelelor analitice;
k. b) [x] gruparea caracterelor de evidenţă;
l. c) [x] calcularea indicatorilor;
m. d) [ ] codarea materialului primar;
n. e) [x] analiza primelor rezultate
86. Programul studiului statistic include:
o. a) [ ] determinarea obiectului de studiu;
p. b) [ ] determinarea modului de formare a obiectului de studiu;
q. c) [ ] stabilirea termenilor de efectuare a studiului;
r. d) [x] determinarea scopului studiului;
s. e) [x] determinarea obiectivelor studiului.

83. Proporţia:
a) [ ] arată cât de repede evenimentul apare în populaţie;
b) [ ] permite compararea unei populaţii cu alta;
c) [x] arată ce fracţiune a populaţiei este afectată;
d) [x] sinonime sunt cota, ponderea;
e) [x] numărătorul este inclus în numitor.
82. Raportul:
a) [ ] arată cât de repede evenimentul apare în populaţie;
b) [x] permite compararea unei populaţii cu alta;
c) [ ] arată ce fracţiune a populaţiei este afectată;
d) [x] este un număr împărţit la altul;
e) [ ] se poate calcula în procente.

120. Rata indică:

 a) [x] frecvenţa fenomenului în mediu
b) [ ] structura internă a fenomenului
c) [x] cât de repede fenomenul apare în populaţie
d) [ ] dinamica fenomenul în mediu
e) [ ] structura externă a fenomenului

206. Rata poate fi reprezentată grafic prin diagrama:

a) [ ] intracolonară
b) [x] liniară
c) [ ] sectorală
d) [x ] prin coloane
e) [x] prin bare

107. CM Rate speciale sunt:

a) [x] morbiditatea prin maladiile aparatului respirator
b) [x] mortalitatea infantilă
c) [x] mortalitatea în vârsta aptă de muncă
d) [ ] natalitatea
e) [x] mortalitatea maternă
121. Ratele se pot ilustra grafic prin:
a. Diagrama sectorială
b. Diagrama prin coloane
c. Diagrama intracolonară
d. Diagrama prin benzi
e. Cronogramă

226. Regresia poate fi:

a) [x] liniară;
b) [x] simplă;
c) [x] directă;
d) [ ] funcţională;
e) [x] indirectă.

122. Regresia, similar corelației poate fi:

a. Directă
b. Multiplă
c. Liniară
d. Doar pozitivă
e. Neliniară

346. Regresie se numeşte:

a) [ ] schimbarea argumentului în dependenţă de schimbarea a unei sau mai multe
funcţii
b) [ ] schimbarea funcţiei în dependenţă de schimbarea a unui sau mai multor
argumente
c) [ ] în dependenţă de schimbarea unei sau mai multe funcţii argumentul nu se
schimbă
d) [x] gradul de modificare a funcţiei la schimbarea argumentului cu o anumită cantitate
e) [ ] schimbrea argumentului și funcției cu aceias unitate

259. Reieşind din formula calculării intervalului de încredere avem nevoie de:
a) [ ] Coeficientul de variaţie
b) [x] Criteriul T - Student
c) [x] Eroarea standard
d) [ ] Numărul de observaţii
e) [x] Valoarea medie

395. Reieşind din formula pentru calcularea erorii standard a valorilor medii avem
nevoie de:
a) [ ] Intervalul de încredere
b) [ ] Coeficientul de variaţie
c) [x] Numărul de observaţii
d) [ ] Valoarea relativă
e) [ ] Valoarea absolută

320. Reprezentanţii statisticii moderne sunt:

a) [x] F. Galton;
b) [x] K. Pearson;
c) [ ] A. Ciuprov;
d) [x] C.E. Spearman;
e) [ ] J. Bernoulli

397. Selectați afirmațiile corecte cu referire la pragul de semnificație p:

a. Reprezintă probabilitatea că mediile de eşantion să nu depăşească limitele
maximă şi minimă
b. Se mai numeste contraprobabilitate
c. Are sinonim de criteriu de exactitate
d. Reprezintă probabilitatea că mediile de eşantion să depăşească limitele
maximă şi minimă
e. Se determină scăzând din 100 valoarea probabilității

412. Selectați afirmațiile corecte cu referire la Testul ANOVA Kruskal-Wallis al

rangurilor:
a. Este un test parametric
b. Se aplică atunci când rezultatele sunt clasificate în functie de gen, nivel de
pregatire, grupuri de tratament
c. Reprezintă un test statistic asupra semnificației discrepanței dintre rezultatele
observate și așteptate.
d. Pentru analiză, datele sunt convertite în ranguri.
 e. Este utilizat când există mai mult de două grupe independente.
410. Selectați afirmațiile corecte cu referire la Testul U al lui Mann-Whitney:
a. Este analog testului parametric t independent
b. Se aplică atunci când rezultatele sunt clasificate în functie de gen, nivel de
pregatire, grupuri de tratament
c. Operează cu numere ordinale.
d. Se aplică atunci când rezultatele sunt clasificate în functie de orice masură
nominala
e. Poate fi utilizat atât cu eșantioane mici, cât si cu esantioane mari

411. Selectați afirmațiile corecte cu referire la Testul Wilcoxon al rangurilor pereche:

a. Este analog testului parametric t independent
b. Se aplică atunci când grupurile corelate nu îndeplinesc condițiile
parametrice
c. Are aceleași principii cu testul t dependent
d. Se aplică atunci când rezultatele sunt clasificate în functie de orice masură
nominala
e. Determină marimea diferentelor dintre rezultate, ordonate după rang.

123. Selectați afirmațiile cu referire la abaterea medie pătratică:

a. Se utilizează pentru elaborarea standardelor
b. Se exprimă în unitatea de măsură a caracteristicii
c. Este un indicator cu valoare teoretică
d. Este un indicator cu valoare practică
e. Se aplică la estimarea erorilor de selecție

124. Selectați afirmațiile cu referire la abaterea valorilor individuale de la medie:

a. Valorile individuale se compara doar cu media
b. În seriile pe intervale pentru calcul se iau in considerație centrele de
interval
c. În seriile pe intervale pentru calcul se ia in considerație începutul intervalului
d. În seriile pe intervale pentru calcul se ia in considerație sfârșitul intervalului
e. Valorile individuale se pot compara cu toți indicatorii tendinței centrale
125. Selectați afirmațiile cu referire la Coeficientul de corelație a rangurilor:
a. Este mai mare ca 1
b. Este mai mic ca -1
c. Poate fi egal cu 1
d. Poate fi egal cu 0.5
e. Nu poate fi egal cu 0

126. Selectați afirmațiile cu referire la dispersie:

a. Se exprimă în unitatea de măsură a caracteristicii
b. Este un indicator cu valoare teoretică
c. Este un indicator cu valoare practică
d. Este sensibilă la prezența valorilor aberante
e. Nu are formă concretă de exprimare

495. Selectați avantajele reviurilor sistematice (m)

a) Cresc precizia rezultatelor
 b) Sumarizează dovezile
c) Extragerea datelor
d) Analiza
e) Costisitoare

3. Selectaţi caracterele atributive:

a) [ ] înălţimea;
b) [ ] numărul zilelor de tratament;
c) [x] forma nozologică;
d) [x] culoarea tegumentelor;
e) [x] profesia.
394. Selectaţi elementele obligatorii ale unui grafic:
a) [ ] Explicația
b) [x] Suprafaţa de reprezentare
c) [x] Aria
d) [x] Legenda
e) [ ] Interpretarea

418. CS Selectați formula de calcul a coeficientului de variaţie:

a) [ ] Cv = x100/n
b) [ ] Cv = x100/n-1
c) [x] Cv = x100/Ma
d) [ ] Cv = /Ma
e) [ ] Cv = x100/Ma-1

127. Selectați indicatorii care se exprimă în procente:

a. Media aritmetică
b. Proporția
c. Coeficientul de variație
d. Coeficientul de corelație
e. Amplitudinea relativă
128. Selectați indicatorii care se exprimă în procente:
a. Modificarea absolută
b. Proporția
c. Coeficientul de variație
d. Coeficientul de corelație
e. Ritmul de dinamică

129. Selectați indicatorii care se exprimă în unitatea de măsură a caracteristicii:

a. Media aritmetică
b. Dispersia
c. Deviația standard
d. Coeficientul de variație
e. Amplitudinea
130. Selectați indicatorii care se exprimă în unitatea de măsură a caracteristicii:
a. Media aritmetică
b. Dispersia
c. Abaterea valorilor individuale de la medie
d. Abaterea maximă pozitivă
e. Amplitudinea

398. Selectați pragurile de semnificație p recomandate în studii din domeniu

medical:
a. 10 %
b. 5 %
c. 1 %
d. 7 %
e. 0.1 %

4. Selectați știința care este denumită disciplină de bază a sănătăţii publice:

a. Biostatistica
b. Epidemiologia
c. Igiena
d. Managementul
e. Legislația în sănătatea publică

5. Selectați studiile epidemiologice experimentale:

a. Studii clinice fără grup de control
b. Cohortă
c. Clinice Randomizate
d. Descriptive
e. Studii clinice cu grup de control
6. Selectați studiile epidemiologice observaționale:
a. Caz-control
b. Cohortă
c. Experimentale
d. Descriptive
e. Randomizate
7. Selectați studiile științifice care testează ipoteze:
a. Meta-analiza
b. Caz-control
c. Cohortă
d. Descriptive
e. Experimentale
8. Selectați studiul în cadrul căruia se testează ipoteze
a. Studii ale prevalenței
b. Analiza seriilor de cazuri
c. Cohortă
d. Descriptive
e. Studii ale incidenței

406. Selectați tehnicile neparametrice de comparație:

a. testul Friedman ANOVA biunivoc al rangurilor
 b. testul U a lui Mann-Whitney
c. testul Wilcoxon al rangurilor pereche
d. testul t Student
e. testul ANOVA Kruskal-Wallis al rangurilor

405. Selectați tehnicile parametrice de comparație:

a. tehnica lui χ ²
b. testul U a lui Mann-Whitney
c. testul Wilcoxon al rangurilor pereche
d. testul t Student
e. testul ANOVA Kruskal-Wallis al rangurilor

414. Selectati testele neparametrice care utilizează rangurile:

a. Testul Wilcoxon
b. testul t Student
c. Testul Friedman ANOVA
d. Testul ANOVA Kruskal-Wallis
e. Testul χ ²

492. Selectați tipul de reviu care răspunde la o întrebare clinică: (s)

a) Reviu narativ
b) Reviu sistematic
c) Reviu critic
d) Reviu randomizat
e) Reviu simplu

Selectați tipul de studiu care generează cele mai mari probleme de ordin etic:
a. Caz-control
b. Cohortă
c. Meta-analiza
d. Experimental
e. Descriptiv
Selectați tipul de studiu care generează ipoteze:
f. Caz-control
g. Cohortă
h. Clinice randomizate
i. Descriptive
j. Experimentale

288. CS Selecţia aleatorie a totalităţii selective se efectuează:

a) [ ] în baza cazurilor de evidenţă care sunt puse în ordine alfabetică sau localităţile
sunt aranjate după hartă şi se selectează fiecare a 4-a, a 6-a sau a 10-a;
b) [x] prin extrageri din liste, în care sunt înregistrate toate cazurile individuale, fără
nici o grupare prealabilă;;
c) [ ] prin selectarea seriilor (microzone), localităţi sau familii care sunt examinate în
întregime;
 d) [ ] sprin gruparea după anumite semne în grupuri tipice (de exemplu: vârstă, sex
sau după frecvenţa fenomenului;
e) [ ] selectarea unui anumit număr de unităţi astfel ca raportul după semne în
eşantion să fie acelaşi ca şi în totalitatea integrală.

387. Seria cronologică poate fi reprezentată grafic prin:

a) [ ] Cartodiagrame
b) [x] Diagrame prin coloane
c) [x] Diagrame polare
d) [x] Cronograme
e) [x] Historiograme

378. Seria cronologică:

a) [x] Este seria formată din valori omogene, comparabile
b) [ ] Nivelurile pot fi reprezentate doar prin valori relative şi medii
c) [x] Vizează măsurarea creşterilor sau descreşterilor unui fenomen
d) [ ] Nivelurile pot fi reprezentate doar prin valori absolute
e) [ ] Se utilizează pentru a analiza modificările statice

107. Seria variaţională continuă poate fi formată din următoarele date:

a) [x] greutatea corpului
b) [ ] numărul de copii în familie
c) [ ] numărul de zile-pat
d) [ ] numărul de bolnavi în salon
e) [ ] numărul de membrii în familie
131. Seria variaţională este:
a) [ ] un şir de valori numerice relativ omogene ale unui caracter, care
caracterizează nivelul acestuia
b) [ ] un şir de valori numerice ale unui caracter care nu se deosebesc după
mărimea sa şi sunt aranjate într-o ordine anumită
c) [x] un şir de valori numerice ale unui caracter care se deosebesc după
mărimea sa şi sunt aranjate într-o ordine anumită
d) [ ] un şir de valori numerice ale unui caracter care se deosebesc după
mărimea sa şi sunt aranjate într-o ordine anumită pentru aprecierea nivelului
mediu al acestui caracter
e) [x] o ordonare a rezultatelor observării experimentale în raport cu o variabilă
cantitativă sau calitativă şi se obţin serii de valorii, repartiţii de frecvenţă cu
diferite niveluri ale variabilei
e) [ ] nu dispune de mediană

381. Seriile cronologice de moment:

a) [ ] Sunt formate din valori care se referă la anumite intervale de timp
b) [ ] Permit cumularea valorilor termenilor
c) [x] Reprezintă nivelul la care a ajuns fenomenul într-un moment
d) [x] Nu permit cumularea valorilor termenilor
e) [x] Pot fi formate din valori ale fenomenului înregistrate la finele anului

384. Seriile cronologice formate din valori medii includ:

a) [x] Modul
b) [ ] Ratele
c) [x] Media
d) [ ] Proporţii
e) [x] Mediana

383. Seriile cronologice formate din valori relative includ:

a) [ ] Medii
b) [x] Rate
c) [ ] Mediane
d) [x] Rapoarte
e) [x] Proporţii

382. Seriile cronologice pe intervale:

a) [ ] Nu permit cumularea valorilor termenilor
b) [x] Sunt formate din valori care se referă la anumite intervale de timp
c) [x] Permit cumularea valorilor termenilor
d) [x] Fiecare valoare este rezultatul unui proces
e) [ ] Pot fi formate din valori ale fenomenului înregistrate la începutul anului

199. Statica fenomenului este redată de diagrama:

a) [ ] liniară
b) [x] colonară
c) [ ] radială
d) [ ] cronograma
e) [x] prin bare

107. Structura fenomenului studiat o caracterizează indicele:

a) [ ] rata
b) [ ] de raport
c) [ ] demonstrativ
d) [x] proporţia
e) [ ] ilustrativi

132. Tipurile seriilor cronologice sunt:

a) [x] de moment
b) [x] de interval
c) [x] simple
d) [x] compuse
e) [ ] atribuibile

9. Totalitatea statistică este formată din:

a) valori statistice;
b) unităţi de observaţie;
 c) indici statistici;
d) date statistice
e) caracteristici statistice.

10. Totalitatea statistică este:

a) o grupă mică de elemente relativ omogene a unui caracter luate împreună în limite
cunoscute de spaţiu şi timp;
b) o grupă de unităţii de observaţie neomogene luate împreună în limite cunoscute
de spaţiu, timp şi volum;
c) o grupă de unităţii de observaţie neomogene luate împreună în limite cunoscute de
spaţiu şi volum;
d) o grupă mare de elemente relativ omogene, luate împreună în limite
cunoscute de spaţiu şi timp, care posedă caractere de asemănare şi de
diferenţă;
e) o totalitate a manifestărilor (elementelor) de aceeaşi natură şi esenţă
calitativă ale unui fenomen individualizat în limite cunoscute de spaţiu în timp.

11. Totalitatea statistică poate fi:

a) totală
b) parţială;
c) statică;
d) dinamică;
e) diversificată.

380. Una din particularităţile seriilor cronologice este.

a) [ ] Incomparabilitatea
b) [ ] Independenţa
c) [x] Omogenitatea
d) [ ] Unicitatea
e) [ ] Invariabilitatea

1. Unităţile de observaţie în funcţie de conţinutul caracterului pot fi:

a) [x] de timp;
b) [x] de spaţiu;
c) [ ] alternative;
d) [x] atributive;
 e) [ ] derivate.
12. Unităţile de observaţie în funcţie de modul de exprimare pot fi:
a) [ ] de timp;
b) [ ] factoriale;
c) [x] cantitative;
d) [ ] rezultative;
e) [ ] binare.

13. Unităţile de observaţie în funcţie de modul de influenţă asupra fenomenului pot fi:
a) [x] rezultative;
b) [x] factoriale;
c) [ ] calitative;
d) [ ] numerice;
e) [ ] derivate.
14. Unităţile de observaţie în funcţie de modul de obţinere şi caracterizare a
fenomenului pot fi:
a) [x] primare;
b) [ ] nominative;
c) [ ] alternative;
d) [ ] numerice;
e) [x] derivate.

15. Unităţile de observaţie în funcţie de natura variaţiei caracteristicilor cantitative pot

fi:
a) [x] continue;
b) [x] discrete;
c) [x] discontinue;
d) [ ] numerice;
e) [ ] derivate.

16. Unităţile de observaţie statistică reprezintă:

a) elemente primare ale totalităţii statistice care posedă caractere de evidenţă;
b)elemente generale din care constă totalitatea studiată;
c) un număr de elemente ce determină un complex de caractere supuse înregistrării;
d) un număr de elemente ce determină scopul studiului;
e) o mulţime numărabilă de elemente ce compun o colectivitate statistică;
107. CM Următorii indicatori reprezintă proporţii:
a) [ ] nivelul natalităţii
b) [ ] dinamica mortalităţii perinatale
c) [x] ponderea traumatismului rutier
d) [ ] asigurarea populaţiei cu medici
e) [x] structura profilurilor medicale

293. CM Utilitatea indicatorilor variaţiei constă în:

a) [x] analiza gradului de omogenitate a datelor din care s-au calculat indicatorii
tendinţei centrale şi verificarea reprezentativităţii acestora;
b) [x] compararea în timp şi (sau) spaţiu a mai multor serii de distribuţie după
caracteristici independente şi (sau) interdependente;
c) [x] separarea acţiunii factorilor esenţiali de factorii întâmplători;;
d) [ ] stabilirea metodelor ce vor fi utilizate în scopul culegerii şi /sau analizei datelor;
e) [x] concentrarea valorilor individuale ale caracteristicilor şi deplasarea acestora
faţă de valorile tipice.
133. Valoarea Cv= 24,3% denotă despre:
a) [ ] omogenitatea perfectă a totalităţii studiate
b) [x] lipsa de omogenitate
c) [ ] omogenitatea relativă a totalităţii studiate
d) [ ] variație mică
e) [x] variaţie înaltă

287. CS Valoarea modală este:

a) [ ] valoarea unei serii statistice ordonate crescător sau descrescător, care împarte
seria în două părţi egale;
b) [ ] valoarea din centrul seriei: jumătate din termeni sunt mai mici sau egali cu
mediana, jumătate sunt mai mari sau egali;
c) [ ] mărimea care depinde în primul rând de numărul termenilor;
d) [x ] valoarea cel mai frecvent întâlnită în cadrul colectivităţii statistice analizate;
e) [ ] valoarea medie care se obţine din suma produsului valorilor dintr-o colectivitate
omogenă
343. Valoarea rxy = -0,36 indică o legătură de corelaţie:
a) [ ] inversă slabă
b) [ ] inversă puternică
c) [ ] directă medie
d) [x] inversă medie
e) [ ] directă slabă

344. Valoarea rxy= +0,94 indică o legătură de corelaţie:

a) [x] directă puternică
b) [ ] directă medie
c) [ ] directă slabă
d) [ ] indirectă puternică
e) [ ] indirectă medie

107. Valori medii sunt:

a) [x] M0 şi Me;
b) [x] Me şi M0;
c) [ ] lim şi M0;
d) [ ] Ma şi Am;
e) [x] Maşi M0.
134. Valorile medii sunt utilizate pentru caracterizarea indicilor:
a) [x] cantitativi
b) [ ] calitativi
c) [ ] atributivi
d) [ ] de gender
e) [ ] de profesie