Testele Biostatica romana

1)Intrebarea nr. 1: CM Ce presupune aspectul practic al statisticii?

a) [x] culegerea informaţiilor despre fenomene;

b) [x] înregistrarea fenomenelor şi informaţiilor;
c) [x] prelucrarea informaţiilor;
d) [x] analiza informaţiilor;
e) [ ] modificarea informaţiilor.

2)Intrebarea nr. 2: CM Totalitatea statistică poate fi:

a) [x] totală;

b) [x] parţială;

c) [x] statică;

d) [x] dinamică;

e) [ ] diversificată.

3)Intrebarea nr. 3: CM Unităţile de observaţie statistică reprezintă:

a) [x] elemente primare ale totalităţii statistice care posedă caractere de evidenţă;

b) [ ] elemente generale din care constă totalitatea studiată;

c) [ ] un număr de elemente ce determină un complex de caractere supuse înregistrării;

d) [ ] un număr de elemente ce determină scopul studiului;

e) [x] o mulţime numărabilă de elemente ce compun o colectivitate statistică;

4)Intrebarea nr. 4: CM Caracteristicile de bază ale totalităţii selective sunt:

a) [ ] tipicitatea;

b) [ ] omogenitatea;

c) [x] reprezentativitatea;

d) [ ] distribuţia simetrică a caracterului;

e) [x] disponibilitatea de caracteristici esenţiale, similar celor din cea integrală.

5)Intrebarea nr. 5: CM Totalitatea statistică este:

a) [ ] o grupă mică de elemente relativ omogene a unui caracter luate împreună în
limite cunoscute de spaţiu şi timp;

o grupă de unităţii de observaţie neomogene luate împreună în limite cunoscute

b) [ ]
de spaţiu, timp şi volum;

o grupă de unităţii de observaţie neomogene luate împreună în limite cunoscute

c) [ ]
de spaţiu şi volum;
 o grupa mare de elemente relativ omogene, luate împreună în limite cunoscute
d) [x]
de spaţiu şi timp, care posedă caractere de asemănare şi de diferenţă;

e) [x]o totalitate a manifestărilor (elementelor) de aceeaşi natură şi esenţă calitativă

ale unui fenomen individualizat în limite cunoscute de spaţiu în timp.

6)Intrebarea nr. 6: CS Totalitatea statistică este formată din:

a) [ ] valori statistice;

b) [x] unităţi de observaţie;

c) [ ] indici statistici;

d) [ ] date statistice

e) [ ] toate sus numite.

7)Intrebarea nr. 7: CM Ce sunt fenomenele în masă?

a) [ ] fenomenele care se produc într-un număr mare de cazuri, prezentând anumite neregularităţi;
b) [x] fenomenele care se produc într-un număr mare de cazuri, prezentând anumite regularităţi;
c) [ ] fenomenele care se produc într-un număr mediu de cazuri prezentând anumite regularităţi;
d) [x] prezintă proprietatea de a fi variabile ca formă de manifestare individuală în timp, în spaţiu şi sub
raport organizatoric;
e) [ ] prezintă proprietatea de a fi variabile ca formă de manifestare individuală în timp şi spaţiu.

8)Intrebarea nr. 8: CM Caracteristicile de grup ale totalităţii statistice sunt:

a) [x] distribuţia caracterului;

b) [x] nivelul mediu al caracterului;

c) [x] variabilitatea caracterului;

d) [ ] nominativitatea;

e) [ ] numericitatea.

9)Intrebarea nr. 9: CM Caracteristicile statistice în funcţie de modul de exprimare pot fi:

a) [x] cantitative; b) [ ] rezultative;

c) [ ] factoriale d) [x] calitative; e) [ ] primare.

10)Intrebarea nr. 10: CM Unităţile de observaţie în funcţie de modul de exprimare pot fi:
a) [x] cantitative; b) [x] nominative; c) [x] calitative;

d) [x] numerice; e) [ ] derivate.

11)Intrebarea nr. 11: CM Unităţile de observaţie în funcţie de numărul variantelor / valorilor de
răspuns pot fi:
a) [x] alternative; b) [x] nealternative; c) [x] binare; d) [x] dihotomice; e) [ ] primare.

12)Intrebarea nr. 12: CM Unităţile de observaţie în funcţie de natura variaţiei caracteristicilor

cantitative pot fi:
a) [x] continue; b) [x] discrete; c) [x] discontinue; d) [ ] numerice; e) [ ] derivate.

13)Intrebarea nr. 13: CM Unităţile de observaţie în funcţie de conţinutul caracterului pot fi:

a) [x] de timp; b) [x] de spaţiu; c) [ ] alternative; d) [x] atributive; e) [ ] derivate.

14)Intrebarea nr. 14: CM Unităţile de observaţie în funcţie de modul de obţinere şi caracterizare a

fenomenului pot fi:
a) [x] primare; b) [ ] nominative; c) [ ] alternative; d) [ ] numerice; e) [x] derivate.

15)Intrebarea nr. 15:

CM Unităţile de observaţie în funcţie de modul de influenţă asupra fenomenului pot fi:

a) [x] rezultative; b) [x] factoriale; c) [ ] calitative; d) [ ] numerice; e) [ ] derivate.

16)Intrebarea nr. 16:

CM Din caracterele de evidenţă cantitative face parte:

a) [x] salariu; b) [x] înălţimea; c) [ ] consecinţele tratamentului;

d) [ ] culoarea tegumentelor; e) [x] temperatura.

17)Intrebarea nr. 17:

CM Selectaţi caracterele atributive:

a) [ ] înălţimea; b) [ ] numărul zilelor de tratament; c) [x] forma nozologică;

d) [x] culoarea tegumentelor; e) [x] profesia.

18)Intrebarea nr. 18:

CM La caracterele nominative de evidenţă rezultativă pot fi atribuite:

a) [ ] vârsta; b) [ ] nivelul de studii; c) [ ] profesia;

d) [x] diagnosticul; e) [x] starea sănătăţii la externare.

19)Intrebarea nr. 19:

CM La caracterele numerice de evidenţă factorială pot fi atribuite:

a) [ ] consecinţele tratamentului; b) [x] vârsta; c) [ ] diagnosticul;

d) [ ] nivelul tensiunii arteriale; e) [x] salariu;

20)Intrebarea nr. 20:

CM Metode de selectarea a totalităţii selective sunt:

a) [x] cercetarea prin sondaj;

b) [x] cercetarea monografică;

c) [x] cercetarea aleatorie selectivă;

d) [x] cercetarea mecanică selectivă;

e) [ ] cercetarea practică.

21)Intrebarea nr. 21:

CS Unităţile de observaţie în funcţie de modul de exprimare pot fi:

a) [ ] de timp; b) [ ] factoriale; c) [x] cantitative;

d) [ ] rezultative; e) [ ] nici un răspuns corect.

22)Intrebarea nr. 22:

CS În cazul distribuţiei simetrice, numărul maximal de cazuri de observaţie se situează:

a) [ ] omogen;

b) [x] la centrul seriei;

c) [ ] la extremitatea dreaptă a seriei;

d) [ ] la extremităţile seriei;

e) [ ] nici un răspuns corect.

23)Intrebarea nr. 23:

CS Distribuţia asimetrică pe dreapta este în cazul când numărul maximal de cazuri de
observaţie se deplasează spre:

a) [ ] valoarea medie a caracterului;

b) [ ] valoarea maximală a caracterului;

c) [x] valoarea minimală a caracterului;

d) [ ] nici un răspuns corect;

e) [ ] a), b), c).

24)Intrebarea nr. 24:
CS Distribuţia asimetrică pe stângă este în cazul când numărul maximal de cazuri de
observaţie se deplasează spre:

a) [x] valoarea maximală a caracterului;

b) [ ] valoarea minimală a caracterului;

c) [ ] valoarea medie a caracterului;

d) [ ] nici un răspuns corect;

e) [ ] a), b), c).

25)Intrebarea nr. 25:

CS Când numărul maximal de cazuri de observaţie se deplasează spre valoarea maximală a
caracterului distribuţia acestuia este:

a) [ ] asimetrică de dreapta; b) [x] asimetrică de stânga;

c) [ ] simetrică; d) [ ] bimodală; e) [ ] nici un răspuns corect.

26)Intrebarea nr. 26:

CS Când numărul maximal de cazuri de observaţie se deplasează spre valoarea minimală a
caracterului distribuţia acestuia este:

a) [ ] bimodală; b) [ ] asimetrică de stânga; c) [ ] simetrică;

d) [x] asimetrică de dreapta; e) [ ] nici un răspuns corect.

27)Intrebarea nr. 27:

CS Distribuţia bimodală a caracterului ne vorbeşte despre:

a) [ ] omogenitatea relativă a totalităţii studiate;

b) [x] neomogenitatea totalităţii studiate;

c) [ ] omogenitatea parţială a totalităţii;

d) [ ] neomogenitatea relativă a totalităţii;

e) [ ] nici un răspuns corect.

28)Intrebarea nr. 28:

CS Pentru n > 30 şi p= 95,5%, diferenţa dintre rezultatele obţinute în totalitatea selectivă şi

cea generală va fi egală cu:

a) [x] 2 m; b) [ ] 1 m; c) [ ] 3 m;

d) [ ] 5 m; e) [ ] nici un răspuns corect.

29)Intrebarea nr. 29:
CS Pentru n > 30 şi p= 99,7% diferenţa dintre rezultatele obţinute în totalitatea selectivă şi cea
generală va fi egală cu:

a) [ ] 1 m; b) [x] 3 m; c) [ ] 2 m;

d) [ ] 4 m; e) [ ] nici un răspuns corect.

30)Intrebarea nr. 30:

CM Raportul:

a) [ ] arată cât de repede evenimentul apare în populaţie;

b) [x] permite compararea unei populaţii cu alta;

c) [ ] arată ce fracţiune a populaţiei este afectată;

d) [x] este un număr împărţit la altul;

e) [ ] se poate calcula în procente.

31)Intrebarea nr. 31:

CM Proporţia:

a) [ ] arată cât de repede evenimentul apare în populaţie;

b) [ ] permite compararea unei populaţii cu alta;

c) [x] arată ce fracţiune a populaţiei este afectată;

d) [x] sinonime sunt cota, ponderea;

e) [x] numărătorul este inclus în numitor.

32)Intrebarea nr. 32:

CM Analiza datelor statistice se face în funcţie de:

a) [x] de timp; b) [x] de loc; c) [x] de persoană;

d) [ ] de raport; e) [ ] de proporţie.

33)Intrebarea nr. 33: CS Prima etapă a studiului statistic este:

a) [ ] determinarea programului de analiză şi a planului;

b) [x] determinarea programului, planului şi tipului de studiu;

c) [ ] determinarea programului de colectare a materialului şi a planului;

d) [ ] colectarea materialului;

e) [ ] determinarea scopului studiului.

34)Intrebarea nr. 34:
CM Programul studiului statistic include:

a) [ ] determinarea obiectului de studiu;

b) [ ] determinarea modului de formare a obiectului de studiu;

c) [ ] stabilirea termenilor de efectuare a studiului;

d) [x] determinarea scopului studiului;

e) [x] determinarea obiectivelor studiului.

35)Intrebarea nr. 35:

CS Planul studiului statistic include:

a) [ ] determinarea scopului studiului;

b) [ ] determinarea obiectivelor de studiu;

c) [x] determinarea obiectului studiului;

d) [ ] determinarea unităţii de observaţie;

e) [ ] nici un răspuns corect.

36)Intrebarea nr. 36:

CS Codarea materialului statistic se efectuează în:

a) [x] a treia etapă a studiului statistic;

b) [ ] etapa a doua;

c) [ ] prima etapă;

d) [ ] etapa a patra;

e) [ ] nici un răspuns corect.

37)Intrebarea nr. 37:

CS Completarea tabelelor analitice se face în:

a) [ ] prima etapă a studiului statistic;

b) [ ] etapa a doua a studiului statistic;

c) [x] etapa a treia a studiului statistic

d) [ ] etapa a cincea a studiului statistic;

e) [ ] etapa a patra studiului statistic.

38)Intrebarea nr. 38:
CM Din programul studiului statistic face parte:

a) [ ] stabilirea termenilor de efectuare a studiului;

b) [x] determinarea obiectivelor studiului;

c) [ ] determinarea bugetului studiului;

d) [x] stabilirea metodelor ce vor fi utilizate în scopul culegerii şi /sau analizei datelor;

e) [x] formularea ipotezei cercetării.

39)Intrebarea nr. 39:

CM În planul studiului statistic se include:

a) [x] determinare tipul studiului;

b) [ ] completarea tabelelor analitice;

c) [ ] determinarea obiectivelor cercetării;

d) [x] determinarea modului de formare a obiectului studiului;

e) [ ] determinarea scopului cercetării.

40)Intrebarea nr : CM Programul de colectare a materialului include:

a) [ ] elaborarea machetelor tabelelor analitice;

b) [x] definirea tipului de culegere a datelor;

c) [x] elaborarea chestionarului;

d) [ ] controlul materialului primar;

e) [x] stabilirea populaţiei ţintă a studiului, reprezentînd populaţia la care se aplică.

41)Intrebarea nr. 41:

CM Programul de prelucrare a materialului include:

a) [ ] completarea tabelelor analitice;

b) [x] gruparea caracterelor de evidenţă;

c) [x] calcularea indicatorilor;

d) [ ] codarea materialului primar;

e) [x] analiza primelor rezultate.

42)Intrebarea nr. 42:
CS Gruparea tipologică în cadrul studiului statistic se efectuează conform caracterelor de evidenţă:

a) [ ] factoriale;
b) [ ] cantitative;
c) [x] atributive;
d) [ ] rezultative;
e) [ ] nici un răspuns corect.
43)Intrebarea nr. 43:
CS Gruparea variaţională în cadrul studiului statistic se efectuează conform caracterelor de
evidenţă:

a) [ ] atributive;
b) [ ] rezultative;
c) [ ] factoriale;
d) [x] cantitative;
e) [ ] nici un răspuns corect.
44)Intrebarea nr. 44:
CM După plenitudinea cercetării, studiul statistic poate fi:

a) [ ] curent;
b) [x] general;
c) [ ] tipologic;
d) [ ] anamnestic;
e) [x] selectiv.
45)Intrebarea nr. 45:
CM După timpul efectuării, studiul statistic poate fi:

a) [x] retrospectiv;
b) [ ] aleator;
c) [x] curent;
d) [ ] selectiv;
e) [x] prospectiv.
46)Intrebarea nr. 46:
CS După tipul materialului colectat, studiul statistic poate fi:

a) [ ] cu scop determinat;
b) [ ] selectiv;
c) [ ] unimomentan;
d) [x] anamnestic;
e) [ ] aleator.
47)Intrebarea nr. 47:
CM Din metodele de selectare a materialului în cadrul studiului statistic fac parte:

a) [ ] selecţia variaţională;
b) [ ] selecţia atributivă;
c) [x] selecţia tipologică;
d) [ ] selecţia cantitativă;
e) [x] selectarea mecanică.
48)Intrebarea nr. 48:
CM Metodele de selectare a materialului în cadrul studiului statistic sunt:

a) [x] selectarea mecanică;

b) [ ] selectarea corelaţională;
c) [x] selectarea aleatorie;
d) [ ] toate răspunsurile sunt corecte;
e) [x] selecţia tipologică.
49)Intrebarea nr. 49:
CM Etapa a treia a studiului statistic include:

a) [ ] colectarea materialului;
b) [x] codificarea;
c) [x] controlul materialului;
d) [ ] determinarea volumului totalităţii selective;
e) [x] gruparea.
50)Intrebarea nr. 50:
CM Eroare de tip metodic în cadrul analizei statistice reprezintă:

a) [ ] analiza calitativă incorectă;

b) [ ] matematizarea excesivă a studiului;
c) [ ] determinarea incorectă a unităţii de observaţie;
d) [x] determinarea incorectă a obiectului de studiu;
e) [x] selecţia incorectă.
51)Intrebarea :
CM Eroare de tip logic în cadrul analizei statistice este:

a) [ ] gruparea incorectă a caracterelor de evidenţă

b) [x] matematizarea excesivă a studiului
c) [ ] determinarea incorectă a unităţii de observaţie
d) [ ] determinarea incorectă a scopului de studiu
e) [x] determinare incorectă a clasificări
52)Intrebarea nr:

CS Valorile relative se utilizează pentru caracterizarea totalităţii statistice după caractere:

a) [ ] cantitative
b) [x] calitative
c) [ ] atributive
d) [ ] rezultative
e) [ ] anamnestice
53)Intrebarea nr:
CM Drept valoare relativă poate servi:

a) [ ] coeficientul variaţiei;
b) [ ] coeficientul de corelaţie;
c) [ ] coeficientul regresiei;
d) [x] coeficientul de raport;
e) [x] proporţia.
54)Intrebarea nr:
CS Mărimea a câte totalităţii statistice trebuie cunoscută pentru calcularea proporţiei:

a) [x] una
b) [ ] doua
c) [ ] trei
d) [ ] patru
e) [ ] cinci
55)Intrebarea nr:
CS Pentru calcularea ratei este necesar de a cunoaşte mărimea:

a) [ ] unei totalităţi
b) [ ] a trei totalităţi
c) [x] a două totalităţi
d) [ ] a patru totalităţi
e) [ ] a cinci totalităţi
56)Intrebarea nr:
CS Indici speciali şi generali pot fi:

a) [ ] proporţia
b) [x] rata
c) [ ] demonstrativi
d) [ ] ilustrativi
e) [ ] de raport
57)Intrebarea nr:
CS Structura fenomenului studiat o caracterizează indicele:

a) [ ] rata
b) [ ] de raport
c) [ ] demonstrativ
d) [x] proporţia
e) [ ] ilustrativi
58)Intrebarea nr:
CS Frecvenţa fenomenului demografic este redată de indicele:

a) [x] rată
b) [ ] proporţie
c) [ ] demonstrativ
d) [ ] de raport
e) [ ] ilustrativ
59)Intrebarea nr:
CM Rata indică:

a) [x] frecvenţa fenomenului în mediu

b) [ ] structura internă a fenomenului
c) [x] cât de repede fenomenul apare în populaţie
d) [ ] dinamica fenomenul în mediu
e) [ ] structura externă a fenomenului
60)Intrebarea nr. 60: CM Proporţia ne arată:
a) [x] ce fracţiunea populaţiei este afectată de fenomen
b) [ ] frecvenţa fenomenului în mediu
c) [x] structura internă a fenomenului
d) [ ] nivelul mediu al caracterului
e) [ ] structura externă a fenomenului

61)Intrebarea nr. 61:

CM Indicele de raport caracterizează:

a) [x] raportul a două fenomene independente

b) [x] compararea unei populaţii cu alta
c) [ ] nivelul mediu al caracterului raportat
d) [x] raportul a două totalităţi independente
e) [ ] structura externă a fenomenului

62)Intrebarea nr. 62:

CS Indicele de raport după metoda de calcul este asemănător cu indicele:

a) [x] rata
b) [ ] proporţia
c) [ ] demonstrativ
d) [ ] ilustrativ
e) [ ] nici un răspuns corect
63)Intrebarea nr. 63:
CS Pentru caracteristica dinamicii fenomenului proporţia:

a) [ ] se utilizează
b) [x] nu se utilizează
c) [ ] se utilizează în cazuri de excepţie
d) [ ] se utilizează după efectuarea standardizării
e) [ ] nici un răspuns corect

64)Intrebarea nr. 64:

CM Indicele intensiv se utilizează pentru caracteristica:

a) [x] frecvenţei fenomenului în acelaşi mediu dar în perioade de timp diferite

b) [ ] frecvenţei fenomenului în medii diferite şi în perioade diferite
c) [x] frecvenţei fenomenului în medii diferite dar în aceeaşi perioadă de timp
d) [ ] frecvenţei fenomenului în alt fenomen
e) [x] dinamicii fenomenului în acelaşi mediu dar în perioade de timp diferite

65)Intrebarea nr. 65:

CM Rate brute sunt:

a) [ ] mortalitatea pe grupe de vârsta

b) [ ] mortalitatea masculină
c) [x] morbiditatea generală
d) [x] mortalitatea generală
e) [x] nivelul natalităţii
66)Intrebarea nr. 66:
CM Rate speciale sunt:

a) [x] morbiditatea prin maladiile aparatului respirator

b) [x] mortalitatea infantilă
c) [x] mortalitatea în vârsta aptă de muncă
d) [ ] natalitatea
e) [x] mortalitatea maternă

67)Intrebarea nr. 67:

CM Următorii indicatori reprezintă proporţii:

a) [ ] nivelul natalităţii
b) [ ] dinamica mortalităţii perinatale
c) [x] ponderea traumatismului rutier
d) [ ] asigurarea populaţiei cu medici
e) [x] structura profilurilor medicale

68)Intrebarea nr. 68:

CM Indice de raport este:

a) [ ] invaliditatea
b) [x] asigurarea populaţiei cu paturi
c) [ ] dinamica morbidităţii stomatologice
d) [x] asigurarea populaţiei cu medici
e) [x] mortalitatea infantilă

69)Intrebarea nr. 69:

CM Indice demonstrativ este:

a) [x] modificările asigurării populaţiei cu medici de familie

b) [ ] structura morbidităţii infecţioase
c) [x] modificările asigurării populaţiei cu instituţii medico-sanitare publice
d) [ ] mortalitatea maternă
e) [x] modificările asigurării populaţiei cu paturi

70)Intrebarea nr. 70:

CM Seria variaţională este:

a) [ ] un şir de valori numerice relativ omogene ale unui caracter, care caracterizează nivelul acestuia
b) [ ] un şir de valori numerice ale unui caracter care nu se deosebesc după mărimea sa şi sunt
aranjate într-o ordine anumită
c) [x] un şir de valori numerice ale unui caracter care se deosebesc după mărimea sa şi sunt aranjate
într-o ordine anumită
d) [ ] un şir de valori numerice ale unui caracter care se deosebesc după mărimea sa şi sunt aranjate
într-o ordine anumită pentru aprecierea nivelului mediu al acestui caracter
e) [x] o ordonare a rezultatelor observării experimentale în raport cu o variabilă cantitativă sau
calitativă şi se obţin serii de valorii, repartiţii de frecvenţă cu diferite niveluri ale variabilei
71)Intrebarea nr. 71:

CS Seria variaţională, care include un număr de observaţii ≤ 30:

a) [ ] se grupează în mod obligator

b) [ ] se grupează la dorinţă
c) [ ] se grupează numai când frecvenţa variantelor este mai maredecât 1
d) [x] nu se supune grupării
e) [ ] nici un răspuns corect

72)Intrebarea nr. 72:

CM Tipurile seriilor cronologice sunt:

a) [x] de moment
b) [x] de interval
c) [x] simple
d) [x] compuse
e) [ ] atribuibile

73)Intrebarea nr:
CM Din etapele de grupare ale seriei variaţionale fac parte:

a) [ ] determinarea valorii medii a fiecărei grupe

b) [x] determinarea mijlocului, începutului şi sfârşitului fiecărei grupe
c) [x] ordonarea valorilor variantelor
d) [ ] determinarea amplitudinei şi limitei fiecărei grupe
e) [x] determinarea numărului de grupe şi valorii intervalului

74)Intrebarea nr:
CS Seria variaţională continuă poate fi formată din următoarele date:

a) [x] greutatea corpului

b) [ ] numărul de copii în familie
c) [ ] numărul de zile-pat
d) [ ] numărul de bolnavi în salon
e) [ ] nici un răspuns corect
75)Intrebarea nr:
CS În seria variaţională discretă pot fi incluse următoarele date:

a) [ ] greutatea corpului
b) [ ] înălţimea
c) [x] numărul de copii în familie;
d) [ ] temperatura corpului
e) [ ] nici un răspuns corect

76)Intrebarea nr. 76:

CS Dispunând de datele despre înălţimea a 30 persoane examinate putem forma o serie
variaţională:

a) [ ] pară, aranjată, grupată b) [ ] grupată, simetrică, impară

c) [ ] simplă, neîntreruptă, simetrică d) [x] simplă, aranjată, pară e) [ ] nici un răspuns corect
77)Intrebarea nr. 77:
CS Înregistrând frecvenţa pulsului la 100 pacienţi vom construi o serie variaţională:

a) [ ] grupată, impară, neîntreruptă

b) [x] întreruptă; ajustată, grupată
c) [ ] negrupată, pară,echilibrată
d) [ ] simplă, pară, simetrică
e) [ ] nici un răspuns corect

78)Intrebarea nr:
CS Valorile medii sunt utilizate pentru caracterizarea indicilor:

a) [x] cantitativi
b) [ ] calitativi
c) [ ] atributivi
d) [ ] rezultativi
e) [ ] nici un răspuns corect.
79)Intrebarea nr:
CS Care particularitate de grup a totalităţii statistice este caracterizată de valorile medii:

a) [ ] modul de distribuţie al caracterului

b) [ ] variabilitatea caracterului
c) [ ] corelaţia caracterelor
d) [x] nivelul mediu al caracterului
e) [ ] nici un răspuns corect

80)Intrebarea nr:
CM Valori medii sunt:

a) [x] M0 şi Me;
b) [x] Me şi M0;
c) [ ] lim şi M0;
d) [ ] Ma şi Am;
e) [x] Maşi M0.

81)Intrebarea nr:
CM Din valorile medii fac parte:

a) [x] Me şi Ma ; b) [ ] M0 şi Mgen; c) [x] Ma şi M0;

d) [ ] Me şi Am; e) [x] Me şi M0.

82)Intrebarea nr.
CM Modulul reprezintă:

a) [ ] varianta cu cele mai multe frecvente, care ocupă poziţia de mijloc în seria variaţională
b) [x] varianta cu cele mai multe frecvenţe
c) [ ] varianta care ocupă poziţia de mijloc în seria variaţională
d) [ ] numărul de ordine al variantei obţinut la raportarea variantei maximale la cea minimal
e) [x] mărimea medie, care corespunde celei mai frecvente valori
83)Intrebarea nr:
CM În seria variaţională strict simetrică corespunde:

a) [ ] media aritmetică şi modulul

b) [ ] media aritmetică şi mediana
c) [ ] mediana şi modulul
d) [x] mediana, modulul şi media aritmetică simplă
e) [x] mediana, modulul şi intervalul median

84)Intrebarea nr:
CM În seria variaţională strict simetrică corespunde:

a) [ ] Ma şi M0 b) [x] Ma,M0 şi Me c) [ ] Ma şi Me
d) [ ] Meşi M0 e) [x] , M0 şi Me

85)Intrebarea nr:
CS În seria variaţională impară mediana se determină în felul următor:

a) [ ] se obţine semisuma numărului de observaţii

b) [ ] diferenţa n- 1 se raportează la doi
c) [x] se raportează la doi suma n +1
d) [ ] se raportează numărul de observaţii (n) la fracţia n/2
e) [ ] nici un răspuns corect 86)Intrebarea nr:
CS Calculul mediei aritmetice în seria variaţională, unde p (f) > 1 se face conform formulei:

a) [x] M=

b) [ ] M=

c) [ ] M= A+

d) [ ] M=A +i
e) [ ] nici un răspuns corect
87)Intrebarea nr. 87:
CS În seria variaţională unde p (f) =1 media aritmetică se calculează după formula:

a) [ ] M=

b) [ ] M= A+

c) [x] M=

d) [ ] M=
e) [ ] nici un răspuns corect
88)Intrebarea nr. 88: CS Media aritmetică simplă se calculează când:
a) [ ] n> 30, p<1 b) [ ] n<30, p>1 c) [ ] n> 30, p>1 d) [x] n>30, p=1

e) [ ] nici un răspuns corect

89)Intrebarea nr:
CS Media aritmetică ponderată se calculează când:

a) [ ] 30 < n >30, f=1

b) [ ] n > 30, f=1
c) [x] 30 < n >30, f>1
d) [ ] n <30, f=1
e) [ ] nici un răspuns corect

90)Intrebarea nr. 90:

CM Media aritmetică caracterizează:

a) [ ] variabilitatea caracterului
b) [ ] distribuţia caracterului
c) [ ] reprezentativitatea
d) [x] suma variabilelor împărțită la numărul de variante
e) [x] valoare medie, care se obţine din suma valorilor individuale dintr-o colectivitate şi mărimea
acestei colectivităţi
91)Intrebarea nr. 91:
CS La criteriile variabilităţii caracterului se referă:

a) [ ] eroarea reprezentativităţii
b) [x] coeficientul variaţiei
c) [ ] coeficientul corelaţiei
d) [ ] intervalul de încredere
e) [ ] nici un răspuns corect
92)Intrebarea nr. 92:
CM Cele mai uzuale tipuri de distribuţie sunt:

a) [x] binominală
b) [x] nominală
c) [x] distribuţia „t"
2
d) [x] distribuţia Ch
e) [ ] distribuţia logaritmică
93)Intrebarea nr. 93:
CS Deviaţia medie pătratică caracterizează:

a) [ ] nivelul mediu al caracterului

b) [ ] corelaţia caracterelor
c) [x] variabilitatea caracterului
d) [ ] distribuţia caracterului
e) [ ] nici un răspuns corect

94)Intrebarea nr. 94:

CM Din criteriile variabilităţii caracterului fac parte:

a) [ ] M şi M0b) [x] Am şi Cv c) [x] di şi δ2

d) [ ] Cv şi mM e) [x] δ2şi Cv
95)Intrebarea nr. 95:
CM Amplitudinea în seria variaţională caracterizează:

a) [ ] nivelul mediu al caracterului

b) [ ] distribuţia caracterului
c) [ ] regresia caracterului
d) [x] diferenţa între valoare maximală şi minimala
e) [x] expresia procentuală a diferenţei între valoarea maximă şi minimă
96)Intrebarea nr. 96:
CM Limita este determinată de:

a) [ ] diferenţa dintre variantele maximală şi minimală

b) [x] varianta maximală şi minimală
c) [ ] raportul dintre varianta maximală şi cea minimală
d) [ ] raportul dintre varianta minimală şi cea maximală
e) [x] caracterul minimal şi maximal

97)Intrebarea nr. 97:

CM Amplitudinea în seria variaţională este determinată de:

a) [ ] suma dintre varianta maximală şi cea minimală

b) [ ] raportul dintre varianta minimală şi cea maximal
c) [x] diferenţa dintre varianta maximală şi cea minimală
d) [ ] raportul dintre varianta maximală şi cea minimal
e) [x] câmpul de variaţie / amplitudinea absolută

98)Intrebarea nr. 98:

CS Limita seriei variaţionale caracterizează:

a) [ ] distribuţia caracterului
b) [ ] reprezentativitatea
c) [ ] nivelul mediu a caracterului
d) [x] nici un răspuns corect
e) [ ] toate răspunsurile sunt corecte
99)Intrebarea nr. 99:
CM Gradul de diversitate a câtorva caractere este posibil de comparat, calculând:

a) [x] coeficientul variaţiei b) [ ] limita

c) [ ] coeficientul corelaţiei d) [ ] coeficientul
regresiei
e) [x] în % gradul de dispersie a variantelor faţă de media aritmetică
100)Intrebarea nr. 100:
CS Când coeficientul variaţiei (Cv) este egal cu 17,4%, dispersia caracterului este:

a) [ ] variaţie omogenă b) [ ] variaţie înaltă

c) [x] variaţie medie d) [ ] variaţie neomogenă e) [ ] variaţie mică
101)Intrebarea nr. 101:
CS La valoarea lui Cv=7,8% gradul de variabilitate al caracterului este:

a) [ ] mediu b) [x] mic c) [ ] neomogen d) [ ] omogen e) [ ] mare

102)Intrebarea nr. 102:

CS Dacă Cv=26,2% variabilitatea caracterului este:

a) [ ] omogenă b) [ ] neomogenă c) [ ] medie

d) [x] înaltă e) [ ] mică

103)Intrebarea nr. 103:

CM Valoarea Cv= 24,3% denotă despre:

a) [ ] omogenitatea perfectă a totalităţii studiate

b) [x] lipsa de omogenitate
c) [ ] omogenitatea relativă a totalităţii studiate
d) [ ] nici un răspuns nu este corect
e) [x] variaţie înaltă

104)Intrebarea nr:
CS În seria variaţională unde p (f) =1, deviaţia medie pătratică se calculează conform formulei:

a) [x] b) [ ]

c) [ ] d) [ ]
e) [ ] nici un răspuns nu este corect.
105)Intrebarea nr. 105:
CS În seria variabilă unde p ( f) >1, n  120 deviaţia medie pătratică se calculează după
formula:

a) [x]

b) [ ]

c) [ ]

d) [ ]
e) [ ] nici un răspuns nu este corect
 106)Intrebarea nr. 106:
CS Formula de calcul a coeficientului de variaţie este următoarea:

a) [ ]

b) [ ] =

c) [x] =

d) [ ] =
e) [ ] nici un răspuns corect
107)Intrebarea nr. 107:
CS Formula de calcul a deviaţiei medii pătratice este următoarea:

a) [ ] t=

b) [ ] t=

c) [ ] t=

d) [ ] t=
e) [x] nici un răspuns corect
108)Intrebarea nr:
CS Gradul de variabilitate a câtorva caractere poate fi comparat calculând:

a) [ ] amplituda
b) [ ] abaterea media pătratică
c) [x] coeficientul variaţiei
d) [ ] coeficientul corelaţiei
e) [ ] limita

109)Intrebarea nr:
CM Amplitudinea seriei variaţionale ne dă informaţie despre:

a) [ ] dispersia caracterului luând în consideraţie structura internă a totalităţii studiate

b) [x] dispersia caracterului fără analiza structurii interne a totalităţii studiate
c) [ ] dispersia caracterului în baza variantelor, care depăşesc media aritmetică
d) [ ] nici un răspuns nu este corect
e) [x] dispersia fenomenului fără a preciza structura internă a acestuia

110)Intrebarea nr. 110:

CM Pentru a compara gradul variabilităţii lungimii corpului nou-născuţilor băieţi şi fetiţe este
mai eficace a utiliza:

a) [ ] limita b) [ ] amplituda c) [x] deviaţia standard

d) [ ] coeficientul variaţiei e) [x] abaterea medie pătratică

 111)Intrebarea nr:
CS Pentru a compara gradul de omogenitate a masei corpului la nou-născuţi şi a lungimii
acestora trebuie de calculat:

a) [ ] amplitudinea
b) [x] coeficientul variaţiei
c) [ ] deviaţia medie pătratică
d) [ ] coeficientul corelaţiei;
e) [ ] limita.

112)Intrebarea nr. 112:

CS Câte procente de cazuri de observaţie se includ în limitele M± 1σ:

a) [x] 68,8% b) [ ] 77,7% c) [ ] 65,5%

d) [ ] 99,9% e) [ ] 95,5%

113)Intrebarea nr:
CS Câte procente de cazuri de observaţie se includ în limitele M± 2σ:

a) [ ] 68,8%
b) [ ] 99,7%
c) [ ] 93,5%
d) [x] 95,5%
e) [ ] 77,7%
114)Intrebarea nr:
CS Câte procente de cazuri de observaţie se includ în limitele M± 3σ:

a) [ ] 95,5%
b) [x] 99,7%
c) [ ] 99,9%
d) [ ] 97,9%
e) [ ] 95,7%
115)Intrebarea nr:
CS La criteriile veridicităţii se referă:

a) [ ] limita şi eroarea reprezentativităţii

b) [ ] limitele de încredere şi coeficientul variaţiei
c) [x] eroarea reprezentativităţii şi limitele de încredere
d) [ ] eroarea reprezentativităţii şi coeficientul corelaţiei
e) [ ] regresia
116)Intrebarea nr:
CS Drept criteriu de apreciere a veridicităţii rezultatelor poate servi:

a) [ ] coeficientul corelaţiei
b) [x] criteriul t - Student
c) [ ] coeficientul regresiei
d) [ ] coeficientul variaţiei
e) [ ] amplitudinea
117)Intrebarea nr:
CS Din criteriile de apreciere a veridicităţii rezultatelor face parte:

a) [x] eroarea reprezentativităţii valorii medii

b) [ ] eroarea reprezentativităţii coeficientului de variaţie
c) [ ] eroarea reprezentativităţii coeficientului de regresie
d) [ ] eroarea reprezentativităţii coeficientului corelaţiei
e) [ ] limita

118)Intrebarea nr:

CS Formula m=± este utilizată pentru calculul:

a) [ ] limitelor de încredere
b) [ ] erorii reprezentativităţii valorilor relative
c) [x] erorii reprezentativităţii valorilor medii
d) [ ] erorii reprezentativităţii coeficientului corelaţiei
e) [ ] mediei

119)Intrebarea nr:
CS Formula Mgen=Msel+tEs se foloseşte pentru determinarea:

a) [ ] valorii deviaţiei medii pătratice

b) [ ] veridicităţii diferenţei rezultatelor
c) [ ] coeficientului corelaţiei
d) [x] limitelor de încredere
e) [ ] erorii limită admisă

120)Intrebarea nr:
CS Calculul criteriului t -Student este utilizat pentru:

a) [x] aprecierea veridicităţii diferenţei dintre două valori relative

b) [ ] determinarea corelaţiei dintre două caractere care se schimbă
c) [ ] compararea a două şi mai multe valori relative, obţinute în totalităţi neomogene
d) [ ] aprecierea veridicităţii diferenţei între trei şi mai multe valori relative
e) [ ] aprecierea variabilităţii

121)Intrebarea nr:
CS Formula pentru calculul veridicităţii diferenţei valorilor medii după criteriul t -Student:

a) [ ]

b) [x]

c) [ ]

d) [ ]
e) [ ] Diferenta dintre valorile medii se raporteaza la radical din produsul erorilor valorilor mediii
122)Intrebarea nr. 122:
CS Eroarea reprezentativităţii valorilor relative se determină conform formulei :

a) [x] m=

b) [ ] m=

c) [ ] m=

d) [ ] m=
e) [ ] radical din P înmultit cu q raportat la n+1
123)Intrebarea nr. 123:
CS Formula de calcul a erorii reprezentativităţii valorilor medii este următoarea:

a) [ ] m =

b) [ ] m =

c) [x] m =

d) [ ] m =

e) [ ] m = -1
124)Intrebarea nr. 124:
CS Limitele de încredere pentru valorile medii se determină în felul următor:
a) [ ] Mgen = Mgel ± tp
b) [ ] Mgen = Mgel ± tmp
c) [ ] Mgen = Mgel ± tqM
d) [x] Mgen = Msel ± tmM
e) [ ] Mgen = Mgel ± t+p

125)Intrebarea nr. 125:

CS Pentru a mări exactitatea rezultatelor cercetării trebuie de majorat:

a) [x] limitele de încredere

b) [ ] omogenitatea caracterului
c) [ ] eroarea reprezentativităţii
d) [ ] variabilitatea caracterului
e) [ ] reprezentativitatea caracterului
126)Intrebarea nr. 126:
CS Pentru a mări exactitatea rezultatelor cercetării trebuie de micşorat :
a) [x] eroarea reprezentativităţii
b) [ ] numărul de observaţii
c) [ ] omogenitatea caracterului
d) [ ] toate răspunsurile sunt corecte
e) [ ] limitele de încredere
127)Intrebarea nr. 127:
CM Evoluţia fenomenului în timp poate fi reprezentată grafic prin diagrama:
a) [x] colonară
b) [x] liniară
c) [ ] sectorială
d) [ ] intracolonară
e) [ ] toate răspunsurile sunt corecte

128)Intrebarea nr. 128:

CM Pentru ilustrarea structurii fenomenului studiat se utilizează diagrama:
a) [ ] liniară
b) [ ] radială
c) [x] sectorală
d) [ ] cartograma
e) [x] colonară

129)Intrebarea nr:
CM Pentru reprezentarea grafică a modificărilor sezoniere ale fenomenului se foloseşte
diagrama:

a) [x] radială
b) [ ] sectorială
c) [x] polară
d) [ ] colonară
e) [ ] pictograma
130)Intrebarea nr:
CS Pentru ilustrarea grafică a structurii pe vârstă şi sex a populaţiei poate fi utilizată diagrama:
a) [ ] radială
b) [ ] liniară
c) [ ] intracolonară
d) [x] piramidală
e) [ ] pictograma

131)Intrebarea nr:
CS La diagramele liniare se referă diagrama:
a) [ ] colonară
b) [x] radială
c) [ ] sectorală
d) [ ] intracolonară
e) [ ] toate răspunsurile sunt corecte
132)Intrebarea nr:

CM Distribuţia fenomenului în spaţiu este redată de diagrama:

a) [ ] radială
b) [ ] liniară
c) [ ] sectorală
d) [x] cartograma
e) [x] cartodiagrama
133)Intrebarea nr:
CM Din diagramele de comparaţie face parte diagrama:
a) [ ] piramidală
b) [ ] intracolonară
c) [x] colonară
d) [ ] sectorală
e) [x] prin bare

134)Intrebarea nr:
CM Statica fenomenului este redată de diagrama:
a) [ ] liniară
b) [x] colonară
c) [ ] radială
d) [ ] nici un răspuns corect
e) [x] prin bare

135)Intrebarea nr:
CS Din diagramele de plan face parte diagrama :
a) [x] sectorală
b) [ ] piramidală
c) [ ] polară
d) [ ] nici un răspuns corect
e) [ ] toate răspunsurile sunt corecte

136)Intrebarea nr:
CM Diagrama colonara se utilizează pentru ilustrarea grafică a indicelui :
a) [ ] corelativ
b) [ ] demonstrativ
c) [ ] extensiv
d) [x] ratei
e) [x] de raport

137)Intrebarea nr:
CM Diagrama sectorială se foloseşte la reprezentarea grafică a indicelui:
a) [ ] ratei
b) [x] cotei
c) [ ] demonstrativ
d) [ ] indicator de raport
e) [x] proporţia

138)Intrebarea nr:
CS Diagrama radială se utilizează pentru aprecierea:
a) [ ] staticii fenomenului
b) [ ] distribuţiei fenomenului în spaţiu
c) [x] evoluţiei sezoniere a fenomenului
d) [ ] dinamicii fenomenului
e) [ ] toate răspunsurile sunt corecte
139)Intrebarea nr:
CM Prin cartogramă se reprezintă grafic:
a) [x] distribuţia fenomenului în spaţiu
b) [ ] evoluţia sezonieră a fenomenului
c) [ ] statica fenomenului
d) [ ] dinamica fenomenului
e) [x] răspândirea fenomenului în spaţiu

140)Intrebarea nr:
CM Prin diagrama intracolonară se reprezintă grafic indicele :
a) [ ] demonstrativ
b) [ ] rata
c) [ ] de raport
d) [x] ponderea
e) [x] proporţia

141)Intrebarea nr:
CS Rata poate fi reprezentată grafic prin diagrama:
a) [ ] intracolonară
b) [x] liniară
c) [ ] sectorală
d) [ ] nici un răspuns corect
e) [ ] toate răspunsurile sunt corecte

142)Intrebarea nr:
CM Indicele demonstrativ se reprezintă grafic prin diagrama :
a) [x] liniară b) [ ] sectorală c) [ ] intracolonară
d) [ ] toate răspunsurile sunt corecte e) [x] pictograma

143)Intrebarea nr:
CS Proporţia poate fi reprezentată grafic prin diagrama:
a) [ ] radială b) [ ] colonară c) [x] sectorală
d) [ ] cronograma e) [ ] polară
144)Intrebarea nr:
CS Legătură de corelaţie se numeşte legătura:
a) [ ] care reprezintă o caracteristică complectă a totalităţii după omogenitatea ei,
particularităţile de distribuţie a două caractere comparate ;

b) [x] unei valori numerice a variabilei independente îi corespund mai multe valori a
variabilei dependente;

c) [ ] uneivalori numerice a variabilei independente îi corespunde strict o valoare a

variabilei dependente ;

d) [ ] mai multor valori numerice a variabilei independente îi corespunde strict o

valoare a variabilei dependente
e) [ ] toate răspunsurile sunt corecte.
145)Intrebarea nr. 145:
CS Legătură funcţională este atunci cînd:
a) [ ] unei valori numerice a variabilei independente îi corespund mai multe valori a variabilei
dependente
b) [ ] mai multor valori numerice a variabilei independente îi corespunde strict o valoare a variabilei
dependente
c) [x] unei valori numerice a variabilei independente îi corespunde o valoare strictă a variabilei
dependente
d) [ ] nici un răspuns corect
e) [ ] toate răspunsurile sunt corecte
146)Intrebarea nr:
CS Analiza corelaţiei se utilizează pentru:

a) [ ] calcularea indicilor generali, care caracterizează din diferite aspecte fiecare caracter studiat
b) [ ] compararea gradului de omogenitate a totalităţilor studiate
c) [ ] determinarea limitelor oscilaţiilor posibile ale caracterului studiat
d) [x] determinarea interacţiunii factorilor, precum şi a puterii şi direcţiei de influenţă a unor factori
asupra altor factori
e) [ ] toate răspunsurile sunt corecte

147)Intrebarea nr:
CS Corelaţia se aplică în practică pentru:

a) [ ] determinarea veridicităţii diferenţei dintre două totalităţi comparate

b) [ ] determinarea mărimii schimbării valorii unui caracter la schimbarea valorii altui caracter cu o
unitate
c) [x] determinarea interacţiunii factorilor, precum şi a puterii şi direcţiei de influenţă a unor factori
asupra altor factori
d) [ ] nici un răspuns corect
e) [ ] toate răspunsurile sunt corecte

148)Intrebarea nr:
CS Analiza de corelaţie se utilizează când trebuie de determinat:

a) [ ] mărimea schimbării valorii unui caracter la schimbarea valorii altui caracter cu o unitate
b) [ ] determinarea veridicităţii diferenţei dintre două totalităţi comparate
c) [ ] determinarea limitelor oscilaţiilor posibile ale caracterului studiat
d) [x] nici un răspuns corect
e) [ ] toate răspunsurile sunt corecte

149)Intrebarea nr. 149:

CS Legătură de corelaţie după formă poate fi:
a) [ ] pozitivă b) [x] liniară c) [ ] negativă

d) [ ] alternativă e) [ ] toate răspunsurile sunt corecte

150)Intrebarea nr:
CS Legătură de corelaţie după sens poate fi:
a) [x] negativă b) [ ] curbilinie c) [ ] rectilinie

d) [ ] alternativă e) [ ] toate răspunsurile sunt corecte

151)Intrebarea nr:

CS După formă legătura de corelaţie poate fi:

a) [ ] alternativă
b) [ ] negativă
c) [ ] pozitivă
d) [x] neliniară
e) [ ] toate răspunsurile sunt corecte

152)Intrebarea nr:
CS După sens legătură de corelaţie poate fi:

a) [ ] rectilinie b) [ ] curbilinie c) [x] pozitivă

d) [ ] continuă e) [ ] toate răspunsurile sunt corecte

153)Intrebarea nr:
CS Legătură de corelaţie directă slabă este la valoarea rxy :
a) [x] 0,0 - +0,29
b) [ ] 0,0 - + 0,18
c) [ ] 0,0 - +0,12
d) [ ] 0,5 - +0,29
e) [ ] toate răspunsurile sunt corecte

154)Intrebarea nr:
CS Pentru care din valorile enumerate ale lui rxy legătură de corelaţie este directă medie:

a) [ ] +0,3 - +0,65
b) [x] +0,3 - +0,69
c) [ ] +0,3 - +0,47
d) [ ] +0,3 - +0,74
e) [ ] toate răspunsurile sunt corecte
155)Intrebarea nr:
CS Legătură de corelaţie directă puternică este la valoarea rxy :
a) [x] +0,7 - +0,99
b) [ ] +0,7 - +0,95
c) [ ] +0,7 - +0,98
d) [ ] +0,7 - +0,90
e) [ ] toate răspunsurile sunt corecte

156)Intrebarea nr:
CS Pentru rxy = +0,25 legătură de corelaţie va fi:
a) [ ] directă medie
b) [ ] inversă medie
c) [ ] directă puternică
d) [x] directă slabă
e) [ ] toate răspunsurile sunt corecte
157)Intrebarea nr:
CS La valoarea lui rxy = -0,85 legătură de corelaţie este:
a) [ ] inversă medie
b) [ ] inversă slabă
c) [x] inversă puternică
d) [ ] directă puternică
e) [ ] toate răspunsurile sunt corecte

158)Intrebarea nr:
CS Dacă rxy = +0,58 legătură de corelaţie este :
a) [ ] directă slabă
b) [x] directă medie
c) [ ] directă puternică
d) [ ] directă deplină
e) [ ] toate răspunsurile sunt corecte

159)Intrebarea nr:

CS Valoarea rxy = -0,36 indică o legătură de corelaţie:

a) [ ] inversă slabă
b) [ ] inversă puternică
c) [ ] directă medie
d) [x] inversă medie
e) [ ] toate răspunsurile sunt corecte

160)Intrebarea nr:
CS Valoarea rxy= +0,94 indică o legătură de corelaţie:

a) [x] directă puternică

b) [ ] directă medie
c) [ ] directă slabă
d) [ ] directă
e) [ ] toate răspunsurile sunt corecte
161)Intrebarea nr:
CS Pentru rxy = -0,22 legătură de corelaţie va fi :
a) [ ] inversă medie
b) [ ] directă slabă
c) [x] inversă slabă
d) [ ] inversă puternică
e) [ ] toate răspunsurile sunt corecte
162)Intrebarea nr:
CS Regresie se numeşte:

a) [ ] schimbarea argumentului în dependenţă de schimbarea a unei sau mai multe funcţii

b) [ ] schimbarea funcţiei în dependenţă de schimbarea a unui sau mai multor argumente
c) [ ] în dependenţă de schimbarea unei sau mai multe funcţii argumentul nu se schimbă
d) [x] gradul de modificare a funcţiei la schimbarea argumentului cu o anumită cantitate
e) [ ] toate răspunsurile sunt corecte
163)Intrebarea nr:

CS Dacă la sporirea oricăror valori ale argumentului sporirile funcţiei nu sunt echivalente, regresia
se numeşte:
a) [x] pozitivă
b) [ ] negativă
c) [ ] curbilinie
d) [ ] rectilinie
e) [ ] toate răspunsurile sunt corecte

164)Intrebarea nr:
CM Dacă la sporirea oricăror valori ale argumentului sporirile funcţiei sunt echivalente,
regresia se numeşte:
a) [x] lineară
b) [x] rectilinie
c) [ ] inversă
d) [ ] curbilinie
e) [ ] toate răspunsurile sunt corecte

165)Intrebarea nr:
CS În dependenţă de formă, legătura de corelaţie poate fi:
a) [x] curbilinie
b) [ ] simplă
c) [ ] compusă
d) [ ] alternativă
e) [ ] toate răspunsurile sunt corecte

166)Intrebarea nr:
CM Coeficientul de regresie se utilizează pentru:
a) [ ] calcularea datelor orientative despre nivelul puterii de legătură
b) [x] calcularea legăturii de dependenţă sub aspect cantitativ
c) [ ] calcularea nivelului puterii de legătură dintre caractere cantitative
d) [x] calcularea mărimii schimbării valorii unui caracter la schimbarea valorii altui caracter cu o
unitate de măsură
e) [ ] toate răspunsurile sunt corecte

167)Intrebarea nr:
CS Mărimea schimbării valorii unui caracter la schimbarea valorii altui caracter cu o unitate este
determinată prin calcularea:

a) [ ] coeficientului de corelaţie
b) [x] coeficientului de regresie
c) [ ] coeficientului de variaţie
d) [ ] nici un răspuns corect
e) [ ] toate răspunsurile sunt corecte
168)Intrebarea nr:
CS Indicii standardizați se utilizează:

a) [ ] pentru caracteristica materialului primar

b) [ ] pentru determinarea exactităţii rezultatelor studiului
c) [ ] pentru compararea reciprocă a indicilor standardizați
d) [x] pentru compararea indicatorilor intensivi
e) [ ] toate răspunsurile sunt corecte

169)Intrebarea nr:
CS Indicii standardizați, nivelului veridic al fenomenului:

a) [ ] corespund
b) [ ] corespund parţial
c) [x] nu corespund
d) [ ] nici un răspuns corect
e) [ ] toate răspunsurile sunt corecte
170)Intrebarea nr:
CS Indicii standardizați:
a) [ ] indică nivelul veridic al fenomenului studiat
b) [x] sunt convenţionali
c) [ ] sunt criterii de veridicitate a rezultatelor obţinute
d) [ ] sunt criterii de variabilitate a caracterului
e) [ ] toate răspunsurile sunt corecte

171)Intrebarea nr:
CS Mărimea indicilor standardizați în dependenţă de standardul folosit:
a) [x] se modifică
b) [ ] nu se modifică
c) [ ] se modifică la un număr mic de observaţii
d) [ ] se modifică la un număr mare de observaţii
e) [ ] toate răspunsurile sunt corecte
172)Intrebarea nr:
CS De comparat indicii intensivi standardizați, calculaţi după standarde diferite:
a) [ ] este posibil
b) [x] nu este posibil
c) [ ] este posibil la un număr mic de observaţii
d) [ ] este posibil la un număr mare de observaţii
e) [ ] toate răspunsurile sunt corecte

173)Intrebarea nr:
CS Metoda directă de standardizare pentru compararea indicilor intensivi obţinuţi în totalităţi
neomogene după structură:

a) [x] se utilizează
b) [ ] nu se utilizează
c) [ ] se utilizează la un număr mic de observaţii
d) [ ] se utilizează la un număr mare de observaţii
e) [ ] toate răspunsurile sunt corecte
174)Intrebarea nr:
CS Metoda directă de standardizare pentru compararea indicilor intensivi obţinuţi în totalităţi
omogene după structură:
a) [ ] se utilizează
b) [ ] se utilizează la un număr mic de observaţii
c) [x] nu se utilizează
d) [ ] se utilizează la un număr mare de observaţii
e) [ ] toate răspunsurile sunt corecte

175)Intrebarea nr:
CS Pentru compararea indicilor intensivi obţinuţi în totalităţi omogene după structură se
utilizează:
a) [ ] evaluarea indicilor de raport
b) [ ] determinarea valorilor relative
c) [ ] standardizarea
d) [x] determinarea veridicităţii rezultatelor studiului
e) [ ] toate răspunsurile sunt corecte

176)Intrebarea nr:
CS Pentru compararea indicilor intensivi obţinuţi în totalităţi neomogene după structură se
utilizează:
a) [ ] determinarea valorilor relative
b) [x] standardizarea
c) [ ] determinarea veridicităţii rezultatelor studiului
d) [ ] determinarea valorilor medii
e) [ ] toate răspunsurile sunt corecte

177)Intrebarea nr:
CS Metoda directă de standardizare permite:

a) [ ] de a determina puterea şi direcţia de influenţă a unor factori asupra altor factori

b) [ ] de a determina veridicitatea diferenţei dintre două totalităţi comparate
c) [x] de a elimina influenţa structurii calitativ neomogene asupra totalităţilor comparate
d) [ ] de a determina nivelul veridic al indicilor variaţionali
e) [ ] toate răspunsurile sunt corecte

178)Intrebarea nr:
CS Metoda directă de standardizare se utilizează pentru:
a) [ ] determinarea caracterului legăturii dintre două fenomene studiate
b) [x] compararea indicilor intensivi în scopul de a înlătura influenţa asupra lor a factorilor ce
determină neomogenitatea totalităţilor comparate
c) [ ] determinarea veridicităţii diferenţei dintre două totalităţi comparate
d) [ ] nici un răspuns corect
e) [ ] toate răspunsurile sunt corecte
179)Intrebarea nr:
CS Pentru compararea indicilor mortalităţii generale a populaţiei din două localităţi
standardizarea directă se utilizează dacă:
a) [x] e cunoscută componenţa populaţiei pe vârste şi componenţa decedaţilor pe vârste în fiecare
localitate
b) [ ] sânt date despre numărul populaţiei şi distribuţia decedaţilor pe vârste în fiecare localitate
c) [ ] sânt date despre distribuţia populaţiei pe vârste în numărul total de decedaţi în fiecare
localitate
d) [ ] sânt date despre distribuţia populaţiei pe sexe în numărul total de decedaţi în fiecare localitate
e) [ ] toate răspunsurile sunt corecte

180)Intrebarea nr:
CS Dacă mărimea indicilor standardizați se deosebeşte de mărimea indicilor intensivi (A<B apoi
A>B):
a) [ ] factorul eliminat nu influenţează mărimea indicelui intensiv
b) [ ] factorul eliminat influenţează mărimea indicelui intensiv în direcţia descreșterii
c) [x] factorul eliminat influenţează mărimea indicelui intensiv
d) [ ] factorul eliminat influenţează mărimea indicelui intensiv în direcţia creşterii
e) [ ] toate răspunsurile sunt corecte

181)Intrebarea nr:
CS Dacă mărimea indicilor standardizați nu se deosebeşte de mărimea indicilor
intensivi (A<B apoi A<B)

a) [x] factorul eliminat nu influenţează mărimea indicelui intensiv

b) [ ] factorul eliminat influenţează mărimea indicelui intensiv
c) [ ] factorul eliminat influenţează mărimea indicelui intensiv în direcţia creşterii
d) [ ] factorul eliminat influenţează mărimea indicelui intensiv în direcţia descreșterii
e) [ ] toate răspunsurile sunt corecte

182)Intrebarea nr:
CS La calcularea indicilor standardizațiprin metoda directă de standardizare drept standard
poate fi primit:
a) [ ] distribuţia unei totalităţi studiate
b) [ ] indicii intensivi speciali
c) [x] mărimea unei totalităţi comparate
d) [ ] indicele intensiv, care caracterizează nivelul fenomenului într-o totalitate comparată
e) [ ] toate răspunsurile sunt corecte

183)Intrebarea nr:
CS Drept standard la utilizarea metodei directe de standardizare poate fi primit:
a) [ ] indicii intensivi generali
b) [x] componenţa unei totalităţi
c) [ ] indicii intensivi speciali
d) [ ] media de grup a unei totalităţi comparate
e) [ ] toate răspunsurile sunt corecte
184)Intrebarea nr:
CS Prima etapă a standardizării directe este:
a) [ ] calcularea indicilor intensivi speciali
b) [ ] calcularea indicilor standardizați
c) [x] calcularea indicilor intensivi generali şi speciali
d) [ ] calcularea standardului
e) [ ] toate răspunsurile sunt corecte

185)Intrebarea nr:
CS Etapa a doua a standardizării directe prevede:
a) [ ] calcularea indicilor intensivi generali
b) [ ] calcularea "valorilor aşteptate" pentru fiecare grupă de standard
c) [ ] calcularea indicilor standardizați
d) [x] calcularea standardului
e) [ ] toate răspunsurile sunt corecte

186)Intrebarea nr:
CS A treia etapă a metodei directe de standardizare este:
a) [x] calcularea "valorilor aşteptate" pentru fiecare grupă de standard
b) [ ] compararea indicilor standardizați cu cei intensivi
c) [ ] calcularea indicilor standardizați
d) [ ] calcularea standardului
e) [ ] toate răspunsurile sunt corecte

187)Intrebarea nr:
CS Etapa a patra a standardizării directe include:
a) [ ] calcularea standardului.
b) [ ] calcularea "valorilor aşteptate" pentru fiecare grupă de standard
c) [x] calcularea indicilor standardizați
d) [ ] compararea indicilor standardizați cu cei intensivi
e) [ ] toate răspunsurile sunt corecte.

188)Intrebarea nr:
CM Funcţiile indicatorilor statistici sunt:
a) [x] de măsurare
b) [x] de comparare
c) [x] de analiză
d) [x] de verificare a ipotezelor
e) [ ] de proporţie

189)Intrebarea nr:
CM Metodele de selectare a totalităţii selective sunt:

a) [x] Cercetarea monografică;

b) [ ] Cercetarea selectivă atipică;
c) [x] Cercetarea prin sondaj;
d) [x] Cercetarea selectivă aleatorie
e) [ ] Cercetarea bibliografică
190)Intrebarea nr:
CM Componentele ratei sunt:
a) [x] Numitorul
b) [x] Numărătorul
c) [ ] Produsul
d) [x] Multiplicatorul
e) [x] Timpul

191)Intrebarea nr:
CM Tipurile de rate sunt:
a) [x] Brute
b) [ ] Specializate
c) [x] Standardizate
d) [x] Speciale
e) [ ] Simple

192)Intrebarea nr:
CM Caracteristica de timp ne permite să determinăm:
a) [ ] Aria geografică
b) [x] Modificările pe termen scurt
c) [ ] Etnia
d) [x] Modificările ciclice
e) [x] Modificările seculare

193)Intrebarea nr:
CM Caracteristica de loc ne permite să determinăm:
a) [ ] Vârsta
b) [x] Zona geografică
c) [x] Sectorul urban/rural
d) [ ] Sexul
e) [ ] Profesia

194)Intrebarea nr:
CM Caracteristica de persoană ne permite să determinăm:

a) [x] Statutul matrimonial

b) [ ] Modificările ciclice
c) [ ] Locul de trai
d) [x] Vârsta
e) [x] Etnia

195)Intrebarea nr:
CM Seria cronologică:
a) [x] Este seria formată din valori omogene, comparabile
b) [ ] Nivelurile pot fi reprezentate doar prin valori relative şi medii
c) [x] Vizează măsurarea creşterilor sau descreşterilor unui fenomen
d) [ ] Nivelurile pot fi reprezentate doar prin valori absolute
e) [ ] Se utilizează pentru a analiza modificările statice
196)Intrebarea nr:
CM Particularităţile seriilor cronologice sunt:

a) [ ] Independenţa
b) [x] Omogenitatea
c) [x] Periodicitatea
d) [x] Variabilitatea
e) [ ] Incomparabilitatea

197)Intrebarea nr:
CS Una din particularităţile seriilor cronologice este.

a) [ ] Incomparabilitatea
b) [ ] Independenţa
c) [x] Omogenitatea
d) [ ] Unicitatea
e) [ ] Invariabilitatea

198)Intrebarea nr:
CM Seriile cronologice de moment:
a) [ ] Sunt formate din valori care se referă la anumite intervale de timp
b) [ ] Permit cumularea valorilor termenilor
c) [x] Reprezintă nivelul la care a ajuns fenomenul într-un moment
d) [x] Nu permit cumularea valorilor termenilor
e) [x] Pot fi formate din valori ale fenomenului înregistrate la finele anului

199)Intrebarea nr:
CM Seriile cronologice de intervale:
a) [ ] Nu permit cumularea valorilor termenilor
b) [x] Sunt formate din valori care se referă la anumite intervale de timp
c) [x] Permit cumularea valorilor termenilor
d) [x] Fiecare valoare este rezultatul unui proces
e) [ ] Pot fi formate din valori ale fenomenului înregistrate la începutul anului
200)Intrebarea nr:
CM Seriile cronologice formate din valori relative includ:
a) [ ] Medii b) [x] Rate c) [ ] Mediane
d) [x] Rapoarte e) [x] Proporţii

201)Intrebarea nr:
CM Seriile cronologice formate din valori medii includ:
a) [x] Modul
b) [ ] Ratele
c) [x] Media
d) [ ] Proporţii
e) [x] Mediana
202)Intrebarea nr:
CM Într-o serie cronologică formată din valori absolute, putem întâlni aşa valori ca:
a) [ ] Morbiditatea
b) [x] Numărul de paturi
c) [ ] Mortalitatea
d) [x] Numărul de medici
e) [ ] Asigurarea populaţiei cu medici

203)Intrebarea nr:
CM Într-o serie cronologică formată din valori relative, putem întâlni aşa valori ca:

a) [ ] Numărul de populaţie
b) [ ] Numărul de medici
c) [x] Natalitatea
d) [x] Invaliditatea
e) [ ] Numărul de naşteri

204)Intrebarea nr:
CM Seria cronologică poate fi reprezentată grafic prin:
a) [ ] Cartodiagrame
b) [x] Diagrame prin coloane
c) [x] Diagrame polare
d) [x] Cronograme
e) [x] Historiograme

205)Intrebarea nr:
CM Indicatorii absoluţi ai seriei cronologice sunt:

a) [ ] Indicele de dinamică
b) [x] Volumul agregat
c) [x] Modificarea absolută
d) [ ] Valoarea absolută a unui procent din ritmul de dinamică
e) [x] Valorile individuale absolute

206)Intrebarea nr:
CM Indicatorii relativi ai seriei cronologice sunt:
a) [ ] Volumul agregat
b) [x] Ritmul de dinamică
c) [x] Indicele de dinamică
d) [ ] Nivelul mediu
e) [ ] Modificarea medie absolută

207)Intrebarea nr:
CM Indicatorii medii ai seriei cronologice sunt:

a) [ ] Valoarea absolută a unui procent din ritmul de dinamică

b) [x] Nivelul mediu
c) [ ] Modificarea medie absolută
d) [x] Indicele mediu de dinamică
e) [x] Ritmul mediu de dinamică
208)Intrebarea nr:
CM Ajustarea seriilor cronologice se poate face prin următoarele metode:

a) [x] Metode analitice

b) [ ] Metode sintetice
c) [x] Metoda grafică
d) [x] Metoda mediilor glisante
e) [x] Metoda modificării medii absolute
209)Intrebarea nr:
CM Tipurile de corelaţii pot fi:

a) [x] Directe
b) [x] Pozitive
c) [x] Negative
d) [x] Stohastice
e) [ ] Structurale

210)Intrebarea nr:
CM Selectaţi tipurile de distribuţie a fenomenului în colectivitatea statistică:
a) [x] Simetrică
b) [x] Asimetrică pe stânga
c) [x] Alternativă
d) [x] Asimetrică pe dreapta
e) [ ] Nemodală

211)Intrebarea nr:
CM Elementele obligatorii ale unui tabel statistic sunt:
a) [ ] Aria
b) [ ] Legenda
c) [x] Titlu
d) [x] Totalurile
e) [x] Rândurile şi coloanele

212)Intrebarea nr:
CM Selectaţi elementele obligatorii ale unui grafic:
a) [ ] Titlu
b) [x] Suprafaţa de reprezentare
c) [x] Aria
d) [x] Legenda
e) [ ] Reţeaua de axe

213)Intrebarea nr:
CS Reieşind din formula pentru calcularea erorii standard a valorilor medii avem nevoie de:

a) [ ] Intervalul de încredere
b) [ ] Coeficientul de variaţie
c) [x] Numărul de observaţii
d) [ ] Valoarea relativă
e) [ ] Valoarea absolută
214)Intrebarea nr:
CS Reieşind din formula pentru calcularea erorii standard a valorilor relative avem nevoie de:
a) [ ] Intervalul de încredere
b) [ ] Coeficientul de variaţie
c) [ ] Numărul de observaţii
d) [x] Contraprobabilitatea
e) [ ] Valoarea absolută

215)Intrebarea nr:
CM Reieşind din formula calculării intervalului de încredere avem nevoie de:
a) [ ] Coeficientul de variaţie
b) [x] Criteriul T - Student
c) [x] Eroarea standard
d) [ ] Numărul de observaţii
e) [x] Valoarea medie
216)Intrebarea nr:
CS Indicatorul care redă ceea ce este esenţial şi tipic într-o colectivitate este.
a) [ ] Modul
b) [ ] Mediana
c) [ ] Rata
d) [x] Media
e) [ ] Dispersia

217)Intrebarea nr:
CS Selectaţi afirmaţia incorectă referitor la graficul de corelaţie:
a) [ ] este numit corelogramă
b) [ ] are aspectul unui nor de puncte
c) [ ] indică existenţa sau lipsa legăturii
d) [x] indică forma şi intensitatea exactă a legăturii
e) [ ] arată sensul aproximativ al legăturii

218)Intrebarea nr:
CM Mărimile relative se pot măsura în:
a) [x] Procente
b) [x] Coeficienţi
c) [x] Promile
d) [ ] Unităţile de măsură a caracteristicii
e) [x] Prodecimile

219)Intrebarea nr:
CS Din punct de vedere istoric, în evoluţia statisticii:
a) [ ] etapa de statistică descriptivă, precede etapa statisticii practice;
b) [ ] etapa Aritmeticii politice, urmează etapei Calculului probabilităţilor;
c) [x] etapa de statistică practică, precede etapa statisticii descriptive;
d) [ ] etapa Calculului probabilităţilor precede etapa statisticii descriptivă
e) [ ] etapa modernă precede etapa statisticii practice
220)Intrebarea nr:
CS Din punct de vedere istoric, în evoluţia statisticii:
a) [ ] etapa Calculului probabilităţilor precede etapa statisticii descriptivă
b) [ ] etapa Aritmeticii politice, urmează etapei Calculului probabilităţilor;
c) [x] etapa Calculului probabilităţilor, urmează etapei Aritmeticii politice;
d) [ ] prima etapă în evoluţie a fost statistica descriptivă.
e) [ ] etapa modernă precede etapa statisticii practice

221)Intrebarea nr:
CM Studiile descriptive sunt studii:
a) [x] Epidemiologice
b) [ ] Experimentale
c) [x] Observaţionale
d) [ ] Comunitare
e) [ ] Randomizate

222)Intrebarea nr:
CM Studiile descriptive trebuie să răspundă la întrebările:
a) [x] Cine?
b) [ ] De ce?
c) [x] Când?
d) [x] Unde?
e) [ ] Cum?

223)Intrebarea nr:
CM În cadrul studiilor descriptive se efectuează următoarele tipuri de comparaţii:
a) [x] demografice
b) [ ] ştiinţifice
c) [x] geografice
d) [x] temporale
e) [ ] directe

224)Intrebarea nr:
CM Deosebim următoarele tipuri de studii descriptive:
a) [x] De incidenţă
b) [x] De prevalenţă
c) [ ] Caz-control
d) [x] De corelaţie
e) [x] Ecologice

225)Intrebarea nr:
CM Deosebim următoarele tipuri de studii descriptive:
a) [x] De incidenţă
b) [x] De prevalenţă
c) [ ] De cohortă
d) [x] Raporturi de caz
e) [x] Raporturi de serii de cazuri
226)Intrebarea nr:
CS Unul din avantajele studiilor descriptive este:
a) [ ] Testează ipoteze etiologice
b) [x] Descriu modelele de apariţie a bolilor şi tendinţele în timp
c) [ ] Determină relaţia temporală dintre expunere şi boală
d) [ ] Pot determina riscul relativ
e) [ ] Nu creează probleme de natură etică

227)Intrebarea nr:
CS Unul din dezavantajele studiilor descriptive este:
a) [ ] Sunt costisitoare
b) [ ] Sunt greu de efectuat
c) [x] Nu testează ipoteze
d) [ ] Creează multe probleme de natură etică
e) [ ] Nu oferă bază pentru planificare

228)Intrebarea nr:
CS Subiecţii sunt incluşi intr-un studiu de cohortă:
a) [ ] În baza bolii
b) [x] În baza expunerii
c) [ ] În baza rezultatului
d) [ ] La dorinţă
e) [ ] Aleatoriu

229)Intrebarea nr:
CM Subiecţii sunt incluşi intr-un studiu de caz-control:
a) [ ] În baza expunerii
b) [x] În baza bolii
c) [x] În baza rezultatului
d) [ ] Aleatoriu
e) [ ] La dorinţă

230)Intrebarea nr:
CM Studiile de cohortă pot fi:
a) [x] Prospective
b) [x] Retrospective
c) [x] Istorice
d) [ ] Descriptive
e) [ ] Experimentale

231)Intrebarea nr:
CM Studiul de cohortă are următoarele avantaje:
a) [x] Testează ipoteze
b) [x] Permite descrierea istoriei naturale a bolii
c) [ ] Generează ipoteze
d) [x] Prezintă o relaţie temporală clară dintre expunere şi boală
e) [x] Permit determinarea mai multor rezultate ale unei expuneri
232)Intrebarea nr:
CM Studiul de cohortă are următoarele dezavantaje:
a) [x] Un număr mare de subiecţi pentru studiul bolilor rare
b) [x] Pierderea din urmărire a subiecţilor
c) [x] Perioada de urmărire lungă
d) [x] Relativ scumpe
e) [ ] Nu testează ipoteze

233)Intrebarea nr:
CM Studiile caz-control au ca avantaje:
a) [x] Sunt utile pentru studierea problemelor de sănătate care apar rar
b) [x] Determină mai multe expuneri pentru o problemă de sănătate
c) [x] Au o perioadă de timp relativ scurtă
d) [ ] Generează ipoteze
e) [ ] Sunt mai puţin costisitoare ca studiile descriptive

234)Intrebarea nr. 234:

CM Studiile caz-control au următoarele dezavantaje:
a) [x] Dificultăţi în constituirea grupului de control
b) [x] Nu pot fi folosite pentru determinarea incidenţei
c) [x] Odds ratio nu întotdeauna este o estimare de încredere a riscului relativ
d) [ ] Nu testează ipoteze
e) [ ] Studiază doar un singur efect

235)Intrebarea nr:

CM Epidemiologia este ştiinţa care studiază:

a) [x] distribuţia stărilor şi evenimentelor legate de sănătatea populaţiei;
b) [x] determinanţii stărilor şi evenimentelor legate de sănătatea populaţiei;
c) [ ] partea cantitativă a fenomenelor sociale în masă în legătură cu partea lor calitativă
d) [x] aplicarea retultatelor studiului în controlul problemelor de sănătate;
e) [ ] probabilitatea apariţiei fenomenelor în masă.

236)Intrebarea nr:

CM Obiectivele epidemiologiei sunt:

a) [x] determinarea tendinţelor în evoluţia unor maladii;
b) [x] identificarea cauzelor maladiilor;

c) [ ] diagnosticul şi profilaxia maladiilor;

d) [x] identificarea factorilor de risc,
e) [ ] tratamentul maladiilor.

237)Intrebarea nr:
CM Următoarele reprezintă noţiuni de bază în epidemiologie:
a) [x] expunerea;
b) [ ] variabila statistică;
c) [x] rezultatul;
d) [x] riscul;
e) [x] factorul de risc.
238)Intrebarea nr:
CS Selectaţi tipul de studii experimental:
a) [ ] descriptiv;
b) [x] clinic randomizat;
c) [ ] de cohortă;
d) [ ] caz-control;
e) [ ] prospectiv.

239)Intrebarea nr:

CS Una din următoarele expresii nu este specifică pentru studiile experimentale:

a) [ ] factorul de risc poate fi controlat de epidemiolog;
b) [ ] factorul de protecţie este administrat de epidemiolog;
c) [ ] constituirea loturilor este mai uşoară;
d) [x] factorul de protecţie nu poate fi controlat de epidemiolog;
e) [ ] există dificultăţi de ordin etic şi legal.

240)Intrebarea nr:
CM Metoda de experiment "dublu orb" presupune:
a) [ ] se lucrează cu un lot la care se administrează produsul activ;
b) [ ] experimentatorul cunoaşte care produs este activ;
c) [x] persoanele supuse experimentului nu cunosc care produs este activ;
d) [x] se lucrează cu două loturi: test şi martor;
e) [x] experimentatorul nu cunoaşte care produs este activ.

241)Intrebarea nr:
CM Analizând datele, într-un studiu experimental putem calcula:
a) [ ] riscul bolii la expuşi;
b) [x] riscul relativ al incidenţei cumulative;
c) [ ] riscul atribuibil;
d) [x] proporţia cu rezultate în grupul de tratament;
e) [ ] riscul bolii la neexpuşi.

242)Intrebarea nr:

CS Unul din avantajele studiilor clinice randomizate este:

a) [ ] sunt mai puţin costisitoare;
b) [ ] sunt mai puţin complexe;
c) [ ] generează ipoteze;
d) [x] utilizează selecţia aleatorie;
e) [ ] au o durată medie de timp.

243)Intrebarea nr:

CM Avantajele studiilor clinice randomizate sunt:

a) [ ] sunt mai puţin complexe;
b) [x] permit standardizarea criteriilor de eligibilitate;
c) [ ] sunt mai puţin costisitoare;
d) [x] selecţia aleatorie echilibrează potenţialele variabile de confuzie;
e) [x] sunt eficiente din punct de vedere statistic.

244)Intrebarea nr. 244:

CS Unul din dezavantajele studiilor clinice randomizate este:

a) [ ] implică un număr mare de subiecţi;
b) [ ] nu testează ipoteze;
c) [x] pot fi supuse unei lipse de reprezentativitate;
d) [ ] sunt lipsite de complexitate;
e) [ ] necesită mai multe grupe de comparaţie.
245)Intrebarea nr:
CM Dezavantajele studiilor clinice randomizate sunt:
a) [x] sunt costisitoare;
b) [x] pot provoca probleme de ordin etic;
c) [x] uneori nu sunt practice;
d) [x] sunt complexe;
e) [ ] nu testează ipoteze.

246)Intrebarea nr:

CM Avantajele eşantionării sunt:

a) [x] cost scăzut;
b) [x] operativitate;
c) [x] efort redus;
d) [ ] siguranţă deplină;
e) [x] datele pot fi generalizate.

247)Intrebarea nr:

CM Dezavantajele eşantionării sunt:

a) [x] apariţia erorilor de observare;
b) [x] probabilitatea mai mică ca 1;
c) [ ] probabilitatea mai mare ca 1;
d) [ ] apariţia erorilor de interpretare;
e) [x] apariţia erorilor de reprezentativitate.

248)Intrebarea nr:
CM Regresia poate fi:
a) [x] liniară;
b) [x] simplă;
c) [x] directă;
d) [ ] funcţională;
e) [x] indirectă.

249)Intrebarea nr:
CM Pentru calcularea coieficientului de regresie avem nevoie de:
a) [ ] coieficientul de variaţie;
b) [x] coieficientul de corelaţie;
c) [x] deviaţia standard;
d) [ ] eroarea standard;
e) [ ] eroarea coieficientului de corelaţie.

250)Intrebarea nr:
CS Caracter de evidenta atributiv este:
a) [ ] înăltimea
b) [ ] numărul zilelor de tratament
c) [x] forma nozologică
d) [ ] greutatea corpului
e) [ ] vîrsta

251)Intrebarea nr.

CS De regulă, distributia simetrică a caracterului se întîlne?te în seriile varia?ionale, formate din caractere:
a) [ ] atributive
b) [ ] factoriale
c) [x] cantitative
d) [ ] rezultative
e) [ ] calitative
252)Intrebarea nr:

CS Din metodele de selectare a materialului în cadrul studiului statistic face parte:

a) [ ] selectia variatională
b) [ ] selectia atributivă
c) [x] selectia tipologică
d) [ ] selectia cantitativă
e) [ ] selectia mixtă

253)Intrebarea nr:

CS Drept valoare relativă poate servi:

a) [ ] coeficientul variatiei
b) [ ] coeficientul de corelatie
c) [ ] coeficientul regresiei
d) [x] coeficientul de raport
e) [ ] coeficientul riscurilor

254)Intrebarea nr:
CS Indicele de raport după metoda de calcul este asemănătoare cu indicele:
a) [ ] intensiv
b) [ ] extensiv
c) [ ] demonstrativ
d) [x] nu se aseamănă nici cu unul
e) [ ] proportia

255)Intrebarea nr:

CS Indice intensiv general rata este:

a) [ ] mortalitatea pe grupe de vîrstă
b) [ ] morbiditatea masculină
c) [ ] ponderea cazurilor de gripă
d) [x] nivelul mortalitătii
e) [ ] nivelul fertilitătii

256)Intrebarea nr:

CS Din etapele de grupare ale seriei variationale face parte:

a) [ ] determinarea limitei fiecărei grupe
b) [x] determinarea mijlocului, începutului ?i sfîr?itului fiecărei grupe
c) [ ] determinarea amplitudinei dintre grupe
d) [ ] determinarea amplitudinei ?i limitei fiecărei grupe
e) [ ] determinarea deviatiei standard

257)Intrebarea nr:

CS Prima etapă de grupare a seriei variationale este:

a) [ ] determinarea numărului mediu de grupe
b) [ ] determinarea intervalului dintre grupe
c) [x] determinarea numărului de grupe
d) [ ] repartizarea variantelor în grupe
e) [ ] calcularea indicatorilor
258)Intrebarea nr:

CS La etapa a doua de grupare a seriei variationale se efectuiază:

a) [ ] determinarea intervalului dintre variante
b) [ ] determinarea numărului de grupe
c) [ ] determinarea mijlocului, începutului ?i sfîr?itului fiecărei grupe
d) [x] determinarea intervalului dintre grupe
e) [ ] calcularea mediei

259)Intrebarea nr:

CS A treia etapă de grupare a seriei variationale constă în:

a) [x] determinarea mijlocului, începutului si sfîrsitului fiecărei grupe
b) [ ] determinarea intervalului între grupe
c) [ ] repartizarea variantelor în grupe
d) [ ] determinarea începutului si sfîrsitului fiecărei grupe
e) [ ] determinarea modului

260)Intrebarea nr:
CS Intervalul între grupele seriei variationale se determină în felul următor:
a) [ ] raportul dintre valoarea maximală si cea minimală împărtit la numărul de grupe
b) [x] diferenta dintre valorile maximală si minimală raportată la numărul de grupe
c) [ ] raportul procentual al diferentei dintre valorile maximală si minimală la numărul de grupe
d) [ ] raportul dintre valoarea minimală si cea maximală împărtit la numărul de grupe
e) [ ] raportul dintre valoarea maximală la valoarea minimală