Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
xxx8. Selectaţi din cele enumerate, când se foloseşte graficul cu coordonate rectangulare:
a) [ X] Răspândirea fenomenului
b) [ ] Mortalitatea infantilă după cauze de deces
c) [ ] Ponderea de bolnavi
d) [ ] Ponderea grupelor de sănătate
e) [X] Asigurarea populaţiei cu medici la 10 mii de locuitori în ultimii 5 ani
33. Metoda directă de standardizare pentru compararea indicatorilor intensivi obţinuţi în totalităţi neomogene
după structură:
a) [X] Se utilizează
b) [ ] Nu se utilizează
c) [ ] Se utilizează la un număr mic de observaţii
d) [ ] Se utilizează la un număr mare de observaţii
e) [ ] Se utilizează la un număr par de observaţii6
35. Metoda directă de standardizare pentru compararea indicatorilor intensivi obţinuţi în totalităţi omogene după
structură:
a) [ ] Se utilizează
b) [X] Nu se utilizează
c) [ ] Se utilizează la un număr mic de observaţii
d) [ ] Se utilizează la un număr mare de observaţii
e) [ ] Se utilizează la un număr mediu de observaţii
xxx36. Dacă mărimea indicatorilor standardizaţi nu se deosebeşte de mărimea indicilor intensivi (A < B):
a) [X] Factorul eliminat nu influenţează mărimea indicatorului intensiv
b) [ ] Factorul eliminat influenţează mărimea indicatorului intensiv
c) [ ] Factorul eliminat influenţează mărimea indicatorului intensiv în direcţia creşterii
d) [ ] Factorul eliminat influenţează mărimea indicatorului intensiv în direcţia descreşterii
e) [ ] Factorul eliminat apropie de medie indicatorul intensive
xxx41. Care din variantele enumerate mai jos, indică valoarea numerică reală a fenomenului:
a) [ ] Valoarea absolută a standardului
b) [ ] Indicii standardizaţi
c) [ ] Indicii generali şi speciali extensivi sau medii
d) [X] Indicii generali intensivi sau medii
e) [ ] Valoarea relativă a fenomenului
xxx42. La care etapă a metodei de standardizare se poate de confirmat prezenţa factorilor influenţei asupra
fenomenului studiat:
a) [X] I etapă
b) [ ] II etapă
c) [ ] III etapă
d) [ ] IV etapă
e) [ ] V etapă
xxx43. Restabiliţi semnificaţia primei etape a metodei de standardizare formulată în continuare: „Calcularea
indicelor .. pentru grupele comparate" înlocuind cuvintele omise cu una din variantele propuse:
a) [ ] speciali standardizaţi
b) [ ] speciali absoluţi
c) [ ] standardizaţi medii şi intensivi de grup
d) [X] generali şi intensivi (sau medii) pentru grupele comparate
e) [ ] standardizaţi absoluţi
xxx44. Selectaţi explicaţiile enumerate mai jos de ce indicii standardizaţi sunt consideraţi condiţionali:
a) [ ] Pentru că identifică prezenţa decalajului dintre nivelele de grupă a fenomenului studiat
b) [X] Pentru că au fost obţinuţi din totalităţi artificial şi condiţional formate
c) [X] Pentru că indică, care ar fi fost nivelul fenomenului studiat dacă grupele comparate ar fi
fost omogene după structură
d) [X] Pentru că nu reflectă nivelul veridic şi real al fenomenului studiat
e) [ ] Pentru că reflectă nivelul veridic şi real al fenomenului studiat
xxx45. Care din variantele propuse semnifică esenţa etapei a V-a a metodei de standardizare:
a) [ ] Completarea tabelului cu indicii standardizaţi şi speciali eXtensivi pentru efectuarea
comparării şi formularea concluziilor
b) [ ] Completarea tabelului cu indicii speciali şi medii standardizaţi
c) [X] Completarea tabelului analitic cu indicii generali intensivi sau medii şi standardizaţi pentru
comparare şi formulare a concluziilor
d) [ ] Completarea tabelului cu standardele generale de grup şi indicii standardizaţi pentru
formulare a concluziilor
e) [ ] Completarea tabelului de grup cu indici speciali8
xxx46. Alegeţi varianta adecvată şi corespunzătoare sensului etapei a III a metodei de standardizare:
a) [X] Calcularea valorilor absolute aşteptate a fenomenului în grupele standard
b) [ ] Eliminarea factorilor intuiţi sau presupuşi care influenţează fenomenului studiat
c) [ ] Înlăturarea mecanică a factorii influenţi asupra fenomenului
d) [ ] Înlăturarea factorilor influenţi prin omogenizarea mediului care produce fenomenul studiat
e) [ ] Determinarea grupelor de standard prin metoda majorării intervalului
47. Variază oare valoarea indicilor standardizaţi în dependenţă de standardele alese şi calculate?
a) [ ] da
b) [ ] considerabil
c) [X] nu
d) [ ] neînsemnat
e) [ ] cu 100%
xxx48. Indicaţi care din expresiile propuse mai jos corespund etapei a IV a metodei de standardizare:
a) [ ] Sumarea totalităţilor comparate
b) [ ] Determinarea valorilor aşteptate în grupele de standard
c) [X] Determinarea indicatorilor standardizaţi
d) [ ] Determinarea valorilor absolute în grupele de standard
e) [ ] Determinarea gradului de influenţă a factorilor asupra fenomenului
82. Lotul test într-un studiu caz - control poate fi constituit din:
a) [ ] Bolnavi spitalizaţi
b) [ ] Populaţia ţintă
c) [ ] Boli profesionale
d) [ ] Forme de boli întîlnite în populaţia generală
e) [ X ] Toate cele enumerate
83. Lotul martor într-un studiu caz - control poate fi constituit din:
a) [ X] Bolnavi spitalizaţi cu alt diagnostic decât cel studiat
b) [ X ] Eşantion din populaţia generala
c) [ X ] Grup heterogen
d) [ ] Bolnavi spitalizaţi cu acelaşi diagnostic studiat
e) [ ] Toate cele enumerate
xxx88. În cazul cînd Odds ratio este mai mic decît 1, atunci:
a) [ ] Expunerea este factor de risc
b) [X ] Expunerea este factor de protecţie
c) [ ] Nu există nici o asociaţie între expunere şi rezultat
d) [ ] Există o asociaţie între expunere şi boală pentru că riscul este mai mare la nonexpuşi
e) [ ] Toate cele enumerate
xxx89. Selectaţi afirmaţia corectă, care este caracteristica unui studiu hibrid:
a) [ X ] Atunci cînd un studiu caz - control este efectuat pe baza unui studiu de cohortă în desfăşurare
b) [ ] Atunci cînd un studiu caz - control este efectuat pe baza unui studiu descriptiv în desfăşurare
c) [ ] Atunci cînd un studiu caz - control este efectuat pe baza unui studiu clinic randomizat în desfăşurare
d) [ ] Atunci cînd un studiu caz - control este efectuat pe baza unui studiu transversal în desfăşurare
e) [ ] Atunci cînd un studiu caz - control este efectuat pe baza unui studiu de caz în desfăşurare
xxx91. Impactul acţiunii factorului de risc în populaţie în studiile caz - martor se măsoară cu:
a) [ ] Riscul relativ
b) [ X ] Riscul atribuit
c) [ ] Prevalenţa factorului de risc
d) [ ] Incidenţa factorului de risc
e) [ ] Toate cele enumerate
94. Pentru ca asociaţia epidemiologică dintre factorul de risc şi boală să fie dovedită într-un studiu
caz-control, Odds ratio trebuie să ia valori:
a) [ ] Egal cu 1
b) [X] Mai mare decît 1
c) [ ] Mai mic decît 1
d) [ ] Egal cu 0
e) [ ] Toate cele enumerate
xxx95. În cazul cînd Odds ratio este mai mare decît 1, atunci:
a) [ X ] Expunerea este factor de risc
b) [ ] Expunerea este factor de protecţie
c) [ ] Nu există nici o asociaţie între expunere şi rezultat
d) [ ] EXistă o asociaţie între expunere şi boală pentru că riscul este mai mare la nonexpuşi
e) [ ] Toate cele enumerate
101. Din ce cauză măsurile asocierii utilizate pentru studiile de cohortă nu pot fi aplicate pentru
studiile caz martor:
a) [ ] Deoarece persoanele de control sunt selectate dintr-o populaţie diferită de cea a cazurilor
b) [ ] Din cauza erorii de selecţie
c) [X] Deoarece nu se pot determina ratele fără cunoaşterea expunerii
d) [ ] Deoarece în studiul caz control se studiază indivizi expuşi şi nonexpuşi
e) [ ] Toate cele enumerate
111. În studiile clinice eşantionarea probabilistică, unde fiece unitate are o probabilitate de selecţie,
include:
a) [ ] Tragere la sorţi simplă
b) [ ] Tragere la sorţi stratificată
c) [ ] Tragere la sorţi a grupelor
d) [ ] Selecţie sistematică
e) [ X ] Toate cele enumerate
xxx119. Selectaţi caracteristica modalităţii de administrare a intervenţiei medicale „În mod deschis":
a) [ X ] Cercetătorul şi subiecţii din cele două loturi sunt informaţi referitor la administrare
b) [ X ] Cercetătorul cunoaşte care este lotul test şi care este lotul martor
c) [ ] Subiecţii nu cunosc în care lot au fost alocaţi
d) [ ] Riscul acestui procedeu este că cercetătorul poate urmări lotul test cu o mai mare atenţie decât lotul martor
e) [ ] Cercetătorul poate să nu observe unele aspecte apărute în lotul martor
121. În urma analizei rezultatelor studiilor clinice, intervenţia este factor de risc, atunci cînd:
a) [ X ] RR > 1
b) [ ] RR = 1
c) [ ] RR < 1
d) [ ] RR < 2
e) [ ] Toate cele enumerate
124. În urma analizei rezultatelor studiilor clinice, intervenţia este factor de protecţie, atunci cînd:
a) [ ] RR > 1
b) [ ] RR = 1
c) [ X ] RR < 1
d) [ ] RR < 2
e) [ ] Toate cele enumerate
129. În urma analizei rezultatelor studiilor clinice, intervenţia este factor indiferent, atunci cînd:
a) [ ] RR > 1
b) [X ] RR = 1
c) [ ] RR < 1
d) [ ] RR < 2
e) [ ] Toate cele enumerate22
133. În urma analizei rezultatelor studiilor de cohortă, factor indiferent poate fi:
a) [ ] RR > 1, RA > 0
b) [X ] RR = 1, RA = 0
c) [ ] RR < 1, RA < 0
d) [ ] RR < 1, RA > 0
e) [ ] Toate cele enumerate
136. În cazul cînd riscul relativ este mai mare decît 1, atunci:
a) [ X ] Există o asociaţie între factorul de risc şi boală pentru că riscul este mai mare la expuşi
b) [ ] Factorul studiat nu este un factor de risc, ci de protecţie, pentru că riscul bolii la expuşi este mai mic faţă de nonexpuşi
c) [ ] Nu există nici o asociaţie între factorul de risc şi boală, pentru că riscul este la fel şi la expuşi şi la nonexpuşi
d) [ ] Există o asociaţie între factorul de risc şi boală pentru că riscul este mai mare la nonexpuşi
e) [ ] Toate cele enumerate
140. Ce tip de studiu de cohortă este indicat, dacă prevalenţa factorului de risc este mic:
a) [ ] Retrospectiv
b) [ ] Prospectiv istoric
c) [ X ] Prospectiv tip II
d) [ ] Experimental
e) [ ] Descriptiv
141. În urma analizei rezultatelor studiilor de cohortă, factor de risc poate fi:
a) [ X ] RR > 1, RA > 0
b) [ ] RR = 1, RA = 0
c) [ ] RR < 1, RA < 0
d) [ ] RR < 1, RA > 0
e) [ ] Toate cele enumerate
144. Pentru ca asociaţia epidemiologică dintre factorul de risc şi boală să fie dovedită, riscul relativ
trebuie să ia valori:
a) [ ] Egal cu 1
b) [X] Mai mare decît 1
c) [ ] Mai mic decît 1
d) [ ] Egal cu 0
e) [ ] Toate cele enumerate
148. În cazul cînd riscul relativ este mai mic decît 1, atunci:
a) [ ] Există o asociaţie între factorul de risc şi boală pentru că riscul este mai mare la expuşi
b) [ X ] Factorul studiat nu este un factor de risc, ci de protecţie, pentru că riscul bolii la expuşi este mai mic faţă de nonexpuşi
c) [ ] Nu există nici o asociaţie între factorul de risc şi boală, pentru că riscul este la fel şi la expuşi şi la nonexpuşi
d) [ ] Există o asociaţie între factorul de risc şi boală pentru că riscul este mai mare la nonexpuşi
e) [ ] Toate cele enumerate
149. În urma analizei rezultatelor studiilor de cohortă, factor de protecţie poate fi:
a) [ ] RR > 1, RA > 0
b) [ ] RR = 1, RA = 0
c) [ X ] RR < 1, RA < 0
d) [ ] RR < 1, RA > 0
e) [ ] Toate cele enumerate
151. Ce tip de studiu de cohortă este indicat, dacă prevalenţa factorului de risc este mare:
a) [ ] Retrospectiv
b) [ ] Prospectiv istoric
c) [ X ] Prospectiv tip I
d) [ ] EXperimental
e) [ ] Descriptiv
152. Forţa asocierii epidemiologice se măsoară cu:
a) [ X ] Riscul relativ
b) [ ] Riscul atribuit
c) [ ] Prevalenţa factorului de risc
d) [ ] Incidenţa factorului de risc
e) [ ] Toate cele enumerate
154. Rata:
a) [ ] exprimă cota unui element al populaţiei faţă de volumul întregii populaţii
b) [ ] nu permite evidenţierea schimbărilor dinamice a fenomenului
c) [ ] caracterizează raportul dintre două totalităţi independente
d) [ ] nu permite compararea diferitor medii după nivelul fenomenului
e) [ X ] se poate calcula atât la nivelul populaţiei generale, cât şi la nivelul grupelor acesteia
168. Rata:
a) [ ] caracterizează raportul dintre două totalităţi independente
b) [X] permite compararea diferitor medii după nivelul fenomenului
c) [ ] exprimă ponderea unei părţi a fenomenului faţă de întregul fenomen
d) [X] permite evidenţierea schimbărilor dinamice a fenomenului
e) [ ] se poate calcula numai la nivelul populaţiei în ansamblu
xxx180. Care afirmaţie, din cele enumerate, este adevărată pentru statistică?
a) [ ] studiază aspectele cantitative ale cazurilor individuale
b) [ ] studiază aspectele calitative ale cazurilor individuale
c) [ ] studiază aspectele cantitative şi calitative ale cazurilor individuale
d) [X] studiază aspectele cantitative şi calitative ale fenomenelor sociale de masă
e) [ ] studiază numai aspectele cantitative ale fenomenelor sociale de masă
200. Selectaţi afirmaţia corectă despre a doua aplicaţie a Legii cifrelor mari:
a) [ ] pentru un volum anumit al colectivităţii selective, rezultatele din această colectivitate nu se modifică comparativ cu cele
obţinute în colectivitatea generală
b) [ ] pentru un volum anumit al colectivităţii selective, rezultatele din această colectivitate se modifică puţin faţă de rezultatele
obţinute în colectivitatea generală
c) [ ] pentru un volum anumit al colectivităţii selective, rezultatele din această colectivitate vor fi identice cu cele obţinute în
colectivitatea generală
d) [ X ] pentru un volum anumit al colectivităţii selective, rezultatele din această colectivitate vor fi maximal apropiate de cele
obţinute în colectivitatea generala
e) [ ] pentru un volum anumit al colectivităţii selective, rezultatele din această colectivitate vor fi maximal îndepărtate de cele
obţinute în colectivitatea generala
xxx208. Selectaţi afirmaţia corectă despre prima aplicaţie a Legii cifrelor mari:
a) [ ] odată cu majorarea volumului colectivităţii selective, rezultatele din această colectivitate se vor îndepărta de cele obţinute în
colectivitatea generală
b) [ ] odată cu majorarea volumului colectivităţii selective, rezultatele din această colectivitate vor fi identice cu rezultatele
obţinute în colectivitatea generală
c) [ X ] odată cu majorarea volumului colectivităţii selective, rezultatele din această colectivitate tind să reproducă rezultatele
obţinute în colectivitatea generala
d) [ ] odată cu majorarea volumului colectivităţii selective, rezultatele din această colectivitate vor fi maximal apropiate de cele
obţinute în colectivitatea generală
e) [ ] odată cu majorarea volumului colectivităţii selective, rezultatele din această colectivitate vor fi maximal îndepărtate de cele
obţinute în colectivitatea general
xxx214. Care din următoarele afirmaţii despre fenomenele sociale de masă nu sunt corecte?
a) [ ] se produc în condiţii de incertitudine
b) [ X ] au caracter determinist
c) [ X ] se caracterizează prin variabilitate mică
d) [ ] forma individuală de manifestare a fenomenelor de masă este diferită
e) [ X] legitatea de apariţie şi manifestare poate fi cunoscută numai la nivelul cazurilor
individuale
xxx215. Metodele de măsurare şi clasificare din cadrul studiului ştiinţific trebuie să fie:
a) [ ] nestandardizabile
b) [X] clare
c) [X] comparabile
d) [X] reproductibile
e) [X] adaptate problemei cercetate
xxx216. Care din următoarele afirmaţii despre fenomenele sociale de masă sunt corecte?
a) [ X ] au caracter nedeterminist
b) [X ] rezultă din acţiunea combinată a multor factori
c) [ ] se produc în condiţii de certitudine
d) [ ] se caracterizează prin variabilitate mică, atât în timp, cât şi în spaţiu
e) [ X ] legitatea de apariţie şi manifestare poate fi cunoscută numai la nivelul întregii colectivităţi
xxx235. Care din caracteristicile enumerate mai jos se referă la datele statistice?
a) [ X ] sunt mărimi concrete
b) [ ] sunt mărimi abstracte
c) [ X ] sunt purtătoare de informaţii
d) [ X ] pot fi primare sau derivate
e) [ X ] pot fi absolute şi relative
xxx266. Care din cele enumerate mai jos nu se referă la regulile de întocmire a chestionarului:
a) [ ] să evite jargonul profesional sau prescurtările
b) [ ] să evite întrebările tendenţioase
c) [ ] să utilizeze un vocabular înţeles de respondenţi
d) [ ] să nu afecteze prestigiul sau orgoliul respondentului
e) [X] să evite succesiunea logică a întrebărilor
xxx281. Dacă s-a exclus orice intervenţie subiectivă în alegerea eşantionului, selecţia este:
a) [ ] dirijată
b) [ ] mixtă
c) [X] aleatoare
d) [ ] mecanică
e) [ ] parţială
xxx285. Dacă selecţia se face de către persoanele care culeg datele, selecţia este:
a) [ ] aleatoare
b) [X] dirijată
c) [ ] variaţională
d) [ ] mixtă
e) [ ] inferenţială
xxx302. Stabilirea volumului eşantionului pentru variabile cantitative, în cazul selecţiei repetate, presupune
cunoaşterea mărimii:
a) [X] erorii limită
b) [X] coeficientului de exactitate
c) [ ] probabilităţii apariţiei evenimentului
d) [ ] probabilităţii lipsei evenimentului
e) [X] abaterii medii pătratice
xxx309. Care sunt principalele tipuri de erori ale cercetării prin sondaj:
a) [ ] erori sistematice de înregistrare
b) [X] erori sistematice de reprezentativitate
c) [X] erori întâmplătoare de reprezentativitate
d) [ ] erori intenţionate de neînregistrare
e) [X] erori de înregistrare
xxx313. Stabilirea volumului eşantionului pentru variabile calitative, în cazul selecţiei repetate,
presupune cunoaşterea mărimii:
a) [X] probabilităţii apariţiei evenimentului
b) [ ] abaterii medii pătratice
c) [X] erorii limită
d) [X] coeficientului de eXactitate
e) [X] probabilităţii lipsei evenimentului
317. Care este consecinţa stabilirii unui număr prea mic de grupe în seria de variaţie?
a) [ ] evidenţierea uşoară a trăsăturilor esenţiale ale colectivităţii
b) [ X ] ştergerea trăsăturilor esenţiale ale colectivităţii
c) [ ] fărâmiţarea colectivităţii
d) [ ] calcule statistice ulterioare imposibile
e) [ ] calcule statistice ulterioare anevoioase
320. Într-o grupă de studenţi vârsta medie este de 23 de ani, dar cei mai mulţi studenţi au 21 de ani.
Distribuţia este:
a) [ ] simetrică
b) [ X ] asimetrică pozitivă
c) [ ] bimodală
d) [ ] asimetrică negativă
e) [ ] alternativă52
321. Dacă valoarea coeficientului de asimetrie Pearson este cuprinsă în intervalul (0; 1), asimetria
este:
a) [ ] negativă
b) [ ] pronunţată
c) [ ] medie
d) [ X ] pozitivă
e) [ ] moderată
322. Forma distribuţiei valorilor individuale în seria de variaţie este determinată de:
a) [ ] tipul variabilei studiate
b) [ ] acţiunea factorilor întâmplători
c) [X] acţiunea combinată a factorilor esenţiali şi întâmplători
d) [ ] valoarea înregistrată la celelalte unităţi
e) [ ] acţiunea factorilor esenţiali
325. Indicatorul care redă ceea ce este esenţial şi tipic într-o colectivitate se numeşte:(multiplu) ?
a) [ ] coeficient de variaţie
b) [ ] median
c) [ ] modul
d) [X] medie aritmetică
e) [ ] dispersie
329. Care sunt consecinţele stabilirii unui număr prea mare de grupe în seria de variaţie?
a) [ ] ştergerea trăsăturilor esenţiale ale colectivităţii
b) [ X ] fărâmiţarea colectivităţii
c) [ X ] evidenţierea dificilă a trăsăturilor esenţiale ale colectivităţii
d) [ X ] calcule statistice ulterioare anevoioase
e) [ ] calcule statistice ulterioare uşoare
331. Care afirmaţii, din cele enumerate, sunt valabile pentru mărimea medie?
a) [ X ] defineşte cel mai bine tendinţa centrală a unei distribuţii
b) [ ] defineşte cel mai bine variaţia unei distribuţii
c) [ X ] nivelează variaţiile valorilor individuale
d) [ ] evidenţiază variaţiile valorilor individuale
e) [ X ] eXprimă, în mod sintetic, ceea ce este esenţial pentru un fenomen variabil
332. Dacă valoarea coeficientului de asimetrie Pearson este cuprinsă în intervalul (0; -1), asimetria
este:
a) [ X ] negativă
b) [ ] moderată
c) [ ] medie
d) [ ] pronunţată
e) [ ] pozitivă
353. Pentru cercetările eXperimentale sunt considerate normale valorile situate în intervalul
determinat de:
a) [ ] medie ± 2
b) [X] medie ± 3
c) [ ] medie ± 2,5
d) [ ] medie ± 1
e) [ ] medie ± 1,5
355. Care din afirmaţiile următoare despre abaterea medie pătratică sunt corecte?
a) [ X ] este un indicator important în analiza variaţiei
b) [X ] apreciază omogenitatea valorilor individuale dintr-o serie
c) [ X ] se foloseşte la estimarea erorilor de selecţie
d) [ X ] se utilizează pentru delimitarea stărilor normale de cele patologice
e) [ ] nu reprezintă un parametru al legii distribuţiei normale
359. Care din afirmaţiile următoare despre abaterea medie pătratică sunt corecte?
a) [X] se mai numeşte abatere standard, deviaţie standard
b) [ ] nu are formă concretă de eXprimare
c) [X] valoarea abaterii medii pătratice este direct proporţională cu împrăştierea valorilor
individuale
d) [X] are o valoare semnificativă în cazul distribuţiei normale a valorilor individuale
e) [X] este cel mai util şi important indicator de variaţie
360. Pentru cercetările clinice sunt considerate normale valorile situate în intervalul determinat de:
a) [ ] medie ± 1
b) [ ] medie ± 2,5
c) [ ] medie ± 3
d) [ ] medie ± 1,5
e) [ X ] medie ± 2
361. Care din afirmaţiile referitor la coeficientul de variaţie nu sunt corecte?
a) [X ] este un indicator simplu al variaţiei
b) [ ] este eXpresia relativă a abaterii standard
c) [ X ] valorile mici ale coeficientului reflectă neomogenitatea colectivităţii
d) [X ] arată cu cât este mai mare abaterea standard faţă de media aritmetică
e) [ ] permite compararea variaţiei a două populaţii care se eXprimă în unităţi de măsură diferite
367. Care din afirmaţiile următoare este corectă pentru eroarea de tip II în testarea ipotezei
statistice:
a) [ ] acceptarea ipotezei nule adevărate
b) [ ] respingerea ipotezei nule false
c) [ X ] acceptarea ipotezei nule false
d) [ ] acceptarea ipotezei alternative adevărate
e) [ ] respingerea ipotezei alternative false
372. Multiplul erorii standard, care determină mărimea intervalului de confidenţă, se numeşte:
a) [X] test de semnificaţie
b) [ ] interval de semnificaţie
c) [ ] nivel de încredere
d) [ ] nivel de semnificaţie
e) [ ] prag de semnificaţie
374. Dacă valoarea erorii standard procentuală este mai mică de 1%, eroarea se consideră:
a) [ X ] acceptabilă
b) [ ] inacceptabilă
c) [ ] dubioasă
d) [ ] moderată
e) [ ] accentuată
377. Care afirmaţii sunt corecte pentru eroarea de tip I în testarea ipotezei statistice:
a) [ X ] respingerea ipotezei nule adevărate
b) [ ] acceptarea ipotezei nule false
c) [ ] respingerea ipotezei alternative adevărate
d) [X ] acceptarea ipotezei alternative false
e) [ ] respingerea ipotezei nule false
378. Pentru a calcula eroarea standard pentru variabilele calitative, trebuie să cunoaştem valorile:
a) [ ] abaterii medii pătratice
b) [ X ] probabilităţii producerii evenimentului în eşantion
c) [ X ] probabilităţii lipsei evenimentului în eşantion
d) [ X ] volumului eşantionului
e) [ ] pragului de semnificaţie
379. Pentru a calcula eroarea standard pentru variabilele cantitative, trebuie să cunoaştem valorile:
a) [ ] probabilităţii producerii evenimentului în eşantion
b) [ ] pragului de semnificaţie
c) [ X ] volumului eşantionului
d) [ X ] abaterii medii pătratice
e) [ ] probabilităţii lipsei evenimentului în eşantion
384. Care din afirmaţiile următoare este corectă pentru eroarea de tip I în testarea ipotezei statistice:
a) [ ] acceptarea ipotezei nule adevărate
b) [ ] respingerea ipotezei nule false
c) [ ] acceptarea ipotezei nule false
d) [ ] acceptarea ipotezei alternative adevărate
e) [X ] acceptarea ipotezei alternative false
390. Care afirmaţii sunt corecte pentru eroarea de tip II în testarea ipotezei statistice:(simplu)
a) [ ] respingerea ipotezei nule false
b) [X] respingerea ipotezei alternative adevărate
c) [X] acceptarea ipotezei nule false
d) [ ] respingerea ipotezei nule adevărate
e) [ ] acceptarea ipotezei alternative false
401. După natura relaţiei de cauzalitate, legăturile dintre fenomene pot fi:
a) [ ] liniare
b) [X] funcţionale
c) [ ] directe
d) [ X] statistice
e) [ ] inverse
405. Care afirmaţii, din cele ce urmează, corespund legăturii directe de corelaţie?
a) [ X ] se stabilesc între fenomene, care evoluează în acelaşi sens
b) [X ] presupun evoluţia în acelaşi sens a fenomenelor corelate, dar nu cu aceeaşi unitate de
măsură
c) [ ] se stabilesc între fenomene, care evoluează în sens opus
d) [ ] presupun evoluţia în acelaşi sens a fenomenelor corelate, cu aceeaşi unitate de măsură
e) [X] dacă un fenomen creşte, creşte şi cel cu care se corelează
406. Care afirmaţii, din cele ce urmează, corespund legăturii inverse de corelaţie?
a) [ ] se stabilesc între fenomene, care evoluează în acelaşi sens
b) [ ] presupun evoluţia în acelaşi sens a fenomenelor corelate, dar nu cu aceeaşi unitate de
măsură
c) [ X ] se stabilesc între fenomene, care evoluează în sens opus
d) [X ] presupun evoluţia în sens opus a fenomenelor corelate, dar nu cu aceeaşi unitate de măsură
e) [X ] dacă un fenomen creşte, cel cu care se corelează scade
407. Analiza corelaţiei vizează următoarele:
a) [ X ] aprecierea intensităţii legăturii
b) [X ] testarea semnificaţiei legăturii de corelaţie
c) [ ] analiza variaţiei legăturii de corelaţie
d) [ X ] determinarea direcţiei şi formei legăturii de corelaţie
e) [ ] determinarea valorii coeficientului de aproXimaţie