Sunteți pe pagina 1din 21

Totalizarea 2 Tehnologie radiologica

1. De la ce valoare a concentraţiei Ca se constată hipercalciemia?

>5,3 mEq/L

2. De la ce valoare a concentraţiei ionilor de Ca se constată hipocalciemia?

4,5 mEq/L

3. În ce proces patologic se întâlneşte hiperkaliemia absolută ?

Eliminare renală redusă

a. Insuficiență renală

b. Tratament cu diuretice ce păstrează K

c. Hipoaldosteronism

● Insuficiență adrenală (boala Addison)

4. În ce procese patologice se întâlneşte hiperkaliemia absolută ?

• Administrare excesivă sau repetată

• Trecerea potasiului intracelular în compartimentul extracelular

– Injurie tisulară (combustie, sindromul „crush”)

– Exerciții fizice excesive, convulsii

– Acidoză

Tratament cu inhibitori ai ECA (enzima de converise a Ang I în Ang II)

• Tratament cu blocantele receptorului AT2 al angiotensinei II

• Tratament cu anti-inflamatoare nesteroide (reducerea sintezei


prostaglandinelor → hiposecreția reninei → reducerea Ang II → reducerea
aldosteronului și a excreției potasiului cu urină)

5. În ce procese patologice se întâlneşte hipernatriemia?

6. În ce procese patologice se întâlneşte hipernatriemia?

7. Care este mecanismele patogenetice de bază ale hipernatriemiei ?


a) [true]pierderi excesive de apă din organism;

d) [true]aport excesiv de sodiu cu alimentele;

e) [true]intensificarea sintezei reninei in rinichi.

8. Care este cauza hipokaliemiei?

a) [true]tratamentul cu glucocorticoizi;

b) [true]tratamentul cu insulină;

9. Care este cauza hiponatriemiei absolute?

b) [true]diarea profuză;

c) [true]ingerarea excesivă de lichide ;

d) [true]insuficienţă suprarenaliană cronică;

e) [true]micşorarea secreţiei de ADH

10. Care este cauza hiponatriemiei relative?

Scaderea raționului alimentar in Na

secreția aldosteronului

● vomă

● diaree

● hemodiluție (Sindromul Parhon=↑ADH)

● diuretice

11. Care este definiţia corectă a hiponatriemiei ?

micşorarea concentraţiei de sodiu în plasma sanguină mai jos de 135 mecv/l;

12. Care este concentraţia normală al ionilor de Ca în plasma sanguină?

5 mEq/L

13. Care este mecanismul compensator în hipernatriemia absolută?

14. Care este mecanismul patogenetic al hipercalciemiei?

a) [true]intensificarea resorbţiei ţesutului osos

c) [true]intensificarea reabsorbţiei în intestin

e) [true]micşorarea excreţiei renale

15. Care este mecanismul patogenetic al hipocalciemiei?


16. a) [true]micşorarea resorbţiei ţesutului osos;
17. c) [true]creşterea excreţiei calciului prin rinichi;
18. e) [true] micşorarea reabsorbţiei calciului în intestinul subţire.

19. Care este mecanismul patogenetic al hipercalciemiei?

20. Care este mecanismul patogenetic al hipocalciemiei?

21. Care este rolul fiziologic al ionilor de Ca în organism?

a) [true] mesager secund intracelular


b) [true] menţine homeostazia ţesutului osos şi dinţilor
d) [true] participă în procesul de coagulare a sângelui

22. Care sunt cauzele hiperkaliemiei absolute ?+

23. Care sunt cauzele hipokaliemiei ?+

24. Care sunt cauzele hiponatriemiei ?

raționului alimentar bogat in Na

secreția aldosteronului

● vomă

● diaree

● hemodiluție (Sindromul Parhon=↑ADH)

● diuretice

25. Care sunt cauzele hiponatriemiei absolute?+

26. Care sunt cauzele hiponatriemiei relative?+

27. Care sunt cele mai importante mecanisme hormonale de reglare a homeostaziei ionilor de calciu ?

Hormonul paratiroidelor- parathormonul

Tireocalcitonina

Parotina
28. Care sunt manifestările clinice ale hipercalcemiei ?

a) [true]constipaţii;

d) [true]poliurie;

e) [true]pareze şi paralicii musculare:

29. Care sunt mecanismele de bază ale hipocalciemiei ?

a) [true]micşorarea resorbţiei ţesutului osos;

c) [true]creşterea excreţiei calciului prin rinichi;

e) [true] micşorarea reabsorbţiei calciului în intestinul subţire.

30. Care sunt mecanismele patogenetice care contribuie la instalarea hipokaliemiei ?

Dereglarile functiei tubilor renali

31. Ce prezintă hipernatriemia?

Cresterea concentratiei sodiului in plasma sanguina peste 152 mEq/l

32. Care sunt mecanismele patogenetice de bază ale hiponatriemiei ?

a) [true]hiperhidratarea organismului;

c) [true]pierderi excesive de sodiu din organism;

33. Care sunt mecanismele patogenetice principale ale hipercalcemiei ?

a) [true]intensificarea resorbţiei ţesutului osos

c) [true]intensificarea reabsorbţiei în intestin

e) [true]micşorarea excreţiei renale

34. Care sunt mecanismele principale ale homeostaziei calciului ?

a) [true]aportul şi elliminarea prin tractul gastro-intestinal;

c) [true]deformarea şi resorbţia matricei neorganice a oaselor;

e) [true]reabsorbţia în tubii renali proximali.

35. Ce valoare minimă a concentraţiei potasiului indică hiperkaliemia?

5,5 mEq/l

36. Ce valoare minimă a concentraţiei potasiului indică hipokaliemie?

3,5 mEq/l
37. În ce procese survine acidoza excretorie?

- Retinerea in organism a acizilor in legatura cu insuficienta renala (glumerulonefrita


difuza, uremie)

- Pierderile excesive ale bazelor prin rinichi (acidoza tubulara renala, nefrita cu pierderi
abundente de saruri)

- Tractul gastrointestinal (diaree, hipersalivatie)

38. În ce procese survine acidoza metabolică?

- Tulburari metabolice asociate cu cetogeneza marita si hipercetonemie (diabet zaharat,


inanitie, dereglari functionale ale ficatului).

39. În ce procese survine acidoza respiratorie?

- Dereglarea respiratiei externe asociate cu hipoventilatie ce contribuie la acumularea


excesiva in singe a CO2 (atelectazie, pneumonie, asfixie, paralizia centrului respirator)

- Concentratia marita de CO2 in mediul inconjurator (incaperi inchise, mine)

- Ventilatia artificiala neadecvata a plaminilor.

- Maladii asociate cu dereglari de difuzie a gazelor in plamani (edem pulmonar,


pneumoscleroza, pneumoconioza)

40. Acumularea cărei substanţe endogene poate conduce la acidoză?

Acumularea de acid lactic

41. Care este consecinţa acidozelor?

-Afectarea SNC ( vertij, somnolenta, stare de sopor, coma acidotica)

-Dereglari respiratorii (cresterea FR, micsorarea Pco2 in sange)

-Dereglari CV (scaderea tonusului vaselor, scaderea presiunii arteriale sistemice)

-Hiperkaliemie

42. Care este criteriul acidozei?

Scaderea Ph-ului

43. Care este factorul patogenetic al acidozei excretorii?

Pierderea bicarbonaţilor cu secreţiile fiziologice.


44. Care este factorul patogenetic al acidozei metabolice ?

-Formarea excesiva de corpi cetonici

45. Care este factorul patogenetic al acidozei metabolice?

-Cetogeneza marita si hipercetonemie

46. Care este factorul patogenetic al alcalozelor?

b) Pierderea acidului clorhidric cu sucul gastric.

47. Care sunt consecinţele acidozei celulare decompensate???

a) Micşorarea pH.

b) Mărirea concentraţiei de CO2 în sânge.

d) Micşorarea rezervelor alcaline în sânge.

48. Care sunt consecinţele acidozelor?

-Afectarea SNC ( vertij, somnolenta, stare de sopor, coma acidotica)

-Dereglari respiratorii (cresterea FR, micsorarea Pco2 in sange)

-Dereglari CV (scaderea tonusului vaselor, scaderea presiunii arteriale sistemice)

-Hiperkaliemie

49. Care sunt criteriile acidozei?

-Scaderea Ph-ului

-Mărirea concentraţiei ionilor de H+

- Reducerea rezervelor alcaline

50. Care sunt factorii patogenetici a alcalozelor?

b) Pierderea acidului clorhidric cu sucul gastric.

d) Dereglarea sintezei ureei din amoniac.

e) Pierderea excesivă de CO2 în hiperventilaţia alveolară.

51. Care sunt factorii patogenetici al acidozei metabolice ?

Cetogeneza marita si hipercetonemie


52. Care sunt reacţiile compensatorii în alcaloze?

- Inhibitia centrului respirator cu hipoventilatie

- Mecanism renal (NaHCO3 se elimina cu urina)

- Sistemul tampon proteic

53. Care sunt reacţiile compensatorii renale în acidoze?

- formarea unei cantitati excesive de bicarbonati in plasma si cresterea concentratiei acestora in urina
primara. +

54. Care sunt reacţiile compensatorii renale în acidoze?+

55. Ce numim acidoză compensată?

b) Micşorarea rezervelor alcaline cu pH constant

56. Ce numim acidoză decompensată?

b) Micşorarea rezervelor alcaline cu micşorarea pH.

57. Ce numim alcaloză compensată?

c) Mărirea rezervelor alcaline cu pH constant.

58. Ce numim alcaloză decompensată?

b) Micşorarea rezervelor alcaline cu mărirea pH.

59. Care este consecinţa acidozei celulare decompensate?+

60. Care este reacţia compensatorie în alcaloze?

- Inhibitia centrului respirator cu hipoventilatie

61. Pentru ce afectiuni sunt caracteristice urmatoarile schimbări din hemogramă ? Eritrocite – 4,0×
1012 /L, Hb – 130 g/L, leucocite – 15×10 9 /L. Formula leucocitară: eozinofile – 3%, neutrofile
segmentate – 22%, neutrofile nesegmentate – 5%, metamielocite (neutrofile tinere) – 0%, limfocite –
50%, monocite – 20%, VSH – 25 mm/oră.

TBC/SIFILIS

62. Pentru ce afectiuni sunt caracteristice urmatoarele schimbări din hemogramă ? Eritrocite – 4,2×
1012 /L, Hb – 130 g/L, leucocite – 14×10 9 /L. Formula leucocitară: eozinofile – 5%, neutrofile
segmentate – 60%, neutrofile nesegmentate – 8%, metamielocite (neutrofile tinere) – 1%, limfocite –
14%, monocite – 12%, VSH – 30 mm/oră.

Leucocitoza neutrofila cu deviere nucleara spre stanga


63. Pentru ce afectiuni sunt caracteristice urmatoarile schimbări din hemogramă ? Eritrocite – 4,0×
1012 /L, Hb – 130 g/L, leucocite – 15×10 9 /L. Formula leucocitară: eozinofile – 8%, neutrofile
segmentate – 58%, neutrofile nesegmentate – 5%, metamielocite (neutrofile tinere) – 0%, limfocite –
17%, monocite – 12%, VSH – 25 mm/oră.

Paraziti sau alergie

64. 276. Ce proces patologic demonstrează hemograma unui om adult cu următorii indicii hematologici ?
Numărul total de eritrocite – 2,7 x 1012/L, Hemoglobina - 100 g/l, Reticulocitele - 5 %
o ,Trombocitele -310000 la 1mkl sânge. VSH – 15 mm/oră. Numărul total de leucocite -6,5 x 109/L.
Formula leucocitară: bazofile – 1 %, eozinofile - 4%, neutrofile nesegmentate – 5%, neutrofile
segmentate - 56%, limfocite – 27%, monocite. – 7%.

Anemie B12 deficitara

65. Ce proces patologic demonstrează hemograma unui om adult cu următorii indicii hematologici:
Numărul total de eritrocite – 6,5 x 1012/L. Hemoglobina - 140 g/l. Reticulocitele - 5 % o
Trombocitele -310 000 la 1mkl sânge. VSH – 15 mm/oră. Numărul total de leucocite - 6,5 x 109/L.
Formula leucocitară: bazofile – 1 %, eozinofile - 4%, neutrofile nesegmentate – 5%, neutrofile
segmentate - 56%, limfocite – 27%, monocite. – 7%.

Posthemoragic

66. Ce proces patologic demonstrează hemograma unui om adult cu următorii indicii hematologici:
Numărul total de eritrocite – 4,9 x 1012/L. Hemoglobina - 144 g/l. Reticulocitele - 5 % o
Trombocitele -300 000 la 1mkl sânge. VSH – 15 mm/oră. Numărul total de leucocite – 14,5 x 109/L..
Formula leucocitară: bazofile – 1 %, eozinofile - 4%, neutrofile nesegmentate – 3%, neutrofile
segmentate - 27%, limfocite – 58%, monocite. – 7%.

Infectie virala, infectii cronice

67. Ce proces patologic demonstrează hemograma unui om adult cu următorii indicii hematologici:
Eritrocite – 4,2× 1012 /L, Hb – 130 g/L, leucocite – 15×10 9 /L. Formula leucocitară: eozinofile –
5%, neutrofile segmentate – 60%, neutrofile nesegmentate – 8%, metamielocite neutrofile (tinere) –
1%, limfocite – 20%, monocite – 6%, VSH – 20 mm/oră.

Leucocitoza neutrofilica cu deviere spre stanga

68. Ce proces patologic demonstrează hemograma unui om adult cu următorii indicii hematologici:
Numărul total de eritrocite – 2,9 x 1012/L, Hemoglobina - 80 g/l. Trombocitele - 180 000 la 1mkl
sânge. Reticulocitele - 6 % o. Leucocite – 90,0 ×10 9 /L. Formula leucocitară: bazofile – 1%,
eozinofile - 4%, mieloblaste - 60%, neutrofile segmente - 15%, limfocite – 16%, monocite. – 4%.

Leucemie granulocitara acuta

69. Ce proces patologic demonstrează hemograma unui om adult cu următorii indicii hematologici:
Numărul total de eritrocite – 1,9 x 1012/L. Hemoglobina - 100 g/l. Trombocitele - 250 000 la 1mkl
sânge. Reticulocitele - 0 % o. Numărul total de leucocite – 1,2 x 1012/L. Formula leucocitară:
bazofile – 0%, eozinofile - 0%, neutrofile nesegmentate – 0%, neutrofile segmentate - 7%, limfocite –
83%, monocite. – 10%. În frotiul sanguin: anizocitoză, eritrocite hipocrome.

Anemie aplastica

70. Ce proces patologic demonstrează hemograma unui om adult cu următorii indicii hematologici:
Numărul total de eritrocite – 4,9 x 1012/L.. Hemoglobina - 135 g/l. Reticulocitele - 4 % o
Trombocitele -150 000 la 1mkl sânge. VSH – 15 mm/oră. Numărul total de leucocite – 8,5 ×10 9 /L.
Formula leucocitară: bazofile – 1 %, eozinofile - 4%, neutrofile nesegmentate – 3%, neutrofile
segmentate - 27%, limfocite – 58%, monocite. – 7%.

Infectie virala/infectie cronica

71. Pentru ce patologie este caracteristică urmatoarea hemogramă: Numărul total de eritrocite – 1,0 x
1012/L. Hemoglobina - 80 g/l. Trombocitele - 200 000 la 1mkl sânge. Reticulocitele - 1 % o. VSH –
10 mm/oră. Numărul total de leucocite - 2,5 ×10 9 /L. Formula leucocitară: bazofile – 1%, eozinofile -
3%, metamielocite - 1%, neutrofile nesegmentate – 10%, neutrofile segmentate - 40%, limfocite –
40%, monocite. – 5%. În frotiul sanguin: eritrocite hipercrome, megalocite, megaloblaşti, multe
neutrofile gigante cu nucleu hipersegmentat, eritrocite cu inele Cabot şi incluziuni Jolli.

Anemie B12 megalocitara

72. Pentru ce patologie este caracteristică urmatoarea hemogramă: Numărul total de eritrocite - 3,0 x
1012/L. Hemoglobina - 40 g/l. Trombocitele - 170 000 la 1mkl sânge. Reticulocitele - 10 % o.
Conţinutul de fier seric – diminuat. Numărul total de leucocite – 6,8 ×10 9 /L. Formula leucocitară:
bazofile – 1%, eozinofile - 2%, metamielocite - 3%, neutrofile nesegmentate – 7%, neutrofile
segmentate - 57%, limfocite – 25%, monocite. – 5%. Plasma sângelui – palidă. În frotiul sanguin:
anulocitoză pronuţată, microcitoză, multe eritrocite hipocrome.

Anemie fierodeficitara

73. Pentru ce patologie este caracteristică urmatoarea hemogramă: Numărul total de eritrocite – 2,8 x
1012/L. Hemoglobina - 80 g/l. Trombocitele - 200 000 la 1mkl sânge. Reticulocitele - 18 %o.
Bilirubina liberă (ne conjugată), hemosiderina – mărită. Numărul total de leucocite – 6,8 x 1012/L.
Formula leucocitară: bazofile – 1%, eozinofile - 2%, metamielocite - 3%, neutrofile nesegmentate –
7%, neutrofile segmentate - 57%, limfocite – 25%, monocite. – 5%. Plasma sângelui – galben –
inchisă. În frotiul sanguin: schizocite, anizocitoză, ovalocitoză, multe eritrocite policromatofile.

Hemoliza. Icter hemolitic

74. Pentru ce patologie este caracteristică urmatoarea hemogramă: Numărul total de eritrocite – 1,9 x
1012/L. Hemoglobina - 70 g/l. Trombocitele - 110 000 la 1mkl sânge. Reticulocitele - 0 % o. Numărul
total de leucocite - 2,8 x 1012/L. Formula leucocitară: bazofile – 0%, eozinofile - 2%, neutrofile
nesegmentate – 3%, neutrofile segmentate - 57%, limfocite – 34%, monocite. – 5%. În frotiul
sanguin: anizocitoză pronuţată, microcitoză, eritrocite hipocrome.

Anemie fierodeficitara
75. Care sunt indicii hemogramei în anemia feriprivă ?

b. *Hipocromia eritrocitelor

c. *Microcitoză

d. *Anulocitoză.

76. În ce procese se constată hipervolemia oligocitemică ?

a.* în infuzii masive de solitii izotonice

77. În ce procese se constată hipovolemia policitemică ?

a.* în deshidratarea organismului

78. În ce procese se constată leucocitoza neutrofilă ?

a. *Furunculoză

c. *отите purulente

e. *infarct al miocardului

79. Când se atestă agranulocitoza ?

a. *anemia aplastică

b. *la administarea citostaticelor

80. Ce reprezintă agranulocitoza ?

b. *diminuarea severă sau lipsa leucocitelor granulate în singele periferic

81. Când se atestă monocitoza ?

a. * în perioada convalescenţei infectiilor acute

e. *metaplazia mieloidă

82. Cînd se atestă limfocitoza absolută ?

a. *tuberculoză

d. *leucoza limfoidă cronică

83. Când se instalează hipovolemia simplă în caz de hemoragie?

In primele ore dupa o hemoragie acuta/peste 30-40 min dupa sangerarea acuta

84. Care substanţele proteice le conţine sângele ?

Albumine, globuline, fibrinogen, aminoacizi.


85. Care sunt mecanismele respiraţiei stenotice ?

intărzierea timpului de apariţie al reflexului Hering-Breuer


mărirea rezistenţei în caile aeroconductorii superioare
respiraţie forţată

86. Ce reprezintă reflexul Hering-Breuer?

reflex ce determină oprirea inspiraţiei şi iniţierea expiraţiei

87. Care este mecanismul reflexului Hering-Breuer ?

aferentaţia nervoasă spre centrul respirator cu inhibiţia inspirului

stimularea mecanoreceptorilor alveolari

88. Care sunt mecanismele respiraţiei profunde şi accelerate ?

intărzierea timpului reflexului Hering-Breuer

*inhibiţia întărziată a inspirului

*inhibiţia întărziată a inspirului

*intărzierea timpului de apariţie al reflexului Hering-Breuer

89. Care este mecanismul respiraţiei profunde şi accelelrate ?+

90. Care este mecanismul respiraţiei profunde şi accelelrate ?+

91. Care sunt cauzele respiraţiei profunde şi lente (stenotice) ?

a) [true] obturarea căilor aeroconductorii superioare

c) [true]compresia căilor aeroconductorii superioare

d) [true]edemul laringelui

a) [true]obturarea căilor aeroconductorii superioare

c) [true]compresia căilor aeroconductorii superioare

c) [true]compresia căilor aeroconductorii superioare

d) [true]edemul laringelui

a) [true]obturarea căilor aeroconductorii superioare

d) [true]edemul laringelui

a) [true]obturarea căilor aeroconductorii superioare


c) [true]compresia căilor aeroconductorii superioare

d) [true]edemul laringelui

92. Care sunt mecanismele respiraţiei stenotice ?

a) intărzierea timpului de apariţie al reflexului Hering-Breuer

c) [true]mărirea rezistenţei în caile aeroconductorii superioare

e) [true]respiraţie forţată

c) [true]mărirea rezistenţei în caile aeroconductorii superioare

93. Ce numim asfixie ?

dereglarea acută a aprovizionării organismului cu O2 şi eliminării de CO2

94. Care sunt cauzele proceselor restrictive pulmonare ?

colagenozele

b) [true] bolile primare pulmonare

d) [true] unele medicamente (nitrofurane, aurul, ciclofosfamida, metotrexatul)

e) [true] afecţiunile cu prafuri anorganice

95. Ce dereglări determină restricţia pulmonară extraparenchimală ?

afecţiunile pleurei

dereglările aparatului neuro-muscular

96. Ce factori pot provoca obstrucţia căilor respiratorii inferioare ?

hipersecreţia de mucus bronșic ?

tumefierea mucoasei bronhiilor subsegmentare şi bronhiolelor terminale

spasmul musculaturii netede a bronhiilor subsegmentare

97. Ce factori pot provoca obstrucţia căilor respiratorii superioare ?

tumefierea mucoasei bronşice

c) [true] prezența corpilor străini în trahee şi bronhii

d) [true] stenoza laringelui


98. Ce numim obstrucţie pulmonară ?

mărirea rezistenţei căilor aeroconductoare care împiedică sau face imposibilă ventilaţia
pulmonară

99. Ce numim dispnee expiratorie?

prelungirea duratei expirului

expir forţat prelungit

100. Ce numim dispnee inspiratorie?

prelungirea duratei inspirului

creşterea efortului inspirator cu expir pasiv

101. Ce numim dispnee?

modificarea frecvenţei respiraţiei

modificarea amplitudinei respiraţiei

modificarea ritmului respiraţiei

senzaţie subiectivă de insuficienţă a aerului

102. Ce numim restricţie pulmonară ?

reducerea complianţei totale a aparatului respirator pe seama reducerii predominante a


complianţei cutiei toracice sau a plămânilor

103. Ce numim restricţie pulmonară intraparenchimală ?

este reducerea complianţei totale a aparatului respirator pe seama reducerii complianţei şi


elasticităţii plămânilor

104. Сe procese patologice scad forţa de aspiraţie a cutiei toracice ?

Tumori mediastinale

Pleurezii

Pneumotorax

105. Ce reprezintă hipercapnia?

presiunea parțială de dioxid de carbon în sângele arterial mai sus de 46 mm Hg

106. Ce reprezintă hipoxemia ?

presiunea parțială a oxigenului în sângele arterial mai jos de 50 mm Hg.


107. Care sunt cauzele suprasolicitării cordului cu rezistenţă?

stenoza orificiului aortei

hipertensiunea arterială

108. Care sunt cauzele suprasolicitării cordului cu volum?

insuficienţa mitrala

hipervolemia

insuficienţa valvelor aortice

109. Care este mecanismul extracardiac tardiv de compensare a insuficienţei circulatorii?

hipersecreţia eritropoietinelor

110. Care este mecanismul tardiv cardiac de compensare a insuficienţei circulatorii?

creşterea forţei de contracţie a miocardului

tahicardia

creşterea debitului sistolic

creşterea debitului cardiac

111. Care sunt semnele insuficienţei ventriculului drept?

Hepatomegalia

Staza venoasă în circulaţia mare

Ascita

112. Care sunt semnele insuficienţei ventriculului stâng?

hipotensiunea în aortă

hipertensiunea în circulaţia mică

edem pulmonar

113. Ce factor patogen creşte postsarcina cordului?

stenoza orificiului aortei

hipertensiunea arterială

114. Ce factor patogen creşte presarcina cordului?

insuficienţa mitrală
hipervolemia

insuficienţa valvelor aortice

115. Ce valoare ai indicilor hemodinamici indică hipertensiunea arterială ?

presiunea sistolică mai mare de 140 mm Hg si cea diastolica mai mare de 90

116. Care sunt efectele metabolice ale glucagonului?

stimulează glicogenoliza

stimulează lipoliza

117. Care sunt efectele somatice ale hipersecreţiei hormonilor tiroidieni?

caşexie

atrofia muşchilor scheletici

edem retrobulbar

118. Care sunt hormonii anabolizanţi?

insulina

somatotropina

119. Care sunt hormonii care reglează regenerarea celulară ?

cortizolul

c) [true]somatotropina

d) [true]tiroxina

120. Care sunt hormonii catabolizanţi?

glucagonul

c) [true] glucocorticosteroizii

d) [true] tiroidienii

121. Care sunt hormonii cu acţiune directă antiinflamatoare ?

Glucocorticoizii

122. Secreţia căror hormoni creşte în boala Graves-Bazedov?

triiodtironina

tetraiodtironina
123. Secreţia cărui hormon creşte în gigantism?

Somatotropina

124. Care factori pot provoca hipersecreţia stomacală ?

] cafeină

etanol

excesul de gastrină

vagotonie

125. Care pot fi cauzele aclorhidriei?

carenţa de gastrină

b) [true] gastrite cronice atrofice

c) [true] cancer gastric

126. Care pot fi cauzele autointoxicaţiei intestinale ?

intensificarea proceselor de putrefacţie în intestin

b) [true] consumul excesiv de alimente proteice

c) [true] constipaţiile

127. Care pot fi cauzele hipersalivaţiei patologice?

] stomatitele

d) [true] neoplasme bucale

e) [true] boala Parkinson

128. Care pot fi cauzele steatoreei?

] acolia

b) [true] insuficienţa lipazei pancreatice

129. Care pot fi consecinţele maldigestiei dizaharidelor?

diaree

b) [true] deshidratare

e) [true] hipoglicemie

130. Care pot fi consecinţele maldigestiei lipidelor?

] steatoree
c) [true] hipocoagulabilitatea sângelui

d) [true] diaree

131. Care pot fi consecinţele maldigestiei proteinelor?

hipoproteinemie

b) [true] hipoonchie

c) [true] edeme

e) [true] imunodeficienţe

132. Care sunt cauzele hipoglicemiei ?

Inaniţia glucidică.

b) [true]Glicogenogeneza intensă.

d) [true]Hipersecreţia insulinei

e) [true]Glucozuria.

133. Care sunt cauzele maldigesiei lipidelor?

134. Care sunt cauzele maldigestiei zaharidelor?

Insuficienţa amilazei salivare.

d) [true]Insuficienţa amilazei pancreatice.

e) [true]Insuficienţa dizaharidazelor intestinale.

135. Care sunt consecinţele metabolice ale maldigestiei lipidelor ?

Carenţa vitaminelor liposolubile

c) [true]Modificarea proprietăţilor membranelor celulare

e) [true]Hipocoagulabilitatea sângelui

136. Care sunt consecinţele obturării ductului coledoc?

[true] colestaza

c) [true] acolia

d) [true] hiperbilirubinemia cu bilirubină conjugată

e) [true] maldigestia lipidelor


137. Care sunt consecinţele posibile ale hipoproteinemiei?

hipoonchia

d) [true] poliuria

e) [true] edeme

138. Care sunt consecinţele posibile ale sialoreei ?

a) [true] neutralizarea sucului gastric

c) [true] creşterea pH stomacal

d) [true] deshidratarea organismului

139. Care sunt dereglările digestive în lipsa amilazei salivare?

dereglarea digestiei polizaharidelor

140. Care sunt dereglările metabolice şi digestive în maldigestia proteinelor ?

Inaniţia proteică.

b) [true]Hipoproteinemie

d) [true]Autointoxicaţie gastrointestinală

e) [true]Intensificarea proceselor de putrefacţie în intestine.

141. Care sunt factorii patogenetici ai lipodistrofiei ficatului ?

hiperlipidemia

b) [true]afecţiunile primare ale hepatocitelor şi incapacitatea de a cataboliza grăsimile

d) [true]deficienţa proteică şi incapacitatea de a sintetiza fosfolipide şi lipoproteine

e) [true]enzimopatii congenitale

142. Care sunt manifestările autointoxicaţiei intestinale?

] hipotensiune arterială

c) [true] cefalee

d) [true] hipoglicemie

143. Care sunt modificările biochimice în insuficienţa hepatică?

hiperbilirubinemie cu bilirubină conjugată

c) [true] hipercolesterolemia

d) [true] colalemia
e) [true] hipoprotrombinemia

144. Care sunt repercusiunile carenţei HCl în sucul stomacal ?

a) [true] creşterea peristaltismului intestinal

c) [true] maldigestie

d) [true] malabsorbţie

145. Care sunt stările însoţite de hipoproteinemie ?

a) [true]Inaniţia totală.

b) [true]Hemodiluţia.

d) [true]Proteinuria.

e) [true]Combustiile cu plasmoragie

146. Ce modificări în digestia gastrică se constată în hiperclorhidrie?

ameliorarea digestiei gastrice

147. Ce modificări în digestia gastrică se constată în hipoclorhidrie?

survine maldigestia celulozei

148. Ce modificări în digestie se constată în insuficienţa exocrină a pancreasului?

survine maldigestia polizaharidelor c) [true] survine maldigestia lipidelor

149. Ce modificări în digestie se constată în insuficienţa secreţiei bilei?

atonie intestinală

steatoree

150. Ce prezintă hipersalivaţia?

secreţia de salivă peste 2L/24 ore

151. Ce procese patologice dereglează digestia în cavitatea bucală?

hiposalivaţia

lipsa amilazei salivare

152. Ce reprezintă aclorhidria?

absenţa HCl în sucul gastric

153. Ce reprezintă acolia?


lipsa bilei în intestin

154. Ce tulburari digestive se constată în afecţiunile mucoasei intestinului subţire?

dereglarea scindării dizaharidelor

dereglarea scindării dipeptidelor

155. Cum se modifică funcţia de evacuare a stomacului în caz de hipersecreţie cu hiperaciditate?

scade

se dezvoltă chimostaza gastrică

156. Cum se modifică metabolismul glucidic în insuficienţa hepatică?

survine hiperglicemia exagerată postprandială

b) [true] survine hipoglicemia pe nemâncate

d) [true] scade conţinutul de glicogen în ficat

157. Cum se modifică metabolismul lipidic în insuficienţa hepatică?

apare steatoza în ficat

creşte concentraţia în sânge de lipoproteine cu densitate foarte mică

158. Cum se modifică metabolismul proteic în insuficienţa hepatică?

apare hiperglobulinemia

c) [true] apare hiperaminoacidemia

159. Cum se modifică tonusul şi motilitatea stomacului în hiperclorhidrie?

hipertonus

d) [true] chimostaza în stomac

e) [true] vomă

160. Cum se modifică tonusul şi motilitatea stomacului în hipoclorhidrie?

hipotonie

evacuaţie accelerată

161. Cum se modifică tranzitul intestinal în caz de hipersecreţie cu hiperaciditate stomacală?

scade

d) [true] constipaţii frecvente


162. Lipsa căror enzime digestive prorovoacă maldigstia proteinelor?

a) [true] di-, tripeptidazele intestinale

b) [true] tripsina pancreatică

c) [true] pepsina gastrică

S-ar putea să vă placă și