1.

Care sunt primele microorganisme (numiţi-le) care colonizează cavitatea orală a nou născutului,
când apar, cum se mai numesc şi de la cine provin, în principal? – 2 min
In mod normal, in momentul nasterii, cavitatea orala a nou-nascutului este sterila (in absenta unei
infectii intrauterine). Imediat si din primele 24 de ore – mucoasa orala incepe sa fie colonizata cu diverse
microorganisme “specii pioniere”, care provin in primul rand de la mama: primii colonisti microbieni
identificati la nivelul cavitatii orale a nou-nascutului (izolati la 18 ore dupa nastere) sunt: streptococul
S.salivarius, Veillonella, lactobacilii si Candida albicans

2. Care sunt mucoasele (mucosal surface) componente ale cavităţii orale care servesc ca rezervor
microbian pentru flora microbiană cantonată la nivelul P.D.? – 2 min
Limba si amigdalele sunt acoperite de membrane care secreta mucus si servesc ca rezervoare pentru
microorganismele care participa la formarea placii dentare

3. Care sunt primii colonişti microbieni identificaţi la nivelul cavităţii orale a nou-născutului? – 2
min
Primii colonisti microbieni identificati la nivelul cavitatii orale a nou-nascutului (izolati la 18 ore
dupa nastere) sunt: streptococul S.salivarius, Veillonella, lactobacilii si Candida albicans

4. Care sunt depozitele dentare moi care acoperă suprafeţele dentare? – 2 min
Depozite dentare moi: pelicula dobandita, placa bacteriana-microbiana, materia alba si resturi
alimentare.

5. Ce este cuticula smalţului? - 2 min

Cuticula smaltului este un reziduu organic al mugurelui de formare a dintelui. Cuticula smaltului se
pierde rapid, ca urmare a uzurii mecanice – frecarii si a digerarii ei, prin actiunea enzimelor salivare si
microbiene.

6. Ce este pelicula dobândită (aquired pellicle)? - 3 min

Pelicula dobandita reprezinta un depozit moale, subtire, constituit din glicoproteine de origine
salivara (glicoproteinele sunt formate dintr-o molecula proteica la care se ataseaza un carbohidrat), ce se
absoarbe selectiv, si din cristalele de hidroxiapatita, de la suprafata dintilor.
Acest depozit moale, acelular, este amorf, insolubil, translucid, omogen, aderent la suprafetele
dentare - coroanele dentare (pelicula dobandita dentara), dar si la tartru, la restaurarile stomatologice sau
la celelalte suprafete prezente in cavitatea orala. Pelicula dobandita adera la toate aceste suprafete care
sunt identice ca structura si permit o rapida colonizare microbiana.

7. Care sunt rolurile peliculei dobândite? - 3 min

Studiile intreprinse arata ca pelicula dobandita dentara se constituie intr-o bariera protectoare care
limiteaza efectele demineralizante ale acizilor produsi prin metabolism microbian. In plus, ea actioneaza
ca lubrifiant, prin care se mentine umiditatea suprafetelor si se minimizeaza uzura, reprezinta precursorul
biofilmului microbian dentar si, nu in ultimul rand, se constituie intr-o modalitate particulara de aparare a
tartrului dentar.

8. Care depozite dentare moi nu se îndepărtează prin simpla clătire a gurii? – 2 min
Placa bacteriana-microbiana si pelicula dobandita nu se indeparteaza prin simpla clatire a gurii, ci
numai dupa efectuarea procedurilor profilaxiei primare – si se reface instantaneu dupa realizarea lor

9. Care este deosebirea esenţială între pelicula dobândită şi placa dentară microbiană? – 2min
Pelicula dobandita este placa bacteriana fara microorganisme. Rapid dupa formare, la nivelul
peliculei dobandite apar primele microorganisme care o colonizeaza, transformand-o in placa bacteriana.
10. Ce sunt adezinele? – 2 min
Adezine = proteine de legare, prin care respectivele bacterii se fixeaza la nivelul dintilor. Spre
exemplu, exista adezine numite lectine, care recunosc selectiv unii carbohidrati, prin intermediul carora,
din nou, S.mutans si S.sanguis se fixeaza pe dinte.

11. Ce sunt bacteriocinele (bacteriocines), exemplu de competiţie intermicrrobiană? – 2 min

In competitia fixarii microorganismelor, constatam ca exista streptococci care elibereaza anumite
substante, numite bacteriocine, care inhiba fixarea ulterioara a altor specii, precum Actinomyces,
Actinobacillus, Cromogenus, Actinomycetemcomitans.

12. Ce colonizează, în principal, Streptococul S. salivarius? – 2min

Streptococul S.salivarius colonizeaza intr-o proportie ridicata suprafata limbii si saliva.

13. Care este încărcătura electrică a dintelui şi ce permite această proprietate? – 2 min
Toate celulele vii, incluzand aici si bacteriile, prezinta o incarcatura electrica negativa, ce le permite
atractia de suprafetele incarcate pozitiv, precum este dintele.

14. Definiţi biofilmul dentar. – 2 min

Biofilmul microbian este un depozit microbian la care participa, pe langa bacterii, si alte
microorganisme precum: micoplasme, spori, protozoare, virusuri. Este intalnit la nivelul tuturor
suprafetelor dentare, la cel al restaurarilor stomatologice, inclusiv la al aparatelor ortodontice si al
implanturilor.

15. Placa dentară microbiană este obişnuit colorată. Care este culoarea obişnuită şi care sunt
cauzele care determină colorări variate de la galben, roşu la brun, negru etc.? – 2 min
In mod obisnuit, placa dentara microbiana este de culoare alb-galbuie, insa din cauza pigmentilor
alimentari, a unor microorganisme cromogene, a fumatului sau a administrarii unor medicamente, poate
capata culori de la galben, la portocaliu, rosu, brun, negru, etc.

16. Ce alte microorganisme, pe lângă bacterii, participă la formarea plăcilor dentare microbiene? –
2 min
Pe langa bacterii participa microorganisme precum: micoplasme, spori, protozoare, virusuri.

17. Care sunt „zonele de risc” unde se acumulază cea mai multă P.D.? – 2 min
Clinic, placa bacteriana descoperita la nivelul coroanelor dentare se acumuleaza in mod obisnuit, in
zonele unde autocuratirea se realizeaza mai greu, adica subecuatorial, interdentar, la nivelul santurilor si al
fosetelor coronare si la nivelul suprafetei linguale a molarilor si premolarilor mandibulari

18. Care sunt primele microorganisme care colonizează P.D. (în primele 4 ore)? – 2 min
La o placa tanara, in varsta de 4 ore, constatam o proportie importanta de coci, in special
streptococi, care reprezinta 47-85% dintre microorganismele colonizatoare. Alaturi de streptococi,
intalnim si speciile Neisseria, Corynebacterium si Rothia. Cocii aerobi sunt primii care colonizeaza
pelicula dobandita, deoarece ei prezinta o forma rotunda, ce necesita o energie de fixare mica, au o
marime redusa si, in plus, prezinta o enzima de suprafata care le faciliteaza fixarea.

19. Care sunt microorganismele descoperite într-o P.D. tânără prezentă în şanţurile şi fosetele
coronare sau interdentar? – 2 min
 Pe de alta parte, studiile arata ca, la nivelul fisurilor si al fosetelor coronare, cat si in spatiile
interdentare, placa dentara tanara contine, pe langa streptococi si bacili gram-pozitivi, de regula,
actinomicete.

20. Când nu este îndepărtată în câte zile P.D. îşi dublează grosimea? – 2 min
In aproape 2 zile de la initierea formarii ei, placa isi dubleaza grosimea.

21. Pe măsură ce P.D. se maturizează şi se îngroaşă vom asista la o modificare a componeţei florei
microbiene, aspect dependent de cantitatea de oxigen penetrată. Pe ce grosime a plăcii poate
penetra oxigenul? – 2 min
Este dovedit faptul ca oxigenul nu penetreaza placa dentara mai mult de 0,1 mm.

22. Între ce zile au loc cele mai dramatice modificări ale floriei microbiene de la interfeţa
placă/suprafaţă dentară, unde vom găsi numai microorganisme facultativ sau obligatoriu
anaerobe? – 2 min
Intre zilele a4a si a5a au loc la interfata dinte/placa, modificarile cele mai dramatice, loc unde
supravietuiesc doar microorganisme facultativ sau obligatoriu anaerobe.

23. Din cauza grosimii şi a lipsei de oxigen, în profunzimea plăcii constatăm prezenţa speciilor
anaerobe gram-negative, şi anume? – 2 min
Treponema denticola, Porphyromonas gingivalis, Prevotella intermedia, Bacteroides forsythus si
Fusobacterium nucleatum.

24. Una dintre cele mai frecvente „coagregări microbiene” este aspectul de „ştiulete de porumb”
(„corn cob”) care se realizează între: - 2 min
Aspectul de “stiulete de porumb” este conferit de dispunerea specifica a microorganismelor. Astfel,
bacteriile filamentoase, dispuse central si perpendicular pe suprafetele coroanelor dentare, sunt
inconjurate de coci, obisnuit de Streptococus sanguis. Microorganismele dispuse perpendicular pot fi
reprezentate de forme facultativ anaerobe gram-pozitive, precum Actinomyces si Corynebacterium
matruchotii sau de microorganismele anaerobe gram-negative, Fusobacterium nucleatum.

25. După câte zile de la formare P.D. multiplicarea microorganismelor încetineşte iar placa
acumulată devine relativ stabilă? – 2 min
Dupa 21 de zile, multiplicarea bacteriilor incetineste, iar placa dentara devine relativ stabila.

26. La câte celule suprapuse se reduce grosimea plăcii în cazul gingiei sănătoase? – 2 min
Cand gingia este sanatoasa, grosimea placii dentare este redusa: aproximativ 15-20 celule.

27. În caz de gingivită cronică grosimea plăcii dentare exprimată în număr de celule este de? – 2
min
In cazul gingivitei cronice, grosimea placii dentare este cuprinsa intre 100-300 celule.

28. Coeziunea intermicrobiană la nivelul plăcilor supragingivale este realizată prin intermediul: - 2
min
- matricei intermicrobiene.

29. Care sunt componentele matricei intermicrobiene care favorizeză stabilitatea plăcii, fixarea
fermă a biofilmului microbian ca şi a unor microorganisme, etc.? – 2 min
 Matricea intermicrobiana a placii se compune, in cea mai mare parte, din produse ale
metabolismului microbian, in principal polizaharide extracelulare : glucanii si fructanii, la care se adauga
substante de origine salivara si exudat gingival. O parte dintre polizaharidele extracelulare sunt lipicioase,
caracteristica prin care favorizeaza stabilizarea si fixarea ferma a biofilmului microbian la suprafata
dintelui.

30. La nivelul matricei intermicrobiene a P.D. constatăm o serie de elemente anorganice. Care este
rolul acestor substanţe? – 2 min
Substante anorganice sunt reprezentate in primul rand de ionii de calciu si fosfat, dar si de
magneziu si fluor. Fluorul se gaseste in cantitati superioare comparativ cu cele din fluidul oral. Aceasta
este dovada capacitatii biofilmului microbian de a concentra elementele anaorganice, mecanism prin care
se produce neutralizarea pH-ului, remineralizarea tesuturilor dentare dure, etc.

31. Care este principala caracteristică a plăcilor supragingivale mature? – 2 min

Principala caracteristica a placilor bacteriene mature este potentialul lor de invadare a spatiului
subgingival si de formare a unui tip nou de placa, mecanism prin care, in timp, si in anumite circumstante,
se produce imbolnavirea localizata a gingiei. Experimental, s-a dovedit ca, la 2-3 saptamani de la
abandonarea voluntara a masurilor de control al placii, se observa constant aparitia semnelor de gingivita,
care dispar insa, in totalitate, la cateva zile de la reluarea procedurilor de igienizare dentara.

32. Din punct de vedere chimic, P.D. se compune din: - 2 min

Din punct de vedere chimic, placa dentara contine 80% apa si 20% substanta uscata. 70-80% din
substanta uscata a placii este reprezentata de microorganisme, cu un plus pentru cea subgingivala.

33. Pe ce suprafeţe dentare se întâlneşte cea mai redusă cantitate de placă dentară şi de ce? – 2 min
Cantitatea cea mai redusa de placa se inregistreaza la nivelul suprafetelor palatinale ale dintilor
maxilari, situatia datorandu-se inclinarii dintilor maxilari spre vestibular si mobilitatii limbii.

34. Prin ce metode clinice putem identifica P.D. microbiană? – 2 min

Identificarea clinica a placii dentare se face prin inspectie, prin palpare cu sonda sau prin colorarea
dintilor cu revelatori de placa. De multe ori, cand placa este abundenta, matura si in plus, variat colorata,
ea se identifica usor prin inspectie, insa de obicei se recomanda colorarea ei.

35. Care sunt microorganismele care se regăsesc constant la nivelul plăcilor dentare şi la toţi
indivizii? – 2 min
Studiile arata ca exista un numar constant de microorganisme care se regasesc constant la toti
indivizii, numind aici streptococii S.mutans, S.sobrinus, S.sanguis si actinomicetele

36. Care sunt după MARSH şi MARTIN, principalele specii microbiene întâlnite la toţi copiii, fără
excepţie, în P.D. microbiană? – 2 min
Dupa MARSH si MARTIN, la toti copiii, fara exceptie, intalnim Streptococcus, Staphylococcus,
Neisseria si Veillonella.

37. Din punct de vedere al semnificaţiei clinice P.D. supragingivală reprezintă factorul etiologic
principal în producerea ? – 2 min
Gingivitei, tartrului supragingival si cariei dentare.

38. Pe măsură ce placa dentară subgingivală se maturizează, flora microbiană întâlnită, în

principal, va fi reprezentată de: - 2 min
 Pe masura ce placa subgingivala se maturizeaza, flora microbiana se modifica – si va fi reprezentata,
in special, de bacterii anaerobe, gram-negative, mobile.

39. Căror factori se datorează compoziţia microbiană diferită a plăcilor dentare subgingivale
comparativ cu a celor supragingivale? – 3 min
Compozitia microbiana a placii subgingivale este diferita de cea a placii supragingivale, aspect
datorat:
 accesului limitat oferit de santul gingival spre cavitatea orala, ce permite stabilirea la acest nivel
numai a anumitor bacterii anaerobe ceva mai speciale, in timp ce microorganismele prezente
obisnuit in fluidul oral, pot patrunde, dar supravietuiesc cu greutate;
 faptului ca zona este ferita de efectele perierii mecanice efectuate zilnic de pacient. Este motivul
pentru care nevoia de fixare si de producere a matricei intermicrobiene nu mai este atat de
importanta pentru mentinerea si supravietuirea microorganismelor prezente, fiind aici prezente
bacterii mobile si neatasate;
 faptului ca este favorizata prezenta microorganismelor care se hranesc cu proteine, in principal,
comparativ cu cele supragingivale, care necesita, pentru supravietuire, carbohidrati.

40. Prezenţa hemogloginei la nivelul şanţului gingival favorizează suprevieţuirea a 2

microorganisme specifice. Care sunt acestea? – 2 min
Hemoglobina prezenta la acest nivel favorizeaza supravietuirea speciilor Porphyromonas gingivalis
si Prevotella intermedia.

41. Placa dentară subgingivală asociată dintelui este legată cu formarea: - 2 min
Aceasta placa este asociata cu formarea tartrului, a cariei radiculare si a resorbtiei radiculare.

42. Ce conţine, în principal, P.D. subgingivale asociate peretelui moale a şanţului gingival? – 2 min
Contine, in principal, bacterii mobile si spirochete (mobile: bacterii gram-negative; numeroase
celule sanguine albe) care nu prezinta o orientare anume.

43. În cazul gingiei sănătoase, ce specii microbiene întâlnim la nivelul şanţului gingival? – 2 min
Microflora descoperita la nivelul santului gingival (normal prezinta o adancime de maximum 2-3
mm) este similara cu cea constatata in stadiile initiale de formare a placilor supragingivale. Se intalnesc,
in special, specii microbiene gram-pozitive, facultative anaerobe, 2/3 fiind reprezentate de coci. Se
intalnesc frecvent streptococci.

44. Definiţi gingivita. – 2 min

Gingivita, inflamatia reversibila, are ca factor etiologic principal acumularile de placa dentara, la
care se pot adauga si cauze sistemice, precum sarcina, sau alte modificari hormonale, ce o pot favoriza.
De asemenea, ca factori etiologici mai pot fi incriminate si boli ereditare, precum fibromatoza sau
administrarea unor medicamente, precum fenitoinul, indicat in controlul crizelor comitiale = epilepsie.
Gingivita reprezinta o inflamatie nespecifica, localizata la nivelul marginii gingivale. Ea este
diferita de inflamatiile parodontale specific, unde sunt afectate toate componentele structural parodontale
si unde intalnim un numar limitat de specii microbiene (inflamatie specifica), care insa dezvolta forme
variate si specific de parodontopatii marginale progresive.

45. Ce conţine lichidul crevicular pentru a se constitui în prima linie de apărare a inserţiei epiteliale
faţă de atacurile bacteriene? – 2 min
In mod normal lichidul crevicular are rol de protectie. El realizeaza spalarea santului gingival si
indepartarea microorganismelor de la acest nivel. Lichidul crevicular contine leucocite, elemente ale
sistemului complement, anticorpi si enzime.

46. Principalul factor etiologic în cazul gingivitelor este acumularea de placă căreia i se pot asocia şi
alte cauze, precum: - 2 min
Se mai pot adauga si cauze sistemice, precum sarcina, sau alte modificari hormonale, ce o pot
favoriza. De asemenea, ca factori etiologici mai pot fi incriminate si boli ereditare, precum fibromatoza
sau administrarea unor medicamente, precum fenitoinul, indicat in controlul crizelor comitiale = epilepsie.

47. În caz de gingivită care sunt primul şi al doilea semn de inflamaţie? – 2 min
Clinic, primul semn de gingivita este reprezentat de sangerarea produsa, in principal, la periaj si care
apare in stadiile initiale ale procesului inflamator gingival.
Clinic, al doilea semn detectabil de gingivita este cresterea fluxului fluidului crevicular secretat –
transudat.

48. Prezenţa continuă a plăcilor patogene la nivelul şanţului gingival pot cauza leziuni ce se extind
la nivelul? – 2 min
Prezenta continua a placilor patogene la nivelul santului gingival poate cauza extinderea leziunilor si
la nivelul ligamentelor parodontale, a cementului radicular si a osului alveolar.

49. Care sunt consecinţele apariţiei leziunilor la nivelul ligamentelor parodontale, a cementului
radicular şi a osului alveolar? – 2 min
Consecinta este pierderea insertiei epiteliale si a osului alveolar de suport, moment in care vorbim
de boala parodontala.

50. Care sunt cele trei microorganisme incriminate, ca principale, în producerea parodontopatiei
marginale a adultului? – 2 min
Cel mai important patogen parodontal pare sa fie Porphyromonas gingivalis. Se mai adauga:
 Bacilli gram-negativi imobili: Actinobacillus actinomycetemcomitans, Prevotella intermedia
Tannerella forsythensis;
 Bacilli gram-negativi mobile;
 Spirochete

51. Care sunt cauzele majore ale producerii parodontopatiei agresive a adultului? – 2 min
Cauza majora a insuccesului tratamentului o constituie imposibilitatea eradicarii florei patogene
subgingivale. In plus, studii recente vorbesc de existent, la un asemenea individ si a anumitor afectari
prezente la nivelul raspunsului imun. In acest sens, se pare ca un rol important il poarta fumatul, care
conduce la aparitia unor defecte de fagocitoza, manifestate la nivelul PMN, ce favorizeaza o
susceptibilitate crescuta a respectivelor organisme in fata actiunii patogene a bacteriilor amintite anterior.
(= cauze secundare, nu majore)

52. Între boala parodontală şi o serie de afecţiuni sistemice există o strânsă legătură. Care sunt
aceste afecţiuni? – 2 min
Boala parodontala se leaga de o serie de afectiuni sistemice:
- ateroscleroza;
- nasteri premature;
- diabet si complicatiile acestuia;
- afectiuni pulmonare;
- atac cerebral.
Se constata ca in boala parodontala sunt: de 1,5-2 ori mai multe atacuri de cord si de 3 ori mai multe
atacuri cerebrale comparative cu persoanele neafectate parodontal.

53. Ce este de reţinut cu privire la Parodontita juvenilă localizată? – 4 min

Forma clasica de boala implica distrugeri la nivelul osului alveolar, circumscrise incisivilor si
primilor molari permanenti. Intalnim parodontopatie juvenila la adolescent aparent sanatosi, specific fiind
faptul ca pe dintii acestor pacienti nu descoperim acumulari importante de placa dentara si nici semen
evidente de inflamatie gingivala. Cauza bolii pare sa fie genetica si este legata de imposibilitatea PMN de
a-si exercita functiile normale, de migrare si fagocitoza.
Retinem, pentru aceasta forma de imbolnavire parodontala, ca flora microbiana a respectivului
individ este dominate de prezenta bacililor anaerobi gram-negativi in principal de Actinobacillus
actinomycetemcomitans -> tratament sistem cu tetracilina sau metronidazole.

54. Microorganismele parodontale se folosesc de o serie de strategii prin care reuşesc să evite căile
apărării imune. Spre esemplu Porphyromonas gingivalis, Bacteroides forsythus sau Treponema
denticola eliberează anumite proteaze, enzime capabile să degradeze? – 2 min
Porphyromonas gingivalis, Bacteroides forsythus sau Treponema denticola elibereaza anumite
proteaze, capabile sa degradeze moleculele de imunoglobuline sau proteinele din seria complement,
deregland astfel o cale specifica a apararii imune;

55. Porphyromonas gingivalis, Bacteroides forsythus şi Treponema denticola produc o enzimă care
genereză degradarea variatelor proteine de la nivelul ţesuturilor parodontale. Cum se numeşte
această enzimă? – 2 min
Porphyromonnas gingivalis, Bacteroides forsythus si Treponema denticola – produc tripsina, care
genereaza degradarea variatelor proteine de la nivelul tesuturilor gazda.

56. Numiţi 2 microorganisme parodontale care produc toxine ce acţionează distructiv la nivelul
fibroblastelor, generând alterări în procesul de sinteză a colagenului. – 2 min
Actinobacillus actinomycetemcomitans produce un tip de toxina care genereaza resorbtie osoasa;
Prophyromonas gingivalis, Prevotella intermedia, Actinobacillus actinomyctemecomitans produc toxine
care actioneaza distructiv la nivelul fibroblastelor, generand alterari in procesul de sinteza a colagenului.

57. Numiţi microorganismul care prin intermediul endotoxinelor proprii stimulează producţia de
prostaglandină E2 şi de interleukină-1b la nivelul macrofagelor şi a fibroblastelor, prin care se
induce inflamaţie gingivală şi rezorbţie osoasă. – 2 min
Endotoxinele produse de Porphyromonas gingivalis, cat si de alte microorganism gram-negative,
stimuleaza productia de prostaglandina E2 si de interleukina 1beta la nivelul macrofagelor si al
fibroblastelor, prin care se induce inflamatie gingivala si resorbtie osoasa

58. Cât reprezintă microorganismele din greutatea uscată a plăcii? – 2 min

70-80% din substanta uscata a placii este reprezentata de microorganisme, cu un plus pentru cea
subgingivala.

59. Ce rezultă din metabolizarea microbiană a carbohidraţilor? – 2 min

Prin metabolizarea microbiana rapida a carbohidratilor se produc masiv acizi, polizaharide intra si
extracelulare, ce favorizeaza virarea pH-ului de la interfata placa-structura dentara, spre cel critic, de
demineralizare.
60. Care sunt valorile pH-ului critic de demineralizare pentru smalţ, pentru smalţul dinţilor recent
erupţi şi pentru cementul radicular? – 2 min
Smaltul matur la 5-5,5 (sau pentru dintii recent erupti), la 6,2-6,4 si la 6-6,7 pentru cementul
radicular

61. Normal, cât este pH-ul plăcii dentare înaintea meselor şi în cât timp revine la valorile de
plecare? – 2 min
Inainte de masa, pH-ul de la nivelul placii variaza intre 6,,2-7 si este mai scazut in cazul persoanelor
cu susceptibilitate la carie si mai rezistent la persoanele cario-rezistente, Cand se consuma alimente
cariogene pH-ul placii scade rapid si revine la valorile de plecare in 1-2 ore.

62. Care sunt cele două microorganisme care metabolizează acizii produşi prin metabolizarea
microbiană a carbohidraţilor şi care, într-o oarecare măsură influienţează favorabil,
comportamentul la carie a individului în cauză? – 2 min
Neisseria sau Veillonella. Cele doua – prezinta capacitatea de a metaboliza acizii produsi si de a
determina o scadere limitata a pH-ului placii, prin care se poate influenta, intr-o oarecare masura,
comportamentul la carie al individului in cauza

63. Ce asigură glucanii la nivelul plăcilor dentare supragingivale? – 2 min

Glucanii, prin dextrani in special, asigura stabilitatea si aderenta placii, cat si fixarea anumitor
microorganism.

64. Care sunt principalele polizaharide extracelulare produse la nivelul P.D. supragingivale prin
metabolism microbian şi care este rolul lor? – 3 min
Polizaharide extracelulare – sunt reprezentate de glucani si fructani. Glucanii, prin dextrani in
special, asigura stabilitatea si aderenta placii, cat si fixarea anumitor microorganism, in timp ce fructanii,
prin levan, se contituie in sursa energetica pentru oricare dintre microorganismele care dispun de
echipament enzimatic specific metabolizarii fructozei.

65. În ce scop sunt utilizaţi fructanii (prin levan) de către microorganismele prezente la nivelul
P.D.? – 2 min
Fructanii, prin levan, se contituie in sursa energetica pentru oricare dintre microorganismele care
dispun de echipament enzimatic specific metabolizarii fructozei.

66. Care sunt polizaharidele intracelulare? – 2 min

Polizaharide intracelulare – sunt reprezentate de glicogen si amilopectina. Acestea iau nastere din
descompunerea anumitor zaharuri cu molecula mica, precum glucoza si maltoza.

67. Care sunt cele mai numeroase elemente celulare ale sistemului imun care acţionează în
inflamaţia parodontală şi cât reprezintă ele ca procent din totalul acestora? – 2 min
Retinem faptul ca, impotriva microorganismelor invadatoare, la nivelul santului gingival,
organismul se apara prin multiple mecanisme, inclusive prin prezenta anticorpilor Ig G/M/A, a sistemului
complement si a leucocitelor, din care aproximativ 95% sunt PMN si restul limfocite si monocite. La
nivelul mucoasei orale, sistemele de aparare imuna se manifesta prin prezenta limfocitelor intraepiteliale,
a celulelor Langerhans, a IgG si Ig A. Spre exemplu, la pacientul cu un status bun al sanatatii orale
predomina Ig A secretorii.

68. Ce reprezintă materia alba, din ce se compune şi care este semnificaţia ei clinică? – 4 min
Materia alba reprezinta depozitul dentar moale care acopera, in mod obisnuit, placa dentara
neindepartata o lunga perioada de timp. Spre deosebire de pelicula dobandita si de placa dentara, material
alba se poate indeparta si prin clatire viguroasa, prin proiectarea jetului de apa al sprayului de aer/apa al
unitului dentar sau al irigatoarelor.
Clinic, materia alba se observa un depozit moale, gros, de culoare alba sau alb-gri, asemanator
branzei de vaci. El se identifica usor prin inspectie si fara a necesita colorare. Obisnuit, depozitul se
descopera pe fata vestibulara a frontalilor maxilari, mai ales la pacientul cu respiratie orala. Din punct de
vedere structural, material alba reprezinta o acumulare de bacterii vii si moarte, de celule epiteliale
descuamate, de leucocite dezintegrate, de proteine salivare si de resturi alimentare.
Cand materia este prezenta, in mod constant descoperim, la zona de contact, inflamatie gingivala si
demineralizari accentuate, la contactul acestor depozite moi cu lizereu gingival si cu suprafete dentare
dure. Este clar vizibila fara a necesita colorare.

69. Care sunt depozitele dentare care se pot îndepărta prin simpla clătire a guri? – 2 min
Resturile alimentare si materia alba.

70. Care sunt cauzele acumulărilor alimentare interdentare (pătrundere verticală şi orizontală)? – 3
min
Acumularea alimentelor se poate realiza prin presare verticala, favorizata de:
 Prezenta spatierilor interdentare, in special cand nu exista contact dentar strans;
 Mobilitatea dentara;
 Dezechilibrele ocluzale.
Alimentele moi pot patrunde interdentar si orizontal, dinspre vestibular sau dinspre oral, cand
papilele interdentare apar decapitate.

71. Ce pot genera acumulările alimentare interdentare ne îndepărtate lungi perioade de timp? – 2
min
Stagnarea resturilor alimentare interdentar, pe langa mirosurile generate, favorizeaza producerea
cariilor dentare si a complicatiilor parodontale. Resturile alimentare se pot indeparta prin autocuratire
naturala, dar si artificial, prin curatire mecanica, inclusive prin clatirea energica a gurii.

72. Tartrul dentar este factor etiologic principal în declanşarea şi evoluţia afecţiunilor parodontale?
– 2 min
Nu, PD este factorul etiologic principal in evolutia afectiunilor parodontale, iar tartrul este factor
secundar, ce obliga insa la indepartarea periodica, profesionala.

73. De ce depinde formarea tartrului dentar şi după cât timp apar primele centre de mineralizare la
nivelul P.D.? – 3 min
Pentru formarea tartrului sunt esentiale:
- momentele de suprasaturare a PD in ioni de calciu si fosfat, de origine salivara;
- prezenta anumitor bacterii filamentoase ce participa direct sau indirect la formarea lui, transformand
fosfatul organic in fosfat anorganic.
Primele centre de mineralizare apar la 24-72 de ore de la formarea PD.

74. Care este obiectivul major al terapiei parodontale nechirurgicale? – 2 min

Obiectivul major al terapiei parodontale nechirurgicale este de a scadea placa dentara, implicit si scaderea
tartrului dentar, in scopul obtinerii unor suprafete dentare netede, lucioase.
75. Definiţi tartrul dentar. – 2 min
Tartrul dentar este depozitul dentar dur, calcificat, aderent la structurile dentare, dar si la
constructiile artificiale, prezente in gura pacientului. El este factorul etiologic important in generarea si
evolutia inflamatiei gingivale.
Tartrul dentar reprezinta ultima faza de mineralizare a PD, cea de mineralizare.

76. În ce interval de timp se atinge maximum de grosime şi întindere a depozitelor de tartru şi care
este cauza opririi acumulării lui? – 2 min
In 10 saptamani-6 luni. Ritmul depunerilor se reduce probabil datorita uzurii mecanice produse
natural de masticatie, mai ales la nivelul suprafetelor dentare care depasesc ecuatorul coronar.

77. Care este ionul anorganic prezent în fluidul oral care favorizează, în principal, formarea T.D.? –
2 min
In principal calciul si fosfatul favorizeaza mineralizarea rapida a placii dentare mature.

78. Care sunt factorii favorizanţi care influienţează viteza de formare a tartrului dentar? – 4 min
- retentivitatile anatomice: santul de la nivelul jonctiunii smalt-cement radicular, asperitatile cementului
radicular dezgolit, cariile aproximale, cervicale sau radiculare, incongruenta dento-alveolara prin
inghesuire;
- cantitatea si calitatea salivei secretate, respiratia orala, iritatiile mecanice, chimice, termice, traumele
ocluzale, parafunctiile musculare si anumite obiceiuri vicioase;
- anumite boli: astmul bronsic sau fibroza chistica;
- fumatul;
- compozitia salivei, bogata in ioni anorganici, in pincipal calciu si fosfat.

79. Care sunt substanţele care prezente la nivelul cavităţii orale reduc cantitatea de tartru dentar
format? – 3 min
- substante de origine salivara precum piruvatul de sodiu, mai ales cel parotidian, inhiba mineralizarea;
- unele medicamente, precum beta-blocantele, diureticele si anticolinergicele;
- pastele de dinti ce contin pirofosfat sau ioni ai metalelor precum zincul inhiba formarea cristalelor de
calciu si implicit, pe cea de tartru.

80. Când pacientul nu reuşeşte să-şi încetinescă viteza de formare a T.D. ce se recomandă? – 2 min
Se recomanda folosirea unei paste de dinti antitartru, gume si detartraj – control mecanic al placii
(acesta are si efecte negative – zgarierea sau abraziunea structurilor dentare, de aceea daca pacientul
reuseste sa isi efectueze corect controlul PD nevoia de detartraj va fi redusa).

81. Unde se întâlneşte obişnuit tartrul supragingival? – 2 min

- in treimea gingivala coronara, predominant in dreptul orificiilor de deschidere a ductelor glandelor
salivare majore;
- pe fetele linguale ale frontalilor inferiori sau pe cele vestibulare ale molarilor superiori;
82. Chimic, din ce se compune tartrul dentar matur? – 2 min
- 70-90% substante anorganice;
- 15% substante organice;
- 8 % apa;

83. Din punct de vedere al mineralizării care este mai mineralizat T.D. supra- sau subgingival şi de
ce? – 2 min
- mai mineralizat este TD subgingival 60%, in timp ce TD supragingival 30%;
- mineralizarea crescuta a TD subgingival se datoreaza cantitatii crescute de substante anorganice de la
nivelul lichidului crevicular.

84. Sunt situaţii clinice când într-o zonă a arcadelor dentare coroanele sunt acoperite în întregime
de tartru. Care este cauza producerii acestei situaţii? – 2 min
- in zona respectiva nu s-a mai efectuat de mult timp masticatia, ca urmare a durerilor provocate de carii
profunde netratate, lipsa antagonistilor.

85. Cum evidenţiem prezenţa tartrului dentar? – 3 min

- se identifica prin inspectie, palpare cu sonda si cel mai simplu, prin colorare cu substante revelatoare.
Identificarea se face prin vizualizarea directa sau indirecta
- tartrul subgingival se poate evidentia prin palpare cu sonda exploratoare sau poate sa transapra prin
grosimea marginii gingivale, datorita culorii lui inchise.

86. Enumeraţi caracteristicile tartrului subgingival. – 2 min

- tartrul dentar subgingival este mai dur decat cel supragingival, prezinta o culoare gri spre negru, este
subtire si foarte aderent;
- culoarea inchisa se datoreaza sangerarilor generate de prezenta lui si degradarii ulterioare a Hb, dar si
prezentei unor anumitor bacterii;
- tartrul subgingival se indeparteaza mai greu, este nociv pentru sanatatea componentelor parodontiului
moale;

87. Care sunt cauzele care contribuie la culoarea închisă a T.D. subgingival? – 2 min
- culoarea inchisa se datoreaza sangerarilor generate de prezenta lui si degradarii ulterioare a Hb, dar si
prezentei unor anumitor bacterii;

88. La ce dentiţie întâlnim T.D. şi după ce vârstă îl întâlnim într-un procent de 100% (la multe
grupuri populaţionale)? – 2 min
Tartrul dentar se intalneste dupa varsta de 4-6 ani, iar in procent de 100% la indivizii peste 30 de ani.
TD se intalneste in cantitati variate, la orice varsta, atat la dentitia temporara, cat si la cea permanenta.

89. Care sunt cerinţele pentru ca revelatorul de placă să fie ideal? – 4 min
Revelatorul de placa ideal trebuie:
- sa prezinte capacitate de colorare selectiva, deci sa coloreze doar placa dentara;
- sa coloree evident placa si dupa ce pacientul si-a clatit viguros gura cu apa – culoarea trebuie sa dispara
de la nivelul suprafetelor dentare, dar si de la nivelul tesuturilor moi pana la sfarsitul sedintei de
tratament;
- sa prezinte gust placut;
- sa prezinte o buna difuzibilitate – umectabilitate, sa acopere rapid suprafetele dentare, extinzandu-se si
interproximal;
- sa prezinte calitati antiseptice si astringente.

90. Care sunt scopurile folosirii revelatorilor de placă dentară? – 4 min

- pentru individualizarea metodelor de periere si de curatare mecanica a placii;
- la educarea si motivarea pacientilor;
- pentru autoevaluarea corectitudinii controlului mecanic al placii;
- pentru evaluarea pe termen lung a eficientei metodelor de control al placii;
- la realizarea graficelor de evolutie a igienei orale sau a studiilor epidemiologice.

91. Sub ce formă se comercializează revelatorii de palcă şi cine pot să-i folosească? – 2 min
- sub forma de solutii si tablete cu care profesionistul sau chiar pacientul pot colora PD, procedeu prin
care se sesizeaza locurile in care aceasta ramane neindepartata si unde trebuie sa se insiste pe durata
operatiilor de igienizare.

92. Revelatorii de placă se folosesc de către pacient, în principal, din două motive. Care sunt
acestea? – 2 min
- pentru obiectivarea PD;
- pentru motivarea si constientizarea pacientului cu privire la zonele incomplet curatate, in scopul unui
control mai bun la PD.

93. Care dintre revelatorii de placă nu se mai folosesc şi din ce motive? – 2 min
S-a renuntat la solutia Skinner, pe baza de iod, datorita alergiilor produse sau la fucsina bazica 0,2-0,3%
datorita continutului in anilina si implicit a potentialului cancerigen.

94. Care este cel mai indicat şi utilizat revelator de placă şi de ce? – 2 min
Eritrozina = colorant vegetal hidrosolubil care coloreaza in rosu suprafetele acoperite de placa – este cel
mai utilizat revelator de PD. Se comercializeaza sub forma de tablete sau solutii su diverse denumiri:
Placolor, Revelan, etc.

95. În ce proporţie halitoza se datorează cauzelor orale şi dintre acestea cât reprezintă retentivităţile
feţei dorsale a limbii? – 2 min
- 90% datorita cauzelor orale si 50% reprezinta retentivitatile fetei dorsale a limbii
96. Care sunt cauzele orale ale halitozei? – 5 min
- infectiile parodontale – pot genera mirosuri ce provin de la PD subgingivala necuratata;
- limba incarcata – saburala – poate adaposti anumite microorganisme care genereaza substante urat
mirositoare;
- xerostomia;
- restaurarile dentare deteriorate sau supraextinse;
- protezele dentare incorect igienizate;
- leziunile orale patologice – cancere orale;
- infectii faringo-amigdaliene;
- despicaturile de palat.

97. Care sunt cauzele non-orale ale halitozei? – 5 min

- afectiuni ale tractului respirator, in principal la nivelul pasajului nazal, dar si sinuzite, amigdalite,
pneumonii, TBC;
- afectiuni ale tractului digestiv – reflux esofagian, hernie hiatala;
- ciroza hepatica;
- insuficiente hepatice si renale;
- cancere;
- diabet;
- administrarea anumitor medicamente;
- fumatul.

98. Când pacientul expiră cu gura închisă şi percepem miros neplăcut vom concluziona că halitoza
are ce cauză? – 2 min
Halitoza este de cauza nazala.

99. Care sunt cele mai frecvente cauze ale halitozelor percepute la copilil mic? – 2 min
Cele mai frecvente cauze – infectii faringo-amigdaliene, vegetatii adenoide si prezenta corpilor straini in
fosele nazale.

100. Care este cauza cea mai frecventă a halitozei la pacientul în vârstă? – 2 min
- prezenta unei proteze mobile incorect igienizata.

101. De câte feluri pot fi halitozele (după Miyazachi)? – 2 min

- renala;
- pseudo-halitoze;
- halitofobie – pacientul se plange de mirosuri, fara ca ele sa poata sa fie percepute obiectiv.

102. Care sunt substanţele care contribuie la producerea halitozei şi care este termenul general
folosit pentru a le numi? – 3 min
Mirosurile neplacute ale gurii apar ca urmare a metabolismului microbian proteolitic, in principal a
compusilor sulfurici volatili = CSV. In mod normal, prin acest mecanism se produce in principal hidrogen
sulfat si metil mercaptan, dar si cantitati mici de dimetil sulfat si dimetil disulfat.
Mai contribuie si alte substante precum: compusi aromatici volatili: indol, scatol sau acizi organizi,
aminie: cadaverina, putresceina.

103. În caz de halitoză de origine orală care este tratamentul indicat? – 3 min
- perierea zilnica a fetei dorsale a limbii, in special jumatatea ei posterioara;
- folosirea pastelor de dinti care nu sunt iritante;
- sa utilizeze paste de dinti cu triclosan si bicarbonat de sodiu, pentru a reduce productia de CSV;
- sa foloseasca gume de mesteat;
- se incearca stimularea secretiei salivare, prin miscari masticatorii ample;
- clatiri cu ape de gura, in principal pe baza de digluconat de clorhexidina, listerina, evitandu-se cele cu
alcool, glicerina sau oxidanti puternici, datorita efectelor secundare de uscare a tegumentelor/mucoaselor;
- sa nu consume alimente puternic aromate;
- sa renunte la fumat;
- sa manance la intervale regulate.

104. Pastele de dinţi recomandate pacienţilor cu halitoză sunt acelea care au în compoziţie
următoarele substanţe? – 2 min
- paste de dinti cu triclosan si bicarbonat de sodiu - reduc productia de CSV;

105. În caz de halitoză se indică şi clătiri cu ape de gură, (în principal, pe bază de digluconat de
clorhexidină) fără ce substanţe şi de ce? – 2 min
- clatiri cu ape de gura, in principal pe baza de digluconat de clorhexidina, listerina, evitandu-se cele cu
alcool, glicerina sau oxidanti puternici, datorita efectelor secundare de uscare a tegumentelor/mucoaselor;

106. Halitoza orală se datorează metabolismului microbian proteolitic (proteinele şi peptidele

hidrolizate de bacteriile gram negative în mediu alcalin) când se produc: - 4 min
- Mirosurile neplacute ale gurii apar ca urmare a metabolismului microbian proteolitic, in principal a
compusilor sulfurici volatili = CSV. In mod normal, prin acest mecanism se produce in principal hidrogen
sulfat si metil mercaptan, dar si cantitati mici de dimetil sulfat si dimetil disulfat.
Mai contribuie si alte substante precum: compusi aromatici volatili: indol, scatol sau acizi organizi,
aminie: cadaverina, putresceina.

107. Modificările de culoare (discolorări), observate la dinţii naturali integri sau la cei cu
reconstrucţii stomatologice, se produc prin mai multe mecanisme. Care sunt acestea? – 3 min
- aderarea colorantului direct pe suprafata dintelui;
- acumularea, pe suprafetele dentare, a depozitelor dentare moi PD sau dure TD, colorarea disparand cand
se indeparteaza aceste depozite;
- colorantul este inglobat in structura dintelui sau in materalul stomatologic.
108. Discolorările dentare după localizare pot fi de două feluri. Definiţi-le şi recomandaţi
intervenţiile terapeutice indicate. – 3 min
1. Discolorari extrinseci – cand discolorarea apare pe suprafata dentara. Pot fi indepartate usor prin
periere dentara, personala sau profesionala si prin detartraj, urmate de finisarea si lustruirea suprafetelor.
2. Discolorari intrinseci – cand colorantul se gaseste in structura dintelui, ce apare modificat la culoare.
Nu se poate indeparta prin periaj simplu.

109. Discolorările dentare după origine sau sursa discolorări pot fi de două feluri. Definiţi-le. – 3
min
1. Exogene – cand colorarea este exterioara dintelui. Pot fi intrinseci sau extrinseci.
2. Endogene – cand colorantul provine din interiorul dintelui. Sunt intotdeauna intrinseci si, in mod
obisnuit, sunt modificari ale culorii dentinei, care transpare prin smaltul normal colorat.

110. Discolorarea exogenă extrinsecă galbenă, cauze şi aspecte specifice. – 3 min

Cauza: prezenta la nivelul florii microbiene a PD a unui microorganism – Penicillium sau colorarea poate
sa apara prin impregnarea PD matura cu pigmenti de origine alimentara.
- se poate intalni la orce varsta si, de regula, la indivizii care neglizeaza constant igiena orala.

111. Discolorarea exogenă extrinsecă portocalie - roşie, cauze şi aspecte specifice. – 3 min
- se intalneste rar, cea rosie si mai rar decat cea portocalie;
- zona colorata se observa obisnuit in treimea cervicala a coroanelor dentare, mai frecvent la nivelul
frontalilor maxilari, atat pe fetele vestibulare, cat si pe cele orale.
- se produc datorita prezentei la nivelul florei microbiene a placilor dentare mature, a unor bacterii
cromogene – Berratia marcescens sau Flaviobacterium lutescens.

112. Discolorarea exogenă extrinsecă verde (mai puţin colorarea verde închis), cauze şi aspecte
specifice. – 4 min
- zona colorata se obsrva ca o banda subecuatoriala, paralela cu festonul gingival, mai intensa spre
suprafete aproximale, dar intalnim cazuri cand intreaga suprafata vestibulara a dintilor capata aceasta
culoare;
Cauze:
- prezenta la nivelul PD a unor microorganisme Aspergylis sau a unor fungi:
- prezenta produsilor de descompunere a Hb;
- prezenta masiva in saliva a unor elemente anorganica: K, Ca, Na, P, Mg;
- utilizarea frecventa a produselor pe baza de clorofila;
- inhalarea industriala a prafului ce contine particule de Cu;
- fumatul de marijuana – culoarea specifica verde-gri.

113. Discolorarea exogenă extrinsecă verde închis, cauze şi aspecte specifice. – 3 min
- impregneaza structurile dentare in profunzime, discolorarea devenind intrinseca, de origine exogena.
- smaltul este acoperit de astfel de placa, este puternic demineralizat -> aparitia cariilor;
- este contraindicat detartrajul, recomandandu-se doar indepartarea placii prin periaje personale;
- suprafetele dentare demineralizate urmeaza sa fie supuse unui program de fluorizare topica, personala
sau profesionala, pana cand smaltul apare complet mineralizat.
- pacientului i se indica un control al placii dentare efectuat corect si zilnic.
114. Discolorarea exogenă extrinsecă neagră, cauze şi aspecte specifice. – 4 min
- aspectul este de linii fine, continue sau intrerupte, late de 1 mm sau benzi ce ocupa intreaga treime
gingivala a coroanelor dentare, banda colorata in negru fiind despartita de festonul gingival printr-o zona
de smalt normal colorata.
- se intalneste frecvent la nivelul suprafetelor coronare orale si aproximale, la nivelul dintilor maxilari
laterali si foarte rar pe fetele vestibulare ale frontalilor, la fel si la nivelul santurilor si al fosetelor
ocluzale, la toate varstele, fiind o caracteristica a gurilor curate si cu indice de carie scazut;
- colorarea neagra este extrem de aderena, reprezinta de fapt o PD mineralizata si colorata in negru;
- aici intalnim bacili G+, dar si coci;
- aceasta colorare se poate indeparta doar prin detartraj si periaj profesional, retinandu-se ca se poate
reface rapid.

115. Discolorarea exogenă extrinsecă brună (colorarea tabacică), cauze şi aspecte specifice. – 3 min
- majoritatea fumatorilor prezinta astfel de colorare;
- apare clinic sub forma unor benzi inguste, paralele cu marginea gingivala, imediat deasupra ei sau poate
ocupa chiar 2/3 din coroana;
- colorantul din tutun se poate impregna si in tartrul dentar. Utilizat prin mestecare, tutunul poate penetra
smaltul, generand colorare intrinseca de origine exogena.
- se poate intalni pe orice suprafata dentara, inclusiv in santurile si fosetele ocluzale, insa cel mai frecvent
la nivelul suprafetelor linguale ale frontalilor mandibulari;
- colorarea depinde de corectitudinea cu care pacientul isi efectueaza controlul PD/neglijarea lui.

116. Discolorarea exogenă extrinsecă brună, cauze (altele decât cea tabacică) şi aspecte specifice. – 5
min
1. Utilizarea fluorurii de staniu in fluorizarea locala. Afecteaza in general suprafetele dentare
demineralizate, datorita oxidului de staniu care induce un aspect cafeniu sau sulfurii de staniu care induce
o culoare galbuie;
2. Ceaiul, cafeaua, soia si alti pigmenti alimentari;
3. Clorhexidina sau alexidina, componente ale apelor de gura antiplaca, produc colorare cafenie, mai ales
aproximal;
4. Obisnuinta populatiei din unele tari est-asiatice de a mesteca frunze de betel – utilizate pentru efectul
lor anticarie, dar care genereaza colorare in cafeniu inchis spre negru.

117. Discolorări endogene intrinseci – colorările tetraciclinice. – 5 min

- antibioticile din clasa tetraciclinelor prezinta o afinitate speciala pentru structurile mineralizare, ele fiind
absorbite la nivelul oaselor si dintilor;
- tetraciclinele pot traversa placenta in ultimele 3 luni de sarcina, trec in circulatia fetala si afecteaza
culoarea dentitiei temporare sau pe cea permanente, in formare;
- sunt suficiente 4-5 zile de administrare pentru a influenta estetica dintilor in formare;
- clinic: aspecte variate, contribuind tipul de tetraciclina, doza, perioada administrarii, momentul de
formare sau de mineralizare a dintilor;
- cea mai periculoasa este dimetilclortetraciclina – dintii afectati se coloreaza variat, de la verde deschis la
galben inchis sau gri-negru;
- dintii prezinta in fazele initiale un grad de fluorescenta, care se pierde in timp, iar culoarea dintelui se
modifica spre galben, brun sau negru.
118. Prin ce mijloace (specifice prevenţiei primare) se poate intervenii împotriva depunerilor de
placă dentară? – 3 min
Impotriva depunerilor de placa dentara se poate interveni prin folosirea:
 Mijloacelor mecanice de control al placii dentare, reprezentate :
- in principal: periajul dentar;
- auxiliar: ata dentara – pentru zonele interdentare, pentru prevenirea bolii parodontale, scobitori, periute
interdentare si unitufa, stimulatoare gingivale si razusa de limba.
 Mijloace chimice antiplaca.

119. Nevoile personale zilnice de îngrijire orală presupune ca de cel puţin 2 ori pe zi să efectuăm: - 3
min
Nevoile personale zilnice de ingrijire orala presupun ca de cel putin 2 ori pe zi sa se efectueze:
- curatirea spatiilor interdentare de resturile alimentare, inclusiv si pentru a permite substantelor active
continute de pastele de dinti sa actioneze aici;
- perierea dintilor prin care curatam si aplicam substante in scop terapeutic;
- curatarea fetei dorsale a limbii.

120. În ce scop este folosită periuţa de dinţi şi periajul dentar? – 2 min

Periutele de dinti sunt indicate in scopul curatirii eficiente si confortabile a dintilor si a tesuturilor
moi din vecinatatea acestora.
Pacientul trebuie educat in ideea considerarii periajului nu ca pe un “moft cosmetic”, ci ca pe o procedura
profilactico-terapeutica, prin care individul motivate isi efectueaza zilnic si corect igiena dentara. Printr-
un periaj corect, pacientul reuseste sa-si influenteze favorabil starea de sanatate a structurilor dento-
parodontale.

121. Care sunt cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească periuţele de dinţi manuale? – 3 min
Cerinte periuta manuala:
1. Conforma cu nevoile individului in ceea ce priveste marimea, forma si duritatea;
2. Manipulate cu usurinta; eficienta;
3. Usor de curatat si de uscat;
4. Rezistenta si ieftina, cu manerul rezistent si rigid;
5. Capetele rotunjite – pentru efecte negative minime la nivelul structurilor dento-parodontale.

122. Mânerul periuţelor de dinţi prezintă un mâner ergonomic, în ce scopuri? – 2 min

Forma si grosimea manerului trebuie sa fie ergonomica, pentru a permite o prize eficienta, o
manevrare comoda. Probleme apar in cazul pacientului cu dizabilitati fizice, pentru care au fost propuse si
modalitati variate de adaptare: periute modificate pentru copii si pacienti in varsta.

123. Suprafaţa activă a periuţei dentare manuale se prezintă într-o multitudine de forme. Ce formă
este recomandată în cazul pacientului cu aparate ortodontice fixe? – 2 min
Suprafata periutei dentare manuale este concava (speciala pentru periajul pacientului cu aparate
ortodontice fixe).

124. Care sunt factorii care influenţează rezultatul periajului dentar? – 2 min
Rezultatul periajului este influentat de dexteritatea si capacitatea de intelegere a pacientului, cu
privire la metoda de periaj indicate, si de corectitudinea cu care el isi efectueaza zilnic periajul dentar.
125. La aceeaşi grosime şi lungime care sunt filamentele periuţelor dentare mai flexibile şi mai puţin
rigide? – 2 min
Filamentele plasate in unghi.

126. Care sunt dezavantajele filamentelor din păr natural pentru care asemenea periuţe de dinţi
devin de ne recomandat? – 4 min
Dezavantaje:
 Periutele nu pot fi standardizate, ca duritate, deoarece diametrul firelor de par natural variaza intre
0.087-0,475;
 Ele se uzeaza rapid si neuniform;
 Nu au aceeasi rezistenta, de la un animal la altul, si sunt diferite ca proprietati, in functie de zona
geografica de unde provin, de varsta animalului sau de anotimp;
 Firele nu prezinta acelasi diametru si, in plus, prezinta un microcanal, in mijloc, ce permite
acumularea apei cat si a microorganismelor – in special, de la nivelul placii dentare. Studiile
demonstreaza ca pe aceasta cale se pot transmite diverse infectii microbiene;
 Firele periutelor devin rapid deosebit de moi, pe masura umezirii si a uzarii lor;
 Cel mai negative aspect – nu pot fi taiate intr-o suprafata uniforma, plana.

127. Care sunt avantajele utilizării filamentelor artificiale? – 3 min

Avantaje:
 Se curata si se usuca rapid – 24 de ore, daca sunt tinute in pozitie verticala si intr-o atmosfera
deschisa;
 Sunt mult mai rezistente si mai elastice, comparativ cu perii naturali;
 Capul rotunjit respinge apa si resturile organice;
 Sunt mult mai rezistente la acumularea de bacterii, fungi, etc., comparativ cu firele de par natural;
 Filamentele sintetice produc o abraziune mai redusa, datorita flexibilitatii superioare;
 Se fabrica usor si la preturi de cost reduse;

128. Care sunt factorii de care depinde eficienţa periajului? – 3 min

Eficienta periajului depinde de o multitudine de factori, precum:
 Indemanarea pacientului;
 Miscarile imprimate
 Presiunea folosita;
 Frecventa si timpul acordat;
 Configuratia arcadelor dentare, numarul de dinti prezenti pe arcade sau al constructiilor
stomatologice existente.

129. După ce vârstă recomandăm, întradevăr, utilizarea pastei de dinţi la copii? – 2 min
Dupa varsta de 2 ani.

130. Câtă pastă de dinţi recomandăm copilului între 2 şi 5 ani? – 2 min

La 2-5 ani se indica ca pasta sa fie de marimea unui bob de mazare, periajul este asistat de parinte –
el trebuie sa realizeze ca copilul nu prezinta abilitati necesare pentru efectuarea unui periaj eficient fara
ajutor/supraveghere. Parintele trebuie sa fie un adevarat model pentru copil.
131. După ce vârstă a copilului constatăm o coordonare neuro-muculară normală care îi permite să-
şi efectueze periaje dentare corecte? – 2 min

132. Care sunt avantajele utilizării periuţelor dentare cu filamente artificiale şi cap activ rotunjit? –
4 min
 Eficienta in curatarea zonei cervicale a coroanelor dentare, atat aproximal cat si la nivelul
lizereului gingival;
 Traumatizarea minima a tesutului gingival periat;
 Curatirea santului gingival, inclusiv interproximal, fara a genera disconfort;
 Utilizabile in jurul aplicatiilor ortodontice fixe sau al aparatelor de imobilizare in fracturile de
maxilar;
 Previn sau minimalizeaza abraziunea dentara, cat si escoriatiile gingivale, in cazul unei perieri
viguroase;
 De indicat in cazul gingiilor afectate de gingivite ulcero-necrotice sau de gingivite cronice severe,
pe durata etapelor de vindecare postdetartraj si a planarii radiculare sau postchirurgie parodontala;
 Este periuta ideala pentru copilul mic, indicata atunci cand se incepe periajul danturii temporare.

133. Forma gâtului periuţei reprezintă un aspect important în manevrarea periuţei prin care, ce, se
influienţează? – 2 min
Forma gatului periutei reprezinta un aspect important in manevrarea periutei, prin aceasta
influentandu-se confortul sau durata periajului, aspect de avut in vedere, mai ales in cazul copiilor, care
prezinta o dexteritate, dar si o rabdare limitata.

134. Care sunt factorii care influenţează alegerea unei periuţe dentare? – 4 min
Factorii care influenteaza alegerea unei periute sunt:
 Dexteritatea si manualitatea, motivatia, abilitatea si inteligenta pacientului, care vor influenta si
alegerea metodei de periere;
 Statusul sanatatii gingivale si parodontale;
 Morfologia coroanelor clinice si incongruenta dento-alveolara, cu inghesuire sau spatiere;
 Expunerea radacinilor dentare;
 Preferintele profesionistului catre o anumita metoda de periaj si un anumit tip de periuta, dar si cea
a pacientului, care poate ramane credincios propriilor periute si obisnuinte, atunci cand rezultatul
controlului placii este bun;
 Metoda de periaj aleasa.
Alegerea formei si a marimii periutei se face individualizat, pentru fiecare pacient in parte. Ea trebuie sa
permita o manevrare confortabila si sa se adapteze tuturor suprafetelor dintilor, vestibulare, orale si
ocluzale, in scopul indepartarii in totalitate a placii dentare.

135. Care sunt regulile generale ale periajului dentar? – 5 min

Periajul manual – reguli generale:
 Oricare ar fi metoda de periaj manual folosita, ea trebuie sa realizeze curatirea tuturor suprafetelor
dentare libere si prezente in cavitatea orala;
 Perierea incepe, obisnuit, dintr-o zona distala a unei arcade dentare, urmareste intreaga fata
vestibulara a acelei arcade, pana in regiunea distala opusa, dupa care ne intoarcem de unde am
plecat, dar pe fetele orale ale dintilor. La fel se procedeaza si in cazul arcadei antagoniste;
 La urmatoarea periere, pacientul trebuie sa inceapa perierea dintr-o alta zona distala, in asa fel
incat fiecare zona sa beneficieze de curatirea corecta sau, altfel spus, ca o aceeasi zona sa nu fie
curatata intotdeauna ultima, atunci cand nu mai avem rabdare, ne grabim sau am obosit;
  Dupa ce am periapt primul grup dentar, trecem la urmatorul, avand grija ca ultima suprafata
dentara periata anterior sa fie cuprinsa din nou de suprafata activa a periutei. Prin aceasta metoda,
avem garantia unei curatiri eficiente a fiecarei suprafete dentare in parte;
 Prin colorarea placii, descoperim suprafetele dentare insuficient periate, unde trebuie sa actionam
constient; spre exemplu, vom insista la dreptaci, asupra suprafetelor hemiarcadelor dentare drepte,
si la stangaci invers.

136. Când se înlocuieşte o periuţă dentară? – 2 min

Durata de viata a unei periute este dependenta de corectitudinea cu care se efectueaza periajul, adica
de corectitudinea cu care se aplica tehnica de periaj, de forta folosita si mai putin de durata periajului.
Obisnuit, durata optima de utilizare a periutei este de 2-3 luni sau, mai corect, ea se inlocuieste cand
filamentele raman indoite sau se rup sau cand se decoloreaza (la Oral B – filamentele indicator care se
coloreaza albastru cu Indigotina – si se decoloreaza pe masura ce periuta se uzeaza).
Cand deteriorarea periutei se produce mai rapid de 2 luni, specialistul trebuie sa constate greselile
de tehnica ce conduc la aceasta situatie si sa le corecteze.

137. Periuţa de dinţi cea mai nouă se foloseşte la periajul de seară, ca periaj principal, deoarece ele
sunt mai eficiente decât cel folosite cca 3 luni. Cu cât sunt acestea mai eficiente? – 2 min
Se recomanda ca fiecare individ sa foloseasca zilnic 2-3 periute, care sunt utilizare prin rotatie, cea
mai noua fiind rezervata periajului de seara, care se constituie in periaj principal – studiile arata ca o
periuta noua este cu 30% mai eficienta, comparativ cu una uzata 3 luni.

138. Care sunt argumentele pentru care periajul de seară este numit principal? – 3 min
Argumente:
 Individul nu mai are motive de graba, el avand timpul necesar pentru efectuarea unei perieri dupa
o tehnica corecta.
 Se indeparteaza cat mai mult din placa dentara existenta, se indeparteaza resturile alimentare
acumulate, reducandu-se si numarul microorganismelor prezente. Microorganismele restante au,
pe durata somnului, cele mai bune conditii de supravietuire si multiplicare, cavitatea orala oferind
umiditate, caldura, intuneric.

139. Care sunt obiectivele periajului dentar? – 3 min

Obiectivele periajului dentar sunt:
1. Indepartarea si intreruperea ciclului de formare si maturizare a placii dentare.
2. Curatarea suprafetelor dentare de resturi alimentare si de colorantii extrinseci.
3. Stimularea troficitatii si keratinizarii tesuturilor gingivale.
4. Prin folosirea pastelor de dinti profilactice, se obtine stoparea sau chiar vindecarea unor
afectiuni reversibile, aparute la nivelul structurilor dento-parodontale.
5. Controlul halitozei.

140. În conformitate cu ciclul circadian al secreţiei salivare în jurul cărei ore avem cea mai redusă
cantitate de salivă secretată nestimulat sau când avem cea mai abundentă salivaţie? – 2 min
Cea mai redusa cantitate de saliva se secreta, nestimulat, in jurul orei 4 dimineata, iar cea mare in
jurul orei 12, la pranz.

141. Când pe durata zilei consumăm alimente cariogene ce se recomandă profilactic? – 2 min
Daca la una dintre mesele zilnice pacientul consuma dulciuri, mai ales la sfarsitul mesei, se
recomanda un periaj dentar. Daca el nu este posibil, se recomanda folosirea unei gume de mestecat fara
zahar sau chiar simpla clatire cu apa.
142. Care sunt - după Wilkins - metode vibratorii de periere manuală? – 2 min
Metode vibratorii de periere manuala: STILLMAN, CHARTERS, BASS.

143. Pentru copii care sunt metodele de periere manuală cele mai uşor de efectuat? – 2 min
Metoda orizontala si metoda Fones.

144. Metoda de periere Bass. – 5 min

Este o tehnica larg acceptata, datorita eficientei cu care se curata placa dentara din jurul si direct
din santul gingival. Autorul recomanda folosirea periutelor dentare moi, continuarea curatirii spatiilor
interdentare cu ajutorul dental floss-ului. Tehnica a fost conceputa pornindu-se de la ideea ca infectia
gingivala debuteaza, de obicei, la nivelul marginii gingivale si, in principal, la nivelul papilei interdentare.
Indicatie: tuturor pacientilor – pentru a indeparta biofilmul dentar din vecinatate sau direct de la nivelul
marginii gingivale; indicate pentru spatiile interdentare deschise si coroanele dentare cu convexitati
exaggerate + suprafete radiculare expuse.
Metoda se indica pacientilor cu probleme parodontale ce prezinta spatii interdentare libere,
suprafete radiculare expuse, postchirurgie parodontala, dar si celor cu terapie protetica fixa care prezinta
coroane de acoperire realizate cu limita subgingivala sau purtatorilor de anumite aparate ortodontice.
Metoda presupune plasarea filamentelor direct in santul gingival, deci in sus pentru maxilar si in
jos pentru mandibular. Periuta se plaseaza in unghi de 45 de grade fata de axul lung al dintelui si spre
apical, cuprinzand cu fata activa atat suprafetele dentare cervicale cat si marginea gingivala vecina.
Urmeaza sa efectuam o presiune usoara asupra gingiei, dar fara a produce indoirea filamentelor, prin care
fortam patrunderea acestora in santul gingival si interdentar. Miscarea de curatire este una de vibrare
scurta, in fata si in spate, fara deplasarea perilor, insumand cate 10 asemenea miscari pentru fiecare grup
dentar. Se trece la urmatorul grup de 2-3 dinti, repetand miscarea descrisa anterior. Miscarea este repretata
de-a lungul arcadelor, curatind astfel atat fetele vestibulare, cat si pe cele orale ale tuturor dintilor.
Frontal, atat palatinal, cat si lingual, periuta este introdusa in lungul ei, cu plasarea filamentelor in
santurile gingivale de curatat. Urmeaza o miscare de curatire spre exterior, prin care filamentele
indeparteaza placa prin elasticitatea miscarii lor.

145. În ceea ce priveşte metoda de periere Bass modificată care sunt recomandările, de ultimă oră,
ale lui E.M. Wilkins? – 2 min
Exista dezavantaje pentru care Esther Wilkins recomanda ca metoda de periere Bass modificata sa
nu fie practicata, preferandu-se indicarea metodei de periere Bass propriu-zise sau a celei de rulare.

146. Metoda de periere Collis – simultan sulculară. – 4 min

Se realizeaza numai cand dispunem de periuta dentara Collins. Aceasta presupune existenta a cate
unui rand de manunchiuri de filament pe fiecare margine a periutei, suficient de lungi, pentru a ajunge in
santurile gingivale, vestibulare si orale – cand periuta se plaseaza deasupra suprafetei ocluzale a dintilor
de periat. Este o periuta de dinti care ofera, prin acest aranjament, 3 suprafete de periere in acelasi timp.

Metoda Collins se recomanda:

- Pacientilor care nu prezinta manualitatea necesara realizarii unui periaj sulcular clasic;
- Pacientilor cu dizabilitati, a caror igiena este efectuata de o alta persoana;
- Copiilor carora li se efectueaza periajul dentar.

Periuta este astfel construita incat filamentele laterale sa patrunda simplu in santurile gingivale, sub un
unghi de 45 de grade. In cazul dintilor cu coroane lungi, periuta va fi inclinata spre vestibular sau oral,
pentru ca filamentele sa patrunda in santurile gingivale de curatat. Dupa ce filamentele au patruns in
santurile gingivale, miscarea imprimata periutei este cea specifica metodelor vibratorii, adica miscari
scurte, in fata si in spate. Dupa efectuarea celor 10 miscari scurte de vibrare, periuta se muta pe urmatorul
grup de 2-3 dinti ce urmeaza a fi periati.

147. Metoda de periere prin rulare (roll or rolling stroke method). – 5 min
Este o tehnica recomandata pacientului cu parodontiul marginal sanatos. Cu ajutorul ei se curate
suprafetele dentare libere, marginea gingivala, mai putin zona santului gingival. Metoda de periere prin
rulare se efectueaza cu periute de duritate medie. Se curata gingia, suprafetele dentare de biofilm
microbian – materie alba; fara a accentua curatirea santului gingival.

Indicatii:
1. La copiii si tinerii cu tesut gingival normal conturat si relativ sanatos, cand metoda sulculara poate
parea dificila; pentru toti pacientii indiferent de varsta.
2. In alternanta sau combinata cu tehnicile vibratorii: Bass, Charters, Stillman.
3. Ca etapa pregatitoare in implementarea unei noi metode de periere precum Stillman, la care
pozitia initiala este identica.

Suprafata activa a periutei se plaseaza direct in treimea cervicala a dintilor de curatat sip e gingia din
vecinatate. Suprafata laterala a periutei este introdusa paralel cu arcadele dentare si spre apical, in timp ce
portiunea de plastic a periutei, opusa suprafetei active, se va gasi la nivelul suprafetelor ocluzale sau al
marginii incizale a dintilor de periat. Cu partea laterala a filamentelor, presam cu blandete gingia, care se
poate albi usor, urmand sa efectuam, din incheietura mainii, rotirea periutei, miscare prin care filamentele
realizeaza maturarea suprafetelor dentare de curatat. Filamentele raman usor indoite, in miscarea periutei
spre suprafata ocluzala a dintilor periati, maturand prin elasticitatea lor, suprafetele dentare. Miscarea se
repeat de cel putin 6 ori pe fiecare grup dentar, atat pe suprafetele vestibulare cat si pe cele orale. Atragem
atentia pacientilor ca, in momentul miscarii periutei spre un alt grup dentar de curatat, este posibil sa
traumatizam mucoasa gingivala.
Suprafetele palatinale ale frontalilor maxilari cat si cele linguale ale frontalilor mandibulari sunt
peritate cu periuta introdusa in lungul ei. Si in acest caz vom plasa suprafata activa pe gingie, urmand sa
realizam o miscare de maturare prin intermediul filamentelor care, usor indoite, curate dintele prin
elasticitatea lor – si nu prin forta celui care perie. Vor fi o presare si o rulare in sus, la mandibular, sau spre
jos, la maxilar. Fiecare zona este periata repetand miscarea de cel putin 5 ori.

148. Metoda de periere Stillman. – 5min

La origine, Stillman a propus un periaj care sa realizeze masajul si stimularea troficitatii mucoasei
gingivale, cat si curatirea ariei cervicale a coroanelor dentare. Se recomanda ca suprafata activa a periutei
de dinti soft/moale sau medie sa se plaseze partial pe gingie si partial pe dinte, in directie apicala.
Metoda de periere Stillman modificata
Prin aceasta se recomanda ca, la sfarsitul miscarii de vibrare-rotire recomandata de metoda
Stillman, sa urmeze o rotire totala a periutei spre ocluzal. Astfel, se reduce posibilitatea de traumatizare a
gingiei si creste eficienta indepartarii placii. Este o metoda recomandata in principal curatirii placii
dentare de sub zonele subecuatoriale si a suprafetelor aproximale expuse, obtinandu-se curatirea
suprafetelor dentare libere, cat si masarea gingiei.
Cu suprafata laterala a filamentelor, presam cu blandete gingia, pana cand aceasta se albeste usor.
Urmeaza rotirea spre un unghi de 45 de grade cu axul lung al dintelui, dupa care, realizam rotatii scurte de
vibrare-curatire, in timp ce usoara presiune se mentine. Fiecare grup dentar curatat va suporta asemenea
miscari de vibrare, obtinute prin rotirea manerului din incheietura mainii, cat numaram pana la 10 sau
efectuam minimum 6 rotatii pentru fiecare grup dentar – fara a misca varful filamentelor. Pacientului i se
atrage atentia sa se asigure ca filamentele au patruns si interdentar.
Pentru curatarea fetelor palatinale ale frontalilor maxilari sau a fetelor linguale ale frontalilor
mandibulari, se repeat perierea descrisa la tehnica prin rulare, cu periuta pozitionata in lungul ei. Fara o
plasare atenta a filamentelor, se pot produce leziuni traumatice ale tesuturilor gingivale, mai ales ca este
indicate o usoara presiune.

149. Metoda de periere Charters. – 5 min

Are ca obiective curatirea suprafetelor dentare aproximale si masajul gingiei, prin care se obtine si
stimularea mecanica a circulatiei sanguine locale.
Charters recomanda fie plasarea suprafetei active a periutei perpendicular pe suprafetele dentare
de curatat, mai ales cand exista multiple papile interdentare decapitate si spatii interdentare libere, fie intr-
un unghi de 45 de grade spre ocluzal.
Indiferent de pozitia de pornire, pacientul forteaza patrunderea filamentelor in spatiile
interproximale.Cu filamentele patrunse interdentar, se realizeaza o miscare usoara de rotire-vibrare-
presare . Vibrearea se face prin rotatii din maner pentru fiecare grup dentar, numarand pana la 10 rotatii.
Pe de alta parte, prin contactul marginii gingivale libere cu suprafata laterala a filamentelor se realizeaza
si un masaj al tesuturilor moi.
In cartile de parodontologie, metoda de periere Charters este descrisa cu filamentele plasate in
unghi de 45 de grade cu axul lung al dintilor, si spre ocluzal.
Metoda se recomanda pacientilor:
 Cu spatii interdentare libere, spre exemplu la pacientii care au suportat interventii chirurgicale
parodontale si care ofera suprafete radiculare expuse.
 La indepartarea placii bacteriene de sub intermediarii lucrarilor protetice fixe.
 Pentru curatirea componentelor aparatelor ortodontice fixe.

Deoarece metoda Charters este dificil de efectuat pe suprafetele orale ale dintilor, se recomanda ca
aceastea sa fie periate prin tehnica Stillman modificata. Cand metoda Charters este totusi preferata, se
recomanda ca:
 In regiunea posterioara sa se patrunda cu periuta cu suprafata ei activa indreptata spre ocluzal,
manaerul situandu-se in dreptul caninilor hemiarcadei opuse celei de periapt. Se incepe perierea
prin curatirea celei mai distale suprafete dentare si se continua cu perierea fiecarui spatiu
interdentar in parte. Miscarea de curatire este una de vibrare-presare.
 La pacientul cu incongruenta dento-alveolara cu inghesuire in zona frontala maxilara, vestibular,
periuta se introduce in gura cu manerul paralel cu axul lung al dintilor si cu varful filamentelor
introdus interdentar, unde se vor efectua miscari de vibrare-presare.
Cand periem sub fata mucozala a intermediarilor puntilor dentare, varful filamentelor va fi introdus direct
sub marginea intermediarilor.
Neajunsurile metodei constau in faptul ca filamentele nu patrund deloc subgingival, iar pentru anumite
zone, patrunderea interdentara este imposibila sau limitata si, nu in ultimul rand, cere o manualitate
deosebita.

150. Care sunt indicaţiile metodei de periere manuală prin rulare? – 3 min
1. La copiii si tinerii cu tesut gingival normal conturat si relativ sanatos, cand metoda sulculara poate
parea dificila; pentru toti pacientii indiferent de varsta.
2. In alternanta sau combinata cu tehnicile vibratorii: Bass, Charters, Stillman.
3. Ca etapa pregatitoare in implementarea unei noi metode de periere precum Stillman, la care
pozitia initiala este identica.

151. Rezultatul periajului dentar depinde de un număr de factori. Care sunt aceştia? – 2 min
 Indemanarea pacientului;
 Miscarile imprimate
 Presiunea folosita;
  Frecventa si timpul acordat;
 Configuratia arcadelor dentare, numarul de dinti prezenti pe arcade sau al constructiilor
stomatologice existente.

152. La copilul mic, între 2 şi 5 ani, cine efectueză periajul, cu câtă pastă şi care sunt metodele de
periaj recomandate? – 3 min
De la nastere la eruptia primului dinte, gingia, trebuie curatata prin intermediul unei periute de dinti
de consistenta moale sau cu ajutorul unor comprese de tifon si apa. Dupa eruptia primului dinte, parintele
realizeaza perierea de 2ori/zi cu o periuta de dinti moale, la o marime potrivita si cu urme de pasta de dinti
fluorurata, copilul fiind educat sa scuipe si sa nu inghita pasta utilizata.
La 2-5 ani se indica ca pasta sa fie de marimea unui bob de mazare, periajul este asistat de parinte –
el trebuie sa realizeze ca copilul nu prezinta abilitati necesare pentru efectuarea unui periaj eficient fara
ajutor/supraveghere. Parintele trebuie sa fie un adevarat model pentru copil.
 Stadiul 1: de la 4-24 de luni – periajul este efectuat de parinte/tutore/ingrijitor si fara pasta de
dinti;
 Stadiul 2: de la 2 la 4 ani – periajul este efectuat de copil si completat de parinte;
 Stadiul 3: de la 5 la 7 ani – periajul este efectuat de copilul supravegheat de parinte – sunt periute
cu modele diferite pentru baieti si fete;

153. Care sunt metodele de periere manuală cele mai frecvent indicate şi cum pot fi ele
individualizate? – 2 min
1. Tehnica sulculara – BASS
2. Tehnica simultan sulculara – COLLINS
3. Tehnica prin rulare – metoda ruloului, STILLMAN modificata
4. Tehnica vibratorie – STILLMAN, CHARTERS, BASS
5. Tehnica circulara – FONES
6. Tehnica verticala – LEONARD
7. Tehnica orizontala
8. Tehnica fiziologica – SMITH
9. Scrub-brush.

154. Metoda de periere manuală Fones. – 4 min

Multi scolari inca folosesc metoda, ea fiind propusa de Fones, cel care a creat in 1913 primul curs
de formare a igienistelor dentare. Daca pentru adult este o tehnica distructiva, mai ales cand se executa cu
forta, ea poate fi recomandata copiilor mici, fiind o metoda usor de invatat si efectuat.
Metoda necesita o periuta de dinti moale, cu diametrul filamentelor cuprins intre 0,15-0,20 mm.
Metoda presupune introducerea periutei intre obraz si suprafetele dentare de curatat, pacientul tinand
dintii in ocluzie. Suprafata activa a periutei intra in contact lejer cu gingia ultimilor molari maxilari.
Miscarea imprimata periutei este una larg circular, de maturare, efectuata cu usoara presiune, dinspre
gingia maxilara spre cea mandibulara. Cand se perie dintii regiunii frontale, ei vor fi in pozitie cap la cap,
in timp ce miscarea ramane aceeasi descrisa anterior. Suprafetele linguale si palatinale ale frontalilor sunt
periate prin miscari de du-te-vino antero-posterioare.
Inclusiv Fones avertizeaza asupra leziunilor gingivale posibile, dar avantajul invatarii rapide
poate fi un argument suficient pentru recomandarea ei.

155. Metoda de periere manuală verticală – Leonard. – 3 min

 Metoda a fost descrisa de Hirschfeld, cu miscari sus-jos, de folosit atunci cand dintii erau curatati
primitive, cu periute fabricate din ramuri de copac. Apoi, Leonard a descris si recomandat miscarile
vertical, in care dintii maxilari si mandibulari sunt periati separate. Cu dintii cap la cap in zona frontala,
plasma suprafata activa a periutei in unghi drept cu axul lung al dintilor. Perierea vertical, in sus si in jos,
se face fara presiune exagerata, iar la final se indica o usoara rotatie, cand se ajunge in contact cu gingia.
Presiunea folosita este indeajuns de mare pentru a nu forta patrunderea filamentelor interdentar si
indeajuns de blanda pentru a nu conduce la distrugerea rapida a periutei. Retinem ca dintii maxilari si
mandibulari NU sunt curatati prin aceleasi serii de miscari, ci separate. Chiar si in cazul in care curatirea
obtinuta este acceptabila, realizandu-se si un bun masaj gingival, ea este mai putin recomandata, datorita
leziunilor gingivale produse.

156. Metoda de periere orizontală. – 3 min

Este cunoscuta drept cea mai nociva metoda de periere. Distrugerile se inregistreaza mai ales la
nivelul dintilor proeminenti, dar si la cel al marginii gingivale vecine, la nivelul carora vom inregistra in
timp abraziuni dentare si retractii gingivale, mai ales in cazul in care folosim o periuta de dinti dura, o
pasta de dinti abraziva, forta etc.
Miscarea este una orizontala antero-posterioara, filamentele fiind plasate perpendicular pe
suprafetele dentare de curatat. Prin aceasta miscare, suprafetele interdentare nu sunt curatate, ba mai mult,
depozitele moi indepartate de pe suprafetele dentare libere vor fi fortate interdentar, actiune prin care se
favorizeaza producerea cariei si a parodontopatiei. Metoda poate fi indicate la dentitia de lapte, curatirea
fiind favorizata de forma de clopot a dintilor temporari, insa ea este total contraindicata la dentitia
permanenta.

157. Dintre toate metodele de periere comentate de Wilkins, pentru adult, care este metoda de
periere cea mai nocivă şi de ce? – 2 min
Metoda de periere orizontala este cunoscuta drept cea mai nociva metoda de periere. Distrugerile
se inregistreaza mai ales la nivelul dintilor proeminenti, dar si la cel al marginii gingivale vecine, la
nivelul carora vom inregistra in timp abraziuni dentare si retractii gingivale, mai ales in cazul in care
folosim o periuta de dinti dura, o pasta de dinti abraziva, forta etc.

158. Căror arii de la nivelul arcadelor dentare trebuie să le acordăm o atenţie deosebită pe durata
periajului dentar? – 4 min
- vestibular, in dreptul premolarilor si al caninilor, unde gingia este subtire, iar abraziunea dentara se
produce frecvent;
- la nivelul dintilor inclinati, cum este cazul molarilor mandibulari, inclinati lingual;
- la nivelul dintilor cu suprafete radiculare expuse, unde cementul si dentina radiculara ofera o rezistenta
mai redusa la uzura;
- in cazul incongruentelor dento-alveolare cu inghesuire sau cu spatiere, se recomanda o periere verticala
a zonei;
- la nivelul suprafetelor dentare aproximale ce margine spatiile endentate;
- la nivelul furcatiilor radiculare expuse;
- caninul si incisivul lateral, atat mandibular cat si maxilar, pe partea dreapta sunt insuficient periati la
dreptati si invers in cazul stangacilor;
- la nivelul suprafetelor distale ale celor mai multi dintre dintii posteriori, curatirea este insuficienta, motiv
pentru care perierea lor trebuie suplimentata indicandu-se utilizarea dental floss-ului sau cel mai bine a
periutelor unitufa.

159. Cum se efectuează perierea suprafeţelor ocluzale, când se indică şi care este cea mai
recomandabilă mişcare? – 4 min
 Ea este indicata pentru indepartarea placii si a microorganismelor acumulate la nivelul fisurilor si
al fosetelor ocluzale. Perierea suprafetelor ocluzale se indica si in scopul igienizarii suprafetelor care nu
participala masticatie, din variate motive, apoi a marginii restaurarilor stomatologice si, obligatoriu
inaintea realizarii sigilarilor.
In acest scop, suprafata activa a periutei se aseaza cu filamentele perpendicular pe suprafata
ocluzala. Manerul periutei se plaseaza paralel cu suprafata ocluzala a dintilor laterali.

Se pot efectua 2 tipuri de miscari:

 Una de vibrare, prin care periutei i se imprima o miscare usor circular, fara deplasare, care
dureaza, pentru fiecare grup dentar periapt, aproximativ 10 secunde;
 A 2a, filamentele sunt fortate-presate sa patrunda in santuri si fosete, dar fara ca acestea sa se
indoaie; se repeat miscarea de 10 ori pentru fiecare grup dentar periat.
 Cel mai adesea este recomandat sa combinam cele 2 tipuri de miscari.
Miscarile orizontale de frecare trebuie evitate, deoarece prin acestea nu curatam decat varfurile
proeminente ale cuspizilor, fara a curate si la nivelul santurilor si al fosetelor retentive. In ciuda
eforturilor, suprafetele ocluzale corect curatate raman vulnerabile la carie, aproximativ 66% dintre ele
avandu-si originea la acest nivel. Este motivul pentru care se indica protejarea zonei printr-un procedeu al
preventiei primare numit sigilarea santurilor si a fosetelor coronare.
! circular – fara deplasarea filamentelor.

160. Care sunt motivele pentru care indicăm folosirea periuţelor de dinţi mecanice? – 2 min
Ele au fost propuse pentru o eficienta maxima in:
 Controlul placii dentare si al coloratiilor extrinseci;
 Combaterea tartrului
 Reducerea incidentei gingivitei si pentru reducerea la minimum a efectelor negative ale acesteia.

161. Căror pacienţi le recomandăm, în mod special, periaj dentar mecanic? – 3 min
Periajul mecanic este recomandat pacientilor:
1. Cu aparate ortodontice fixe
2. Cu tratamente protetice complexe
3. Cu implanturi dentare
4. Cu anumite dizabilitati, fizice sau psihice, ele trebuind sa fie manevrate de parinte sau de ingrijitor
5. Celor care practica un periaj agresiv: studiile arata ca pacientul foloseste o presiune mai redusa,
atunci cand utilizeaza o periuta electrica – in plus, cele mai recente produse prezinta si senzori de
presiune.
6. Celor incapabili sa-si efectueze corect periajul manual – incluzand aici si copilul mic.

162. Care sunt motivele pentru care se indică perierea feţei dorsale a limbii? – 4 min
Perierea suprafetei dorsale a limbii, a mucoasei boltii palatine sau a crestelor alveolare edentate se
recomanda inca din antichitate.
Flora microbiana descoperita la nivelul fetei dorsale a limbii este una extreme de mobila, constatandu-se
ca, prin curatirea ei periodica:
1. Se reduce cantitatea de placa supragingivala depusa, cat si numarul microorganismelor prezente la
nivelul fluidului oral.
2. Unele periute au pe fata opusa filamentelor o suprafata special conceputa pentru a realiza curatarea
fetei dorsale a limbii.
3. Se reduce halena fetida.
4. Se realizeaza o stimulare a troficitatii tesuturilor moi periate.
 5. Se favorizeaza perceptia gustativa.
De asemenea, curatirea fetei dorsale a limbii se constituie ca parte a tratamentelor efectuate in cazul
anumitor afectiuni (de exemplu: limba neagra paroasa – Aspergillus Niger sau C.Albicans), de indepartare
a unor coloratii aparute sau de combatere a halitozei. Operatia de curatire a limbii se efectueaza cu
mijloacele speciale fabricate, precum razusa de curatat limba sau cu ajutorul periutei de dinti obisnuite, cu
sau fara pasta de dinti.

163. În funcţie de situaţia clinică pe lângă perierea dinţilor ce alte entităţi, parte a cavităţi orale mai
pot să fie periate? – 2 min
Perierea suprafetei dorsale a limbii, a mucoasei boltii palatine sau a crestelor alveolare.

164. Unde avem, la nivelul structurilor cavităţii orale, încărcătura microbiană cea mai mare, medie
şi mică? – 3 min
Studiile intreprinse au dovedit ca cel mai mare numar de microorganisme 70% se gasesc cantonate
la nivelul suprafetei dorsale a limbii (datorita suprafetei anfractuoase create de prezenta papilelor
filiforme, mai lungi si a celor fungiforme, mai scurte; sau de prezenta fisurilor linguale). O incarcatura
microbiana medie se gaseste la nivelul santului si mai ales la nivelul pungilor parodontale, iar cea mai
mica incarcatura microbiana se gaseste la nivelul placii dentare supragingivale.

165. Prin periere mecanică timp de 2 min obţinem o îndepărtare a P.D. de 84% sau de 93% în câte
minute? – 2 min
Placa dentara se indeparteaza in proportie de 84% pana la 93% in 6 minute.

166. În cazul periajului mecanic care sunt regulile generale de indicat pacientului? – 4 min

167. Care sunt aspectele de care ţinem seama când indicăm o anumită metodă de periere? – 4 min
Alegerea unei anumite metode de periaj si a unui anumit tip de periuta de dinti este un lucru dificil,
in acest scop trebuind sa tinem cont de o serie de aspecte:
- statusul de sanatate a componentelor cavitatii orale;
- alinierea dentara, prezenta cariilor si a obturatiilor, prezenta edentatiilor si intinderea lor, prezenta
protezarilor, a aparatelor ortodontice, a inflamatiilor gingivale sau a pungilor parodontale;
- sanatatea generala, incluzand aici afectiunile musculare sau dizabilitatile psihice;
- varsta pacientului si manualitatea acestuia;
- interesul si motivatia pacientului;
- usurinta si talentul cu care explica profesionistul.

168. Din punct de vedere al periajului dentar ce recomandăm în zonele unde avem infecţii sau
leziuni traumatice? – 3 min
In caz de zone afectate de infectii sau de leziuni traumatice ale mucoaselor, se indica perierea
normalA a restului suprafetelor dentare, in timp ce, in zonele afectate, periajul este stopat pentru o
perioada limitata de timp. Pentru igienizarea acestor zone, se recomanda clatiri cu solutii saline caldute,
prin care se favorizeaza vindecarea si se faciliteaza indepartarea tesuturilor necrozate.

169. Care sunt recomandările de avut în vedere în cazul în care indicăm pacientului o nouă metodă
de periere dentară manuală? – 3 min
In cazul in care i se recomanda pacientului o tehnica noua de periaj, practicianul este obligat sa-si
cheme pacientul la control dupa 7 zile. Cand pacientul vine la control, incepem cu examenul clinic al
gingiei, procedeu prin care ne permite sa descoperim eventualele leziuni gingivale produse pe durata
periajului. Urmeaza efectuarea perierii sub supravegherea profesionistului, care urmareste indemanarea cu
care pacientul efectueaza periajul, precum si daca a inteles corect tehnica de periaj indicata. Dupa,
realizam si colorarea placii, care ne va permite sa constatam rezultatele periajului si eventualele loocuri de
retentie.

170. Care sunt efectele negative cronice produse prin periaj dentar la nivelul ţesutului moale
gingival? – 2 min
1. Modificari de contur ale marginii gingivale:
2. Retractii gingivale

171. Ce înţelegeţi prin abraziune dentară, legat şi de perierea dentară şi care este aspectele clinice
observate? – 4 min
Abraziunea dentara reprezinta o pierdere de substanta dentara dura, produsa prin uzura mecanica,
alta decat cea produsa prin masticatie = atritie. In acest context, abraziunea se poate define ca o uzura
patologica a suprafetelor dentare, rezultat al unor procese mecanice anormale, aspect clinic diferit de
eroziunea dentara, in care este implicat un proces chimic distructiv.
Abraziunea dentara, ca efect negativ al periajului dentar, se observa in mod obisnuit pe fetele
vestibulare ale dintilor vestibularizati. Clinic, aspectul este obiectivat ca o pierdere de substanta dentara
dura, pierdere in pana, localizata in zona cervicala a coroanelor dentare – in principal la nivelul
cementului radicular expus. Suprafata pierderii de substanta dentara apar clinic neteda, lucioasa si de
duritate normal. Ea apare ca o excavatie in forma de pana, care se poate extinde pe fata vestibulara a mai
multor dinti. Obisnuit, abraziunea produsa ca efect negative al periajului se intalneste doar pe fetele
vestibulare, mai ales la nivelul caninilor si al premolarilor maxilari, uneori si la nivelul molarului 1, dar ea
se poate observa la oricare dinte vestibularizat, inclusiv la nivelul frontalilor mandibulari.

172. Care sunt cauzele obişnuite ale abraziunilor dentare legate de periajul dentar manual? – 2 min
Neintelegerea tehnicii de periere corecta, lipsa de indemanare sau datorita zelului cu care pacientul
executa periajul. Abraziunea dentara mai poate fi determinata si de utilizarea unor periute de dinti dure, a
unora cu filamente deteriorate, etc.

173. Când la un pacient constatăm producerea abraziunilor dentare specialistul indică? – 2 min
Trebuie sa se obiectiveze cauza si sa se indice:
- periute de dinti moi/periute mecanice;
- schimbarea tehnicii de periaj cu una vibratorie;
- pasta de dinti folosita sa fie cea mai putin abraziva.

174. În funcţie de problemele prezentate de pacient recomandăm curăţirea suprafeţelor dentare

aproximale la intervele de cât minim şi cât maxim? – 2 min
12 ore minim şi 48 ore maxim.

174. Căror pacienţi şi pentru ce zone indicăm folosirea aţei dentare (în special)? – 2 min
El se recomandă adolescenţilor (obişnuit, după 10-12 ani) şi adulţilor care prezintă o bună
coordonare neuro-musculară a mişcărilor, în vederea curăţirii mecanice a spaţiilor interdentare care
prezintă papile integre şi fără expunerea cementului radicular.

175. Dental floss-urile au fost confecţionate de-a lungul timpului din mai multe materiale şi anume?
– 2 min
Mătase, nailon şi politetrafluoroetilen (teflon).

176. Care sunt obiectivele atinse prin utilizarea corectă a aţei dentare? – 4 min
 - să îndepărteze placa şi resturile alimentare din spaţiile interdentare curăţate, atât de la nivelul
dinţilor naturali cât şi de la nivelul acelora acoperiţi protetic sau de sub intermediarii protetici, de la
nivelul implanturilor dentare sau din jurul componentelor aparatelor ortodontice fixe, etc.;
- prin urmărirea de către pacient a scămoşării produse, se evidenţiază prezenţa cariilor dentare
incipiente, a depozitelor de tartru sau a celor restante după detartraj, ori a restaurărilor stomatologice
supraextinse (a iatrogeniilor);
- pe durata curăţirii suprafeţelor amintite, se obţine şi lustruirea lor, ele devenind astfel improprii
depunerilor ulterioare;
- se poate realiza şi un masaj blând al papilei interdentare, fapt ce duce la stimularea circulaţiei
locale;
- se poate reduce sângerarea şi inflamaţia gingivală prin limitarea acumulării plăcii şi a tartrului
dentar;
- reduce halitoza, şi
- permite aplicarea unor agenţi chimio-terapeutici la nivelul suprafeţelor dentare curăţate sau al
celor subgingivale.

177. Care sunt argumentele pentru care recomandăm folositea aţei dentare înaintea efecturii
periajului dentar? – 2 min
- faptul că prin curăţarea P.D. se uşurează pătrunderea şi acţiunea fluorurilor conţinute în pastele de
dinţi şi indicate în prevenirea cariei dentare;
- odată ce a realizat periajul, pacientul îşi simte gura curată şi nu va mai avea motivaţia folosirii aţei
dentare şi în plus, nici nu mai rămâne suficient timp pentru folosirea ei.

178. O limită a folosirii aţei dentare sunt suprafeţele radiculare concave pe care le întâlnim la o
serie de dinţi. Care sunt aceşti dinţi? – 2 min
Feţele radiculare meziale ale premolarilor I maxilari şi a molarilor mandibulari.

179. Care sunt argumentele în favoarea folosirii aţelor de dinţi cerate? – 2 min
Argumentele în favoarea celor cerate, sunt: trecea mai facilă a punctului de contact, apoi suprafaţa
lui netedă previne traumatizarea ţesutului moale, faptul că se rup şi se scămoşează mai greu la trecerea
peste suprafeţe dentare, restauraţii stomatologice şi depozite de tartru neregulate.

180. Legat de periajul dentar când se indică folosirea dental floss-ului şi care sunt argumentele? – 3
min
Pentru cei mai mulţi dintre pacienţi,curăţirea cu dental floss este recomandată înaintea periajului
dentar. Argumentele sunt:
- faptul că prin curăţarea P.D. se uşurează pătrunderea şi acţiunea fluorurilor conţinute în pastele
de dinţi şi indicate în prevenirea cariei dentare;
- odată ce a realizat periajul, pacientul îşi simte gura curată şi nu va mai avea motivaţia folosirii
aţei dentare şi în plus, nici nu mai rămâne suficient timp pentru folosirea ei.

181. Pacientul care foloseşte dental floss-ul este educat să urmărească fiecare fragment de floss
observând? – 2 min
- cantitatea de placă curăţată;
- sângerarea;
- mirosul;
- dacă s-a scămoşat.

182. În ce situaţii clinice indicăm folosirea floss threader-ul? – 2 min

 Cu care se reuşeşte introducerea firului în locurile de curăţat, direct sub punctul de contact, sub
punţi dentare etc. Astfel, se poate utiliza dental floss-ul atunci când avem de curăţat faţa mucozală a
punţilor dentare, coletul implantelor dentare sau componentele aparatelor ortodontice fixe.

183. În ce situaţii clinice indicăm folosirea „floss holder” (dispozitivele de fixare a dental floss-ului)?
– 2 min
În cazul pacientului neîndemânatic, a celor cu incapacităţi fizice, cu mâini şi degete groase, cu
deschidere redusă a gurii sau cu reflex de vomă.

184. În ce situaţii clinice (căror zone) indicăm folosirea superfloss-ului - TUFTED DENTAL
FLOSS? – 2 min
Este indicat pentru curăţirea:
- spaţiilor interdentare cu papilă uşor retrasă,
- a feţei mucozale a intermediarilor punţilor dentare,
- a componentelor aparatelor ortodontice fixe,
- a implanturilor şi
- a furcaţiilor expuse.

185. Ce este, cum se utilizează şi în ce situaţii clinice indicăm folosirea panglicii dentare – knitting
yarn? – 3 min
Aceasta reprezintă o suprafaţă textilă lată şi plată care se utilizează împreună cu pasta de dinţi Ea
este indicată pentru curăţirea:
- spaţiilor interdentare largi sau a acelora fără punct de contact ferm,
- la nivelul elementelor de agregare sau sub intermediarii punţilor dentare,
- al suprafeţelor aproximale a dinţilor care mărginesc diasteme şi treme,
- al suprafeţelor distale ale ultimului dinte de pe arcadă.
Cu ajutorul lor putem aplica şi o serie de substanţe chimic active.

186. În ce situaţii clinice recomandăm folosirea benzilor de tifon (gauze strip)? – 2 min
Sunt recomandate pentru curăţirea suprafeţelor dentare aproximale care mărginesc breşele edentate
neprotezate, a spaţiilor interdentare largi, a suprafeţelor distale ale ultimilor molari de pe arcadă, şi a
construcţiilor protetice fixe sprijinite pe implanturi.

187. Care este recomandarea stimulatoarelor gingivale, în primul rând? – 2 min

Pentru masajul ţesutului gingival, prin care se îmbunătăţeşte şi keratinizarea.

188. Pentru ce sunt recomandate stimulatoarele gingivale în al doilea rând? – 2 min

Pentru îndepărtarea P.D. şi a alimentelor acumulate interdentar, la nivelul furcaţiilor şi la nivelul
marginii gingivale.

189. De ce stimulatoarele gingivale din cauciuc şi de formă conică sunt cele mai indicate? – 2 min
Sunt moi, flexibile, uşor de adaptat spaţiilor interdentare de curăţat. Ele sunt mai puţin traumatizante
şi mai uşor de întreţinut.

190. De câte ori pe zi recomandăm folosirea stimulatoarelor gingivale? – 2 min

Se recomandă folosirea lor o dată sau, excepţional, de 2 ori/zi.

191. În ce situaţii clinice indicăm folosirea scobitorilor dentare, conice, montate şi în ce scopuri? – 3
min
Scobitorile sunt indicate pentru curăţirea mecanică:
 - a spaţiilor interdentare cu papilă parţial retrasă,
- a suprafeţelor radiculare aproximale concave, cum întâlnim la nivelul premolarului unu maxilar,
şi, tot mezial, la nivelul molarilor mandibulari,
- a marginii gingivale libere,
- dar şi în şanţul şi pungile parodontale prezente,
- a furcaţiilor expuse,
- la nivelul componentelor aparatelor ortodontice fixe sau la cei cu lucrări protetice complexe, etc.
Pe lângă acţiunea de curăţire, scobitorile mai sunt folosite şi la aplicarea de substanţe chimice, active
în cazul zonelor cu hipersensibilitate dentinară.

192. În ce situaţie clinică indicăm folosirea scobitorilor interdentare din lemn – triunghiulare
(wooden interdental cleaner), în ce fel şi care este mişcarea de curăţire indicată? -
Scobitorile de formă piramidală sunt manevrate prin prinderea lor cu degetele unei mâini şi sunt
indicate pentru curăţirea spaţiilor interdentare cu papilă retrasă. Mişcarea de curăţire este una de dute-
vino, vestibulo-oral şi invers, folosite doar dinspre vestibular.

193. În ce situaţii clinice indicăm folosirea periuţelor interdentare şi în ce scopuri? – 3 min

Ele se indică la curăţirea:
- spaţiilor interdentare libere,
- a furcaţiilor expuse,
- la pacienţii cu aparate ortodontice fixe sau cu lucrări protetice complexe sprijinite şi pe implanturi
dentare,
- dar şi în zona imobilizărilor dentare şi intermaxilare, efectuate în parodontologie sau chirurgie.
Cu ajutorul lor se pot aplica şi variate substanţe active, precum fluoruri, sub formă de pastă de dinţi
sau geluri fluorurate, dar şi substanţe antimicrobiene, de regulă, clorhexidină sau agenţi desensibilizanţi.

194. Cum alegem, cum folosim şi care este mişcarea realizată cu periuţele interdentare? – 2 min
Periuţa interdentară aleasă trebuie să prezinte un diametru puţin mai mare, comparativ cu cel al
spaţiului de curăţat, iar mişcările de curăţire vor fi unele de dute-vino vestibulo-oral, şi invers. Reţinem
recomandarea ca, înainte de utilizare, să umezim respectivul dispozitiv. Peiutele vor fi spalate si pastrate
intr-o atmosfera deschisa.

195. În ce situaţii clinice indicăm folosirea periuţelor unitufă, în ce scopuri şi care este mişcarea de
curăţire? – 4 min
Sunt indicate pentru curăţirea:
- feţelor aproximale, meziale sau distale ale dinţilor care mărginesc spaţiile edentate neprotezate,
- a furcaţiilor expuse,
- a implanturilor,
- sub intermediarii punţilor dentare,
- a feţelor distale ale ultimilor molari şi chiar
- a spaţiilor interdentare cu papilă decapitată.
Mişcarea folosită este una una combinată, circulară şi cu uşoară presiune, intermitentă, aplicată ca în
cazul metodei sulculare de periere manuală.
Cu ajutorul lor putem aplica şi o serie de substanţe chimic active.

196. Substanţele antiplacă trebuie să îndeplinească o serie de condiţii. Ce înţelegeţi prin termenul de
substantivitate? – 2 min
 Defineşte calitatea substanţei de a fi adsorbită pe suprafaţa ţintă şi de a rămâne activă o anumită
perioadă de timp. Substantivitate = efect remanent.

197. Produsele anticarie comercializate sunt testate prin studii dublu-orb care trebuie să dureze
minimum? – 2 min
2 ani.

198. Cât timp rămâne activă digluconatul de clorhexidină? – 2 min

8.12ore.

199. Digluconatul de clorhexidină administrat timp de 21 de zile reduce numărul Streptococilor

mutans cu 26-68%, număr care revine la valoarea de plecare după cât timp? – 2 min
2.6 luni.

200. Digluconatul de clorhexidină este inactivat de o serie de componente ale pastelor de dinţi. Care
este componentul cel mai inhibant şi care este indicaţia transmisă în acest sens? – 2 min
Gluconatul este inactivată de o serie de ingrediente din compoziţia pastelor de dinţi (de ex.: lauril
sulfatul de sodiu), motiv pentru care utilizarea lui se face după un anumit interval de timp, în mod
obişnuit, clorhexidina utilizându-se la 30 – 60 min după periaj etc.

201. Care este cea mai importantă caracteristică, din punct de vedere antimicrobian, a
digluconatului de clorhexidină? – 2 min
Nu generează infecţii oportuniste.

202. Care sunt indicaţiile de utilizare a multiplelor produse care conţin digluconat de clorhexidină?
– 5 min
- ca soluţie dezinfectantă, la decontaminarea suprafeţelor, la dezinfecţia instrumentarului sau a
mucoaselor, înaintea puncţiei anestezice;
- ca apă de gură, sau ca gel, ca parte a tratamentelor instituite în cazul gingivitelor ulcero-necrotice,
al aftelor, candidozelor, amigdalitelor, faringitelor etc.
- la clătirea gurii (soluţii cu clorhexidină). Sub această formă, este parte a protocoalelor pre- şi
postchirurgicale.
o Gluconatul de clorhexidină poate fi folosită şi înaintea procedurilor stomatologice care produc
cantităţi mari de aerosoli (şlefuiri, detartraje ultrasonice etc.) prin care se reduce riscul de infectare,
dar şi efectele bacteriemiilor;
o la pacientul care a suportat iradieri în zona cap-gât şi, implicit, la toţi pacienţii care prezintă
variate grade de xerostomie;
o la cei cu implanturi dentare;
o la pacientul din grupa celor cu risc crescut la carie;
o în clătiri antiseptice, înaintea procedurilor stomatologice la pacienţii cu boli grave, precum:
discrazii sanguine, diabet sau endocardite, cancere (tratament prin chimioterapie), SIDA, sau în
cazul purtătorilor cronici de virusuri ai hepatitei B sau C, etc, modalitate prin care minimalizăm
riscul transmiterii infecţiilor;
o la tratarea parodontopatiilor şi a complicaţiilor acestora, la pacienţii cu aparate ortodontice fixe
sau mobile, cu imobilizări intermaxilare sau cu variate incapacităţi fizice şi psihice;
o pentru a reduce halitoza, dar şi pentru dezinfecţia protezelor mobile;
o se mai poate recomanda, pentru câteva zile, şi la igienizarea zonelor operate, atunci când
periajul dentar, în zonele respective, este contraindicat.
203. Care sunt efectele secundare produse prin folosirea preparatelor care conţin digluconat de
clorhexidină ca şi posibilităţile de remediere a acestor „defecte”? – 4 min
- colorarea brună a suprafeţelor dentare incorect curăţate, a obturaţiilor (în special, a acelora
incorect finisate), a mucoasei orale, în special a feţei dorsale a limbii, a dinţilor artificiali;
- perceperea unui gust amar (este motivul pentru care au fost introduse diferite arome),
- pierderea temporară a senzaţiei gustative (impune utilizarea ei după masă)
- senzaţia de arsură şi de uscăciune a gurii (în asemenea situaţii, se stopează administrarea ei);
- creşterea ritmului depunerilor de tartru dentar, datorită accelerării descuamărilor epiteliale şi a
plusului de bacterii moarte produse;
- hipersensibilitate dentinară,
- tumefacţii parotidiene, la un număr redus de persoane, după o folosire îndelungată.

204. În irigări orale soluţiile de digluconat de clorhexidină se folosesc în concentraţie de? – 2 min
0,06%.

205. În ce concentraţie soluţiile cu digluconat de clorhexidină nu afectează formarea cheagului

sanguin şi sinteza colagenului? – 2 min
0,10%.

206. Periochip - sunt conuri cu digluconat de clorhexidină, cu eliberare lentă, care se introduc în
punga parodontală la intervale de ? – 2 min
3 luni

207. Care sunt produsele cu digluconat de clorhexidină cele mai recomandate în cazul pacienţilor cu
cario-activitate intensă? – 2 min
Lacurile cu clorhexidină 40% sau cu 1% clorhexidină şi timol.

208. În Statele Unite lacurile cu digluconat de clorhexidină sunt recomandate? – 2 min

Copiilor şi celor cu xerostomie în scopul reducerii incidenţei cariei dentare.

209. Care sunt principalele substanţe antiplacă din grupa compuşilor fenolici? – 2 min
Listerina şi triclosanul.

210. Din punct de vedere al efectului antiplacă la cât este evalut el pentru Listerină şi triclosan
comparativ cu efectul digluconatului de clorhexidină? – 2 min
La 35% pentru Listerină şi 65% pentru triclosan.

211. Dacă înaintea şedinţei stomatologice pacientul clăteşte cu Listerină, după ce şi-a periat dinţii,
cu cât se reduce încărcătura microbiană a aerosolilor produşi? – 2 min
93,6%.

212. Listerina poate genera efecte secundare. Care sunt acestea? – 2 min
Senzaţii de arsură, gust amar şi, posibil, chiar colorarea dinţilor.

213. Care sunt principalele dezavantaje ale indicării Listerinei, pentru efectul ei antiplacă? – 3 min
- efectul antiplacă redus, cuantificat la 35% din cel al produselor pe bază de digluconat de
clorhexidină;
o este motivul pentru care se indică în utilizări de luni de zile;
- marele defect este conţinutul mare în alcool etilic – între 21,6–26,9% - cu efectele cancerigene
dovedite;
 - efecte secundare precum: senzaţii de arsură, gust amar şi, posibil, chiar colorarea dinţilor.

214. Pentru a preîntâmpina intoxicaţiile acute cu alcool sau incidenţa cancerelor din zona buco-
faringiană se recomandă ca apele de gură să conţină alcool etilic într-o proporţie de cel mult? – 2
min
5%.

215. Apele de gură cu alcool etilic nu se recomandă? – 2 min

- alcoolicilor;
- celor cărora li se administrează medicamente ce reacţionează advers precum
metronidazolul.

216. Triclosanul. – 4 min

Este o substanţă antiseptică antiplacă din subgrupa compuţilor fenolici.
Efectul antiplacă a triclosanului este de doar 65%, comparativ cu cel al clorhexidinei. El este
insolubil în apă, motiv pentru care se asociază cu o bază, un alcool sau un glicol. În concentraţii mai mari
de 0,5%, provoacă modificări ale percepţiei gustative. Triclosanul se foloseşte la fabricarea apelor de gură
(de ex.: PLAX a firmei Colgate) sau a pastelor de dinţi (de ex.: Colgate Total conţine pe lângă triclosan,
fluorură de sodiu 0,32%, 1450 ppm F, şi pirofosfat de sodiu 5%).
Pentru un efect prelungit, triclosanul se asociază cu un copolimer, rezultând produsul Tricloguard
(Triclosan 0,3% + Copolymer 2,0%).
Folosirea pastelor de dinţi ce conţin triclosan demonstrează:
- reducerea semnificativă a formării biofilmului supragingival,
- reducerea inflamaţiei gingivale in vivo,
- inhibă, in vivo, acţiunea mediatorilor inflamatori incluzând interleukina 1-ß şi a
prostaglandinelor E2.

217. În ce scopuri se indică produsele care conţin triclosan? – 2 min

Produsele cu triclosan sunt indicate pentru a reduce acumulările de placă şi gingivita ca şi pentru a
reduce cantitatea de tartru formată si pentru reducerea halitozei.

218. Ce substanţe active conţine pasta de dinţi Colgate Total? – 2 min

- triclosan 0,3% cu copolimer 2% (tricloguard);
- fluorură de sodiu 0,32% - 1450ppm F;
- pirofosfat de sodiu 5%.

219. Pentru a-i creşte substantivitatea triclosanul se combină cu un co-polimer şi rezultă

Tricloguard. Din ce este realizat co-polimerul PVM/MA? – 2 min
Copolimerul este polivinilmetoxietilen şi acid maleic.

220. Sanguinaria. – 4 min

Este o substanţă antiseptică antiplacă din subgrupa alcaloizilor vegetali.
Sanguinaria este un agent cationic de suprafaţă, solubil în apă, care prezintă capacitate de legare la
lipoproteinele membranei microbiene, generând efect bactericid. În plus, sanguinaria inhibă metabolismul
glucidic, mecanism prin care pH-ul bucal se menţine în limite fiziologice sau reduce aderenţa microbiană
şi depunerile de placă şi, implicit, inflamaţia gingivală. Prezintă o acţiune antiplacă specială, acţionând
mai ales asupra plăcii subgingivale, ce poate fi comparabilă, ca efect, cu cel al clorhexidinei asupra celei
supragingivale. Reduce depunerile de placă cu 20–60%, la scurt timp de la aplicarea ei. Este activă şi în
reducerea halenei fetide, prin anihilarea formării sulfurilor volatile.
Principalul efect secundar este o senzaţie blândă de arsură.
 Se comercializează sub formă de apă de gură, la o concentraţie de 0,03% (produsul comercializat
fiind Viadent), recomandabil în irigări subgingivale cu hidropulsorul, sau ca pastă de dinţi (produsul
comercializat Veadent), unde se găseşte în combinaţie cu monofluorofosfatul de sodiu.

221. Care dintre substanţele antiseptice cu efect antiplacă prezintă cel accentuat efect anti-halitoză
şi prezintă cam acelaş efect antiplacă subgingivală ca şi clorhexidina ca efect antiplacă
supragingivală? – 2 min
Sanguinaria.

222. Lemnul dulce – Sewak – pe lângă efectul mecanic de curăţire mai acţioneză antiplacă şi prin
substanţele chimice conţinute şi anume? – 2 min
- acizi graşi;
- compuşi fenolici;
- fitosteroli;
- flavone;

223. Pasta de dinţi Parodontax classic conţine pe lângă bicarbonatul de sodiu fin granulat 6 extracte
naturale. Care sunt acestea? – 2 min
- echinacea;
- rathania;
- muşeţel;
- salvie;
- smirnă;
- mentă.

224. Care dintre compuşii cuaternari de amoniu este folosit în paste de dinţi ca agent de
neutralizare a toxinelor? – 2 min
Clorura de cetilpiridinium (CPC).

225. Compuşii cuaternari de amoniu. – 4 min

Sunt agenţi cationici de suprafaţă puternic atraşi de suprafeţele dentare şi de componentele chimice
ale plăcii. În plus, produc reducerea tensiunii superficiale a coroanelor dentare. Deşi prezintă o atracţie
puternică iniţială la ţesuturile orale, ei nu prezintă aceeaşi eficienţă antiplacă ca şi clorhexidina, efectul
antiplacă menţinându-se un timp redus.
Din această grupă fac parte CLORURA de CETYLPIRIDINIUM (CPC – agent de neutralizare a
toxinelor, la concentraţii de 0,05 – 0,07%) (cel mai important), CLORURA de BENZALKONIUM şi
HEXETIDINA. Ele intră în compoziţia unor ape de gură la concentraţii de 0,05%, cu care pacientul
clăteşte de 2–4ori/zi.
Efectele secundare sunt coloraţiile dentare şi creşterea vitezei de depunere a tartrului dentar.
Folosirea îndelungată şi componenta alcoolică pot provoca leziuni descuamative, senzaţii de arsură la
nivelul limbii şi chiar coloraţii minore şi reversibile la nivelul dinţilor. În plus, acţiunea lor este anihilată de
prezenţa componentelor anionice din compoziţia pastelor de dinţi, motiv pentru care ele vor fi folosite doar
după o clătire atentă a gurii.

225. Apele de gură comercializate cu agenţi oxidanţi conţin obişnuit, peroxidul de carbamidă 10%
şi peroxidul de hidrogen 1,5%. Cum sunt ele indicate şi în ce scopuri? – 2 min
Asemenea ape de gură sunt recomandate în administrări de scură durată în caz de pericoronarită şi
gingivite ulceronecrotice.
226. Care dintre agenţii de oxidare are efect cauterizant şi care se indică la tratarea gingivitei
hiperplazice gravidice? – 2 min
Peroxidul de hidrogen 30-33%.

227. Termenul de autoîngrijire orală înlocuieşte alţi doi termeni. Care sunt aceştia? – 2 min
Controlul plăcii dentare şi cel de fizio-terapie orală.

228. Cum definiţi termenul de autoîngrijire orală? – 2 min

Autoîngrijirea orală reprezintă totalitatea activităţilor întreprinse de pacientul corect instruit şi
motivat, prin care acesta obţine prevenirea şi stoparea bolilor parodontale sau a cariei dentare, proces
realizat, în principal, prin reducerea acumulărilor de placă.

229. Care sunt efectele secundare produse prin administrarea de antibiotice în scop antiplacă ce au
determinat contraindicarea lor parţială din acest punct de vedere? – 2 min
Efectele secundare negative sunt: modificarea nişei ecologice, producerea rezistenţei microbiene sau
infecţii oportuniste şi, cel mai grav, producerea alergiilor.

230. Care sunt limitele utilizării sistemice, în medicină dentară, a antibioticelor? – 3 min
- efectele secundare grave (alergii) generate de anumite antibiotice;
- posibilitatea inducerii rezistenţei faţă de antibioticul în cauză;
- medicamentul acţionează şi în zone care nu necesită intervenţie, în timp ce concentraţia lui ajunge
diluată la locul de acţiune;
- poate genera suprainfectare (infecţii oportuniste), cum ar fi candidoza;
- iar acuzele parodontale (spre exemplu) atenuate de antibiotic limitează voinţa pacientului de a
urma strict tratamentul antibiotic un anumit număr de zile.

231. Local antibioticile se pot folosi pentru efectul lor antiplacă. Care sunt produsele folosite astăzi
în acest scop? – 2 min
- fibrele impregnate cu tetraciclină;
- pastele cu tetraciclină-metronidazol.

232. În parodontologie antibioticele sunt obligatoriu de indicat sistemic în cazul tratării? – 3 min
- parodontopatiei juvenile localizate;
- formei refractare a parodontopatiei marginale a adultului;
- când există simptomatologie generală (ex. febră) ca în cazul abcesului parodontal sau a
gingivo-stomatitei ulcero necrotice.

233. Ce presupune realizarea unui plan de tratament preventiv individualizat? – 2 min

- selecţionarea celor mai eficiente dispozitive şi preparate,
- la un minim posibil, prin care simplificăm explicaţiile şi motivăm pacientul.

234. Care sunt modalităţile locale de administrare a substanţelor chimice antiplacă? – 3 min
- paste de dinţi (dentifrice) şi periaj;
- clătiri cu ape de gură;
- folosirea gumelor de mestecat;
- irigări orale; şi
- terapie parodontală nechirurgicală - aplicarea locală, direct în punga parodontală, a unor substanţe
active cu eliberare lentă, şi irigarea subgingivală.
235. În ce scopuri sunt indicate şi folosite pastele de dinţi? – 3 min
- cosmetic (de îndepărtare a depozitelor moi de pe suprafeţele dentare, gingiei fixe şi
suprafeţei dorsale a limbii);
- terapeutic
o sanogen – de prevenire a cariei dentare şi a bolilor parodontale,
o de desensibilizare şi chiar
o de albire a dinţilor.

236. Care sunt beneficiile preventiv/terapeutice a pastelor de dinţi şi care sunt principalii agenţi
terapeutici care realizează fiecare dintre aceste deziderate? – 5 min
- de prevenire şi de remineralizare a cariilor dentare necavitare. În acest sens se utilizează agenţi
terapeutici pe bază de fluor şi xilitolul (utilizat în unele paste de dinţi ca umectant sau aromatizant, şi
dovedeşte efecte anticarie);
- de reducere a cantităţii de biofilm dentar format, cei mai importanţi agenţi fiind: triclosanul,
citratul de zinc şi fluorura de staniu;
- de reducere a inflamaţiei gingivale; triclosanul a fost primul agent chimic care a dovedit efect
antiinflamator. Triclosanul combinat cu copolimerul PVM/MA, adică polivinil metoxietilen şi acid
maleic, prezintă o substantivitate crescută la 12 ore;
- de reducere a hipersensibilităţii dentinare; cea mai activă substanţă desensibilizantă este nitratul de
potasiu 5%.
- de reducere a cantităţii de tartru supragingival format; dentifrice-le care arată capacitatea de a
inhiba formarea T.D. sunt sărurile pirofosfatului, clorura de zinc şi citratul de zinc, hexametafosfatul de
sodiu şi triclosanul cu copolimer.

237. Care sunt efectele cosmetice ale pastelor de dinţi şi cum/cine/care componente realizează aceste
deziderate? – 3 min
- pigmenţii alimentari, cei din variaţii agenţi chimici ca şi fumatul pot colora P.D., motiv pentru care
dentifricele acţionează cosmetic prin îndepărtarea lor mecanică dar şi prin agenţii de albire conţinuţi;
- reducerea halitozei prin inhibarea temporară a producerii componentelor sulfurice volatile. În acest
sens cu efecte benefice se utilizează dioxidul de clor, uleiurile esenţiale şi clorura de zinc. Apoi
triclosanul cu copolimer controlează microorganismele asociate cu producerea CSV iar fluorura de
sodiu combinată cu hexametafosfatul de sodiu reduce producţia de CSV.

238. Care componentă a pastelor de dinţi din categoria detergenţilor (agenţilor de spumare) începe
să nu mai fie folosită şi de ce? – 2 min
Lauril sulfat de sodiu şi pastele de dinţi care-l conţin nu se indică pacienţilor cu afecţiuni ale
mucoasei orale el fiind acuzat că poate favoriza producerea ulceraţiilor orale, a aftelor şi reduce efectul
clorhexidinei.

239. Ca detergent, componentă a pastelor de dinţi, care este înlocuitorul obişnuit al lauril sufatului
de sodiu? – 2 min
n-lauril sarcozinatul de sodiu.

240. Pentru efecte negative minime se recomandă ca agenţii de curăţare şi lustruire să fie particule
sferice, moi. Ce dimensiuni trebuie să prezinte aceste particule pentru a realiza curăţirea şi
lustruirea la efecte negative minime? – 2 min
20 si 1 micron.
250. În compoziţia pastelor de dinţi există şi un conservant. Care este cel mai folosit conservant? – 2
min
Benzoatul de sodiu.

251. Medicul stomatolog indică pasta de dinţi în concordanţă cu? – 2 min

- obiceiurile pacientului;
- problemele lui de sănătate, şi
- obiectivele planului de tratament.

252. Pastele de dinţi ingerabile. – 3 min

Au fost propuse iniţial spre utilizare în cosmos de către astronauţi, în ideea reducerii greutăţii navei.
Aceste paste prezintă o concentraţie scăzută de calciu şi, de regulă, conţin glicerină, carboximetilceluloză,
zaharină şi apă, fără a conţine uleiuri esenţiale sau detergenţi. Ele pot fi folosite şi apoi înghiţite, fără a fi
necesară clătirea. Ulterior, asemenea paste au fost indicate şi indivizilor cu dificultăţi în clătirea cavităţii
bucale sau în evacuarea conţinutului oral.

253. Care sunt recomandările pastelor de dinţi profilactice cu fluor? – 4 min

- tuturor adulţilor, ca parte a programului preventiv complet şi reprezintă o intervenţie de bază în
programul de prevenire a C.D.;
- tuturor pacienţilor, indiferent de riscul cariogen (excepţie fac copiii sub 2 ani), de două ori pe zi;
- în cazul pacientului cu cario-activitate medie sau crescută, când se recomandă 3 sau 4 periaje pe zi
sau folosesc o gumă de mestecat cu xylitol când perierea nu este posibilă;
- pentru desensibilizare dentară;
- indivizilor cu multiple suprafeţe radiculare expuse (pentru prevenirea cariilor radiculare);
- celor cu xerostomie etc.

254. Care este concentraţia în fluor a pastelor de dinţi numite profilactice cu fluor şi ce substanţe
active conţin în acest sens, la ce concentraţii? – 4 min
Paste de dinţi cu potenţial profilactic sunt considerate numai cele cu un conţinut de 1.000 – 1.100
ppm F.
Astăzi, pastele de dinţi profilactice cu fluor conţin, în principal NaF 0,24%, monofluorofosfatul de
sodiu (Na2PO3F) 0,76%, fluorură de staniu stabiliată 0,454% şi amine fluorurate.
Cercetările constată însă că prin creşterea cantităţii ionilor de fluor la peste 1500 ppm F nu cresc şi
beneficiile anticarie.
În acelaşi timp, pentru anumiţi pacienţi care prezintă la un moment dat explozii de carii (carii
rampante), s-au elaborat paste de dinţi terapeutice cu fluor, speciale, precum Colgate PreviDent, cu un
conţinut de 260 mg fluor sau 5.000 ppm F. Pasta se comercializează în America şi se eliberează doar pe
bază de prescripţie medicală.

255. Pentru a preveni fluoroza dentară, în principal, la nivelul incisivilor centrali maxilari, ce se
recomandă? – 3 min
- grijă sau chiar contraindicarea produselor fluorurate în perioada lor de formare, adică lunile 15–30
de viaţă;
- pasta de dinţi cu fluor folosită la o periere va fi de mărimea unui bob de mazăre, deoarece copilul
mic înghite cel puţin jumătate din pasta utilizată.

256. Care este primul obiectiv de atins prin perierea dentară şi care sunt principali agenţi
terapeutici folosiţi în acest sens? – 2 min
Sănătatea ţesutului gingival şi prevenirea infecţiilor parodontale.
 Agenţii terapeutici antiplacă şi antigingivită cei mai importanţi sunt: triclosanul/copolimer, fluorura
de staniu, citratul de zinc;

257. Agenţii terapeutici, componenţi ai pastelor de dinţi, antiplacă şi antigingivită cei mai
importanţi sunt? – 3 min
- triclosanul/copolimer,
- fluorura de staniu,
- citratul de zinc;
- digluconat de clorhexidină;
- saguinaria şi citratul de cupru;

258. Pastele de dinţi antiplacă utilizate prin metode de periere sulculare şi prin substanţele lor
active pot influienţa componenţa pungilor parodontale pe o adâncime de? – 2 min
1 mm şi maxim 2-3 mm.

259. Care sunt beneficiile folosirii (indicării) pastei de dinţi Expert Gums Protection a firmei Blend-
a-med, cu fluorură de staniu şi hexametafosfatul de sodiu? – 2 min
- antiplacă şi antigingivită;
- reduce sângerarea şi halitoza orală;
- este desensibilizantă;
- şi reduce incidenţa cariei dentare cu 22-25%.

260. Care sunt substanţe active cele mai importante conţinute de pastele de dinţi terapeutice
antitartru? – 2 min
- pirofosfatul tetra potasiu şi tetra sodiu;
- compuşii zincului (clorura de zinc şi citratul de zinc);
- hexametafosfatul de sodiu;
- triclosanul cu co-polimer;

261. Care sunt substanţele active principale, componente ale pastei de dinţi Colgate total şi în care
scopuri o recomandăm? – 3 min
- triclosan + co-polimer,
- fluorură de sodiu 0,32% F sau 1450 ppm F,
- pirofosfatul de sodiu 5%.
Are efect antiplacă, antitartru şi remineralizant.

262. În caz de hipersensibilitate dentinară care este prima recomandare a medicului stomatolog şi
de ce? – 2 min
Este motivul pentru care specialistul recomandă, în primul rând, un controlul optim al plăcii, prin
care deschiderile canaliculelor dentinare se reduc cu cca 20% (în mod obişnuit, pacientul evită să-şi perie
zonele dento-mucozale dureroase, determinând înrăutăţirea situaţiei clinice).

263. Care sunt substanţele active care definesc o pastă de dinţi desensibilizantă? – 2 min
- nitratul de potasiu,
- citratul de potasiu,
- clorura de potasiu,
- fluorura de staniu,
- clorura de stronţiu;

264. Care este cea mai utilizată substanţă desensibilizată în pastele de dinţi cu acest efect? – 2 min
 Nitratul de potasiu 5%.

265. În pasta de dinţi Elgydium albire se găseşte ca agent de albire bicarbonatul de sodiu 10%
micropulverizat, adică cu mărime a particulei de 5 ori mai mică comparativ cu particula de
bicarbonat normală. Care este această mărime a particulei şi cum o vedem comparativ cu mărime
abrazivilor recomandaţi pastelor de dinţi? – 2 min
125 μm este particula de bicarbonat de 5 ori mai mică iar cerinţele pentru abrazivii pastelor de dinţi
este de 1 μm pentru lustruire şi 20 μm pentru curăţire.

266. Care sunt efectele secundare generate de folosirea pastelor de dinţi de albit, câte tipuri avem şi
cum se indică? – 4 min
Pastele de albit se pot împărţi în două categorii: cu şi fără peroxizi.
Pastele de dinţi cu peroxizi conţin peroxid de hidrogen sau peroxid de carbamidă (produce uree şi
peroxid de hidrogen). Ambele substanţe acţionează în final prin eliberarea unei molecule de oxigen, ce se
constituie în element de decolorare activă.
Asemenea paste sunt recomandate de specialişti a fi folosite de 2-3 ori pe săptămână, alternativ cu
alte paste de dinţi, modalitate prin care se reduc efectele secundare, precum: infecţiile oportuniste (în
special, cu ciuperci, precum: limba neagră păroasă). În plus, peroxizii pot determina alterări structurale la
nivelul componentelor pulpare sau la nivelul ţesuturilor moi orale (descuamări). Produc, de asemenea,
întârzieri în vindecarea plăgilor şi chiar pot genera efecte mutagene.

267. Care sunt agenţii terapeutici activi folosiţi la fabricarea pastelor de dinţi de albire cu peroxizi?
– 2 min
Conţin peroxid de hidrogen sau peroxid de carbamidă.

268. Care dintre categoriile de paste de dinţi prezente pe piaţă pot genera la unii pacienţi
hipersensibilitate dentinară? – 2 min
Cele antitartru şi cele de albire.

269. În ce scopuri se pot folosi şi indica apele de gură? – 2 min

- pentru combaterea plăcii dentare,
- pentru a obţine creşterea rezistenţei structurilor dentare şi
- pentru tratamentul profilactic sau curativ a unor afecţiuni parodontale sau ale mucoasei
orale.

270. În funcţie de concentraţia substanţei active apele de gură se pot utiliza în două moduri. Care
sunt acestea? – 2 min
- prin clătire viguroasă;
- prin intermediul irigatoarelor orale.

271. Când apa de gură se utilizează prin clătire viguroasă constatăm că ea pătrunde subgingival
numai? – 2 min
1.2 mm.

272. Apele de gură antiseptice se indică la clătirea guri înaintea unor proceduri stomatologice şi la o
serie de pacienţi, demonstrându-se că astfel se reduce numărul microorganismelor orale. Cu cât se
reduce numărul lor după clătirea gurii cu apă simplă, cu cât după perierea dinţilor şi cu cât şi după
clătire cu ape de gură antiseptice? – 2 min
61%, 85% şi 97%.
273. Printr-o clătire corectă a gurii la finalul periajului dentar obţinem:? – 3 min
- îndepărtarea depozitelor moi retenţionate şi desprinse pe durata periajului;
- realizează îndepărtarea celulelor epiteliale descuamate;
- elimină particulele abrazive prezente în pastele de dinţi;
- realizează un masaj minim al ţesuturilor moi.

274. În cabinetul stomatologic apele de gură antiseptice se indică:? – 2 min

Inclusiv în cazul efectuării radiografiilor dentare şi, obligatoriu, în cazul tuturor procedurilor care
generează cantităţi mari de aerosoli, bacteriemii, sau pe durata şi la sfârşitul detartajului.

275. Studiile arată că la sfârşitul detartrajului încărcătura microbiană din atmosfera cabinelului
este mare. Cât este de mare şi care sunt principalele cinci microorganisme prezente obişnuit şi cât
timp se menţin ele în atmosferă? – 3 min
După detartraj mecanic încărcătura microbiană creşte cu până la 300% şi se menţine cel puţin 30 de
min de la finalizarea procedurii. Studiile constată că 90% din încărcătura microbiană este reprezentată de
stafilococul alfa hemolitic – care poate să rămână suspendat în atmosfera cabinetului cca 24 de ore -, dar
şi streptococi, pneumococi, bacilul Koch, virusurile gripale, al hepatitei, herpes simplex, Neisseria.

274. Care este apa de gură indicată postchirurgie parodontală şi de ce? – 2 min
Postchirurgical, când pentru câteva zile, nu se recomandă periajul zonei operate. În acest scop, se
recomandă utilizarea apelor de gură cu clorhexidină, cu care pacientul clăteşte de 2-3 ori pe zi, în funcţie
şi de recomandările produsului folosit.

275. Care sunt apele de gură indicate înainte, pe durata, dar mai ales după detartraj şi planare
radiculară? – 3 min
În ziua respectivă se recomandă, pe durata efectuării detartrajului, clătiri cu soluţii saline izotone, iar
după efectuarea lui - multiple clătiri (din două în două ore) cu soluţii saline hipertone, ce vor favoriza
reducerea tumefacţiei inflamatorii şi traumatice, a sângerării şi, în plus, ajută la curăţirea ţesuturilor, la
stimularea circulaţiei sanguine şi, implicit la vindecarea lor.
Postdetartraj, se recomandă pacientului şi clătirea cu ape de gură cu fluor, obligatorie în cazul
persoanelor care prezintă sensibilitate dentinară sau suprafeţe radiculare expuse.

276. În caz de gingivo-stomatită ulcero-necrotică ca tratament se recomandă şi clătirea guri,

efectuată din oră în oră, pe durata simptomatologiei acute. Care sunt soluţiile indicate? – 2 min
- apă simplă,
- soluţii saline hipertone,
- ape de gură cu digluconat de clorhexidină, preferabil 0,10% hidrosolubilă.

277. Care sunt pacienţii cărora le recomandăm apele de gură fluorurate, în principal, în prevenirea
cariei dentare? – 3 min
Asemenea produse sunt administrate în principal:
- persoanelor tinere, pe durata perioadelor de risc cariogen maxim.
- pacienţilor care prezintă multiple zone de demineralizare,
- celor cu suprafeţe radiculare expuse,
- celor care prezintă reconstituiri protetice retentive sau aparate ortodontice fixe,
- celor cu xerostomie,
- gravidelor, sau
- celor care prezintă hipersensibilitate dentinară.
278. Care este apa de gură cu fluor cea mai indicată şi care sunt recomandările făcute pacientului?
– 2 min
Este apa cu fluorură de sodiu 0,05%, de utilizat după periajul de seară 10 ml de solutie, 60 de
secunde, urmând ca apoi 30 de min pacientul să nu clătească, bea sau mânca.

279. Care este singura apă de gură cu fluor care poate fi şi înghiţită şi care sunt indicaţiile ei? – 2
min
Este apa de gură cu fluorură de sodiu acidulată 0,44%, de indicat pacienţilor cu carii agresive sau cu
hipersensibilitate dentinară.

280. Care este apa de gură fluorurată recomandată a fi folosită în programe profilactice colective? –
2 min
Apa de gură cu fluorură de sodiu 0,2%.

281. Care este vârsta după care putem recomanda clătiri cu ape de gură fluorurate? – 2 min
6 ani.

282. Care sunt principalele ape de gură produse extemporaneu, cum se fabrică şi indicaţiile lor? – 4
min
- Soluţie cu clorură de sodiu - izotonică 0,9% (ser fiziologic). Reprezintă o soluţie apoasă care se
poate prepara prin dizolvarea unei jumătăţi de linguriţă de sare de bucătărie (capacitate totală, 5 g) în
200 ml apă călduţă. Soluţia este recomandată clătirii gurii pe durata efectuării detartrajului.
- Soluţie cu clorură de sodiu - hipertonă. Se prepară prin dizolvarea unei jumătăţi de linguriţă sare
de bucătărie în 100 ml apă călduţă. Soluţia se recomandă la sfârşitul detartrajului, dar şi înaintea
efectuării lui, cu scopul de a condiţiona ţesuturile gingivale, adică de a le reduce tumefacţia inflamatorie
şi sângerarea, inclusiv sângerarea de pe durata detartrajului.
- Soluţie de bicarbonat de sodiu. Se prepară dintr-o jumătate de linguriţă bicarbonat de sodiu
dizolvată în 200 ml apă călduţă. Soluţia este recomandată ori de câte ori se doreşte reducerea acidităţii
orale, ca în cazul tratării candidozelor etc.

283. Căror pacienţi le recomandăm clătiri cu ape de gură cu bicarbonat de sodiu? – 2 min
- în inflamaţii orale inclusiv în caz de chimioterapie, când prevenim sau reducem severitatea
mucozitelor posibile, sau
- după voma produsă pe durata gravidităţii sau provocată la persoane cu bulimie sau anorexie
nervoasă.

284. Apele de gură saline au contraindicaţii şi efecte secundare. Care sunt acestea? – 3 min
Sunt contraindicate la pacienţii pe regim alimentar hiposodat iar efectele secundare care apar în
administrări îndelungate sunt:
- ulceraţii şi retracţii gingivale;
- candidoze sau hipertrofierea papilelor linguale.

285. Cum interpretăm şi care sunt recomandările cu privire la apele de gură în funcţie de
concentraţia în alcool etilic? – 4 min
Conţinutul mare de alcool este periculos, în special pentru copiii de 2-3 ani, rapoartele perioadei
1987-1991 arătând că în America s-au înregistrat peste 10.000 de intoxicaţii cu asemenea ape de gură, la
copiii sub 6 ani, dintre care 3 mortale. De aceea, Council on Dental Therapeutics, al ADA, cere ca, pe
lângă conţinutul maxim de alcool etilic, de până la 5%, să se ambaleze în sticle prevăzute cu dopuri
speciale, greu de deşurubat de copilul mic, şi cu avertismente pe eticheta produsului.
 De asemenea, National Cancer Institute a atras atenţia asupra legăturii certe existente între utilizarea
regulată a acestui tip de apă de gură (cu conţinut mare de alcool – 25% sau mai mult) şi incidenţa crescută
a cancerului din zona buco-faringiană. Nu s-a putut stabili dacă alcoolul singur este vinovat, dar s-a
stabilit că prezenţa lui favorizează dizolvarea şi dispersia anumitor substanţe incriminate în apariţia
cancerului. În această situaţie, au fost produse ape de gură fără alcool, precum Choise (alcohol-free),
Lacalut Sensitive, apa de gură Sensitive a firmei ORAL B şi Ondrohexidin cu clorhexidină 0,10%.
Apele de gură cu alcool NU se recomandă alcoolicilor sau acelora cărora li se administrează anumite
medicamente ce reacţionează advers cu alcoolul, precum metronidazolul.

286. Căror pacienţi nu recomandăm apele de gură acide, pH sub 5? – 2 min

- multiple zone de demineralizare;
- acelora cu expunerea cementului radicular;
- care au suportat intervenţii chirurgicale recente.

287. Care sunt uleiurile esenţiale sau apele aromate care se utilizează ca aromatizanţi în compoziţia
apelor de gură comercializate? – 2 min
Sunt utilizate, obişnuit, uleiurile esenţiale (eucaliptol, perişor) sau apele aromate (mentă, izmă,
perişor).

288. Care sunt substanţele oxidante utilizate în compoziţia anumitor ape de gură, căror pacienţi le
recomandăm şi de ce pentru o perioadă de timp limitată? – 4 min
Sunt reprezentate de peroxidul de hidrogen, perboratul de sodiu şi peroxidul de uree (carbamidă).
Asemenea ape de gură sunt recomandate în tratamentul gingivo-stomatitelor ulcero-necrotice pentru
intervale limitate de timp.
De reţinut este faptul că, ele se recomandă pentru perioade scurte de timp, deoarece pot genera
efecte secundare nedorite, precum:
o gingii de consistenţă spongioasă şi sângerânde;
o întârzierea vindecării plăgilor;
o demineralizări şi hipersensibilitate radiculară; iar, uneori, chiar
o limba neagră păroasă.

289. Care sunt agenţii de tamponare cei mai frecvent utilizaţi la fabricarea unor ape de gură şi
căror pacienţi le recomandăm? – 2 min
Perboratul de sodiu sau de bicarbonatul de sodiu. Apele de gură obţinute sunt recomandate în
tratarea inflamaţiilor mucoasei orale, ele determinând reducerea acidităţii orale şi dizolvarea filmului
mucos acoperitor. De regulă, sunt recomandate în tratarea candidozelor.

290. Care sunt efectele secundare produse prin utilizarea apelor de gură cu digluconat de
clorhexidină? – 3 min
Efectele secundare produse sunt:
- pierderea temporară a gustului;
- gustul amar (mascat prin utilizarea agenţilor aromatizanţi);
- senzaţia de arsură şi de uscăciune a gurii;
- durere mucozală;
- colorări tranzitorii ale mucoaselor, dinţilor sau ale restaurărilor stomatologice;
- accelerarea descuamărilor epiteliale; şi, deci
- creşterea vitezei de formare a tartrului dentar.
291. Sub ce formă se comercializează, ce conţin ca substanţe de bază şi căror pacienţi indicăm
salivele artificiale? – 5 min
Salivele artificiale se comercializează sub formă de spray şi de gel. Când salivele artificiale sunt sub
formă de spray, ele se pulverizează direct pe mucoase, iar când sunt sub formă de gel, produsul se picură
în gură (1-2 picături) care se împrăştie apoi prin mişcarea limbii.
Salivele artificiale conţin, de regulă, ca substanţe de bază, fie carboximetilceluloză, fie mucină. Cele
pe bază de mucină sunt de preferat, deoarece proprietăţile reologice şi de protecţie se apropie cel mai mult
de cele ale salivei naturale.
Substituenţii salivei mai conţin: clorură de potasiu, de sodiu, de magneziu şi de calciu, fluorură de
sodiu (xerostomia se asociază cu un număr exagerat de carii), ortofosfatul de potasiu hidrogenat sau
dihidrogenat, sorbitolul, p-metil hidroxibenzoat, benzoatul de sodiu, acidul ascorbic, esenţa de lămâie etc.
Compoziţia fizică şi chimică a acestor salive artificiale se apropie mult de cea a salivelor naturale, însă ele
sunt lipsite de componentele imune şi de enzimele, care se găsesc în mod normal în saliva umană.
Salivele artificiale se indică pentru:
- obţinerea confortului, în caz de gură uscată;
- a realiza un film protector pentru dinţi şi ţesuturile orale;
- a reduce halitoza orală, mai ales cea de pe timpul nopţii;
- purtătorii de proteze totale.

292. Când pacientul prezintă xerostomie pentru a preveni multiplele probleme funcţionale şi de
sănătate a structurilor dento-parodontale recomandăm? – 3 min
- stimularea secreţiei salivare pe cale generală prin adminisrare de pilocarpină;
- folosirea gumelor de mestecat fără zahăr,
- umezirea frecventă a gurii cu apă simplă
- utilizarea salivelor artificiale.

293. În cazul pacienţilor cu xerostomie contraindicăm? – 2 min

- consumul sucurilor de fructe sau al acelora acidulate;
- şi pentru a evita uscarea mucoaselor folosirea produselor ce conţin alcool sau glicerină.

294. La care pacienţi cu xerostomie contraindicăm folosirea salivelor artificiale? – 2 min

- la pacientul pe regim hiposodat;

295. Definiţi irigarea orală. – 2 min

Irigarea orală reprezintă metoda pereventivo-terapeutică - care, prin proiectarea unui lichid, în jet
continuu sau pulsatil (de preferat), direcţionat pe anumite suprafeţe dentare, la presiuni reglabile,
realizează o curăţire superioară şi, în funcţie de substanţa activă folosită, chiar efecte terapeutice.

296. Care este scopul principal a utilizării irigatoarelor orale? – 2 min

Scopul principal a folosirii irigatoarelor orale este acela de a îndepărta placa dentară subgingivală
neataşată.

297. Cât reuşesc să cureţe irigatoarele subgingivale la nivelul pungilor parodontale? – 2 min
până la 90% din adâncimea pungii irigate.

298. Bacteriemia produsă depinde de inflamaţia ţesutului parodontal şi faţă de ţesutul normal este
cu câte procente mai mare în caz de gingivită simplă şi cu cât în caz de parodontopatie? – 2 min
- 6% în caz de gingivită şi 50% în caz de parodontopatie.

298. Căror pacienţi li se contraindică utilizarea irigatoarelor orale? – 3 min

 Metoda este contraindicată la:
- pacienţii cu risc la bacteriemie, amintindu-i aici pe cei cu endocardite, boli reumatismale în
antecedente, boli congenitale de inimă, transplant de organe inclusiv de măduvă osoasă, sau pe
cei cu variate proteze valvulare, articulare etc. În asemenea cazuri, se admite efectuarea irigărilor
supragingivale, iar cele subgingivale, se vor efectua sub protecţie de antibiotice.
- pacientul cu ANUG (acute necrotizing ulcerative gingivitis) sau cu abcese parodontale,
- pacienţii neîndemânatici (când este vorba de autoirigare).

299. Ce contraindicăm, dintre mijloacele mecanice auxiliare controlului plăcii şi nu numai, pe

durata neutropeniilor şi a trompocitopeniilor profunde? – 2 min
Evităm utilizarea scobitorilor, a floss-ului, irigările orale şi a consumului de alimente dure,
înţepătoare.

300. Căror pacienţi le indicăm folosirea irigatoarelor supragingivale (auto-irigare)? – 3 min

Pacienţilor care prezintă:
- punţi dentare şi lucrări protetice complexe;
- aplicaţii ortodontice;
- boală parodontală;
- imobilizări intermaxilare şi interdentare;
- implanturi dentare;
- halitoză;
- diabet zaharat;
- imunosupresie.

301. Autoirigările se efectueză de 1-2 ori pe zi, obligatoriu în asociere cu? – 2 min
- perierea dentară şi folosirea foss-ului dentar.

302. Care sunt avantajele autoirigărilor orale? – 3 min

- o igenizare superioară la pacientul cu retentivităţi suplimentare obţinute prin tratamente
stomatologice (aparate ortodontice, punţi, implanturi dentareetc.);
- pacientul devine co-terapeut şi îşi aduce contribuţia la obţinerea unor rezultate mai
spectaculoase;
- favorizează îndepărtarea P.D. neataşate din zone greu accesibile (zone cu înghesuire dentară,
furcaţii, postchirurgie parodontală);
- permite menţinerea unui status parodontal la pacienţi la care terapia parodontală chirurgicală nu
poate fi aplicată.

303. Care sunt motivele pentru care soluţiile cu digluconat de clorhexidină se recomandă a fi
utilizate în irigări orale perioade de timp limitate? – 2 min
- costurile şi efectele secundare.

304. Căror arii indicăm utilizarea irigatoarelor orale subgingivale? – 2 min

- zona pungilor parodontale, a furcaţiilor şi a implanturilor dentare.

305. Vârfurile active ale irigatoarelor orale sunt fabricate din variate materiale şi în funcţie de
aceasta au diverse indicaţii. Care este cel mai indicat şi în acelaş timp cel mai la îndemână vârf de
utilizat la irigări până în fundul pungii parodontale? - 2 min
- acul de seringă bont şi steril.

306. Căror pacienţi le indicăm efectuarea irigări subgingivale? – 3 min

 - înaintea unor manopere stomatologice ce produc cantităţi apreciabile de aerosoli;
- înaintea anesteziilor intraligamentare;
- pentru menţinerea rezultatelor, în zonele ce nu răspund favorabil terapiei parodontale;
- la pacienţii cu gingivite suprapuse pe zone cu parodontopatie şi în arii care nu permit un detartraj
eficient, din cauza morfologiei radiculare, în zona furcaţiilor sau a pungilor parodontale prea
adânci.

307. Care sunt avantajele irigărilor supra- şi subgingivale? – 3 min

- reducerea inflamaţiei gingivale prin îndepărtarea parţială a plăcii dentare, rezultatele putând fi
potenţate prin utilizarea soluţiilor antimicrobiene;
- reducerea sângerărilor gingivale;
- reducerea sau modificarea componenţei florei microbiene, durata rezultatelor fiind proporţională
cu frecvenţa irigărilor, cu motivarea pacientului şi cu problemele de rezolvat;
- potenţarea efectelor substanţelor utilizate.

308. Din multitudinea soluţiilor propuse pentru irigarea subgingivală care este cea mai eficientă? –
2 min
- soluţia de tetraciclină 50 la 100 mg/ml.

309. Obişnuit, când este indicată soluţia de tetraciclină, ca cea mai eficientă în irigarea
subgingivală? - 2 min
- la sfârşitul detartrajului şi a planării radiculare.

310. Care sunt dezavantajele auto-irigărilor orale? – 3 min

- irigatoarele orale sunt scumpe;
- pacientul le poate supraestima eficienţa, reducând timpul acordat periajului sau pe cel al folosirii
aţei dentare;
- presiunea exagerată poate determina bacteriemii (endocardite), motiv pentru care asemenea
proceduri sunt contraindicate la pacienţii cu probleme generale grave (este prudent).

311. Care sunt motivele pentru care indicăm folosirea gumelor de mestecat fără zahăr? – 4 min
- stimularea fluxului salivar (ele fiind recomandate şi pacientului cu xerostomie, Itthagarun -
1997), prin care se amplifică acţiunea de spălare şi, deci, procesul de autocurăţire;
- reducerea retenţiilor alimentare cu cca 80%. Prin acest mecanism, se favorizează curăţirea
suprafeţelor dentare supraecuatoriale, în principal prin mestecarea gumei, dar şi prin mobilizarea
părţilor moi periarcadice;
- iar, pe toată perioada de mestecare, secreţia salivară ca şi pH-ul salivar se menţin la valori
crescute, Polland - 2003. Creşterea pH-ului oral se manifestă inclusiv la nivelul suprafeţelor
dentare aproximale, aspect realizat prin stimularea fluxului salivar şi creşterea cantităţii de
carbonaţi salivari secretaţi. Cantitatea de carbonat poate creşte chiar de 60 de ori, comparativ cu
valorile normale (Badea - 2002);
- albirea structurilor dentare;
- acţionează împotriva halitozei.

312. Ce obţinem la nivel dentar prin mestecarea gumelor de mestecat fără zahăr? - 2 min
- reducerea incidenţei cariei dentare;
- reducerea cantităţii de tartru depus;
- reducerea coloraţiilor exogene produse.
313. Extractele vegetale prezente în compoziţia gumelor de mestecat generează şi reducerea
numărului de microorganisme. În acest context care este extractul vegetal care produce efecte
bactericide ample, în special asupra acelora producătoare de sulfuri volatile? – 2 min
Scorţişoara.

314. Gumele de mestecat cu polioli, în special cu xilitol, oferă avantajul revenirii pH-ului dentar la
7,5 în cât timp? - 2 min
- 3 min.

315. Când recomandăm folosirea gumelor de mestecat şi care sunt indicaţiile date (o lamă sau 2
tablete de gumă de mestecat) ? – 2 min
- la sfârşitul meselor;
- mestecare 5-20 min;
- în maxim 3 prize pe zi.

316. Căror pacienţi recomandăm utilizarea gumelor de mestect fără zahăr, cu xilitol? – 4 min
- pacientului înscris în grupul cu risc crescut la carie;
- acelora cu xerostomie;
- femeilor gravide;
- celor care după o masă bogată în carohidraţi nu-şi poate efectua periajul dentar;
- pacienţilor cu reflux gastro-esofagian;
- postchirurgical, acestea pot avea efecte benefice în accelerarea reluării tranzitului intestinal;
- vindeca o parte din infecţiile otice, xilitolul acţionând asupra streptococilor pneumonie,
responsabili cu producerea multora dintre aceste infecţii.

317. Căror pacienţi le contraindicăm utilizarea gumelor de mestecat? – 2 min

- pacienţilor care prezintă afecţiuni gastrice;
- utilizarea lor îndelungată poate genera probleme articulare (ATM) dar şi musculare.

1. În cadrul măsurilor preventive luate în profilaxia primară a afecţiunilor dento-parodontale, pe

ce loc, ca importanţă, plasează OMS controlul regimului alimentar? – 1 min
OMS a emis “conceptul de igiena alimentara” care plaseaza, ca importanta, regimul alimentar pe
locul II in cadrul masurilor preventive luate in profilaxia bolilor odonto-parodontale.

2. Care sunt elementele nutritive care consumate echilibrat vor contribui la structuri dentare
normale şi rezistente? – 2 min
Important pentru realizarea unor stucturi dentare normale si rezistente este consumul echilibrat de
calciu, fosfor, magneziu si fluor, precum si consumul de vitamina A.

3. Care sunt principalele surse alimentare de acid? – 2 min

Citrice sub forma de fruct sau suc, gustari ce contin acid citric, bauturi acidulate, tablete de vitamina
C mestecate/supte. CH rafinati(ex. Gogosi, chipsuri, cereale gata preparete) care produc raspuns acidogen
prelungit prin retentionarea la nivelul structurilor dentare interproximale. CH traditionali – zaharul,
glucoza, fructoza, galactoza si lactoza genereaza cele mai importante efecte cariogene.

4. Care sunt elementele nutritive cu legătură certă faţă de sănătatea structurilor parodontale? –
2 min
Concentratiile de acid ascorbic (vit C), de vit D, de riboflavina(vit B2), acid folic, vitamina A, dar
si zinc, calciu, fosfor si magneziu pot influenta sanatatea structurilor parodontale. Plus proteine calorice.

5. Aportul normal de elemente nutritive poate fi perturbat prin producerea de ulceraţii orale (cu
evoluţie îndelungată, întinse în suprafaţă şi dureroase) într-o serie de afecţini sistemice şi
medicaţii administrate. Care sunt cele mai comune? – 2 min
Diabet zaharat, cancere orale, radio/chimiterapie, imunosupresie etc.

6. Studii de ultimă oră constată că la populaţia tânără obeză frecvenţa afecţiunilor parodontale
este mai crescută comparativ cu individul cu greutate normală. În asemenea situaţii şi legat de
greutate se impune şi? – 2 min
Nutritie sanatoasa (inclusiv inlocuirea alimentelor indulcite cu zahar cu indulcitori artificiali
(necariogeni, necalorici), efectuarea de exercitii fizice, reevenire la o greutate acceptabila pentru a
preveni sau a incetini evolutia bolilor prodontale.

7. Caria dentară se datorează pH-ului acid produs prin metabolizarea microbiană a

carbohidraţilor. Acidităţii astfel produse i se poate adăugă şi acidul rezultat prin? – 2 min
Consumul de alimente acide si cea de bauturi acidulate, regurgitatii acide ca in bulimie, anorexie,
sarcina. Efectul demineralizant creste in xerostomie.

8. Care sunt caracteristicile pentru care Streptococii mutans sunt consideraţi principalele
microorganisme iniţiatoare a cariei dentare? – 2 min
1. Usurinta cu care metabolizeaza atat zaharul cat si celelalte mono- si dizaharide ingerate, din care
rezulta rapid acizi si PZ extra- si intracelulare;
2. PZ extracelulare produse prin metabolism microbian favorizeaza fixarea S. Mutans la nivelul
suprafetelor dentare si constituie hrana pe durata perioadelor de pauza alimentara
3. Produc placi dentare ce contin PZ extracelulare impermeabile, care limiteaza actiunea sistemelor
tampon salivare la acest nivel.

9. Care sunt alimentele - mai frecvent consumate şi - cuprinse sub titulatura celor cu potenţial
cariogen redus? – 2 min
Branzeturile, arahidele, vegetalele crude (brocoli, conopida, castravete, marar, morcov), carnea de
pasare, pestele, grasimi (unt, margarina), indulcitori alternativi.

10. Care este grupa îndulcitorilor, care consumaţi frecvent, generează carie dentară (daţi şi 4
exemple de carbohidraţi din această grupă)? - 2 min
Indulcitorii traditionali consumati frecvent genereaza carie dentara. Exemple de CH din aceasta
grupa: zaharoza, glucoza, fructoza, lactoza, galactoza, sorboza. Zaharul este cel mai nociv.
 11. Care grupe de îndulcitori sunt cuprinse sub denumirea de îndulcitori alternativi? – 1 min
Poliolii( manitol, xilitol, sorbitol), polipeptidele(Thaumatin), indulcitorii artificiali(zaharina,
ciclamat de sodiu, glucoza hidrigenata, isomaltul.

12. Care este formula chimică a zahărului, şi câte kcal/g aduce? – 1 min
Formula chimica a zaharului - C12H22O11, 4 kcal/g.

13. Pe lângă carie dentară consumul frecvent şi excesiv de carbohidraţi generează o serie de boli
generale grave. Enumeraţi 4 asemenea afecţiuni. – 2 min
Diabet zaharat, boli cardio-vasculare, HTA, obezitate.

14. Între ce vârste plasăm vârful consumului de zahăr şi care sunt măsurile preventive luate? – 2
min
Varful consumului de zahar este plasat la varsta adolescentei, intre 15-18 ani, perioada in care
nevoile energetice sunt cele mai mari. Masurile preventive luate constau in:
- limitarea sau chiar interzicerea consumului de CH pe anumite perioade de timp;
- limitarea mai ales a alimentelor lipicioase si rafinate;
- individualizarea consumului de zahar in raport cu varsta/greutatea;
- ca orar, consumul de alimente indulcite sa fie la una dintre mesele principale sau chiar o data pe
saptamana;
- educarea populatiei care constientizata, va limita consumul.

15. Care este cantitatea de zahăr consumată zilnic sau anual pentru ca indicele de carie să se
menţină la valori minime (sub 3 şi la persoane care nu beneficiază de fluorizare)? – 1 min
Cantitatea de zahar consumata zilnic trebuie sa fie de 50g/zi sau 10 kg/an.

16. Care este cantitatea de zahăr consumată anual de pacientul care a beneficiat de fluorizare
pentru un indice de carie DMF-T minim (sub 3)? – 1 min
15 kg/an.

17. Care sunt cele mai cariogene alimente? – 1 min

Cele mai cariogene alimente s-au dovedit a fi acelea cu un continut ridicat de CH rafinati si care in
plus prezinta o retentie prelungita la nivelul structurilor dentare. Ex: gogosi, chipsuri, produse de
patiserie/cofetarie.

18. Ce este amidonul, din ce grupă de îndulcitori face parte şi cum interpretăm cariogenitatea lui?
– 4 min
Amidonul este un polizaharid format dintr-un lant de subunitati de glucoza.
Face parte din categoria indulcitorilor traditionali.
Amidonul prelucrat termic (prin fierbere sau coacere) da nastere la nivelul cavitatii bucale unor
particule solubile si degradabile enzimatic. Aici el este hidrolizat – sub actiunea amilazei salivare – in
maltoza, maltotrioza, dextrine si chiar glucoza. Pe aceasta cale, painea poate ajunge sa coboare pH-ul oral
la acelasi nivel ca si zaharurile. Chiar si prelucrat alimentar dar neamestecat cu zaharul,amidonul este
putin cariogen.Amidonul prelucrat alimentar este de 4 ori mai putin cariogen decat zaharul.
Neprelucrat alimentar, amidonul din grau, porumb, orez, cartofi NU este cariogen.
 19. Care sunt principalele zaharide cuprinse sub termenii de mono- şi dizaharide, care este
substanţa cel mai puţin cariogenă (dintre acestea) şi din punct de vedere preventiv care este
atitudinea noastră faţă de fiecare dintre ele? – 4 min
Monozaharidele sunt reprezentate in special de: Glucoza, fructoza si galactoza. Dizaharidele sunt
reprezentate in special de sucroza, lactoza si maltoza. Ele sunt CH larg raspanditi in natura si se gasesc de
obicei in fructe, vegetale, lapte. Comparativ cu puterea de indulcire a zaharului, cea a mono- si
dizaharidelor variaza intre 0,2-1,8. Toate substantele enumerate genereaza PD mai subtire in comparatie
cu cea produsa de zahar.
Lactoza se gaseste in lapte si in produsele lactate si prezinta cea mai redusa capacitate cariogena,
comparativ cu celelalte zaharide.
Din punct de vedere practic si cariogen, inlocuirea zaharozei cu oricare dintre mono/dizaharidele
enumerate nu reprezinta un castig real care sa merite efortul material si educational implicat intr-un
asemenea proces.

20. Laptele staţionat în jurul dinţilor perioade îndelungate poate fi cariogen, chiar dacă lactoza
prezintă cea mai redusă cariogenitate, comparativ cu celelalte mono- şi dizaharide. Care este
cariogenitatea laptelui uman, comparativ cu cel de vacă sau cu laptele praf? – 3 min
S-a constatat faptul ca inclusiv laptele natural, consumat si retentionat perioade indelungate in jurul
dintilor nou-nascutilor este un factor favorizant al producerii cariilor de biberon.
Laptele uman are un continut mai mare lactoza, circa 7%, in comparatie cu cel de vaca (4,8%), dar
un continut mai scazut in ioni de fluor, calciu, fosfati, proteine. In privinta laptelui praf 26 % cele mai
multe sortimente, sunt in vitro, mai acidogene, mai ales cele fabricate din soia, datorita continutului
crescut de glucoza. Laptele de bovine este cel mai putin cariogen.

21. Care este puterea de îndulcire a fructozei comparativ cu cea a glucozei şi care este
cariogenitatea lor? – 1 min
Puterea de indulcire a fructozei – 1,7; puterea de indulcire a glucozei – 0,7. Cariogenitatea se
datoreaza proprietatii de a genera PD groasa si bogata in glucani extracelulari insolubili care favorizeaza
mentinerea pH-ului scazut la interfata placa/dinte.

22. Toate studiile arată o cariogenitate pentru fructoză şi alta pentru zaharoză. Care este indicele
CAO pentru cele două substanţe? – 1 min
Studiile efectuate au dovedit o cariogenitate mai redusa pt fructoza - de 3,8, comparativ cu cea a
zaharozei pentru care indicele CAO este de 7,2.

23. Ce sunt poliolii, cum se mai numesc ei şi de ce, care sunt principalii reprezentantanţi? – 2 min
Poliolii sunt CH naturali care prezinta o molecula asemanatoare sucrozei, exceptie facand
gruparea alcoolica atasata la fiecare atom de carbon al poliolului.este motivul pt care se mai numesc si
lichioruri. Cei mai cunoscuti polioli sunt: sorbitolul, manitolul si xilitolul.

24. Sorbitolul este metabolizabil la nivelul P.D. însă cariogenitatea lui este redusă. În ce condiţii el
devine cariogen? - 1 min
In lipsa altor surse de CH, S. Mutans sunt in stare sa metabolizeze sorbitolul, generand acizi
organici.
 25. Din grupa poliolilor care este singurul poliol care nu este metabolizat la nivelul P.D.? - 1 min
Xilitolul produce inhibarea multiplicarii si inhibarea metabolismului microorganismelor PD.

26. Care este principalul reprezentat al grupei poliolilor, care sunt caracterisicile care-l fac
neacidogen şi necarigen şi care sunt constatările studiilor cu privire la comportamentul lui
cariogen? – 3 min
Xilitolul este cel mai eficient inlocuitor al sucrozei pt ca este neacidogen si necariogen. Produce
inhibarea multiplicarii si inhibarea metabolismului microorganismelor PD. De asemenea produce
stimularea fluxului salivar si prin aceasta creste pH-ul oral si cantitatea ionilor de Ca prezenti.
Constatarile studiului:
1. Indicele DMF-T este 0, comparativ cu 7,2 la cei hraniti cu alimente indulcite cu zahar si 3,8 la cei
hraniti acu alimente indulcite cu fructoza; nu au fost cuantificate cariile secundare;
2. leziunile incipiente de carie constatate la inceputul experimentului au disparut, prin vindecarea lor
naturala = remineralizarea cariilor necavitare( petele albe cretoase),
3. indice de placa s-a redus semnificativ;
4. reducerea numarului de microorganisme acidogene( inclusiv S. Mutans)
5. reducerea productiei de amilaza salivara
6. fara madificari ale functiei hepatice
7. diareea osmotica nu s-a manifestat la adultii tineri, aratand capacitatea de adaptare a organismelor
tinere
8. studiul facut in 1985 a aratat ca la nivelul grupului de indivizi care au fost hraniti cu xilitol, indicele de
carie a scazut cu 46%.

27. Pentru xilitol care este principalul efect negativ? – 1 min

Diareea osmotica, caracteristica ingestiei de xilitol la copil, nu se manifesta la adulti.

28. Thaumatin-ul ca principal reprezentant al polipeptidelor, este el metabolizabil la nivelul P.D.

şi este un îndulcitor natural sau artificial? – 1 min
Thaumatin-ul este un indulcitor natural extras dintr-o planta care creste in vestul Africii. Nu este
metabolizat de microorganismele placii.

29. Care sunt cele trei caracteristici ale îndulcitorilor artificiali care-i propulsează ca înlocuitori ai
sucrozei? – 1 min
Au aparut ca o necesitate in vederea reducerii cariogenitatii si a obezitatii. Sunt indulcitori
puternici, comparativ cu capacitatea de indulcire a zaharului, sunt necariogeni, iar unii dintre ei sunt
necalorici. Cei necalorici recomandati diabeticilor sau obezilor, realizeaza o scadere a volumului si a
greutatii produselor consumate si a pretului.

30. Care este cel mai vechi şi cel mai utilizat îndulcitor artificial? - 1 min
Zaharina – descoperita in 1879, cu o putere de indulcire de 300 de ori mai mare comparativ cu cea a
zaharului.
 31. Care îndulcitor artificial are o putere calorică de 4 kcal/g asemănătoare proteinelor şi sub ce
denumire comercială mai este cunoscut? – 1 min
Aspartamul prezinta o putere calorica de 4 kcal/g, specifica proteinelor si un grad de indulcire de 180 de
ori mai mare decat al sucrozei. Denumire comerciala: Nutra sweet

32. Aspartamul este un dipeptid compus din doi aminoacizi naturali, acidul aspartic şi
fenilalanina. El este contraindicat pacienţilor care suferă de? - 1 min
Pacientiilor care sufera de fenilcetonurie.

33. Care este singurul îndulcitor artificial care generează reduceri minime ale pH-ului P.D., deci
este metabolizabil la acest nivel? – 1 min
Glucoza hidrogenata; denumire comerciala: Lycasin. Cand se consuma ca sirop, produce reduceri minime
ale ph-ului P.D. si prezinta o cariogenitate mult mai redusa comparativ cu cea a zaharului. Se utilizeaza la
fabricarea alimentelor, bauturilor, medicamentelor sub forma de sirop.

34. Care este îndulcitorul artificiar cu puterea de îndulcire mare şi gust similar cu al zahărului şi
care este posibil să-l înlocuiască când preţul de cost va fi rentabilizat? 1 min
Sweetner 2000

35. Care sunt efectele secundare produse de uni îndulcitori artificiali? – 2 min
Ciclamatul precum si unii metaboliti ai zaharinei au fost asociati cu tumorile maligne produse la nivelul
vezicii urinare,motiv pentru care au fost interzise in SUA si Europa de Vest si retestate inainte de
reintroducerea in circuitul comercial.

36. Care sunt îndulcitorii care la copii generează diaree osmotică? 1 min
Indulcitorii alternativi: xilitol si sorbitol

37. Zahărul se poate extrage din câteva plante şi se găseşte în miere. Care este produsul cel mai
cariogen şi de ce? – 2 min
Fie ca provine din mierea de albine,seva de artar ,sfecla sau trestie de zahar,este la fel de nociv,cu un plus
de cariogenitate pt mierea de albine deoarece ,fiind un aliment lipicios persista mai mult timp la suprafata
structurilor dentare. Cariogenitatea mierii de albine se datoreaza si faptului ca are circa 40% din
componentele structurale: glucoza, fructoza, sucroza, la un ph de 3,9.

38. Care dintre alimentele consumate, prezintă cel mai redus clearance pentru carbohidraţii
conţinuţi, de cca 5 min? – 1 min
Cel mai redus timp de clearance, de cca 5 min, e specific carbohidratilor din: bauturi racoritoare, legume
si fructe proaspete

39. Care sunt formele alimentare (alimente dulci) mai puţin periculoase? – 2 min
Bauturile racoritoare consumate cu paiul si prajiturile cu continut crescut de grasimi sau de
ciocolata. Retinem ca, bauturile racoritoare indulcite precum si sucurile naturale din citrice consumate
frecvent intre mese, pot deveni puternic cariogene.
 40. Care din alimentele îndulcite generează cea mai redusă cobărâre a pH-ului? – 1 min
Consumul de grau fiert

41. În cazul pacientului cu arcade integre, unde se produce cel mai rapid autocurăţirea şi în
consecinţă avem cele mai puţine carii dentare? – 1 min
Autocuratirea se produce mai rapid in zona incisivilor mandibulari comparativ cu cea a incisivilor max.,
in timp ce, pt zonele lat. diferentele max-mand, sunt nesemnificative.
42. Din punct de vederea al caracteristicilor alimentelor, pentru incidenţa cariei care este cel mai
important factor care creşte incidenţa ei? – 1 min
Cel mai important factor este frecventa. Produsele lipicioase (caramele,rahat), prajiturile sau fainoasele
care pot staiona mult timp in cavitatea orala genereaza o frecventa crescuta a cariei dentare. Contin 25%
glucide care sunt usor si rapid metabolizate.

43. Pentru a nu se produce carie dentară se recomandă ca pH-ul acid oral să nu depăşească o
anumită perioadă. Cât reprezintă această perioadă din durata unei zile? – 1 min
Nu se produc carii daca ph-ul acid al placii nu persista mai mult de 10% din durata unei zile, situatie in
care mecanismele reparatorii naturale pot face fata demineralizarilor produse.

44. Pentru ca sistemele naturale de apărare locală să poată acţiona favorabil, anticariogen, este
recomandabil ca între 2 prize alimentare să existe un număr de ore. Câte? – 1 min
Dintele are nevoie de cca 2 ore de repaus alimentar pt ca sistemele de aparare locala sa poata
actiona favorabil.

45. În condiţiile în care pacientul îşi menţine o igienă orală corespunzătoare şi se perie de 2 ori/zi
cu paste profilactice cu fluor câte prize alimentare pot să fie neutralizate zilnic şi la o cariogenitate
minimă? – 1 min
7 prize alimentare/zi

46. Cât la sută dintre membrii unui grup populaţional necesită consiliere alimentară,
dispensarizare, planuri de tratament preventriv etc. ştiindu-se că 80% dintre cariile înregistrate
se regăsesc la aceştia? – 1 min
20% dintre membrii respectivelor populatii, acestia fiind indivizii care vor necesita si o consiliere
alimentara specifica

47. Una din cauzele care generează carie dentară este şi frecvenţa consumului de carbohidraţi.
Care sunt indicaţile specialiştilor cu privire la numărul de prize alimentate consumate într-o zi şi
compensate natural? – 2 min
Dintele are nevoie de cca 2 ore de rapaus alimentar pt ca sistemele de aparare locala sa poata actiona
favorabil. Pot fi compensate natural doar 4 prize alimentare pe zi.
48. Pentru revenirea rapidă a pH-ului oral la valori neutre se recomandă ca la sfârşitul meselor să
consumăm? – 1 min
Se recomanda consumul unei bucati de branza la sfarsitul meselor prin care ph-ul revine rapid la valori
neutre. De asemenea, consumarea alunelor, arahidelor sau a gumelor de mestecat fara zahar (cu xilitol)

49. De ce alimentele fierbinţi sunt mai cariogene? – 2 min

Deoarce produc o dilatare brusca si importanta a prismelor de smalt si in plus accelereaza metabolizarea
carbohidratilor prin care efectul cariogen se accentueaza. Efectul este si mai nefavorabil daca ingestia
alimentelor fierbinti este urmata de ingestia alimentelor reci, obisnuita ce duce la producerea fisurilor, a
defectelor microscopice din smalt, care in timp duc la constituirea leziunilor carioase.

50. Care dintre următoarele alimente sunt mai cariogene: dropsurile, cafeaua sau ceaiul
îndulcite? – 1 min
Dropsurile, cafeaua si ceaiurile indulcite conduc la o prevalenta asemanatoare a cariei dentare.

51. Care fosfat anorganic utilizat, în principal, în Australia este numit şi anticay? – 1 min
Fosfozaharatul de calciu

52. Fitatul de sodiu 1% ca aliment necariogen nu este indicat pentru că inhibă absorbţia
intestinală a unor elemente anorganice esenţiale şi anume? – 1 min
Zn, Fe, Mg

53. Ciocolata chiar dacă este un aliment dulce este mai puţin cariogen pentru că conţine? - 1 min
Pulbere si unt de cacao. Pulberea de cacao contine tanin care inhiba metabolismul microorganismelor
orale.

54. Grăsimile au rol carioprotector prin mai multe mecanisme. Care sunt acestea? – 3 min
Grasimile realizeaza in jurul particulelor de glucide mansoane protectoare, care impiedica partial
metabolizarea lor si le accelereaza tranzitul oral. In plus, grasimile, prin inmuiere la temp cav orale
formeaza mansoane protecroare si in jurul structurilor dure dentare. O serie de acizi grasi precum acizii
linoleic si oleic, chiar in concentratii reduse, inhiba multiplicare si dezvoltarea lactobacililor cat si a S.
Mutans. Un regim alimentar lipo-caloric duce la formarea unor PD subtiri si neagresive.

55. În cazul eschimoşilor incidenţa cariei este 0 când lipidele din alimentaţia lor zilnică nu scade
sub? – 1 min
25 %

56. Se afirmă că în cazul dietelor bogate în grăsimi este nevoie de mai multă zaharoză consumată
zilnic pentru ca alimentaţia să devină cariogenă. Cât? – 1 min
Este nevoie de 5ori mai multa zaharoza consumata pe zi ca alimentul sa devina cariogen.

57. Enumeraţi mecanismele prin care brânzeturile acţionează anticarie? – 3 min

 - Stimuleaza secretia salivara, prin care se favorizeaza autocuratirea si se accelereaza
remineralizarile
- Potenteaza sistemele tampon salivare, prin prezenta fosfatilor de Ca, care previn coborarea ph
ului oral sub 6
- Realizeaza mansoane de protectie la suprafata structurilor dure dentare prin acizii grasi prezenti
- Actioneaza similar sialin-ului salivar prin continutul in peptone
- Prin eliberarea ionilor de Ca si fosfat se favorizeaza suprasaturarea P.D. cu ioni anorganici

58. În cadrul tratamentelor minim invazive, firma „GC” propune produse remineralizante şi
desensibilizante pe bază de RECALDENTTM (CPP-ACP). Din ce se compune acest produs? – 1
min
Cazeinfosfopeptida si fosfat de Ca amorf.

59. Din punct de vedere preventiv care sunt alimentele sau comportamentul sănătos de terminare
a meselor? – 2 min
Se recomanda ca la sfarsitul meselor sa se consume branzeturi sau la fel de sanatos consumarea alunelor
sau arahidelor sau a gumelor de mesetecat fara zahar cu xilitol. Aceste alimente determina o secretie
salivara suplimentara, care actioneaza prin sistemele tampon inca minimum 30 de minute de la
mestecarea ultimului aliment. Ph-ul va reveni rapid spre valorile neutre.

60. Sucurile naturale ca şi băuturile răcoritoare au potenţial cariogen deoarece? – 2 min

Bauturile racoritoare indulcite,precum si sucurile natural, mai ales acelea fabricate din citrice si
consumate frecvent intre mese, pot deveni puternic cariogene, ele provoacand scaderi prelungite ale ph-
ului oral, care poate ajunge chiar sub 4,5.

61. Din punct de vedere cario-preventiv în ce constă un regim alimentar sănătos? – 3 min
- mese dupa un orar precis si respectat zilnic
- Alegerea alimentelor gatite si calde in locul sandvisurilor si al gustarilor fugare
- Incurajarea cons alim care contin principii alim protectoare, de ex: proteine, lipite fructe
proaspete sau cereale
- Combaterea fumatului si a cons exagerat de alcool
- Cons cu moderatie al glucidelor sau al sarii de bucatarie
- Practicarea regulata a ex fizice, in incercarea de a altern efortul fizic cu cel intelectual

62. Stresul este un factor care creşte cariogenitatea şi dacă da, care sunt argumentele? – 2 min
- det cresterea poftei de mancare (bulimie de stres), alimentatie irationala insotita de cons mare de
glucide.
- Ca urmare a descarcarilor frecvente de adrenalina => scaderea secr salivare si dereglarea altor
secretii endocrine, prin care apararea locala se minimalizeaza
- Cons dulciurilor si alim inalt rafinate reduc efortul masticator => scade fluxul salivar => fav
acumularile printr-o autocuratire deficitara
- Orarele neregulate de alimentare det perturbarea mecanismele locale ale apararii, inclusiv a sist
tampon salivare => afectarea echilibrului intre demineralizare si remineralizare
 63. Care este motivul principal pentru care ne interesează (ca medici dentişti) pacienta (95%
dintre pacienţii cu bulimie sunt femei) cu bulimie/anorexie nervoasă şi care sunt recomandările
date în asemenea situaţii? – 4 min
Datorita producerii repetate a vomei => aciditate orala prelungita, la care se adauga si aciditatea
gastrica. In timp se produc demineralizari masive (mai ales la niv fetelor orale ale d. Max).
Demineralizarile masive si remineralizarile obisnuite faciliteaza producerea eroziunilor dentare severe,
care pot progresa pana la disparitia totala a smaltului (mai ales pe fetele palat ale frontalilor max).
Acesti pacienti pot prezenta mucoase orale inflamate, rosii si dureroase, hipertrofie a gld salivare majore
si se poate plange de dureri si iritatii esofagiene.

64. În care etapă a formării dinţilor se obţine aproape întreaga rezistenţă (maximă) la carie
dentară? – 1 min
In perioada de mineralizare preeruptiva se dobandeste aproape in intregime rezistenta la carie a
structurilor dentare .

65. Care este perioada de cariogenitate maximă pentru dinţii permanenţi, care este cauza acestui
comportament şi care este atitudinea medicului dentist? – 2 min
Mineralizarea se produce mult mai intens in primii 2 ani posteruptiv,fenomen care explica de ce dintii
recent erupti sunt mai vulnerabili la carie in aceasta perioada.Ca regula generala,medicul trebuie sa
fluorizeze fiecare dinte permanent in primii 2 ani posteruptivi.

66. În care etapă a formării dinţilor se obţine aproape întreaga rezistenţă (maximă) la carie
dentară? – 1 min
Mineralizare preeruptiva – depinde de felul in care se desfasoara metabolismele intermediare.

67. Care este perioada de cariogenitate maximă pentru dinţii permanenţi, care este cauza
acestui comportament şi care este atitudinea medicului dentist? – 2 min
Cariogenitatea maxima pentru dintii permanenti este in primii 2 ani posteruptiv, deoarece in aceaste
perioada isi desavarsesc procesul de mineralizare posteruptiva. Cunoscand factorii care pot influenta
etapele de formare ale dintilor, se pot lua o serie de masuri ce favorizeaza formarea unor structuri dentare
sanatoase si rezistente la atacurile acide normale.
Evidentele epidemiologice arata ca efectul maxim de inhibare a producerii cariei dentare apare
atunci cand dintele este expus:
- Fluorizarii sistemice inainte de eruptia lui
- Frecventei cu care acesta este fluorizat posteruptiv de-a lungul vietii
Atitudinea medicului dentist: sigilarea fosetelor si fisurilor coronare in primii 2 ani posteruptiv (cat
mai aproape de momentul eruptiei). Momentul oportun pentru sigilarea dentitiei permanente: 6-7 ani
pentru sigilarea M1 permanent (sigilarea lui este obligatorie deoarece vulnerabilitatea lui la carie este de
50% in primul an si 80% in cel de-al doilea an posteruptiv) si 11-13 ani pentru sigilarea M2 si a PM
permanenti.
Tot la atitudinea medicului: fluorizarea fiecarui dinte in parte in primii 2 ani posteruptiv.

68. Indicaţi 2 motive pentru care dinţii fetelor sunt mai vulnerabili la carie comparativ cu cei
ai băieţilor? – 1 min
- Tiparul mai rapid al eruptiei
 - Un continut mai redus de fluor (cu cca 10% mai redus)

69. Unde se găseşte, în principal, depozitat fluorul în organismul uman? – 2 min

F este distribuit prin plasma in toate organele si tesuturile, insa prezinta mare afintatea pt tes mineralizate
– 99% in oase si dinti.

70. Din punct de vedere cariogen fluorul acţionează benefic întrega viaţă reducând incidenţa
cariilor localizate la nivelul căror structuri dentare dure? – 1 min

Fluorul produce prevenirea, stationarea chiar vindecarea cariilor din smalt si din cementul radicular
(reduce incidenta cariilor coronare si radiculare).

71. Numiţi două alimente cu conţinutul cel mai mare în fluor. –1 min
 Frunze de ceai 97ppm F,
 carne de peste marin 27ppm F,

72. Pentru rezidenţii europeni este stabilit că prin alimentaţie ei obţin un aport zilnic de fluor
de? – 1 min
0,2-05 ppm f/zi

73. Din punct de vedere al aportului de fluor ce înţelegeţi prin „efect de halou”? – 2 min
Efectul de halou este produs prin consumul produselor alimentare preparate cu apa potabila fluorurata

74. Fluorul prezintă o absorbţie rapidă pe stomacul gol (86-97%) dar absorbţia lui este
îngreunată cu cca 80% în prezenţa anumitor elemente chimice. Care sunt acestea? – 1 min
Ca,Al,Mg

75. Concentraţia maximă sanguină a fluorului absorbit se obţine rapid. Care este această
perioadă şi în ce situaţie poate fi ea importantă? – 1 min
Cresterea incepe dupa 10 min de la ingestia lui si ajunge la concentratia maxima dupa cca 30 min.
Revenirea la valoarea hemostatica (0,14-0,19 ppm F) se produce dupa 11-15 ore. Aceasta concentratie
hemostatica se observa daca concentratia de F in apa potabila nu depaseste 5,4 ppmF. Semnele si
simptomele intoxicatiei acute cu F apar la cca 30min de la consumul de F si pot dupa pana la 24 h (asta
cred ca e rsp la in ce situatie poate fi ea importanta..)

76. Din ce lună de sarcină fluorul traversează placenta şi cât de benefic este el pentru rezitenţa
ulterioară a dinţilor respectivului nou născut? – 1 min
Fluorul poate traversa placenta dupa luna a V-a/a VI-a de sarcina, fara ca administrarea la femeia gravida
sa aduca beneficii sesizabile si la nivelul dintilor copilului.
 77. În ce perioadă captarea fluorului la nivelul smalţului este maximă, ea fiind perioada când
se formează numai cristale de fluorapatită? – 1 min
In cursul organogenezei, in etapa de mineralizare preeruptiva a smaltului.

78. Fluorul administrat sistemic este benefic pentru rezistenţa la carie a dinţilor formaţi
deoarece: - 3 min
Fluorul administrat sistemic se depunde atat in perioada intrauterina cat si dupa nastere. Prezenta
sistemica a fluorului influenteaza favorabil toti dintii care se formeaza.
Preeruptiv, fluorul administrat sistemic in perioada de mineralizare a dintilor actioneaza prin
formarea cristalelor de fluoroapatita.
- Cristalele de fluorapatita sunt de 10 ori mai rezistente la atacurile acide comparativ cu cristalele
de hidroxiapatita, au talia mai mare, sunt mai uniforme si prezinta o mai mare stabilitate chimica
(reprezinta max 10% din masa totala a smaltului)
Dintii care beneficiaza de F in aceasta perioada vor prezenta o morfologie mai putin retentiva
(santuri si fosete mai putin adanci  risc mai mic de producere a cariilor la acest nivel) si sunt
mai acido-rezistenti.
- Prezenta F influenteaza si calitatile cristalelor de hidroxiapatita formate – talie mai mare, mai
acidorezistente
- Prezenta F determina o reducere a prezentei ionilor de carbonat si citrat care ar determina
formarea cristalelor de carbonat de calciu, mai putin acido-rezistente

Posteruptiv, pe durata perioadei de maturare posteruptiva si apoi intreaga viata, fluorul prezent in
fluidul oral actioneaza cariostatic prin formarea cristalelor de fluorohidroxiapatita.
Acestea cresc rezistenta la atacul acid, fiind mai rezistente decat hidroxiapatita. (eu cred ca F administrat
sistemic se refera doar la per preeruptiva si ca nu ar mai tb scris si de ce se intampla posteruptiv)

79. Care sunt etapele în care la suprafaţa smalţului se formează cristale de

fluorhidroxiapatită? – 1 min
-etapa de maturare preeruptiva a dintilor (se depun ionii de F din lichidul interstitial pericoronar)
-etapa maturarii posteruptive a dintilor (se depun ioni de F din fluidul oral)

80. În etapa de maturare pre-eruptivă a dintelui la suprafaţa coroanelor dentare fluorul în

exces poate realiza un strat, protector, insolubil de ? – 1 min
Fluorura de Ca

81. Post-eruptiv, în prezenţa fluorului, ce se observă în caz de de- şi remineralizare? – 1 min

In absenta F, demineralizarea este intensa (se pierde 30% din componenta anorg a smaltului). In
prezenta F se observa o demineralizare mai redusa urmata de o remineralizare rapida si intensa
observandu-se in final chiar un castig de 16% subst anorganica.
Concentrarea F la nivelul PD determina o scadere a pH-ului critic de demineralizare (sub 5-5.5).

82. Fluorul se acumulează la nivelul smalţului în trei etape distincte de formare a dintelui. În
etapa de mineralizare pre-eruptivă a smalţului, unde pe plasează fluorul şi cum interpretăm
structurile formate din punct de vedere al rezistenţei smalţului? – 2 min
 Fluorapatita se depune in smalt, dinspre jonctiunea amelo-dentinara spre suprafata dintelui,
concentratia crescand spre suprafata.
-cristalele de fluoropatita sunt de 10 ori mai rezistente la atacurile acide comparativ cu cristalele obisnuite
de hidroxiapatita
Vezi subiectul 78.

83. În etapa de formare a dintelui şi de mineralizare pre-eruptivă a dintelui în prezenţa

sitemică a fluorului se formează anumite structuri dentare. Ce se formează şi unde sunt ele
plasate? – 1 min

- cristale de fluoropatita - se depun in smalt, dinspre jonct amelo-dentinara spre suprafata dintelui,
concentratia crescand spre suprafata.

84. Fluorul se acumulează la nivelul smalţului în trei etape distincte de formare a dintelui. Ce
structuri, care conţin fluor, se formează în etapa de mineralizare post-eruptivă, unde pe plasează
ele şi cum le interpretăm din punct de vedere al rezistenţei smalţului? – 2 min
Fluorul penetreaza suprafata smaltului si formeaza cristale de fluorohidroxiapatita. Procesul are
loc, in principal, in primii 2 ani post-eruptiv (=per de maturare post-eruptiva a smaltului), insa continua
intreaga viata intr-o proportie mult mai redusa. Posteruptiv ionii de fluor patrund in smalt, obtinandu-se o
concentratie mai mare de F la suprafata structurilor dentare.
Posteruptiv studiile arata o concentrare constanta a ionilor de fluor la limita smalt-dentina, insa
ea creste continuu in straturile superficiale ale smaltului spre 900 ppm F in zonele sarace in fluor, sau la
peste 1600 ppm F in zonele in care aportul fluorului este de cca 1 ppmF/zi.

85. Care sunt structurile dentare care benficiază de aport de fluor post-eruptiv? – 1 min
Smaltul  cristale de fluorhidroxiapatita
Dentina  adsorb mai rapid si o cantitate mai mare de F dentina expusa si dentina proaspat formata
(dentina secundara)
Cementul radicular  adsoarbe o cant mare de F, care creste cu varsta si pe masura ce radacina se
dezgoleste

86. Comentând fluorizarea post-eruptivă a smalţului, precizaţi care smalţ absoarbe mai mult
fluor? – 1 min
Smaltul hipomineralizat

87. Cum este influienţată dentina şi cementul radicular prin prezenţa post-eruptivă a fluorului? – 2
min
Vezi 85.

88. Post-eruptiv fluorul acţionează anticariogen printr-o serie de mecanisme. Care sunt
acestea? – 4 min
Posteruptiv, pe durata perioadei de maturare a dintilor (primii 2 ani posteruptiv) si apoi intreaga
viata, F prezent in fluidul oral actioneaza cariostatic prin:
  Continuarea mineralizarii dintelui recent erupt (maturarea posteruptiva) – se formeaza cristale de
fluorhidroxiapatita care vor modifica calitatea smaltului de suprafata (mai rezistent la atacul
acid)
 Concentrarea F la nivelul PD (concentratie de 100 de ori mai mare decat in saliva)
 Se reduce ph-ul critic de demineralizare al structurilor ure dentare (sub valoarea de 5-5.5)
 La nivelul PD tinere F se gaseste sub forma de fluorura de calciu insolubila care
ionizeaza usor la scaderea ph-ului, mecanism care faciliteaza realizarea cristalelor de
fluorhidroxiapatita.
 Se reduce catitatea de smalt demineralizat si se accelereaza procesul de remineralizare
(chiar cu un castig de 16% subst anorg)

 Pelicula dobandita este de 5 ori mai protectoare (=bariera naturala care mentine ionii anorganici
concentrati la nivelul leziunilor de subsuprafata si reduce pierdere de ioni anorg eliberati prin
demineralizarea acida)
 Reducerea tensiunii superficiale de la suprafata smaltului  se reduce adeziunea
microorganismelor
 Inhibarea inmultirii microorganismelor acidogene
 Blacarea enolazei (=enzima care participa la metabolizarea carbohidratilor)

89. Ca o concluzie, administrarea fluorului este benefică la orice vârstă, prezenţa lui
producând: - 1 min
Prevenirea, stationarea sau vindecarea cariilor din smalt sau de la nivelul cementului radicular 
scade incidenta cariilor la nivel coronar si radicular.

90. În cazul omului, care este doza letală de fluor, inclusiv pentru copilul de 12 ani? – 2 min
Doza letala pentru adult este de 5-10 g fluorura de sodiu.
1g fluorura de sodiu ingerata dintr-o data este letala pentru copilul de 12 ani

91. Pentru un copil de 1-2 ani, care este doza de fluor letală şi câtă pastă de dinţi cu fluor
ingurgitată este suficientă pentru a genera o asemenea intoxicaţie acută mortală? – 1 min
50 mg este doza letala pentru un copil de 1-2 ani ( 50 ml pasta de dinti cu F)

92. În caz de intoxicaţie acută cu fluor care sunt principalele semne şi simptome care ne pot
indica o intoxicaţie acută şi care sunt afectările care conduc la deces? – 3 min
In intoxicatiile acute cu fluor: greata, varsaturi, diaree si dureri abdominale, hipersalivatie urmate
de senzatie de sete. Fluorul adsorbit se combina cu calciul sanguin si produce manifestari de
hipocalcemie, cu afectarea functiilor SNC, convulsii si parestezii. Poate evolua spre deces, care se
produce prin insuficienta cardiaca si paralizie respiratorie.

93. În caz de intoxicaţie acută cu fluor care este tratamentul de urgenţă? – 3 min
Tratamentul incepe in prima ½ - 1 h si presupune:
- Inducerea vomei
- Protectia mucoaselor digestive si in special a celei gastrice, prin adm de preparate cu calciu si
aluminiu (eg: lapte)
 - Mentinerea nivelului calciului seric, prin adm i.v. a preparatelor cu calciu

94. Pentru a evita producerea intoxicaţiilor acute cu fluor care este cea mai recomandată
măsură preventivă? – 1 min
Intreprinderea de actiuni sustinute de educare a populatiei, mai ales cu privire la modul de pastrare
a produselor cu fluor comercializate ( a nu se lasa la indemana copiilor mici)

95. Intoxicaţia cronică cu fluor se produce prin consum îndelungat a unor cantităţi de fluor
care generează fluoroză la nivelul căror structuri? – 1 min
La nivelul oaselor oaselor si dintilor

96. Fluoroza osoasă. – 4 min

- Apare la pers care au ingerat fluor mai mult de 20 ani, 8-10 ppm F/zi, sau prin expunere
industriala (sunt afectati cei care cons apa fluorizata natural, muncitori din industria criolitului, bauxitei)
- Se constata osteoscleroza (= alternanta a zonelor de hipermineralizare cu cele de resorbite osoasa)
- Pot aparea osificari ale tendoanelor, sau ligamentelor, inmultirea exostozelor sau deformari osoase
In aceste cazuri poate sa apara: - in primele stadii durere si rigiditate in articulatii
- in stadiile finale, pacientul devine infirm

97. Fluoroza dentară: ce este, când şi cum se manifestă, cauze. – 5 min

Este o forma de hipomineralizare a smaltului
- Cauze: consumul in exces de fluor pe durata formarii dintilor, prin care este perturbata functionarea
normala a ameloblastului => aparitia unor defecte localiz la nivelul matricei smaltului
- Apare la indivizii care consuma F in exces in perioada de ormare si maturare a dintilor, adica pana
la varsta de 12-16 ani. S-a stabilit pragul maxim al consumuli de F la 1,5ppmF/zi.
- Histologic: porozitate a smaltului de subsuprafata. Portiunea hipomineralizata este acoperita de
smalt normal format si neted.
- Clinic: pete albe cretoase / striatii cu aspect de pergament. In fluoroza blanda, aspect de dinti cu
„capete ninse” (=petele sunt frecvent localizate spre marginea incizala sau pe vf cuspizilor).
Modificarile difera in functie de momentului interventiei excesului de fluor => de la simple pete
albe cretoase – pana la modif severe ale culorii sau chiar a morfologiei coronare (la grup dentar sau
intreaga arcada)
- Formele blande de fluoroza dentara se sunt larg raspandite. Cele moderate si severe se intalnesc rar
(consum crescut de F de peste 8 ppmF/zi)

98. Cu ce facem diagnosticul diferenţial în caz de fluoroză dentară, eventuale precauţii? – 3

min
1. cu pata alba cretoasa,ca leziune incipienta de carie dentare
-in treimea gingivala si vestibulara a coroanelor dentare, spre deosebire de fluoroza unde leziunile se
gasesc spre marginea incizala a dintilor
-la palparea cu sonda suprafata petei albe din fluoroza este neteda, cealalta rugoasa si neregulata
 -in cazul petei albe cretoase ca leziune incipienta de carie, se contraindica palparea cu sonda, prin care
se evita transformarea unei leziuni de carie reversibila in carie ireversibila.
2. cu amelogeneza imperfecta sau alte opacitati ale smaltului
Se recomanda reducerea fluorului in apa potabila.
Precautii:
- aportul de fluor pana la 3 ani sa fie individualizat,
- copiilor sub 6 ani –paste de dinti cu fluor speciale, cat un bob de mazare , iar perierea supravegheata
de parinte.

99. Care este perioada critică de producere a fluorozei dentare la nivelul incisivilor centrali
maxilari, ca dinţii cei mai expuşi estetic? – 1 min
Perioada critica pentru ICM de a prezenta semne de fluoroza dentara este a lunilor 15-30. Dupa 6
ani acest risc devine neglijabil.

100. În caz de fluoroză dentară blândă care este atitudinea terapeutică? – 1 min
Cand este vorba de o fluoroza dentara usoara problemele de fizionomie sunt minime. Specialistii
nu le considera o problema, si deci nu este nevoie de un tratament anume.

101. Frecvenţa fluorozei dentare este mai mare în zonele cu apă fluorizată natural sau cu apă
fluorizată artificial? – 1 min
Frecventa fluorozei dentare este mai mare in zonele cu apa fluorizata natural (cantitate mare de F
cre nu poate fi controlata).

102. De ce în caz de fluoroză dentară, prima recomandare terapeutică este fluorizarea locală? –
1 min
Smaltul cu fluoroza , hipomineralizat, adsoarbe mai mult fluor , comparativ cu cel sanatos. Efect
de remineralizare.

103. În caz de fluoroză dentară medie sau severă care sunt recomandările terapeutice,
enumerare? – 2 min

a. Fluorizare locala
b. Albire dentara
c. Acoperirea protetica

104. Care sunt efectele secundare produse de consumul corect de fluor la nivelul celorlalte
ţesuturi şi organe? – 4 min

- La soarecii de laborator s-au observat leziuni minore la niv hepatic si renal (continut de peste 10
ppmF)
- Stabilitatea chimica a compusilor fluorului pare a reprezenta premisa teoretica a absentei
caracterului cancerigen si mutagen
 - Se constata un nr crescut de alergii si leziuni ulcerative la muncitorii din industria chimica si de
prelucrare a aluminiului
- La un consum indelungat de apa fluorurata se observat efecte benefice la nivelul focarului de
fractura si mai ales la pacientii cu osteoporoza (F creste nr de osteoblasti  e stimulata viteza de
vindecare)
- Se pare ca F din apa potabila are efecte benefice si in prevenirea bolilor cardiovasculare, dar aceste
ultime efecte tb intarite si de alte cercetari.

105. În cazul muncitorilor implicaţi în industria chimică ca şi la cei din industria pe producere
şi de prelucrare a aluminiului, unde concentraţia pulberilor cu fluor din atmosferă este mare, ce
se constată? – 2 min

Se constata un nr crescut de alergii si leziuni ulcerative- produse prin arsura chimica si datorate
contactului tegumentelor umede cu sarurile de fluor din atmosfera.

106. Care sunt motivele pentru care, actualmente, specialiştii afirmă că în perioada de
mineralizare pre-eruptivă prezenţa sistemică a fluorului conferă dintelui cea mai mare cario-
rezistenţă? – 5 min

- Actioneaza prin formarea crist de fluorapatita care sunt de 10x mai rezistente la atacul acid ca cele
de hidroxiapatita, au stab chimica mai mare, mai uniforme, au talie mai mare => dinti cu morfologie
mai putin retentiva (santuri si fosete mai putin adanci  risc mai redus de producere a cariei la
acest nivel) si mai acido-rezistenti
- Influenteaza benefic si calitatile cristalelor de hidroxiapatita -> talie mai mare, mai acido-rezistente
- Reducerea ionilor de carbonat/ citrat de sodiu de la acest nivel (care perturba procesul de cristalizare
prin inmultirea cristalelor de carbonat de calciu, mai putin acido-rezistent)
- Favorizeaza procesul de epitaxie, contribuind la accelerarea procesului de hidroliza. Daca viteza de
hidrolizare este scazuta => form unor cantitati suplimentare de brusite si a crist de octofosfat de
calciu care confera str dure solubilitate acida crescuta.

107. Care sunt mecanismele prin care fluorul acţionează cario-static în perioada de maturare
posteruptivă (primi doi ani posteruptivi) şi apoi întreaga viaţă? – 5 min ~~~ IDEM 86

108. În cazul copiilor sub 6 ani pentru a reduce frecvenţa fluorozelor dentare care sunt măsurile
de recomandat? – 2 min
Copiilor sub 6 ani li se recomanda utilizarea de pasta de dinti cu fluor speciale, folosirea sa fie
monitorizata de parinti, iar cantitatea de pasta de dinti sa fie de dimensiunea unui bob de mazare.

109. Care sunt afecţiunile sistemice care răspund favorabil la tratamentele cu fluoruri? – 1 min
Efecte benefice la nivelul focarului de fractura si mai ales la pacientul cu osteoporoza ( pt ca
fluorul produce cresterea nr de osteoblasti in zona de fractura)
* Se pare ca fluorul din apa potabila prezinta un efect benefic si in prevenirea bolilor cardio-vasculare, dar
mai trebuiesc facute cercetari in acest domeniu
 110. Care sunt principale metode de fluorizare sistemică? – 2 min
- apa potabila fluorizata artificial sau natural
- tablete si solutii cu fluor
- sarea de bucatarie fluorurata
- laptele si sucurile naturale fluorurate

111. Care este cea mai sigură şi mai ieftină metodă de fluorizare sistemică? – 1 min
Fluorizarea apei potabile

112. Care este metoda sistemică alternativă fluorizării prin apă potabilă? – 1 min
Folosirea sarii de bucatarie fluorurate

113. Care este nivelul optim de fluor din apa potabilă recomandat, în 1962, de Serviciul de
Sănătate Publică din Satatele Unite şi legat de diferenţele de climă şi care este ultima
recomandare? – 2 min

 Nivelul optim este de 1 mg Fl/litru

 Pentru tarile cu clima temperata - 1 ppm F
 Pentru tarile cu clima rece - 1,2 ppm F
 Pentru tarile cu clima calda - 0,7 ppm F
Din 2011, United States Department of Health and human Services recomanda ca conc optima pt
toate rg globului sa fie de 0.7 ppmF in apa potabila, plecand de la constatarea ca astazi exista o
multitudine de surse de F care influenteaza fluorizarea dintilor individului.

114. Studiile au concluzionat că la 1 ppm F în apa potabilă obţinem cele mai mari beneficii
dentare şi anume? – 1 min
- cele mai mari reduceri in frecvente cariei dentare
- cele mai reduse procente de fluoroza dentara blanda (10% = procent considerat satisfacator)

115. Care sunt suprafeţele dentare care beneficiază de cea mai redusă scădere a indicelui de
carie (cca 51%)? – 1 min
Santurile si fosetele coronare

116. Care sunt beneficiile populaţiilor legat de fluorizarea sistemică prin apă potabilă? – 5 min

- Reducerea prevalentei cariei cu cca 75% in general si chiar cu 90% pentru suprafetele aproximale.
- In urma fluorizarii efectuate corect s-au redus indicii de carie cu 30-39% la dentitia temporara, 11-
38% la dentitia mixta, 13-35% la dentitia permanenta (eu nu am subliniat cifrele astea in carte asa
ca nu cred ca trebuie..)
1. Principalii beneficiari ai fluorizarii apei potabile sunt copiii si adolescentii
2. In cazul pacientului care beneficiaza de la nastere de apa fluorurata se constata la nivelul dintilor
permanenti reducerea leziunilor carioase cu 27% (in cazul adultului, indiferent de varsta, care a
beneficiat de apa fluorurata de la nastere si FARA aportul altor surse de fluorizare locala)
 -Frontalii (in particular cei maxilari) sunt mai favorizati de preventie, comparativ cu dintii
laterali, in timp ce evolutia cariilor prezente este incetinita
3. Incidenta cariilor radiculare: cu 50% mai redusa (la 65 de ani, se constata scaderi ale procentului
de carii radiculare su 67% la barbati si 61% la femei).
4. Scade incidenta cariilor la nivelul dintilor temporari (cu 40%)
5. Scade nr dd extrasi (permanenti si temporari)
6. Constatam de 7 ori mai putine extractii
7. Indirect este influentata si boala parodontala, la aceasta contribuind si imbunatatirea densitatii
osoase, prin care creste rezistenta osului alveolar la actiunea factorilor locali
8. In tratarea osteoporozei se foloseste fluorura de sodiu
9. Costurile tratamentelor dentare sunt semnificativ mai mari in regiunile nefluorurate comparativ
cu cele fluorurate
10. Beneficii necuantificabile

117. Care sunt dinţii cei mai favorizaţi (cario-rezistenţi) din punct de vedere al fluorizărilor
sistemice prin apă potabilă? – 1 min
Frontalii, in particular cei maxilari, sunt mai favorizati de preventie, comparativ cu dintii laterali,
in timp ce evolutia cariilor prezente este incetinita

118. În caz de fluorizare prin apă potabilă boala parodontală este influienţată? Şi dacă da cum?
– 2 min
Indirect, si boala parodontala este influentata, la aceasta contribuind imbunatatirea densitatii
osoase, prin care creste rezistenta osului alveolar si la actiunea factorilor locali.

De asemenea, printr-un nr redus de carii si de dinti extrasi, scade cantitatea de placa acumulata,
sau se reduc dezechilibrele ocluzale cauzate de aparitia edentatiilor neprotezate, aspecte care vor influenta
favorabil evolutia sructurilor parodontale.

119. Care sunt beneficiile necuantificabile ale fluorizărilor prin apă potabilă şi nu numai? – 2
min
- lipsa durerilor
- a disconfortului produs de tratamentele stomatologice
- a privatiunilor suportate
- a economiei de timp, timp care poate fi petrecut mai rentabil pt individ si societate

120. Care sunt problemele ridicate de fluorizarea sistemică prin apă potabilă (legat de sistemul
de distribuire a apei)? – 2 min
Costuri mari legate de constructia initiala a uzinei de distributie centralizata a apei si greutatile
consemnate in mentinerea constanta a concentratiei optime a fluorului la valori de maxim 1ppm F de-a
lungul celor 24h

121. Care este cea mai mare problemă de rezolvat în cazul fluorizării apei potabile? – 1 min
V 118 (cred)
 122. După legislaţia americană, la ce valoare maximă a fluorului trebuie redusă concentaţia lui
în apa fluorurată natural (defluorizarea apei potabile) pentru efecte negative minime? – 1 min
<3,9 ppmF . Peste aceasta valoare apa necesita un proces de defluorizare.

123. În caz de concentraţie mare de fluor în apa potabilă legislaţia americană recomandă
defluorurarea ei, la valori de maxim 3,9 ppm F, defluorizare care se poate efectua variat. Care
sunt aceste proceduri? – 2 min
- prin amestecul cu apa fara fluor
- metode chimice prin tratarea cu oxid de calciu (var), cu compusi de Mg (dolomita) sau cu suflat de
aluminiu (alaun), cu care fluorul se leaga stabil si nu mai poate fi absorbit
Metodele de defluorizare chimica a apei sunt de 10 ori mai scumpe decat cele de fluorizare artificiala.
124. Ce înţelegeţi prin fluorizarea extemporane a apei potabile? – 2 min
Pentru zonele in care nu exista sisteme de distributie centralizata a apei fluorurate aceasta se poate
realiza prin fluorizarea extemporanee a apei. In acest scop se comercializeaza sticle care contin solutii cu
fluor , prevazute cu picurator astfel calibrat incat din 10 picaturi se obtine 1 mg F la litru de apa

125. Fluorizarea apei potabile din şcoli? – 3 min

Pentru copiii din zone care nu beneficiaza de apa fluorizata distribuita centralizat, s-a introdus apa
fluorizata la nivelul scolilor. Chiar daca copilul beneficiaza de avantajele metodei doar dupa varsta de 5-6
ani, si chiar daca in scoala el petrece un timp limitat - 5 zile pe saptamana, cca 8 ore/zi, 9luni/an,
rezultatele metodei sunt de necontestat. Pe aceasta cale s-au obtinut reduceri ale incidentei cariei dentare
de 39-47,5% la scolarii de 12 ani.
S-a observat in plus ca fluoroza dentara usoara este redusa, iar pincipalele beneficii apar la nivelul
suprafetelor dentare aproximale.
S-a stabilit si concentratia optima pentru aceasta posibilitate de fluorizare a apei, la 5-6 ppm F, la
costuri de 1.5$ de persoana/an, dar pentru care beneficiile sunt evidente.

126. Care sunt avantajele fluorizării apei potabile din şcoli pe lângă reducerea frecvenţei cariei
dentare? – 2 min

 scaderea indicelui de carie

 fluoroza dentara usoara este redusa
 principalele beneficii s-au inregistrat la nivelul suprafetelor aproximale

127. Metodele de fluorizare sistemică alternative fluorizării prin apă potabilă recomandate
copiilor şi adolescenţilor se indică? – 2 min
- administrarea de fluor prin intermediul solutiilor si tabletelor fluorurate, a sarii de bucatare
Aceste metode se idica individualizat si se pot aplica de catre pacient la domiciliu sau in
colectivitatile scolare, ca parte a programelor de sanatate publica.
Este recomandata o singura metoda de fluorizare sistemica.
 128. Alternative sistemice la fluorizarea prin apă potabilă – tabletele şi soluţiile fluorurate. – 5
min
Solutiile cu fluor sunt indicate copilului mic (pana la varsta de 2 ani) sub forma de picaturi. Ele se
administreaza direct in gura sau odata cu alimentele consumate.
Tabletele sunt indicate peste aceasta varsta si, obligatoriu, numai acelora care pot sa le suga si sa le
inghita, fara riscul de a se ineca. Tabletele se pot administra si prin dizolvarea lor in alimentele
consumate.
Exista solutii si tablete cu fluor care contin vitamine. Obiectii: preparatele contin o cantitate fixa de
fluor, nu s-a evidentiat o imbunatatire a efectelor prin aceasta combinatie, de ce sa administram un produs
scump copilului care nu necesita aport suplimentar de vitamine.
Tabletele de fluor se comercializeaza in 3 variante: de 0,25 mg, 0.50 mg si 1 mg F. Flacoanele in
care sunt ambalate sunt prevazute cu capace speciale, greu de desfacut de catre copilul mic, dar care, chiar
si asa, nu vor fi pastrate la indemana acestora. Continutul unui flacon de tablete cu fluor este astfel
calculat incat sa nu provoace decesul copilului, in cazul in care acesta consuma accidental intreaga
cantitate existenta.
Fluorizarea prin tablete se recomanda copiilor de la nastere sau de la 6 luni pana la varsta de 14 si
chiar 16 ani. (sau dupa 3 ani)’
Ele se indica in functie de varsta si greutatea persoanei, cat si de concentratia fluorului in apa
potabila a localitatii de resedinta. Tableta se administreaza seara la culcare, dupa periajul de seara. Copilul
este sfatuit sa mestece si sa plimbe tableta prin gura timp de 1-2 min, dupa care fluidul oral rezultat se
inghite. In final, i se cere pacientului ca, timp de 15 de min sa nu clateasca, sa nu bea si sa nu manance.
Indicatii (in zonele cu clima temperata si unde conc F in apa potabila nu depaseste 0,4 ppmF)
 De la nastere pana la 10 kg greutate: 0.25 mg F
 Pt o greutate de 10-15 kg : 0.50 mg F
 Pt o greutate de 15-20 kg: 0.75 mg F
 Peste 20 kg: 1 mg F
In programele scolare de sanatate administrarea incepe de la gradinita (5 ani) si continua zilnic
pana cand copilul implineste varsta de 14-16 ani. Avantaj: nu impovareaza activitatea parintelui (e
efectuata de cadrele didactice/voluntari sub supravegherea igienistei dentare).
Dezavantajul principal al metodei: grija parintelul – tb sa ii dea copilului tableta seara de seara, un nr
important de ani.

129. Care sunt obiecţiile ADA cu privire la produsele gen Poilvifluor, de fluorizare sistemică a
dinţilor? – 2 min
Obiectii:
 preparatele contin o cantitate fixa de fluor,
 nu s-a evidentiat o imbunatatire a efectelor prin aceasta combinatie,
 de ce sa administram un produs scump copilului care nu necesita aport suplimentar de vitamine

130. Căror copii recomandăm fluorizare sistemică cu soluţii fluorurate şi cum se administrează
ele? – 2 min
Copilului mic (pana la 2 ani) sub forma de picaturi. Se administreaza direct in gura sau odata cu
alimentele consumate

131. Căror pacienţi recomandăm fluorizare sistemică prin intermediul tabletelor cu fluor? – 2
min
 De la nastere sau de la 6 luni pana la 14 chiar 16 ani, obligatoriu, numai celor care pot sa le suga
si sa le inghita, fara riscul de se ineca. Unele tari (Canada) recomenda inceperea fluorizarii prin tablete
dupa varsta de 3 ani. Se pot administra si prin dizolvarea lor in alimentele consumate.

132. În funcţie de ce şi care sunt indicaţiile date în caz de administrare a tabletelor cu fluor? – 2
min
In functie de varsta si de greutatea persoanei, cat si de concentratia fluorului din apa potabila a
localitatii de resedinta. Se recomanda administrarea la culcare, dupa periajul de seara. Copilul este sfatuit
sa mestece si sa plimbe tableta prin gura 1-2 min, dupa care fluidul oral se inghite. In final i se cere
pacientului ca 15 min sa nu clateasca, bea, manance.

133. În cazul grupei de vârstă 6 luni - 3 ani, copiii care sug la sân o perioadă mai îndelungată,
iar în apa potabilă a localităţii concentraţia de fluor este de sub 0,3 ppm F se recomnandă sau nu
administrarea de fluor şi dacă da cât? – 1 min
Da. 0,25mg (picaturi)

134. Pentru localităţile cu climă temperată şi cu un conţinut de maxim 0,4 ppm F în apa
potabilă se poate recomanda un suplimet de fluor după o anumită schemă şi anume? – 2 mi
 De la nastere pana la 10 kg greutate: 0.25 mg F
 Pt o greutate de 10-15 kg : 0.50 mg F
 Pt o greutate de 15-20 kg: 0.75 mg F
 Peste 20 kg: 1 mg F

135. Fluorizarea sistemică prin intermediul tabletelor cu fluor poate să fie şi parte a
programelor şcolare de sănătate. În ce constă acest program de sănătate? – 2 min
Incepe de la gradinita (5 ani) si continua zilnic pana cand copilul implinste 14-16 ani
Avantaj: nu impovareaza activitatea parintelui,administrarea fiind realizata prin antrenarea cadrelor
didactice sau voluntarilor care realizeaza programul de fluorizare sub supravegherea igienistei dentare.

136. Care este principalul dezavantaj al administrării tabletelor de fluor? – 1 min

Grija parintelui care trebuie seara de seara, un nr important de ani sa dea copilului tableta de fluor

137. Care este alternativa sistemică pentru fluorizarea prin apă potabilă? – 1 min
Fluorizarea cu sarea de bucatarie

138. Fluorizarea sistemică prin sare de bucătărie a fost propusă pentru prima dată în Elveţia,
1948, pentru a realiza prevenirea a două afecţiuni ce prezentă o prevalenţă importantă în această
ţară. Care sunt aceste afecţiuni? – 1 min
Caria dentara si gusa tiroidiana
 139. În situaţia unui consum exagerat de sare de bucătărie fluorurată pacientul va putea să
prezinte intoxicaţie acută cu fluor? – 1 min
Riscul de intoxicatie acuta cu fluor este exclus in acest caz, deoarece chiar si in cazul consumului
unei cantitati apreciabile de sare, se va produce mai intai intoxicatia cu clor si, mult dupa aceea, cea cu
fluor.

140. În ce ţări europene este larg folosită fluorizarea prin intermediul sării de bucătărie? – 1
min
Metoda este folosita larg in:
- Elvetia, Franta, Germania.
 141. Alternative sistemice la fluorizarea prin apă potabilă – sarea de bucătărie, cu avantaje şi
dezavantaje. – 5 min

Avantaje:
1. Procentul redus de fluoroza dentara generata (la varste mici, consumul de sare este relativ redus)
2. Riscul de intoxicatie acuta cu fluor este exclus in acest caz, deoarece chiar si in cazul consumului
unei cantitati apreciabile de sare, se va produce mai intai intoxicatia cu clor si, mult dupa aceea,
cea cu fluor.
3. Exista posibilitatea ca individul sa poata alege intre sarea de bucatarie si cea fluorurata
4. Costul redus, calculul facut in Elvetia sau in Finlanda stabilind un pret de 0,012 $ / kg sare
5. Lipsa problemelor de dozare care apar in cazul fluorizarii apei potabile

Dezavantaje:
1. Consumul diferit de sare, specific, in functie de varsta, sex, etc
- Copiii au cel mai mic consum, desi la ei nevoia de F este mai mare (pt mineralizarea preeruptiva a
dd)
2. Se face reclama unui produs, clorura de sodiu, care, din cauza bolilor generale generate ( HTA,
cardiopatii, etc) este contraindicata, sau se indica intr-un consum moderat

142. Pentru efecte comparabile cu folosirea apei potabile fluorizate de cât fluor în sarea de
bucătărie este nevoie şi care sunt sărurile de fluor folosite? – 1 min
Pentru efect comparabil cu al apei potabile fluorizate este nevoie de 200mg F/kg sare. Se folosesc
250-350 mg NaF/kg sare.

143. Care sunt avantajele folosirii sării de bucătărie fluorurată în profilaxia carie dentare? – 3
min
Vezi subiectul 141.

144. Care sunt dezavantajele folosirii sării de bucătărie fluorurată în profilaxia carie dentare? –
2 min
Vezi subiectul 141.

145. Care este indicile de carie DMF-T, la grupa de vârstă 4-6 ani, în caz de fluorizare sistemică
cu sare de bucătărie comparativ cu cel înregistrat prin consum de apă potabilă? – 2 min
De la 6 a scazut la 2,8, comparativ cu 1,4 (in comunitatile care beneficiaza de fluorizarea apei
potabile).

146. Câte metode de fluorizare sistemică se recomandă unui individ (în acelaş timp) pentru un
efect cario-protector maxim? – 1 min
Se indica aplicarea unei singure metode de fluorizare sistemica, indiferent de problemele
pacientului, eficienta fiind maxima.

70
 147. La ce vârste şi în ce momente recomandăm fluorizare locală? – 1 min
La orice varsta in functie de nevoile de moment ale individului

148. În caz de fluorizare locală ce cristale se formează la suprafaţa coroanelor clinice dentare? –
1 min
Cristale de fluorohidroxiapatita

149. Pentru pacientul de orice vârstă şi indiferent de incidenţa cariei care sunt sursele primare
de fluor? – 1 min
- Apa potabila fluorurata
- Pastele de dinti cu fluor

150. În cazul pacientului cu risc moderat sau crescut la carie care sunt sursele suplimentare de
fluor? – 2 min
- Fluorizarile locale profesionale (aplicarile se indica la 6 luni si chiar la 3 luni)
- Autoaplicarile

151. În cazul copilului sub 6 ani fluorizarea locală profesională se realizează numai cu un singur
tip de produs. Care este acesta? – 1 min
Lacuri (varnish-uri).

152. Peste vârsta de 6 ani, care este metoda de fluroizare profesională cea mai recomandată şi
cu ce tip de produse (consistenţa lor)? – 1 min
Peste 6 ani F va fi administrat prin intermediul conformatoarelor si a produselor fluorurate sub
forma de gel sau spuma.

153. Care sunt obiectivele fluorizărilor locale? – 1 min

- stimularea remineralizarii suprafetelor dentare demineralizate
- prevenirea cariei dentare
- desensibilizare dentinara

154. Care dintre metodele de fluorizare locală nu sunt parte a programelor comunitare de
sănătate publică? – 1 min
Metodele de fluorizare locala profesionala

155. Metodele de fluorizare locală profesionale sunt sau nu, parte a programelor comunitare de
sănătate publică? – 1 min
Nu.

71
 156. În cazul cariilor de biberon o posibilitate de tratament este şi fluorizarea. Care este soluţia
de tratament şi vârsta de la care se poate realiza? – 1 min
In cazul cariilor de biberon se utilizeaza numai lacuri (varnish). Se recomanda ca fluorizarile
locale profesionale sa inceapa dupa varsta de 2 ani.

157. Care sunt indicaţiile fluorizării locale profesională? – 4 min

1. Copiilor cu sau fara carii de biberon (numai lacuri – varnish), care sunt subexpusi la fluor sau cu status
socio-economic scazut
2. imediat post-eruptiv cand smaltul incomplet mineralizat capteaza rapid F
3. rezidentilor in localitati fara/cu putin F in apa potabila
4. pacientilor cu leziuni carioase incipiente (faza reversibila) – multiple zone de demineralizare
5. ca modalitate de prevenire a cariilor secundare/recurente
6. indivizilor care nu reusesc un control eficient al biofilmului dentar
7. celor cu xerostomie, mai ales in cazul celor cu iradieri in zona cap/gat, celor cu sdr Sjogren ca si celor
care primesc medicamente ce conduc la un flux salivar redus
8. celor cu parodontopatie si suprafete radiculare expuse
9. celor cu aparate ortodontice
10. dintilor care suporta supraprotezari (pacienti cu edentatii intinse care prezinta doar resturi radiculare
lasate sub proteza totala pt a reduce atrofia crestelor; proteza poate fi folosita ca conformator pt produsul
fluorurat)
11. pacientilor cu titru crescut de microorganisme cariogene
12. pacientilor cu regim alimentar dezordonat sau care consuma diete cariogene
13. pacientilor care abuzeaza de consum de alcool/droguri
14. pacientilor care-si realizeaza igiena dentara neregulat sau cu rezultate nesatisfacatoare

158. Care sunt motivele pentru care se recomandă ca fluorizarea locală profesională să se facă
în 4 şedinţe succesive, efectuate la 2-7 zile, contactul soluţiilor fluorurate fiind de maximum 4
min? – 3 min
Cele 3 sisteme de fluorizare: fluorura de sodiu, fluorura de staniu si fluoroortofosfatul
acidulat produc la suprafata smaltului fluorura de Ca care se acumuleaza si determina noi reactii, cu
eliberare de ioni de fluor (la ph acid). Acestia pot inlocui ionii hidroxil de la nivelul cristalului de
hidroxiapatita si genereaza cristale noi, de fluorhidroxiapatita pe de-o parte, sau se pierd in grosimea P.D.
si in fluidul bucal, pe de alta parte. S-a constatat ca fluorura de Ca initial formata se pierde rapid in fluidul
bucal, in primele 24 de ore.
Pierderea continua si in urmatoarele 15 zile, dar intr-un ritm mai lent. Acest lucru impune
refacerea fluorizarilor locale, in acest interval, pentru ca la suprafata smaltului sa ramana o cantitate
suficienta de ioni de fluor liberi, care sa modifice favorabil structurile dentare de suprafata si pe cele
prezente in cavitatea orala.
Maxim 4 min – REDUCAND RISCUL INGHITIRII.

159. Prin fluorizare locală fluorul penetrează structurile de suprafaţă formându-se cristale de
fluorhidroxiapatită. Pe ce adâncime penetrează fluorul structurile dentare pe această cale în
primii 2 ani posteruptivi şi cât după această perioadă? – 1 min
In primii 2 ani posteruptiv: 20-30 µm
Dupa aceasta perioada: 5-10 µm
72
 160. Care este vârsta de la care putem aplica tehnici de fluorizare locală profesională? – 1 min
2 ani

161. Fluorizarea locală profesională implică un protocol anume de respectat. Care sunt etapele
parcurse, timpul de contact sau indicaţiile finale date pacientului? – 2 min
Indiferent de metoda de aplicare nu este obligatoriu sa se efectueze detartraj si periaj
profesional, aceste proceduri fiind indicate numai in cazul pacientilor cu tatru sau coloratii dentare
exogene dure (impermeabile pt fluor).
Obligatoriu inaintea procedurii se efectueaza periaj personal.
Pacientul trebuie informat cu privire la scopul fluorizarilor locale, la limitele lor, dar si asupra faptului ca
ele reprezinta doar o parte a programelor preventive, care cuprind obligatoriu controlul zilnic al PD si
disciplinarea regimului alimentar.
Urmeaza aplicarea sub izolare a preparatelor cu fluor, acestea se mentin in contact cu dintii 30
s- 4 min (un functie de cario-activitate sau de problemele pt care indicam fluorizarea locala profesionala).
La sf procedurii, pacientul este rugat sa scuipe fluidul oral rezultat, urmand ca timp de 30 min
sa nu clateasca, sa nu bea si sa nu manance.

162. Un produs pentru fluorizare locală profesională este şi cel care conţine fluorură de sodiu.
În ce concentraţie există fluorura de sodiu, la ce pH şi sub ce forme se comercializează? – 1 min
- pH 7 (se mai numeste fluorura de sodiu neutra)
Initial s-a utilizat sub forma de solutie apoasa 2%, la un continut de 0,9% ioni de F sau 9 ppmF (9,05) sau
9,05mgF/ml.
Astazi NaF se comercializeaza sub forma de solutie, gel, spuma si lac.
Toate produsele sub forma de lac (varnish) contin fluorura de sodiu neutra.
- lac cu NaF 1,7% in rasini vascoase (8 mgF/ml)
- lac cu NaF 5% in rasini vascoase (25 mgF/ml produs sau 22600 ppmF) conc mare la o cant de produs
mult mai mica, comparativ cu gelurile sau spuma fluorurata utilizata

163. Produsele de fluorizare locală profesională sub formă de lac conţin numai un anumit
sistem de fluorizare. Care este acesta şi la ce concentraţii a substanţei active se comercializează
aceste produse? – 1 min
Vezi subiectul 162.

164. Produsele sub formă de lac (varnish) cu fluorură de sodiu 5% câţi ppm F conţin? – 1 min
22 600

165. Care este principalul dezavantaj pentru care, actualmente, fluorura de staniu nu se mai
utilizează ca produs de fluorizare locală profesională? – 1 min
- apar colorari brune persistente la nivelul stratului dentar demineralizat/cariat
Alte dezavantaje:
- in timp apar precipitate albe ,vizibile ce reprezinta particule de hidroxid, si apoi oxid de staniu
- prezinta gust amar, metalic
- solutia se utilizeaza doar proaspat preparata

73
 166. APF-ul (acidulated phosphat fluoride) este un sistem de fluorizare locală profesională. Ce
conţine ca substanţe componente, la ce concentraţie a ionilor de F, la ce pH eficient şi sub ce
forme se comercializează? – 2 min
Amestec de fluorura de sodiu 2% acid fluorhidric 0,34% si acid ortofosforic 0,98%
Se comercializeaza sub forma de gel, spuma si solutie la o concentratie a ionilor de F de 1,23% sau
12,3 ppm F sau 12 mg F/ml , pH de 3-3,5. Cand preparatele APF comercializate prezinta un ph peste 4 ele
nu trebuiesc folosite, deoarece adsorbtia F la nivelul smaltului este ineficienta.

167. Ce înţelegeţi prin termenul de tixotropie discutat cu privire la gelurile folosite în fluorizări
locale? – 1 min
- gelul devine lichid atunci cand asupra lui se exercita o presiune –stres

168. Ce înţelegeţi prin termenul de tixotropie discutat cu privire la gelurile folosite în

fluorizări locale? – 1 min
Transformarea gelului in solutie in urma presiunilor mecanice aplicate in timpul fluorizarii.

169. Care sunt avantajele principale ale utilizării produselor de fluorizare locală profesionale
sub formă de spumă (foams)? – 2 min
Spuma se aplica prin intermediul conformatoarelor, oferind avantajul reducerii cantitatii ionilor de F, cu
pastrarea concentratiei substantei. Este o modalitate prin care se previne fluoroza dentara, rezultatele
privind reducerea incidentei cariilor fiind identice ca in cazul aplicarii de solutii sau a gelurilor.

170. Fluorizarea locală profesională la copilul cu carioactivitate intensă începe la 2 ani şi se

termină la vârsta de 15-16 ani, perioadă în care se fac 2 aplicări pe an de produse
fluorurate. Ce produse fluorurate sunt recomandate în funcţie de vârstă? – 1 min
Între 2 şi 6 ani se indică lacuri cu fluor iar apoi preparatul preferat este APF-ul.

171. În cazul căror pacienţi contraindicăm utilizarea produselor de fluorizare locală cu APF
(acidulated phosphat fluoride) şi de ce. – 2 min
- pacienti cu restaurari dentare din portelan sau compozit pentru ca se produc suprafete poroase;
- obturatii din glass-ionomer pt. ca apar suprafete poroase;
- implanturi din titan – creste coroziunea;

172. În caz de fluorizare locală profesională când se recomandă detartraj şi periere

profesională. În caz de periere profesională cu ce se face şi care este motivul? – 2 min
Detartraj si periere profesionala se recomanda cand pacientul are tatru sau coloratii exogene dure pentru
ca aceste depozite nu sun permeabile si penetrabile pt ionii de fluor. In caz de periaj se utilizeaza cupe de
cauciuc si paste abrazive.

173. În caz de fluorizare locală pacientul trebuie informat cu privire la câteva aspecte. Care
sunt acestea? – 2 min
Pacientul trebuie informat cu privire la scopul fluorizarilor locale, la limitele lor, dar si asupra faptului ca
ele reprezinta doar o parte a programelor preventive, care cuprind obligatoriu controlul zilnic al PD si
disciplinarea regimului alimentar.
74
 174. În cazul adultului care necesită fluorizare locală profesională care este intervalul de timp
după care pacientul este rechemat pentru fluorizare şi câte aplicaţii se fac? – 2 min
Aplicarea preparatelor cu fluor se face in 4 sedinte succesive, la intervale de 2-7 zile. Urmeaza ca dupa
aplicarile initiale pacientul sa fie rechemat la fluorizare locala, inf unctie de cario activitatea de moment la
intervale de 3, 6, 12 luni, in mod obisnuit pt o singura aplicare. La pacientii cu cario-activitate redusa se
recomanda o singura aplicare pe an.

175. Cînd realizăm fluorizare locală de ce trebuie să avem grijă ca pacientul să stea cu capul
cât mai vertical posibil? – 1 min
Pentru a evita ingerarea produsului folosit pentru fluorurare.

176. Care sunt metodele de florizare locală profesională şi care este cea mai eficientă metodă?
– 2 min
-badijonare
-prin intermediul conformatoarelor
-ionoforeza
Cea prin ionoforeza e cea mai eficienta pentru ca ionii de fluor sunt fortati sa penetreze in
profunzime tesuturile dentare.

177. Conformatoarele indicate la fluorizările locale trebuie să îndeplinească anumite cerinţe.

Care sunt acestea? – 3 min
- Sa fie de unica utilizare sau sterilizabile;
- Sa protejeze gelul fara a permite inghitirea lui;
- Sa existe intr-o gama diversificata de marimi, pentru individualizare;
- Sa acopere in totalitate coroana clinica a dintilor, inclusiv suprafetele radiculare expuse;
- Sa fie rezistente, dar flexibile pentru a permite patrunderea geluui in spatiile interdentare (pt a
favoriza efectul tixotropic)
- Sa aiba pret de cost aceeptabil;

178. Conformatoare personale (individuale) din ce materiale sunt confecţionate, căror

pacienţi le indicăm şi ce recomandăm la sfârşitul utilizării? – 2 min
Materiale: placi de polivinil, materiale termoplastice, etc; Se recomanda pacientilor cu cario-activitate
intensa si sunt indicate fluorizarilor la domiciliu realizate de pacient. Conformatorul trebuie spalat supa
fiecare utilizare si e reutilizabil.

179. Când recomandăm pacienţilor fluorizare locală profesională în conformatoare ce

cantitate de produs se recomandă, particularizând pentru adult şi copil? – 2 min
Pentru adult: 2 ml gel pt o arcada sau 5 ml gel pt ambele arcade; Pentru copil: 4 ml pt ambele arcade;

75
 180. Care sunt avantajele utilizării lacurilor fluorurate, ca metodă de fluorizare locală
profesional? – 2 min
- siguranta metodei, riscul reactiilor toxice e minim (datorita prizei rapide, eliberarii lente a fluorului,
cantitatile reduse necesare)
- contactul indelungat cu structurile dentare
- priza se obtine in prezenta salivei

181. Ce conţin, la ce concentraţii, principala indicaţie, accidente posibile şi măsurile de

urgenţă luate în cazul utilizării produselor de fluorizare locală profesională sub formă de
lac (varnish). – 4 min
Lacurile fluorurate contin fluorura de sodiu neutra:
- 1,7% in rasini vascoase (8mg F/l)
- 5% (25 mg F/l)
Indicatii:
- copilul mic, sub 4 ani, pentru profilaxie si pentru tratarea cariei de biberon, ami ales in zona frontala, dar
pot fi folosite pentru intreaga arcada.

182. În cazul aplicării lacurilor fluorurate pe lângă indicaţiile clasice date pacientului de a nu
clăti, bea sau mânca timp de 30 min ce alte indicaţii mai dăm acestui pacient? – 1 min
Sa nu manance alimente dure 24 de ore, iar periajul se realizeaza numai a 2 a zi.

183. Lacurile fluorurate pentru fluorizare locală profesională se indică, în principal, la două
categorii de pacienţi. Care sunt aceştia? – 1 min
1. Copiii mici, sub 4 ani, pentru profilaxie si pentru tratarea cariei de biberon, ami ales in zona frontala,
dar pot fi folosite pentru intreaga arcada;
2. adultii- pentru tratarea suprafetelor radiculare expuse.

184. Care este ritmul de aplicare a lacurilor fluorurate, cel mai indicat, la copilul mic (după
experienţa Scandinavă)? – 1 min
Conform experientei scandinave, se recomanda doua aplicari pe an, legat si de schema standard de
revenire a pacientului la controalele periodice.

185. În cazul aplicării lacurilor fluorurate care sunt efectele nedorite posibile şi ce se indică în
sens preventiv? – 2 min
S-au raportat exceptionat reactii alergice de contact (chiar edeme) si cateva crize astmatiforme avand
legatura cu solventii din lacurile pe baza de fluor (colofoniu). Pentru a evita producerea reactiilor alergice,
se recomanda ca aceste produse sa nu fie aplicate si pe tesutul gingival sangerand, iar in caz de alergie,
substanta aplicata se indeparteaza de urgenta.

186. În caz de aplicare a lacurilor fluorurate este posibilă producerea reacţiilor alergice. Cum
trebuie procedat pentru a evita reacţiile alergice şi ce trebuie întreprins în cazul producerii
lor? – 1 min
Pentru a evita producerea reactiilor alergice, se recomanda ca aceste produse sa nu fie aplicate si pe
tesutul gingival sangerand, iar in caz de alergie, substanta aplicata se indeparteaza de urgenta.

76
 187. Care este metoda de fluorizare locală profesională cea mai eficientă dar greu de
aplicat în colectivităţi? – 1 min
Cea mai eficienta metoda de fluroizare locala este ionoforeza, dar este scumpa si greu de aplicat in
colectivitati.

188. Ionoforeza ca metodă de fluorizare locală profesională. – 4 min

Este cea mai eficienta metoda de prevenire a cariei dentare. Sub actiunea curentului electric
continuu de intensitate mica, ionii de fluor sun foratti sa penetreze in profunzime tesuturile dentare.
Principiul metodei se bazeaza pe legea respingerii ionilor cu aceeasi sarcina electrica si atragerea celor de
sarcina electrica contrara.
Ionul de fluor, fiind incarcat negativ este respins se electrodul incarcat negativ si este fortat sa
patrunda in profunzimea structurilor dentare. Prin ionoforeza un numar mare de ioni de fluor penetreaza
structurile dentare pe intreaga suprafata a coroanei clinice, penetrand incluziv suprafetele aproximale.
Pentru ionoforeza se utilizeaza solutii de fluorura de sodiu 1% sau APF 1,4% sau in conformitate cu
indicatiile fabricantului.

189. Când efectuăm ionoforeză ce preparate cu fluor folosim şi la ce concentraţii? – 1 min

Pentru ionoforeza se utilizeaza solutii de fluorura de sodiu 1% sau APF 1,4% sau in conformitate cu
indicatiile fabricantului.

190. Cum pot fi aplicate produsele de autofluorizare de către pacient la domiciliu? – 2 min
Aceste produse se aplica prin:
- Periere
- Clatire
- Prin intermediul conformatoarelor individuale sau de unica utilizare
- Irigare orala
Indicarea variatelor posibilitati de autofluorizare se face in concordanta cu nevoile de moment ale
pacientului si sunt recomandate pentru a suplimenta efectele fluorizarilor generale sau pe cele
locale profesionale.

191. Produsele pentru autofluorizare se indică în funcţie de nevoile de moment ale

pacientului. În asemenea situaţii produsele pentru autofluorizare pot reprezenta un
supliment de fluor în cazul în care pacientul a beneficiat şi de alte metode de fluorizare.
Care sunt acestea? – 1 min
Sunt recomandate pentru a suplimenta efectele fluorizarilor generale sau pe cele locale profesionale.

192. Căror pacienţi nu li se recomandă pastele de dinţi profilactice cu fluor? – 1 min

Pastele de dinti cu fluor nu sunt indicate copiilor sub 2 ani.

193. Căror pacienţi le indicăm perierea dinţilor mai mult de 2 ori/zi cu paste de dinţi
profilactice cu fluor? – 1 min
Pacientilor cu cariogenitate moderata sau cu carii agresive.

77
 194. Care sunt indicaţiile gelurilor fluorurate special destinate a fi folosite după perierea
dinţilor - chiar şi - cu paste de dinţi fluorurate? – 2 min
Gelurile fluorurate sunt indicate:
- Post detartraj
- La nivelul dintilor cu hipersensibilitate
- La pacientul cu aparate ortodontice fixe, inclusiv o perioada dupa indepartarea lor
- La pacientul care a fost supus unor iradieri in zona ca si gat

195. Gelurile fluorurate indicate după perierea obişnuită efectuată cu paste de dinţi se
constituie într-o alternativă la folosirea? – 1 min
Apelor de gura.

196. Ce conţin, mai frecvent, gelurile de fluorizare locală şi la ce concentraţii, pH

(autofluorizare – folosite după perierea dinţilor chiar şi cu paste de dinţi fluorurate)? – 1
min
- fluorura de Na 1,1%, la pH neutru si 5.000 ppmF
- fluorura de staniu 0,4%, intr-o baza de glicerina cu 1.000 ppmF – putin utilizate.
- APF 1,1%, pH 3,5, 5000 ppm F.

197. Gelurile de autofluorizare indicate după efectuarea periajului personal când şi cum se
indică? – 2 min
Gelurile pentru autofluorizare se folosesc o data pe zi, seara la culcare. Inaintea fluorizarii se recomanda
ca pacientul sa isi efectueze controlul corect al placii, prin periaj dentare si curatire interdentara cu dental
floss-ul;
- gelul trebuie sa acopere 1/3 din partea activa a periutei sau 2 ml de gel/periere;
- periajul dureaza 1 minut, dupa nu se clateste.

198. Din punct de vedere al substanţelor active din ce se compune produsul Elmex Protector?
– 1 min
Reprezinta un amestec de aminofluoruri si fluorura de sodiu incorporate intr-un lac poliuretan
autopolimerizabil.

199. Care sunt avantajele utilizării aminelor fluorurate în preparatele destinate profilaxiei? –
2 min
In mod natural, aminele fluorurate reduc solubilitatea smaltului si usureaza, prin proprietatile lor
tensioactive fixarea fluorului la suprafat smaltului dentar. Aminele fluorurate sunt mai eficiente la nivelul
dentinei dezgolite comparativ cu lacurile fluorurate.

200. Dintre aminele fluorurate şi lacurile cu fluor care sunt mai active la nivelul dentinei
dezgolite? – 1 min
Aminele fluorurate.

78
 201. Din punct de vedere al planului de tratament preventiv apele de gură pot fi
recomandate? – 2 min
Clatirea cu ape de gura fluorurate poate fi parte a planului de ingrijire individual sau poate fi inclusa in
grupul programelor preventive initiate pe durata ingrijirilor scolare.

202. Apele de gură fluorurate NU se recomandă? – 1 min

Nu se recomanda copiilor sub 6 ani, indivizilor care, din variate motive, nu se pot clati. Datorita
continutului alcoolic obisnuit, aceste ape de gura nu se recomanda alcoolicilor si copiilor.

203. Care sunt indicaţiile utilizării apelor de gură fluorurate? – 3 min

Pacientilor :
- cu dentitie mixta si pe durata adolescentei (perioada de risc maxim la carie)
- cu arii multiple de demineralizare
- care prezinta retractii gingivale sau dupa tratamente parodontale pentru profilaxia cariilor
radiculare
- care participa la programe scolare preventive
- care prezinta explozii de carii
- care nu reusesc sa-si mentina o igiena orala acceptabila
- care, datorita prezentei aparatelor ortodontice, protetice, a reabilitarilor orale, prezinta multiple
retentii artificiale
- cu hipersensibilitate dentinara
- cu coroane de acoperire, cu limita de preparare supragingivala
- cu xerostomie din cause variate (medicamente ce conduc la flux salivar redus, iradiere cap-gat,
sindrom Sjogren)
- cu parodontopatie si suprafete radiculare expuse

204. Cele mai bune rezutate se obţin prin clătirea cu ape de gură fluorurate efectuate în
primii 2 ani posteruptivi dar clătirea, pentru această categorie de vârstă se extinde cât? – 2
min
Programele pereventive de fluorizare trebuie sa continue de-a lungul adolescentei, pentru a aduce
beneficii si molarilor 2 si 3.

205. Care ape de gură fluorurate sunt preferate? – 1 min

Sunt preferate apele de gura destinate clatirilor o data pe zi, mai ales cele sub forma de solutie apoasa (se
evita cele cu continut alcoolic mare)

206. Daţi exemplu de apă de gură cu fluor de folosit o dată pe zi. – 1 min
Apa de gura cu fluorura de Na 0,05% ce contine 0,025% ioni de fluor sau 230 ppmF

207. La ce pacienţi contraindicăm clătirea gurii cu ape de gură cu fluorură de sodiu 0,05%? –
2 min
Copiilor sub 6 ani si pacientilor cu diferite incapacitati, care nu se pot clati sau nu pot scuipa. Nu se
inghit.

79
 208. Care ape de gură cu fluor se poate indica în clătiri zilnice dar şi pentru a realiza
fluorizare sistemică? – 1 min
Apa de gura cu APF 0,044% (fluoro-orto-fosfat acidulat)-contine 200 ppmF.

209. Care sunt principalele indicaţii ale apelor de gură cu APF 0,044%? – 2 min
Apa de gura cu APF 0,044% se recomanda atat in clatiri zilnice, cat si pt fluorizarea sistemica, in cazul
indivizilor care nu beneficiaza de apa potabila fluorizata, cand dupa clatire fluidul oral rezultat se inghite.
De regula se recomanda pacientilor cu carii agresive si hipersensibilitate dentinara.

210. Care este apa de gură care se indică în fluorizări locale colective? – 1 min
Apa de gura cu fluorura de Na 0,2% - contine 905 ppmF.

211. Câte mg F la ml soluţie conţine apa de gură cu fluorură de sodiu 0,2%? – 1 min
Contine cca 1mg F/ml solutie.

212. Când indicăm clătiri cu ape de gură cu fluorură de sodiu 0,02%, dimineaţa recomandăm
clătirea gurii înainte de masă. De ce? – 1 min
Dimineata, clatirea se indica inainte de masa, astfel incat la nivelul PD restante sa se acumuleze ioni de
fluor, care sa determine coborarea pH-ului critic de demineralizare.

213. Care sunt indicaţiile autoaplicărilor de geluri fluorurate? – 2 min

- persoanelor de orice varsta, care prezinta carii aggressive situate in smalt sau la nivelul cementului
radicular
- celor cu xerostomie avansata provocata de diferite cause (mai ales in cazul iradierilor cap – gat)
- la prevenirea cariei sub supraprotezari
- celor cu hipersensibilitate radiculara

214. Gelurile fluorurate indicate pentru autoaplicări ce conţin? – 1 min

Fluorura de Na 1,1% sau APF 1,1%

215. Cum se folosesc gelurile fluorurate indicate pentru autoaplicări? – 3 min

In fiecare conformator se pun cate 5 picaturi de gel, stiindu-se ca fiecare picatura contine 0,1 ml sau 0,1
ppm F. Se incepe cu arcada mandibulara. Se incearca sa se usuce gura scuipand cat mai mult fluid oral si
apoi conformatorul incarcat cu gel se aplica pe arcada de fluorizat. Pe durata fluorizarii, capul se tine cat
mai vertical pentru a nu permite scurgerea sau inghitirea gelului. Contactul gelului cu dintii este de
maximum 4 min, iar dupa indepartarea conformatoarelor fluidul oral reuzultat se scuipa. Pacientul nu va
clati, nu va manca si nu va bea timp de 30 min, 4-6 ore nu se perie, daca este posibil sa se perie chiar a2a
zi. In ziua respectiva sa evite consumul de bauturi fierbinti, bauturi alcoolice sau alimente dulci.

216. Apele de gură sau pastele de dinţi cu fluor prezintă un efect sinergic cu materialele de
obturat cu eliberare de fluor. Care sunt aceste materiale? – 1 min
80
Studiile arata ca cimenturile glassionomer ca si compozitele care elibereaza fluor prezinta un efect
sinergic cu apele de gura si pastele de dinti cu fluor, efect de remineralizare a cariilor incipiente din smalt.

217. Care este modalitatea de fluorizare locală a structurilor dentare care se poate recomanda
tuturor pacienţilor indiferent de riscul cariogen? – 1 min
- paste de dinti cu 1000-1500 ppm F.

218. Care metodă de fluorizare locală este de preferat (individuală sau colectivă) şi de ce? – 1
min
Sunt de preferat metodele colective de fluorizare locala, deoarece sunt mai putin costisitoare.

219. Care sunt motivele pentru care realizăm sigilarea şanţurilor şi fosetelor coronare şi ce
presupune acest procedeu? – 2 min
- la nivelul santurilor si al fosetelor coronare se inregistreaza 2/3 din nr total al cariilor dentare. Studiile
efectuate arata ca vulnerabilitatea la carie este de 8 ori mai mare pentru zona santurilor si a fosetelor
coronare, comparativ cu suprafetele dentare netede.
- in scop preventiv si de deretentivizare a acestor suprafete se practica sigilarea santurilor si a fosetelor
coronare. Pentru protejarea acestor zone se realizeaza aplicare anumitor cimenturi.

220. Ce înţelegeţi prin termenul de ameloplastie. – 1 min

Ameloplastie = largirea fisurilor ocluzale prin frezare in ideea usurarii curatirii si a deretentivizarii
santurilor si fosetelor coronare.

221. Care sunt indicaţiile sigilării şanţurilor şi fosetelor coronare? – 3 min

- dintii cuspidati ale caror santuri si gropite coronare sunt adanci si retentive.
- fetele palatinale ale frontalilor maxilari care prezinta un cingulum proeminent si cu foramen caecum
prezent
- dintii pacientilor care prezinta vulnerabilitate crescuta la carie, indiferent de varstA
- pacientii carora urmeaza sa li se aplice aparate ortodontice in special fixe.
- dintii adultilor care sufera de xerostomie severa indusa medicamentos sau , mai ales, pos-iradiere in zona
cap-gat. La acestia, se poate inregistra o forma speciala de carie, caria de iradiere, localizata in varf de
cuspid sau la nivelul marginii incizale a frontalilor.
- dintii care prezinta carii incipiente, limitate in smalt, in zona gropitelor si a fisurilor coronare.
- dinti sigilati anterior, care au pierdut materialul desigilat mult mai rapid decat s-a dorit.
- regula generala este de a sigilia fosetele si fisurile coronare in primii 2 ani post eruptivi.
- sigilarea molarului I permanent este obligatorie.

222. Care sunt momentele optime pentru realizarea sigilării şanţurilor şi fosetelor coronare şi
care este regula de bază? – 3 min
Pentru dentitia temporara, varsta de 3-4 ani.
Perioada de 6-7 ani, pentru sigilarea molarului 1 permanent (este obligatorie).
Perioada de 11-13 ani pentru sigilarea molarului 2 si a premolarilor permanenti.
Regula generala este de a sigila fosetele si fisurile coronare in primii doi ani post eruptivi (cat mai aproape
de momentul eruptiei), cand vulnerabilitatea la carie a dintilor recent erupti este maxima.

81
 223. Care este dintele care trebuie sigilat obligatoriu şi de ce? – 2 min
In ceea ce priveste sigilarea molarului 1 permanent, aceasta este obligatorie- si se poate argumenta prin
vulnerabilitatea lu crescuta la carie, de aproximativ 50% in primul an si de 80% in cel de-al doilea an post
eruptiv.

224. Care sunt contraindicaţiile sigilării şanţurilor şi fosetelor coronare? – 3 min

- dintele care prezinta proces carios evolutiv pe una dintre fetele aproximale
- dintele care prezinta santuri si fosete putin adanci si neretentive,la care nu se inregistreaza intreruperi ale
suprafetelor de smalt.
- dintele care prezinta leziuni ocluzale profunde
- dintele care prezinta deja obturatii ocluzale
- pacientul care prezinta o igiena orala si una alimentara precara
- pacientul necooperant

225. Care sunt avantajele aplicării sigilării şanţurilor şi fosetelor coronare? – 3 min
- nu actioneaza invaziv asupra dintelui
- nefiind o interventie dureroasa, este larg acceptata de pacienti
- conditionarea acida actioneaza in smalt pe o profunzime de maximum 30 microni absolut nepericulos
pentru sanatatea coponentelor pulpare
- in caz de desprindere sau in zonele demineralizate acid si neacoperite cu material de sigilare,
remineralizarea se produce rapid, prin mecanisme naturale , salivare
- in caz de desprindere a materialului de sigilare, dintele se poate resigila fara probleme.

226. Enumeraţii materialele de sigilat folosite în ultimile decenii, materialul cel mai indicat şi
alternativa aleasă? – 2 min
Materiale folosite: rasini compozite- tip bis GMA si apoi cimenturi glassionomere
- cel mai indicat material, rasinile diacrilice sau ca alternativa cimenturile glassionomer
- initial au fost utilizati poliuretanii si cianoacrilatii care, rezistand putin in conditiile cavitatii orale, au
disparut din uz.

227. Care sunt criteriile de îndeplinit pentru ca un sigilant să fie ideal? – 3 min
- sa realizeaze adeziune prelungita la nivelul smaltului;
- sa fie compatibil cu tesuturile orale;
- procedura de aplicare sa fie simpla;
- sa curga singur la o vascozitate redusa, pentru a umple cele mai mici fisuri;
- sa aiba solubilitate redusa.

228. Câte tipuri de răşini compozite s-au folosit de-a lungul timpului şi caracteristicile fiecărui
tip – dezvoltaţi subiectul. – 5 min
1) Dupa felul umpluturii:
- cu umplutura anorganica. Umplutura anorganica poate fi reprezentata de microparticule de sticla
sau de cuartz. Umplutura face ca sigilantii sa fie mai rezistenti la abraziune si uzura,insa
vascozitatea este mai mare.
- fara umplutura anorganica (nu necesita adaptarea ocluzala)

82
 - cu umplutura care elibereaza constant fluor. Asemenea sigilanti prezinta proprietati
antimicrobiene, anticarioase si, prin utilizarea lor, se reduce frecventa leziunilor carioase
secundare.
2) Dupa tipul polimerizarii:
- cu priza la rece (autopolimerizabile). Sunt reprezentate de 2 componante care se amesteca pentru
producerea prizei. Avantajul materialului este ca nu necesita echipamente speciale, iar dezavantajul este
timpul de lucru limitat.
- fotopolimerizabile, ofera avantajul timpului de lucru practic nelimitat, deoarece intarirea
materialului se produce doar dupa ce incepe fotopolimerizarea. Alt avantaj este timpul scurt de
polimerizare. Dezavantajul materialului: pretul crescut al lampii de fotopolimerizare, al ochelarilor si
ecranului de protectie.
Dpdv al retentiei, ambele tipuri sunt la fel de retentive.

3) Dupa culoare: compozitele pentru sigilare pot fi transparente, opace sau colorate (in alb, galben sau
roz). De obicei pacientul prefera materialele transparente, in timp ce medicul le prefera pe cele colorate,
pentru o identificare mai rapida.

229. După felul umpluturii câte tipuri de materiale compozite pentru sigilare avem? – 3 min
- cu umplutura anorganica.Umplutura anorganica poate fi reprezentata de microparticule de sticla sau de
cuartz. Umplutura face ca sigilantii sa fie mai rezistenti la abraziune si uzura, insa vascozitatea este mai
mare.
- fara umplutura anorganica (nu necesita adaptarea ocluzala)
- cu umplutura care elibereaza constant fluor. Asemenea sigilanti prezinta proprietati antimicrobiene,
anticarioase si, prin utilizarea lor, se reduce frecventa leziunilor carioase secundare.

230. După tipul polimerizării câte tipuri de materiale compozite pentru sigilare avem?
Avantaje, caracteristici. – 3 min
- cu priza la rece (autopolimerizabile). Sunt reprezentate de 2 componante care se amesteca pentru
producerea prizei. Avantajul materialului este ca nu necesita echipamente speciale, iar dezavantajul este
timpul de lucru limitat.
- fotopolimerizabile, ofera avantajul timpului de lucru practic nelimitat, deoarece intarirea materialului se
produce doar dupa ce incepe fotopolimerizarea. Alt avantaj este timpul scurt de polimerizare.
Dezavantajul materialului: pretul crescut al lampii de fotopolimerizare, al ochelarilor si ecranului de
protectie.
Dpdv al retentiei, ambele tipuri sunt la fel de retentive.

231. Care sunt avantajele şi dezavantajele sigilanţilor chimic polimerizabili? – 1 min

Avantajul materialului este ca nu necesita echipamente speciale, iar dezavantajul este timpul de lucru
limitat.

232. Care sunt avantajele şi dezavantajele sigilanţilor fotopolimerizabili? – 2 min

83
Ofera avantajul timpului de lucru practic nelimitat, deoarece intarirea materialului se produce doar dupa
ce incepe fotopolimerizarea. Alt avantaj este timpul scurt de polimerizare. Dezavantajul materialului:
pretul crescut al lampii de fotopolimerizare, al ochelarilor si ecranului de protectie.

233. Care sunt motivele pentru care este obligatoriu să purtăm ochelari şi ecrane de protecţie
pe durata polimerizării compozitelor fotopolimerizabile? – 2 min
Expunerea ochiului direct la lumina cu lungime de unda de 400-500nm poate afecta retina prin lezarea ei
termica, afectandu-se functionarea fotoreceptorilor retinieni si creste predispozitia pentru producerea
cataractei.
Se folosesc sisteme de protectia ochilor deoarece reduc intensitatea luminii incidente.

234. Izolarea câmpului operator prin intermediul digăi este recomandă într-o serie de situaţii
clinice atunci când realizăm sigilări şi nu numai. Care sunt acestea şi cât timp trebuie să
rămână izolat dintele? – 2 min
Pentru o adeziune perfecta, dintele de sigilat trebuie sa ramana perfect izolat pe toata durata sigilarii, deci
pama la realizarea prizei materialului de sigilat.
- diga este indicata cand ne propunem sa sigilam intr-o singura sedinta mai multi dinti.
- deasemenea, este indicata in cazul pacientilor cu salivatie abundenta, la cei cu mobilitatea accentuata a
limbii sau la cei cu planseu bucal ridicat

235. Cum obiectivăm clinic un gravaj acid corect? – 2 min

Obiectivarea unui gravaj acid corect este aparitia petei albe cretoase care se observa dupa ce am refacut
izolarea si am uscat suprafetele demineralizate.

236. Când sigilăm cu compozite chimic polimerizabile, dintr-o tranşă de material câţi dinţi
putem să sigilăm şi de ce? – 1 min
Cand folosim compozite chimic polimerizabile, dintr-o transa de material putem sigila maximum 2 dinti,
depunerea materialului facandu-se doar pe durata peroadei de fluiditate maxima.

237. În cazul în care sigilarea efectuată se desprinde de pe dinte atunci când încercăm
îndepărtarea ei folosindu-ne de sondă, care este atitudinea clinică? – 1 min
Daca aceasta se desprinde se trece la refacerea sigilarii. Cand si a2-a oara materialul de sigilare se
desprinde, refacerea sigilarii se amana timp de circa o saptamana perioada necesara remineralizarii pe cale
naturala a suprafetelor demineralizate acid.

238. Când, unde şi cu ce realizăm adaptarea ocluzală a sigilărilor realizate cu variatele tipuri
de materiale special fabricate pentru sigilarea şanţurilor şi fosetelor coronare? – 3 min
- adaptarea ocluzala incepe cu controlul prezentei excesului de material in spatiul inter dentar, manopera
efectuata prin incercarea de introducere a dental floss-ului. Cand exista un exces el trebuie indepartat cu
ajutorul unui instrument manual de detartraj, de genul frunzei de mirt.Apoi, cu ajutorul hartiei de
articulatie, evidentiem plusurile, care sunt indepartate prin frezare.
- adaptarea ocluzala se practica numai cand materialul compozit utilizat este cu umplutura anorganica.
Daca este fara umplutura anorganica, adaptarea ocluzala nu se efectueaza, ea obtinandu-se natural, prin
masticatie si uzura.

84
 239. După cât timp de la realizare o sigilare menţinută se consideră de succes? – 1 min
Se considera de succes, sigilarea care rezista peste 6-7 ani.

240. Care sunt comparaţiile făcute între sigilările efectuate cu compozite şi cele cu cimenturi
glass ionomer şi care sunt cele mai importante avantaje prezentate de ultimile? – 4 min
- comparandu-le cu compozitele, cimenturile glasionomere prezinta o rezistenta scazuta la uzura, insa par
sa permita o retentie mai buna, chiar chimica, si fara a necesita o conditionare prealabila a tesuturilor
acoperite (insa prin conditionare se obtine o mai buna adaptare a sigilantului la suprafetele de smalt)
- studii recente arata ca dupa 3 ani de la realizare, aproape 90% dintre sigilarile efectuate cu glass ionomer
sau pierdut complet, in timp ce pierderile celor efectuate cu materiale compozite au fost doar de 10%
- avantaj al cimentului glassionomer: elibereaza fluor o perioada de timp indelungata, mecanism prin care
scade susceptibilitatea la carie a tesuturilor aflate in contact.

241. Care dintre cimenturile glass ionomer de sigilare prezintă o eliberare mai masivă de ioni
de fluor? Cele auto sau cele fotopolimerizabile. – 1 min
Cimenturile glassionomere autopolimerizabile prezinta o eliberare mai masiva de ioni de fluor,
comparativ cu cele fotopolimerizabile.

242. La ce se referă sintagma sigilarea ca metodă alternativă la terapia clasică? – 3 min

Pentru a respecta principiul profilactic al economiei de substanta, pe durata efectuarii cavitatilor si a
timpului chirurgical, dupa regulile lui Black, se recomanda efectuarea de combinatii intre prepararile
clasice ale cavitatilor si sigilarea restului de santuri si fosete, neafectate de procesul carios.
S-a stabilit ca atunci cand exista dubii in diagnosticarea cariei dentare si pentru a preveni evolutia ei este
recomandat sa sigilam.

243. În ce constă TEHNICA ART şi în ce condiţii se aplică? – 4 min

Tehnica ART = tratament restaurator atraumatic adica aplicarea cimenturilor glassionomer, cu
degetul inmanusat direct in cavitatea carioasa preparata minim.
Reprezinta o metoda de tratament indicata tarilor subdezvoltate,in care tramentul stomatologic
adecvat nu se poate asigura din cauza dotarilor insuficiente. In aceste tari, cu o prevalenta crescuta a cariei
dentare, singura posibilitate de tratament a fost extractia. Se recomanda ca leziunile carioase profunde sa
fie curatate de dentina ramolita cu ajutorul instrumentarului de mana.
Cavitatea va fi conditionata 10 secunde cu o solutie de acid poliacrilic dupa care se spala si se
usuca. Se aplica cis auto direct cu degetul inmanusat necesitand doar adaptare ocluzala. Rezultate bune se
intalnesc la cavitatile de clasa I si a III-a, insa poate fi folosita si in cazul celor de clasa a II-a, unde nu
este necesara refacerea punctului de contact.

244. Definiţi educaţia pentru sănătate. – 2 min

Reprezinta un proces activ si complex de comunicare interumana, individuala sau colectiva, prin care se
realizeaza un transfer de informatii cu privire la modalitatile de mentinere a sanatatii, informatii care au ca
scop insusirea de deprinderi si comportamente sanogene.

(nu cred ca trebuie) Educatia pentru sanatate oro-dentara reprezinta procesul de influentare pozitiva a
85
comportamentului indivizilor, in sensul pastrarii sanatatii si de dezvoltare a atitudinilor pozitive fata de
acesta. Scopul educatiei este de a adopta practici si un stil de viata sanatos, de a crestere a stimei de sine si
a calitatii vietii.

245. Care sunt implicaţiile educaţiei pentru sănătate ca prioritate a activităţilor medicale? – 1
min
Educatia pentru sanatate se constituie intr-o problema prioritara a activitatii medicale, cu largi implicattii
economice, sociale si politice.

246. Care sunt scopurile pentru care educaţia pentru sănătate se impune? – 1 min
Scopul educatiei este de a adopta practici si un stil de viata sanatos, de crestere a stimei de sine si a
calitatii vietii.

247. Care sunt obiective educaţiei pentru sănătate în medicina dentară? – 4 min
- popularizarea de cunostinte cu privire la cauzele producerii principalelor afectiuni dentare cat si a
modalitatilor de prevenire
- necesitatea ingrijirii sustinute a organismului, incepand din prima copilarie
- intelegerea valorii reale a costurilor tratamentelor curative in raport cu beneficiile lor reduse
- invatarea regulilor corecte de igiena dentara si orala prin care se limiteaza evolutia afectiunilor din sfera
de activitate stomatologica.

248. Educarea colectivă dă cele mai bune rezultate. Care este grupa de vârstă la care efectul
educaţional este maxim? – 1 min
- mai ales scolari-grupul tinta fiind indivizii in varsta de 10-19 ani.

249. Care sunt sursele de informare în educaţia pentru sănătate şi care sunt caracteristicile
mesajului transmis de aceste surse? – 3 min
- sursele de informare sunt multiple, impartite astfel:
1. surse primare - sunt reprezentate de specialisti: gradat, ei fiind profesorii universitari si
cercetatorii in domeniu, apoi medicii dentisti, in primul rand cei din scoli sau in unele tari chiar
medicii generalisti – pediatri.
2. surse secundare - sunt reprezentate de la mass-media la colegii de scoala sau serviciu,
implicand aici educatorii, invatatorii, profesorii si parintii.
- mesajele transmise prin aceste surse trebuie sa fie sinergice si coordonate.

250. În întocmirea şi prezentarea unui mesaj preventiv care sunt recomandările făcute de
specialişti? Ce fel de argumente şi formulări folosim. –1 min
In prezentarea mesajului este recomandabil sa utilizam argumente si formulari pozitive. Etica discursului
se fundameneaza pe respectarea audientei, pe responsabilitatea cunostintelor despre subiect, pe acuratetea
si obiectivitatea informatiei, cat si pe atentia acordata posibilelor consecinte produse de discurs.

86
 251. În procesul de educare individuală se recomandă să se înceapă cu un interviu prin care
profesionistul constată? – 1 min
In cazul educarii individuale recomandarile sunt ca procesul sa inceapa cu un interviu prin care
profesionistul evalueaza nivelul cunostintelor si importanta data de individ practicilor preventiei primare.

252. Procesul educativ efectuat în practica stomatologică de ce trebuie să ţină cont, în primul
rând, şi cum se desfăşoară el? – 2 min
Procesul educativ este o parte importanta a preventiei primare ,cu o pondere insemnata in viitorul sanatatii
dentare. Acest proces va tine cont de varsta, se desfasoara continuu, variat si cu multa diplomatie.

253. Care sunt cerinţele de respectat, cu scopul unei reuşite maxime, a acţiunii de educare
individuală? – 3 min
Reusita actiunii de educare individuala poate fi asigurata prin respectarea anumitor cerinte:
- distanta la care sta profesionistul fata de pacient trebuie sa fie de cca. 1m pentru a crea un
climat de confidentialitate;
- cei doi stau fata in fata, pozitie in care expresia fetelor celor doi poate fi reciproc studiata;
- dialogul se efectueaza intr-o zona a cabinetului sau intr-o alta incapere, ambele special
amenajate si fara ca pacientul sa fie asezat in fotoliul dentar;
- profesionistul trebuie sa se exprime cu claritate, intr-un vocabular simplu (recomandabil fiind
cel folosit intr-un ziar popular) si in concordanta cu nivelul educatiei individului;
- medicul orienteaza discutia astfel incat sa suscite interesul pacientului;
- se vor alterna expunerile noi cu rezumarea cunostintelor anterior comentate;
Pentru un randament educational maxim se recomanda ca dupa etapa de prim contact si de constientizare
si motivare a pacientului sa urmeze cea a demonstratiilor practice, apoi cea de repetare si consolidare a
cunostintelor acumulate.

254. Care este limbajul recomandat atunci când realizăm educarea pacienţilor? – 1 min
Profesionistul trebuie sa se exprime cu claritate, intr-un vocabular simplu (recomandabiul fiind cel folosit
intr-un ziar popular) si in concordanta cu nivelul educatiei individului.

255. În cadrul educaţiei pentru sănătate cum trebuie să fie mesajul transmis? – 1 min
Mesajele transmise trebuie sa fie sinergice si coordonate.
Mesajul poate fi:
- Strict informativ
- Amenintator
- Atragator
- Incurajator
- Umoristic
- Serios
- Dramatic
Continutul mesajului este determinat de posibilitatile de percepere, de interesul manifestat de receptori, de
cadrul si de canalul de transmitere.

87
 256. Care sunt factorii complementari de care trebuie să ţină cont profesionistul în elaborarea
mesajelor educaţionale? – 3 min
In compunerea mesajului educational,profesionistul trebuie sa tina seama de o serie de factori
complementari cum ar fi:
- apartenenta sociala a pacientului
- atitudinea microgrupurilor sau a grupurilor populationale fata de o anumita problema
- profilul psihologic al celor implicati
- capacitatea pacientului de a decodifica mesajul transmis de a-l integra in practica.

257. De ce lipsa de inters manifestată de unii pacienţi cu privire la explicaţiile educative

trebuiesc notate în fişa pacientului? – 1 min
Lipsa de interes manifestata de unii pacienti trebuie consemnata in fisa clinica prin care specialistul poate
sa se apere, in cazul in care pacientul il da in judecata, cerand daune pentru nereusita tratamentelor
efectuate.

258. Daţi definiţia clasică a cariei dentare (HARNDT). – 2 min

Proces cronic distructiv care evolueaza fara fenomene inflamatorii tipice, care provoaca necroza
tesuturilor dentare dure si in final infectarea pulpei.

259. Care este definiţia cariei dentare acceptate astăzi? – 2 min

Proces dinamic, complex si continuu de alternanta a proceselor de demineralizare si remineralizare care
au loc la nivelul structurilor dure dentare.

260. Cercetările au evidenţiat conexiunile existente între infecţiile cronice orale şi unele
afecţiuni cronice sistemice. Daţi 3 exemple. – 1 min
- diabetul
- bolile cardio-vasculare
- osteoporoza
- obezitatea

261. Cât timp trece de la prima demineralizare produsă pe suprafeţele dentare netede până
când clinic, obiectivăm pata albă cretoasă? – 1 min
Clinic s-a stabilit ca de la initierea demineralizarilor produse pe suprafetele dentare netede si pana la
aparitia petei albe cretoase trece o perioada de 6-9 saptamani.

262. Care sunt leziunile care definesc etapa revervibilă a proceselor carioase? – 1 min
Apar leziuni de subsuprafata, sau in situ si apoi o pata alba cretoasa.

263. Cât timp trece, în funcţie de variatele situaţii clinice, până când se formează caria
cavitară sau ireversibilă (evaluare clinică şi radiologică)? – 4 min
Pana cand apare caria cavitara adica etapa evolutiva care necesita tratament curativ, trece de obicei o
lunga perioada de timp estimata pentru caria localizata pe suprafetele dentare netede la cca 24 luni de la
prima demineralizare sau la 6 luni pentru cariile agresive, acute.

88
In cazul cariilor localizate pe suprafete interdentare timpul scurs pana cand leziunea devine vizibila prin
radiotransparenta inregistrata pe radiografiile cu film muscat, este de cca 9 luni sau mai mult.

264. Cariile în etapa lor reversibilă pot să se vindece. Datorită căror factori/tratamente este
posibilă această evoluţie? – 2 min
S-a stabilit ca respectivele leziuni se vindeca spontan-prin interventia sistemelor naturale salivare, in
principal, la care se poate adauga favorabil si instituirea tratamentelor specifice preventiei primare.

265. În cât timp se pot vindeca (remineraliza) leziunile de carie incipiente (reversibile) şi care
este efectul episoadelor de scădere a pH-ului oral? – 2 min
Sunt neceare pentru remineralizare aproximativ 3 saptamani, timp in care episoadele de scadere ale pH-
ului sunt chiar benefice, deoarece prin cresterea diametrului porilor smaltului, se permite patrunderea in
profunzime a ionilor anorganici necesari remineralizarii.

266. Termenul de carie dentară se adresează unei multitudini de aspecte clinice eterogene şi
anume? – 2 min
De la carie activa la carie stationara, de la carie coronara la carie radiculara, de la starea preclinica de
carie inclusiv pata alba cretoasa la cea cavitara, de la caria primara la cea secundara.

267. Care tip de carie este specifică adultului sau altfel spus, nu se regăseşte la dentiţia de
lapte? – 1 min
La adult in proportie de 40-76-% dintre cariile prezente sunt stationare - aspect clinic neintalnit la copii si
la dentitia temporara.

268. Care sunt ariile specifice coroanelor dentare unde descoperim obişnuit carii dentare? – 4
min
In mod obisnuit intalnim carii dentare in 4 suprafete specifice ale coroanelor dentare si anume:
- in zona santurilor si fosetelor coronare cariile se descopera atat la nivelul suprafetei ocluzale a
dintilor cuspidati cat si la nivelul cingulumului dintilor frontali
- in zona suprafetelor coronare netede. Diferentiem cariile de pe suprafetele dentare expuse (v si
o) de cele ale suprafetelor aproximale
- in zona radacinilor, cand este afectat cementul suprafetelor radiculare expuse
- cariile secundare sau recurente situate la interfata dinte - obturatie. Aparitia cariilor secundare
reprezinta un motiv obiectiv de refacere a obturatiei.

269. În cazul leziunii carioase incipiente, a petei albe cretoase cu ce facem diagnosticul
difenţial şi care este atitudinea clinică? – 2 min
In cazul leziunilor de carie incipiente si al petei albe cretoase in special diagnosticul diferential se face cu
fluoroza dentara blanda, care apare clinic tot ca o pana alba cretoasa dar care se descopera de regula
incizal sau la nivelul varfului cuspizilor dintilor laterali. In plus constatam la palparea petei albe cretoase
ca leziune de carie incipienta o suprafata rugoasa - se contraindica palpare; in timp ce la palparea celei din
fluoroza suprafata palpata este neteda.

89
 270. Care este principalul microorganism care iniţiază procesul carios şi care este cel care
favorizează evoluţia lui? – 1 min
Streptococul Mutans este considerat principalul responsabil al initierii procesului carios iar lactobacilii
sunt vinovati in progresul procesului carios catre forma cavitara.

271. Din punct de vedere microbiologic în ce constă prevenţia primară? – 2 min

Preventia primara se refera la prevenirea transmiterii streptococilor S.mutans intrafamilial si la masurile
de prevenire instituite prin care se incearca sa se obtina intarzierea transferului lor, de la mama la nou-
nascut si la copilul mic.

272. Înainte de apariţia primilor dinţi în cavitate orală Streptococii mutans sunt o prezenţă
constantă sau nu? – 1 min
S-a stabilit ca inaintea eruptiei primului dinte temporar streptococul S.mutans nu reprezinta un
colonizator permanent al cavitatii orale. Ei au nevoie pentru colonizare de prezenta unor suprafete dure, la
care sa adere.

273. Colonizarea cavităţii orale cu streptococi mutans se produce mai ales într-o anumită
perioadă după naştere. Care este această perioadă şi cum se numeşte? – 2 min
In mod natural prevalenta streptococilor S.mutans creste odata cu inaintarea in varsta a individului, dar si
cu numarul suprafetelor dentare erupte. S-a stabilit ca este mult mai susceptibil copilul mic la colonizarea
cu streptococ mutans, perioada cea mai favorabila fiind cuprinsa intre lunile 19-31 de viata. Aceasta
perioada este numita din acest punct de vedere ,,fereastra infectioasa”.

274. Când la băieţi şi fete descoperim acelaş genotip al streptococilor S. mutans ca cel de la
aceeaşi mamă la care sex vom înregistra risc cariogen şi cu cât mai mare? – 2 min
Li si Caufield constata ca genotipurile de S.mutans indentificate la copiii mici studiati sunt identice cu
cele alea propriilor mame intr-o proportie de 71%. Daca la fete aceasta specificitate creste la 88%, la
baieti ea a fost de numai 53%. (CU 25% MAI MARE). Baietii prezinta un risc de 13 ori mai mare de a
face carie decat fetele la care se transmite acelasi tip de bacterie.

275. În mod normal, cât reprezintă streptococii şi lactobacilii din totalul microorganismelor
prezente la nivelul florei microbiene din fluidul oral şi de la nivelul P.D.? – 1 min
In mod normal streprococii si lactobacilii reprezinta mai putin de 1% din totalul microorganismelor
prezente in saliva si la nivelel placii dentare.

276. Cum stările prelungite de aciditate orală favorizează îmulţirea cu precădere a

microorganismelor acidurice, studiile arată că vom întâlni în principal, şi Streptococi
mutans care se pot înmulţi şi prezintă activitate metabolică şi la anumite pH-uri. Care sunt
acestea? – 1 min
Studiile arata ca streptococii S.mutans se pot inmulti la pH-uri de peste 5 si prezinta activitate metabolica,
deci produc acid si la pHuri de cca 4,5.
90
 277. Lactobacilii sunt unii dintre microorganismele cele mai tolerante la pH-uri acide. La ce
pH îşi menţine încă activitatea metabolică şi ce înţelegeţi prin termenii de acidogen şi
aciduric? – 2 min
Lactobacilii isi mentin activitatea metabolica si la pH-uri de sub 3.
Acidogen = producator de acid.
Aciduric = supravietuiesc si se multiplica la pH-uri acide

278. Cât reprezintă Streptococii mutans din totalul microorganismelor prezente la nivelul P.D.
la copilul cu carii de biberon şi cât reprezintă ei la pacientul copil cu cario-activitate
redusă? – 1 min
Proportia Streptococilor in PD asociata cariei de biberon poate fi de peste 30% din nr total de
microorganisme viabile. La un copil cu cario activitate redusa – numarul lor nu depaseste 0,1%.

279. Unde se acumulează de regulă, microorganismele acidurice şi acidogene la nivelul

coroanelor dentare? – 1 min
La nivelul fisurilor coronare sau in spatiile interdentare.

280. Pe ce se focalizează intervenţiie prevenţei terţiare? – 1 min

Preventia tertiara se focalizeaza pe stoparea evolutiei procesului carios incipient, obtinuta prin initierea
terapiei remineralizante. Pe aceasta cale se incearca vindecarea leziunilor reversibile existente.

281. Care este rolul prezenţei reţelei de smalţ hipomineralizat de la nivelul lui?– 2 min
Reteaua hipomineralizata de la nivelul smaltului reprezinta zonele care-i confera acestuia permeabilitate.
Existenta acestei retele hipomineralizate are probabil ca scop:
- sa permita remineralizarea fiziologica a dintelui de-a lungul vietii
- sa asigure rezistenta la rupere-fractura a dintelui pe durata presiunilor intense

282. Permeabilitatea smalţului în ambele sensuri presupune trecerea unor particule. În cât
timp traversează iodul radioactiv şi molacula de apă structurile dure dentare? – 2 min
Iodul radioactiv strabate dintele dinspre cavitatea orala spre pulpa dentara si este detectat in tiroida dupa
cca 5 ore. Apa poate traversa dintele cu o viteza de 0,1 mm/ora.

283. Cum este mineralizarea smalţului dinţilor temporari, cât este grosimea lui şi cât de
repede progresează leziunea carioasă comparativ cu aceleaşi aspecte constatate la dinţii
permanenţi? – 2 min
In cazul dintilor temporari, mineralizarea este mai redusa, inclusiv la nivelul structurii interprismatice, iar
grosimea lui este la jumatate, comparativ cu cea a dintilor permanenti. De asemenea, s-a dovedit ca
leziunea carioasa la dintii temporari progreseaza de 1,5 ori mai rapid, comparativ cu evoultia la cei
permanenti.

91
 284. Cât de lungă este perioada de reversibilitate a leziunii carioase incipiente? – 1 min
Perioada de reversibilitate a procesului carios este cuprinsa intre 6-24 de luni.

285. Cu ce este comparată demineralizarea produsă la nivelul cristalului de hidroxiapatită şi

unde se produce mai întâi, în centru sau la perieferia lui? – 1 min
La nivelul cristalului de hidroxiapatită, se constată că deminineralizarea se produce în două etape, mai
întâi în centrul şi apoi la periferia lui, procesul fiind comparat cu un creion, demineralizarea având loc
iniţial la nivelul minei, adică în centru.

286. In situ, unde se produce pierderea de substanţă anorganică şi la ce adâncime? – 1 min

In situ, pierderea de substanta anorganica se produce in subsuprafata smaltului, demineralizarea avand loc
la o adancime de 10-100 um si la nivelul porului smaltului, al retelei hipomineralizate.

287. Dintre ionii de magneziu, carbonat, calciu sau fosfat, de la nivelul cristalelor de apatită
care sunt primii demineralizaţi? – 1 min
Initial, acizii demineralizeaza preferential ionii de magneziu si de carbonat.

288. Ce se produce, în timp, prin acumularea de ioni anorganici sub pelicula dobândită? – 2
min
Prin acumularea de ioni anorganici sub pelicula dobandita, in timp, se produce neutralizarea acizilor iar
prin reprecipitarea ionilor anorganici acumulati se produce remineralizarea structurilor dentare afectate.

289. După foarte mulţi specialişti când se consideră că leziunea reversibilă de carie devine
ireversibilă? – 1 min
Pe masura ce leziunea de subsuprafata se mareste (la nivelul porului smaltului), apare placa dentare care
produce acid. Se distrug proteinele de la nivelul matricei organice a porului => smaltul de suprafata
incepe sa se prabuseasca si apare cavitatea carioasa franca (etapa ireversibila)

290. Care sunt factorii care influienţează remineralizarea? – 2 min

- structura tesuturilor dure dentare afectate
- stadiul si caracteristicile leziunilor
- natura si grosimea peliculei dobandite
- carcateristicile placii microbiene
- fluxul si compozitia salivei
- dieta
- prezenta fluorului

92