Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ASTIGMATISM
Diferite erori de refracţie, cum ar fi hipermetropia, miopia, astigmatismul şi presbiopia pot afecta vederea în mod
diferit. În funcţie de tipul erorii de refracţie, vederea la distanţă , de aproape sau ambele la distanţă şi în apropiere
pot fi afectate.
SCOP
Această unitate vă prezintă de ce unele persoane cu ochii sănătoşi nu văd clar şi vă explică modul în care ochelarii
pot ajuta aceste persoane să vadă clar.
OBIECTIVE
Cornea
• Transparentă, astfel lasă lumina să pătrundă în globul ocular, pentru a ne permite să
vedem.
• Ajută să se concentreze lumină intrată în ochi.
Cristalinul (sau simplu “lentilă”)
PĂRŢILE OCHIULUI • Îşi modifică forma pentru a schimba focalizarea ochiului de la distanţă la obiectele
apropiate.
Retina
• Strat interior din spatele ochiului.
• Capturează lumina care intră în ochi şi o schimbă în mesaje nervoase care sunt
transmise creierului.
• O persoană care are o eroare refractivă ar putea avea nevoie să poarte ochelari sau
lentile de contact, astfel încît vederea sa fie clară şi confortabilă. Fapt datorat mărimii
sau formei incorecte a ochiului.
• Există patru tipuri principale de erori de refracţie: miopie, hipermetropie,
astigmatism şi presbiopie.
CE ESTE O • Gradul (valoarea) erorii de refracţie depinde de:
EROARE
REFRACTIVĂ - curbura (steepness) corneii; şi/sau
? - curbura (steepness) cristalinului; şi/sau
- lungimea globului ocular.
• O persoană cu o eroare refractivă va avea ochi ce arată normal, dar ce nu permite vederea
bună (clară).
• Un examen oftalmologic ce testează o eroare de refracţie este numit refracţie.
• Acomodarea apare atunci cînd muşchiul ciliar se contractă şi schimbă forma cristalinului
(cristalinul devine mai gros)
• Aceasta schimbă focarul optic al ochiului, astfel încît obiectele apropiate pot fi văzute
clar.
• Cînd acomodarea într-un ochi emetropic este relaxată, obiectele la distanţă sunt
vazute clar.
• Presbiopia reprezintă schimbarea naturală de îmbătrînire a ochiului, in care cristalinul
CE ESTE devine mai rigid. Odată cu aceasta, lentila nu îşî poate schimba cu uşurinţă forma atunci
ACOMODAREA? cînd muşchiul ciliar se contractă. Acest lucru înseamnă ca o persoană în vîrstă nu poate
acomoda atît de uşor ca o persoană tînără.
• Dacă un ochi normal nu se poate acomoda (avînd presbiopie) obiectele apropiate
vor apărea neclare.
• Amplitudinea de acomodare reprezintă cantitatea totală de acomodare care este
disponibilă pentru a schimba focarul ochiului.
• Amplitudinea de acomodare descreşte o dată cu vîrsta.
• Pentru a evita simptomele astenopiei (oboseala vizuală) în timpul perioadelor lungi de
muncă apropiată,de regulă este folosită doar a jumătate din amplitudinea de
acomodare.
ERORI REFRACTIVE
• hipermetropia
• miopia
• astigmatism; şi
• presbiopia.
În această unitate se vor discuta în detaliu primele trei dintre aceste erori refractive.Presbiopia va fi discutată într-un
capitol ulterior.
HIPERMETROPIA (“hipermetropismul”)
Cînd razele de lumină de la un obiect îndepărtat (6m sau mai mult), se focusează
în spatele retinei unui ochi aflat în repaos acomodativ, spunem că persoana este
hipermetroapă. Hipermetropia este uneori numita şi hipermetropism.
Figura 12.1 arată lumina de la un obiect îndepărtat concentrîndu-se într-un focar punctiform
în spatele retinei unui ochi relaxat, ochi hipermetrop..
Lumina nu se concentrează realmente în spatele globului ocular, dar ar putea dacă
partea din spatele ochiului nu ar bloca razele de lumină.
Cristalin
neacomodat
EFECTELE
ACOMODĂRII ÎNTR-UN Acomodarea
OCHI HIPERMETROP cristalinului
Ochi hipemetrop
După cum se vede în Figura 12.2, acomodarea poate deplasa punctul focal (focarul
punctiform) din spatele retinei pe retină, astfel încît se formează o imagine clară.
Cu vîrsta, simptomele de hipermetropie, devin mai accentuate, chiar dacă valoarea
(gradul) acesteia nu se schimbă în mod necesar. Acest fapt se datorează faptului ca,
o dată cu vîrsta, cristalinul ochiului devine tot mai rigid şi mai puţin flexibi l, ceea ce
face mai dificil pentru muşchiul ciliar să schimbe forma lentilei, împiedicînd
acomodarea. Cînd acest lucru are loc, ochiului îi este mai dificil să compenseze
hipermetropia prin acomodare.
Cristalinul unui copil este foarte moale şi flexibil, un copil poate acomoda mai mult.
Acest fapt înseamnă că, chiar dacă un copil care are hipermetropie de grad mare,el
vă poate spune că nu are nici o dificultate de a vedea (la distanţă sau în apropiere).
Cu toate acestea, un asfel de copil poate avea alte simptome, deoarece are nevoie
CE SE ÎNTÎMPLĂ să facă muşchiul ciliar să lucreze foarte mult pentru a vedea clar. Simptomele care
CÎND UN un copil cu hipermetropie ridicată le-ar putea avea includ: dureri de ochi sau
HIPERMETROP oboseală oculară, vederea este doar uneori neclară, sau dificultăţi de concentrare în
ÎMBĂTRÎNEŞTE? timp ce face o mucă apropiată. Un copil cu o hipermetropie mare ar putea ,de
asemenea, avea un ochi care deviază într-o parte şi nu fixează direct înaine ( acest
fenomen este numit strabism şi va fi discutat mai tîrziu în unitate).
În cele din urmă, odată cu îmbătrînirea, cristalinul devine complet solid şi nu este sufficient
de flexibil pentru a se acomoda. Aceasta este o parte din procesul natural de îmbătrînire şi
se apare la toţi în jurul vîrstei de 40-45 ani. Astfel, odată ce cristalinul devine rigid, indifferent
de cît de mult lucrează muşchiul ciliar, forma lentilei nu se va schimba, iar ochiul ne se va
putea acomoda.
Cel mai frecvent, persoanele cu hipermetropie, au nevoie pentru început de ochelari pentru
vederea de aproape (pentru că este nevoie de mai multă acomodare pentru a vedea
obiectele apropiate decît cele îndepărtate). Cu toate acestea , o dată cu îmbătrînirea, mulţi
hiperotropi vor avea nevoie la fel de ochelari pentru depărtare. Acest lucru se datorează
faptului că pe măsura îmbătrînirii, capacitatea (amplitudinea) de acomodare devine mai mică
şi chiar cantitatea mică de acomodare necesară pentru a face un hipermetrop slab sau
moderat să vadă clar la distanţă, este prea mult.
Figura 12.3: Cum o persoană cu hipermetropie slabă, moderată sau ridicată poate vedea.
Hiperopia este corectată cu lentil sferice cinvexe ( “plus”). Cînd corectăm hipermetropia,
noi descreştem necesitatea ochiului de a acomoda utilizînd ochelari cu lentile plus
Razele de la un
punct focal
obiect distant
pe retină
CORECŢIA
HIPERMETROPIEI
Cristalinul
acomodat
4.00 D 4.00 D
Ochi hipermetrop
Figure 12.4: Ochiul unui tînăr hipermetrop 4.00D care se acomodează cu 4.00 D;
focarul este pe retină şi vederea la distanţă este clară.
HIPERMETROPIE(“HIPERMETROPISM”) (cont.)
Razele de la un
obiect distant Punct
focal pe
retină
+2.00 D
Lentilă
sferică
4.00 D ochi
hipermetrop
acomodat la 2.00 D
Figura 12.5: Acelaşi ochi, ca şi în imaginea de mai sus, cu ochelari cu o +2.00 D
lentilă.Acum ochiul are nevoie să acomodeze doar 2.00 D pentru a vedea clar
la distanţă..
Punct focal
Raze de la un
obiect distant pe retină
CORECŢIA
HIPERMETROPIEI
(cont.) +4.00 D
Lentilă
sferică
Cristalin relaxat 4.00 D ochi
(neacomodat) hipermetropic
Figura 12.6: Acelaşi ochi ca şi în figurile de mai sus, dar acum am plasat o lentilă
de +4.00D în faţa ochiului. Acum ochiul nu are nevoie să acomodeze pentru a
menţinea vederea la distanţă clară.
• strîmbarea ochilor
• ochi încrucişaţi
• privire şasie.
Dacă vom oferi acestor copii o corectare deplină a hipermetropiei, atunci,
acomodarea va fi relaxată şi astfel ochii se vor îndrepta. Deseori, este necesar şi alt
tratament
Copiii a căror ochi sunt deviaţi (nu fixează drept înainte- un
ochi poate fi deviat spre nas, sau înafară sau în sus sau în jos)
trebuie direcţionaţi la un specialist experimentat în domeniul
dat.
Este foarte important aceşti copii sî fie trataţi în fragedă
copilărie, deci este important să fie direcţionaţi promt.
În cazul în care tratamentul nu este efectuat la timp, cînd copilul
HIPERMETROPIA este încă mic, problema poate deveni una permanentă.
ŞI STRABISMUL
CONVERGENT
Copii au o acomodare foarte activă şi, de obicei, nu-şi i pot relaxa acomodarea, chiar
dacă încearcă. Pentru testarea copiilor dacă au hipermetropie sau nu, acomodarea
trebuie să fie complet relaxată, astfel încît o persoană instruită va folosi picături , nimite
“picături cicloplecice”. Aceste picături paralizează muşchiul ciliar pentru cîteva ore, astfel
încît copilul nu poate acomoda şi deci poate fi măsurată valoarea totală a hipermetropiei.
.
Notă: Nu toate cazurile de strabism sunt cauzate de hipermetropie necorectată, astfel,
nu în toate cazurile ochelarii sunt de folos.
MIOPIA
Cînd razele de lumină de la un obiect îndepărtat (6m sau mai mult), se concentrează
în faţa retinei unui ochi neacomodat, numim acest ochi miopic, sau spunem că
persoana are miopie. În Figura 12.8 se observă că razele de lumină paralele de la un obiect
distant ajung la ochi şi se concentreză într-un focar punctiform înainte de a ajunge pe retină.
Razele de lumină sunt divergente atunci cînd ajung la nivelul retinei. Acest lucru însemnă
că v persoanei la distanţă este neclară.
Unaccommodated
crystalline lens
Punct focal
în faţa retinei
Figura 12.8: Punct focal intr-un ochi myopic relaxat-în faţa retinei
Miopia poate fi cauzată de:
CAUZELE • un ochi care este mai mare (lung) decît media (numita şi miopia axială)
MIOPIEI
• O cornee şi/sau cristalin care are o curbură prea mare şi, prin urmare, prea o putere
mare (numită şi miopia refractivă).
Acomodarea nu are nici un effect asupra miopiei.O persoană hipermetroapă poate folosi
acomodarea pentru a face vederea la distanţă clară. De ce atunci acomodarea nu face
vederea de distanţă clară în cazul miopiei?
Dacă priviţi figura 12-2 şi 12-4, puteţi vedea că, atunci cînd ochiul hipermetrop
acomodează, punctual focal se apropie de cristalin. Acomodarea funcţionează doar în
această direcţie. Acum , priviţi Figura 12-9 şi 12-10. Puteţi vedea că, atunci cînd un ochi
miop necorectat acomodează cînd priveşte un obiect îndepărtat, punctul focal se
îndepărtează de retină. Neclaritatea pe retină devine şi mai rea, astfel o persoană cu
miopie nu va fi capabilă să vadă mai clar, chiar dacă acomodează.
EFECTELE
ACOMODĂRII în Raze de la un
MIOPIE obiect distant
Neclaritate pe
retină
Figura 12.9: Punctul focal într-un ochi myopic relaxat se află în faţa retinei
MIOPIA (cont.)
Mai multe
neclarităţi
Raze de lumină de
pe retină
la un obiect distant
EFECTELE
ACOMODĂRII ÎN
MIOPIE (cont.)
Ochi miop
acomodat Punct focal şi mai
îndepărtat de
retina
Figura 12.10: Punctul focal într-un ochi miop acomodat este şi mai departe de retină
Miopia este adesea numită shortsightedness deoarece o persoană mioapă are o vedere
de aproape mai bună comparativ cu cea la distanţă, indifferent de vîrstă.
Persoanele cu miopie (sau mioape) de obicei acuză vedere la distanţă neclară, sau că nu
SIMPTOMELE
cunosc o persoană care este la depărtare. Ele pot menţiona că văd mai bine atunci cînd
MIOPIEI
aproape închid ochii. (mijesc ochii)
NECORECTATE
Oamenii miopi pot , de asemenea, observa cp vederea lor este mai slabă pe timp de
noapte sau la lumina slabă.
Figura 12.11: Cum o persoană cu miopie slabă, moderată sau înaltă va vedea
MIOPIA (cont.)
Lentilele sferice concave (sau minus) corecteză miopia. Următoarele trei figure, vă vor
explica cum lentilele sferice minus corectează miopia.
Focalizare
clară în faţa
retinei
Raze de la un Imagine
obiect distant neclară pe
retină
Cristalin
neacomodat 10.00 D ochi miop
Raze
divergente de la
un obict plasat Imagine claă
la 10 cm pe retină
CORECŢIA
MIOPIEI
Cristalin
neacomodat
10.00 D
Ochi miop
Figura 12.13: Acelaşi ochi, ca şi în figura de mai sus, dar priveşte un obiect
plasat la 10 cm. Acum focarul este pe retină, iar imaginea este clară. Acest ochi
va vedea obiectele clar la o distanşă de 10cm sau mai puţin.
Raze
paralele de
la un obiect
distant
-10.00 D
MIOPIA (cont.)
Vederea fără corecţie (liberă) a unui miop tînăr sănătos va fi deo claritate perfectă
atunci cînd un obiect este la o anumită distanţă şi în mod evident atunci cînd acest
obiect este mai aproape. Dar vederea lui va fi neclară la orice distanţă mai
îndepărtată.
Tabelul de mai jos poate fi folosit pentru a estima (presupune) puterea lentilei de care
ar avea nevoie o persoană pentru a vedea la distanţă.
Tabel 12-1: Distanţa de la care un ochi miop poate vedea clar, ne ajută să estimăm puterea
lentilei necesare.
Can see clearly Approximate power of lens
at this distance needed to see clearly at 6 m
2m -0.50 D
1m -1.00 D
66 cm -1.50 D
50 cm -2.00 D
40 cm -2.50 D
33 cm -3.00 D
25 cm -4.00 D
20 cm -5.00 D
ESTIMAREA 10 cm -10.00 D
PUTERII LENTILEI
NECESARE UNUI
OCHI MIOP
REŢINEŢI
Un “obiect distant” este un obiect plasat la 6m sau mai mult.
Din acest tabel puteţi estima dacă persoana poate vedea clar un obiect la:
• 1 m şi mai aproape, persoana are nevoie de –1.00 D pentru a vedea clar un
obiect distant
• 50 cm şi mai aproape, are nevie de –2.00 D pentru a vedea clar un obiect distant
• 25 cm şi mai aproape, are nevoie de –4.00 D pentru a vedea clar un obiect distant.
Veţi avea nevoie să determinaţi refracţia persoanei, pentru a cunoaşte puterea exactă a
lentilei de care aceasta are nevoie pentru a vedea clar.
Dacă nu doriţi să utilizaţi tabelul şi doriţi să estimaţi independent eroarea de
refracţie miopică, puteţi utiliza formula de mai jos:
F = 100/f
unde f = distanţa (măsurată în cm)
şi F = puterea lentilei (măsurată în D)
CALCULAREA
DISTANŢEI LA CARE Exemplu:
UN OCHI MIOP Un băiat vede în mod clar obiectele plasate la 40 cm de ochi sau mai
POATE VEDEA CLAR aproape. Ce eroare de refracţie aţi estima pentru acest băiat?
F = 100/f = 100/40 = 2.50 D
Din simptomele băiatului cunoaşteţi că este miop, deci, are nevoie de lentilă
minus pentru a corecta eroarea lui refractivă. Puterea lentilei minus necesare
pentru o vedere clară la distanţă va fi de aproximativ −2.50 D.
MIOPIA (cont.)
Globul ocular al unei persoane mioape este de obicei mai lung (şi mai mare) decît
globul ocular al unei persoane cu ochi normali. Ochii foarte miopi, cresc uneori într -atît
de mult (faţă de un ochi normal) că sclera şi retina sunt întinse.
Din aceste motive, unii ochi cu miopie mare au o scleră şi retină foarte subţire. Acest
fenomen este numit “Miopie degenerativă”. Ochii cu o miopie degenerativă au o miopie
patologică, iar vederea lor poate fi în continuare slabă, chiar dacă se folosesc ochelarii.
Lucru datorat deteriorării retinei.
În unii ochi miopi, retina este într-atît de întinsă, încît se rupe şi se detaşează de partea
posterioară a ochiului. Aceasta este numită o dezlipire a retinei care poate provoca orbire
MIOPIA
ireversibilă, dacă nu este tratată de un oftalmolog în primele 24 de ore. Simptomele
PATOLOGICĂ
dezlipirii retinei sunt luminile intermitente (cum ar fi un fulger) şi/sau pete mobile în
cîmpul vizual a persoanei .
Detaşarea retinei se poate întîmpla oricărei persoane, dar sunt de regulă mai frecvente la
miopi.
ASTIGMATISM
CE ESTE Un ochi cu astigmatism are puteri diferite în diferite meridiane ale ochiului. Acest lucru
ASTIGMATISMUL? face ca lumina care intră în ochi să se concentreze în diferite locuri, decît într-un singur
punct..
ASTIGMATISM (cont.)
Exemple:
Cea mai frecventă cauză a astigmatismului este o cornee torică. Deoarece cornea
este suprafaţa principală de refracţie a ochiului.
Punct focal al
meridianului vertical
Figura 12.16: Această cornee nu este sferică, astfel nu concentrează
lumina într-un punct, cauzînd astigmatismul. O suprafaţă ce formează
două puncte focale, ca în imaginea de mai sus, este numită o suprafaţă
torică.
ASTIGMATISM (cont.)
Deoarece cele două meridiane ale unui ochi astigmatic au puteri diferite, ochelarii
necesari pentru a corecta astigmatismul trebuie să aibă, de asemenea, puteri diferite în
meridiane diferite. Fiecare meridian poate fi corectat printr-o lentilă cilindrică. De obicei,
sunt necesare două lentile (una pentru fiecare meridian), iar aceste lentile sunt unite
împreună pentru a forma o lentilă sfero-cilindrică.
REŢINEŢI
SIMPTOMELE
ASTIGMATISMULUI Cînd oamenii acomodează ei sunt practice inconştienţi că fac
NECORECTAT acest lucru.
O persoană tînără cu astigmatism, care încearcă să facă vederea
mai clară, prin utilizarea acomodării, for face acest lucru
subconştient (fără să se gîndească la asta). Ei nu vor conştientiza ca
obosesc muşchiul ciliar prin prea multă acomodare.
ASTIGMATISM (cont.)
CUM O PERSOANĂ CU ASTIGMATISM POATE VEDEA
• Lentile cilindrice
O lentilă cilindrică are putere doar într-un singur meridian, în timp ce celălalt meridian
nu are nici o putere. Acest tip de lentilă este folosit doar pentru o persoană care are
astigmatism, fără altă eroare de refracţie (cum ar fi hipermetropia sau miopie). O lentilă
cilindrică este pusă în faţa ochilor sub un anumit unghi, astfel încît puterea lentilei (de-a
lungul meridianului de putere) se potriveşte cu meridianul astigmatismului în ochi.
• Lentile sfero-cilindrice
O lentilă sfero-cilindrică, poate fi imaginată ca o lentilă cilindrică combinată cu una
sferică. O lentilă sfero-cilindrică are puteri diferite în meridiane diferite (spre deosebire
de o lentilă sferică ce are aceeaşi putere în toate meridianele).
Unele persoane au o eroare de refracţie cu o parte sferică (cum ar fi hipermetropia
sau miopia), şi o parte astigmatică. Aceste persoane vor avea nevoie atît de o
lentilă sferică, cît şi de una cilindrică pentru a corecta eroarea de refracţie .
Din fericire, acest lucru nu înseamnă că persoana trebuie să poarte două lentile una
peste alta. O lentilă sfero-cilindrică este o lentilă care combină o lentilă sferică şi una
torică într-o singură lentilă. De obicei, suprafaţă frontală a lentilei este sferică, iar
suprafaţa posterioară este cilindrică.
ASTIGMATISM (cont.)
Meridian
vertical
CORECŢIA
ASTIGMATISMULUI
(cont.)
Meridian
orizontal
ASTIGMATISM (cont.)
• astigmatism regulat
• astigmatism neregulat
ASTIGMATISM Astigmatismul neregulat este de obicei cauzat de afectări traumatice ale corneei sau
NEREGULAT keratoconus (ceea ce înseamnă “cornee conică”).
Un ochi cu un astigmatism neregulat are meridianele principale care nu sunt
perpendiculare unul faţă de altul.
• Aceste lentile necesită o montare specializată de cineva care este intsruit în acest
domeniu..
PRESBIŢIE (PRESBIOPIA)
Spre deosebire de miopie, hipermetropie sau astigmatism care afectează doar unele persoane, presbiopia este o
eroare de refracţie care afectează toate persoanele odată cu înaintarea în vîrstă. Presbiopia este cauzată de
pierderea elasticităţii naturală a cristalinului, ceea ce face mai dificilă şi în cele din urmă imposibilă capacitatea de
acomodare. Presbiopia, de obicei, începe să se manifeste după 40-45 ani şi treptat se accentuează la aproximativ
60 ani.
Fiecare persoană este diferită (şi, de fapt, fiecare ochi care va fi examinat va fi diferit), dar sunt unele schimbări ale
erorii de refracţie care pot fi aşteptate o dată cu înaintarea în vărstă.
• Unele persoane mai în vîrstă care au hipermetropie, devin mai puţin hipermetropi în
cazul în care apare cataracta. Acest lucru se datorează faptului că o progresare a
cataractei, poate creşte puterea de focalizare a cristalinului. Acest fenomen este
numit uneori “a doua vedere ”.
Din păcate, această îmbunătăţire a vederii este doar temporară- odată ce creşte
cataracta, vederea scade. Odată cu apariţia cataractei, persoana va avea nevoie de o
intervenţie chirurgicală pentru a vedea din nou bine .
• Miopia, de obicei, apare în primii ani ai adolescenţei(13-16 ani) şi creşte treptat, pînă
cînd persoana are 25-30 ani. De obicei, miopia nu creşte mai mult de -3.00 şi -4.00 D,
dar, ocazional, miopia va continua să crească pînă la -10.00 sau -15.00 D sau mai mult.
• Unele persoane în vîrstă devin miopi atunci cînd se deyvoltă cataracta (în cazul în care
cristalinul devine opac), iar odată ce cataracta se înrăutăţeşte- creşte şi miopia. Acest
MIOPIA ŞI lucru se datorează faptului că o progresare a cataractei poate creşte puterea de focalizare
ÎMBĂTRÎNIREA a cristalinului. Această schimbare este uneori o “schimbare miopică”
În acest caz, corectarea miopiei va îmbunătăţi , de la început, vederea la distanţă, dar dacă
cataracta se înrăutăţeşte atunci vederea persoanei va deveni mai slabă chiar şi cu cea mai
bună corecţie. În acest caz persoana va avea nevoie de o intervenţie chirurgicală pentru a
vedea mai bine.
• Miopia are o legătură ereditară puternică. Un copil are o mai mare probabilitate sa
aibă miopie, atunci cînd unul din părinţi, fratele sau sora are miopie.
HIPERMETROPIA
Definiţia hipermetropiei
• Într-un ochi hipermetrop neacomodat, lumina de la un obiect îndepărtat se concentrează în spatele retinei.
Cauzele hipermetropiei
• Hipermetropie axială- ochi mai mic decît media.
• Hipermetropie refractivă- cornea şi/sau cristalinul este prea plat (curbat insuficient) şi, prin urmare, puterea de
refracţie este prea mică.
Hipermetropia şi acomodarea
• În cazul în care un hipermetrop acomodează suficient, acesta poate compensa hipermetropia şi vedea clar.
Simptomele hipermetropiei
• Simptomele hipermetropiei variază în funcţie de :
- cît de multă acomodare poate fi utilizată( vîrsta persoanei); şi
- valoarea erorii de refracţie hipermetropice a persoanei.
• Simptomele pot include:
- vedere neclară (vederea de aproape mai slabă ca cea la distanţă )
- cefalee
- astenopie (oboseala ochilor, ochi inflamaţi)
- concentrare slabă
- evitarea muncii apropiate(cum ar fi cititul, cusutul).
• Hipermetropie slabă
- poate acomoda sufficient pentru a vedea bine atît la distanţă cît şi în apropiere.
- poate avea simptome de astenopie.
• Hipermetropie moderată
- Vedere la distanţă clară şi înceţoşată în apropiere .
Îmbătrînirea şi hipermetropia
• Simptomele hipermetropiei se agravează odată cu înaintarea în vîrstă.
Corectarea hipermetropiei
• Poate fi corectată cu ajutorul lentilelor sferice plus (convexe).
• În funcţie de vîrstă şi valoarea hipermetropiei, unii hipermetropi nu trebuie să poarte ochelari, sau ar putea
avea nevoie de ochelari doar pentru vederea de aproape, sau de o corecţie parţială.
Complicaţile hipermetropiei
• Hipermetropia înaltă poate provoca un strabism convergent (deviaţia în interior al ochilor).
• Un copil cu strabism convergent trebuie să fie întotdeauna supravegheat .
MIOPIA
Definiţia miopiei
• În Miopie lumina de la un obiect îndepărtat se concenrează în faţa retinei.
Cauzele miopiei
• Miopie axială- ochiul este mai mare decît media.
• Miopia refractivă- cornea şi/sau cristalinul este prea curbate (abrupt) şi, prin urmare au o putere prea mare.
Acomodarea şi miopia
• Acomodarea nu îmbunătaţeşte vederea unui miop.
Simptomele miopiei
• O persoană mioapă are vederea la distanţă neclară.
• O persoană cu o miopie înaltă ar pute avea şi vederea de aproape neclară (dar vederea la distanţă va fi
întotdeauna mai rea ca cea de aproape)
• Miopii deseori observă că vederea este mai slabă pe timp de noapte sau la lumina slabă .
Corecţia miopiei
• Miopia se corectează cu ajutorul lentilelor sferice minus (concave).
Complicaţiile miopiei
• Miopia patologică: persoanele cu miopie forte ar putea avea o scleră subţire şi modificări la nivelul retinei.
Vederea poate fi slabă, chiar dacă miopia este corectată cu ochelari.
• Dezlipirea retinei: dacă o persoană vă spune că vede lumini intermitente (fosfene) sau au observat
brusc miodezopsii (pete mobile); este o urgenţă oculară
ASTIGMATISM
Definitţi astigmatismului
• Un ochi cu astigmatism are puteri diferite în meridiane diferite ale ochiului. Din această cauză lumina care intră
în ochi este focusată ( concentrate) în diferite locuri şi nu doar într-un punct.
• Astigmatismul poate apărea de la sine, sau se poate asocial cu alte erori de refracţie.
Cauzele astigmatismului
• Un ochi astigmatic nu are aceeaşi curbură în toate meridianele.
• Este util să vă imaginaţi suprafaţa corneei unui ochi astigmatic modelat ca un ou sau o minge de rugby
(această formă poartă denumire de suprafaţă torică)- necătînd la acesta, dacă privim ochiul unui astigmat
acesta va părea normal şi rotund.
• Există două meridiane într-un ochi astigmatic, ele fiind perpendiculare una pe celălată (la 90°).
Acomodarea şi astigmatismul
• În cazul în care valoarea (gradul) astigmatismului este mai mică, iar persoana este tînără, ochiul va acomoda
în încercarea de vedea clar. Acest lucru poate provoca astenopie sau cefalee.
Simptomele astigmatismului
• Vederea la distanţă şi în apropiere poate fi neclară.
• Vederea poate fi clară, dar persoana poate avea astenopie sau dureri de cap- în special tinerii cu o valoare mică
de astigmatism.
Astigmatism neregulat
• Sunt două tipuri de astigmatism:
− astigmatism regulat
− astigmatism neregulat.
• De obicei, atunci cînd ne referim la “astigmatism” ne referim la “astigmatismul regulat”.
• Astigmatismul neregulat este foarte rar şi de obicei este cauzat de :
− traumatisme ale corneii, sau
− keratoconus.
• Principalele meridiane ale unui ochi astigmatic neregulat nu sunt perpendiculare .
− Acest lucru înseamnă că astigmatismul neregulat nu poate fi complet corectat cu lentile astigmatice.
• Uneori lentilele de contact dure (lentil cu Gaz Rigid Permeabil sau GRP) pot fi folisite pentru a corecta
astigmatismul neregulat.
PRESBIOPIA (PRESBIŢIE)
Definitia presbiopiei
• Afecteză toate persoanele odată cu înaintarea în vîrstă.
• Cauzată de întărirea naturală a cristalinului, care face mai dificilă acomodarea ochiului.
• Mai multe detalii cu privire la presbiopie vor urma în unitate mai tîrziu.
TESTAŢI-VĂ
7. Dacă o persoană vă spune că poate vedea nimai obiectele care sunt la o distanţă de 50 cm de ochi,
cum credeţi care este valoarea miopiei care o are persoana?
8. Ce trebuie să faceţi dacă o persoană vă spune că vede lumini interminente sau observă brusc pete
plutitoare în faţa ochilor?
NOTE