Capitolul VII: Calcul integral Lector dr.

Simona Romaniuc

Facultatea de Inginerie Chimică şi Protecţia mediului

Elemente de algebră liniară şi analiză matematică, Semestrul I
Lector. dr. Simona Romaniuc

CURS XI

Integrale curbilinii

I. Integrala curbilinie de primul tip sau de speţa I

Fie [a, b] un interval compact (ı̂nchis şi mărginit).

Definiţia 1 1) Fie funcţiile x, y : [a, b] → R. (Mulţimea punctelor din plan (x (t) , y (t)) , t ∈ [a, b],
x = x (t)
ı̂mpreună cu reprezentarea parametrică (C) : , t ∈ [a, b], se numeşte curbă plană.
y = y (t)
2) Fie funcţiile x, y, z : [a, b] → R. Mulţimea 
punctelor din spaţiu (x (t) , y (t) , z (t)) , t ∈ [a, b],

 x = x (t)

ı̂mpreună cu reprezentarea parametrică (C) : y = y (t) , t ∈ [a, b], se numeşte curbă ı̂n


z = z (t)

spaţiu.
Fie (C) o curbă simplă, adică nu are puncte multiple (puncte ı̂n care curba se autointer-
sectează), dată prin ecuaţiile parametrice x = x (t) , y = y (t) , t ∈ [a, b], unde funcţiile x, y sunt
presupuse continue. Considerăm linia frântă corespunzătoare diviziunii a = t0 < t1 < · · · <
tn−1 < tn = b. Lungimea acestei linii este
n−1
Xq
p= |x (ti+1 ) − x (ti )|2 + |y (ti+1 ) − y (ti )|2 .
i=0

Definiţia 2 Se numeşte lungimea s a arcului de curbă considerat, marginea superioară a

mulţimii {p} a tuturor lungimilor liniilor frânte. Dacă această margine este finită atunci curba
se numeşte rectificabilă.
(
x = x (t)
Teorema 3 Fie curba (C) : , t ∈ [a, b]. Dacă funcţiile x, y sunt derivabile cu
y = y (t)
derivata integrabilă pe I atunci curba (C) este rectificabilă şi lungimea s a arcului de curbă (C)
este dată de Z q b
s= |x0 (t)|2 + |y 0 (t)|2 dt.
a

Remarca 4 1) Cantitatea q
ds = |x0 (t)|2 + |y 0 (t)|2 dt
se numeşte elementul lungime de arc de pe curbă.
2) Pentru o curbă (C) : y = y (x) , x ∈ [a, b], elementul lungime de arc este dat de
q
ds = 1 + |y 0 (x)|2 dx.

1
Capitolul VII: Calcul integral Lector dr. Simona Romaniuc



 x = x (t)

3) Pentru o curbă (C) : y = y (t) , t ∈ [a, b], elementul lungime de arc este dat de


z = z (t)


q
ds = |x0 (t)|2 + |y 0 (t)|2 + |z 0 (t)|2 dt.

Fie (C) o curbă simplă, continuă şi rectificabilă şi fie f = f (x, y) o funcţie definită pe
o mulţime D ⊂ R2 care conţine curba (C). Notăm cu A, B capetele curbei şi fie punctele
_ def
A = A0 , A1 , A2 , ..., An−1 , An = B care formează o diviziune d a arcului AB. Fie σi = s (Ai Ai+1 )
_ def
lungimea arcului de curbă Ai Ai+1 şi fie kdk = max σi norma diviziunii d. Pe fiecare arc
i=0,n−1
_
Ai Ai+1 considerăm un punct arbitrar Mi (ξi , ηi ) şi formăm suma integrală
n−1
def X
σd (f ) = f (ξi , ηi ) · σi .
i=0

_
Definiţia 5 Fie (dn ) un şir de diviziuni ale arcului AB cu norma kdn k → 0, pentru n → ∞.
Dacă limita I = lim σdn (f ) există şi este finită şi nu depinde de şirul de diviziuni dn şi nici de
n→∞
alegerea punctelor intermediare Mi , atunci funcţia f se numeşte integrabilă pe curba (C). Limita
I se numeşte integrala curbilinie de primul tip a funcţiei f de-a lungul curbei (C) şi se
notează Z
I= f (x, y) ds,
(C)

unde ds este elementul lungime de arc de pe curbă.

Remarca 6 Analog se poate defini integrala curbilinie pe o curbă (C) din spaţiu
Z
I= f (x, y, z) ds.
(C)

Teorema 7 (Modul de calcul al unei integrale ( curbilinii de primul tip) Fie (C) o curbă
x = x (t)
simplă dată prin ecuaţiile parametrice (C) : , t ∈ [a, b], ı̂n care funcţiile x, y sunt
y = y (t)
continue şi derivabile cu derivata continuă. Presupunem q de asemenea că funcţia f este con-
tinuă pe curba (C). Curba este deci rectificabilă şi s0 (t) = |x0 (t)|2 + |y 0 (t)|2 şi există integrala
curbilinie de primul tip şi are loc formula

Z Zb q
f (x, y) ds = f (x (t) , y (t)) |x0 (t)|2 + |y 0 (t)|2 dt.
(C) a

Corolarul 8 1) În cazul unei curbe dată explicit prin ecuaţia y = y (x) , x ∈ [a, b], obţinem
formula de calcul
Z Zb q
f (x, y) ds = f (x, y (x)) 1 + |y 0 (x)|2 dx.
(C) a

2
Capitolul VII: Calcul integral Lector dr. Simona Romaniuc

2)În cazul unei curbe ı̂n spaţiu (C) dată prin ecuaţiile parametrice
 x = x (t)


(C) : y = y (t) , t ∈ [a, b], obţinem formula de calcul


z = z (t)


Z Zb q
f (x, y, z) ds = f (x (t) , y (t) , z (t)) |x0 (t)|2 + |y 0 (t)|2 + |z 0 (t)|2 dt.
(C) a

Remarca 9 Dacă vom considera f ≡ 1 vom obţine lungimea curbei (C) notată cu ` (C)
Z
` (C) = ds.
(C)

Propoziţia 10 (Proprietăţile integralei curbilinii de primul tip)

1) Valoarea integralei curbilinii de primul tip nu depinde de sensul de parcurgere al curbei,
adică Z Z
f (x, y, z)ds = f (x, y, z)ds.
_ _
(AB) (BA)

2) Dacă curba din spaţiu Γ = Γ1 ∪ · · · ∪ Γn este netedă pe porţiuni şi funcţia f este integrabilă
pe fiecare curbă Γi , atunci f este integrabilă pe Γ şi are loc
Z n Z
X
f (x, y, z)ds = f (x, y, z)ds.
Γ i=1 Γ
i

ye−x ds, unde

R
Exerciţiul 11 Să se calculeze următoarea integrală curbilinie de primul tip
(C)
x (t) = ln 1 + t2
(

curba este dată parametric prin ecuaţiile (C) : , t ∈ [0, 1], apoi să se
y (t) = 2arctgt − t + 3
calculeze lungimea curbei.
Rezolvare: Trebuie calculat elementul lungime de arc de pe curbă
s 2  2
1 1
q
0 2 0 2
ds = |x (t)| + |y (t)| dt = · 2t + 2 − 1 + 0 dt
1 + t2 1 + t2
s
2
4t2 1 − t2 1 √ 2
= + dt = 4t + 1 + t4 − 2t2 dt =
(1 + t2 )2 (1 + t2 )2 1 + t2
1
q
= (1 + t2 )2 dt = dt.
1 + t2
Deci
Z Z1
2
ye −x
ds = (2arctgt − t + 3) e− ln(1+t ) dt =
(C) 0

Z1
1
= (2arctgt − t + 3) dt,
1 + t2
0

3
Capitolul VII: Calcul integral Lector dr. Simona Romaniuc

deoarece
eln x = x = ln ex , ln xα = α ln x.
Prin urmare
Z1 Z1 Z1
arctgt t 1
I=2 dt − dt + 3 dt =
1 + t2 1 + t2 1 + t2
0 0 0
Z1 Z1
0
1 0 1 + t2
=2 arctgt (arctgt) dt − dt + 3 arctgt|10 =
2 1 + t2
0 0

= aplicăm prima metodă de schimbare de variabilă =

arctg1 Z2 arctg1
u2 
Z
1 1 1 1
=2 udu − du + 3 arctgt|0 = 2 − ln u|21 + 3 arctgt|10 =
2 u 2 arctg0 2

arctg0 1

1  π 2 1 π
= arctg 2 1 − arctg 2 0 − (ln 2 − ln 1) + 3 (arctg1 − arctg0) = − ln 2 + 3 .
2 4 2 4
Pe de altă parte, lungimea curbei este
Z Z1
l(C) = ds = dt = 1.
(C) 0
R
Exerciţiul 12 Să se calculeze următoarea integrală curbilinie de primul tip xyzds, unde
(C)

 x (t) = t

 √
ecuaţiile parametrice ale curbei sunt (C) : y (t) = 31 8t3 , t ∈ [0, 1], apoi să se calculeze


z (t) = 12 t2

lungimea curbei.
Rezolvare: Trebuie calculat
 elementul lungime de arc de pe curbă.
0 0

1/2 0
1 −1
0
−1
Avem x (t) = 1, y (t) = 3 8t1 3 = 31 12 8t3 2 · 8t3 = 61 8t3 2 24t2 = 4 · 8−1/2 ·
t−3/2+2 = 21/2 · t1/2 , z 0 (t) = t, deci
q q
2
ds = |x0 (t)|2 + |y 0 (t)|2 + |z 0 (t)|2 dt = 12 + 21/2 · t1/2 + t2 dt =
√
= 1 + 2t + t2 dt = (1 + t) dt
şi integrala curbilinie este dată atunci de
Z 1
21/2 1 9/2
Z
1 3 1/2 1 2


I = t· 8t · t · (1 + t) dt = t (1 + t) dt
0 3 2 3 0
9 9
1
21/2  t 2 +1 t 2 +1+1 
= 9 + 9  = ....
3 2 +1 2 +1+1

0
Lungimea curbei este
Z1 1
t2 
Z  3
l(C) = ds = (1 + t)dt = t + = .
2 0 2
(C) 0

4
Capitolul VII: Calcul integral Lector dr. Simona Romaniuc

R √
Exerciţiul 13 Să se calculeze integrală curbilinie de primul tip yds, unde curba (C) este
(C)
arcul de parabolă dat explicit prin ecuaţia

(C) : y(x) = x2 , x ∈ [0, 1],

apoi să se calculeze lungimea arcului de parabolă de mai sus.

Rezolvare: Cum curba este dată explicit, aplicăm corolarul 8 şi cum y 0 (x) = 2x, avem
p
ds = 1 + 4x2 dx,
R √ R1 √
deci yds = x 1 + 4x2 dx, care se calculează prin metodele cunoscute de la integrale defi-
(C) 0
nite. Pe de altă parte,
Z1 p √
Z
1 √ 5
l(C) = ds = 2
1 + 4x dx = · · · = ln(2 + 5) + .
4 2
(C) 0

Aplicaţii ale integralei curbilinii de primul tip

Considerăm un fir material de grosime neglijabilă, care este imaginea unei curbe simple rec-
tificabile Γ din spaţiu.
Dacă ρ(x, y, z) este densitatea ı̂n fiecare punct (x, y, z) ∈ Im(Γ), atunci masa M şi centrul
de greutate (xG , yG , zG ) ale firului sunt date de formulele:
Z Z
1
M = ρ(x, y, z)ds; xG = xρ(x, y, z)ds;
M
Γ Γ
Z Z
1 1
yG = yρ(x, y, z)ds; zG = zρ(x, y, z)ds,
M M
Γ Γ
atunci când integralele există.
Pentru un fir material omogen (de densitatea constantă), coordonatele centrului de greutate
sunt: Z Z Z
1 1 1
xG = xds; yG = yds; zG = zds.
l(Γ) l(Γ) l(Γ)
Γ Γ Γ

Exerciţiul 14 Să se determine coordonatele centrului de greutate al unui fir material omogen,
dacă el este imaginea spiralei cilindrice cu reprezentarea parametrică

x = a cos t; y = a sin t; z = bt; t ∈ [0, 2π]; a > 0; b > 0.

II. Integrala curbilinie de al doilea tip sau de speţa II

_
Fie (AB) o curbă şi f = f (x, y) o funcţie definită pe o mulţime D ⊂ R2 care conţine curba
_
(AB). Fie punctele A = A0 , A1 , A2 , ..., An−1 , An = B care formează o diviziune d a curbei
_ _
(AB), unde Ai (xi , yi ). Pe fiecare arc Ai Ai+1 considerăm un punct arbitrar Mi (ξi , ηi ), deci cu
ξi ∈ [xi , xi+1 ], ηi ∈ [yi , yi+1 ] şi formăm suma integrală
n−1
def X
σd (f ) = f (ξi , ηi ) · ∆xi ,
i=0

def
unde ∆xi = xi+1 − xi .

5
Capitolul VII: Calcul integral Lector dr. Simona Romaniuc

_
Definiţia 15 1) Fie (dn ) un şir de diviziuni ale curbei (AB) cu norma kdn k → 0, pentru n → ∞.
Dacă limita I = lim σdn (f ) există şi este finită şi nu depinde de şirul de diviziuni dn şi nici
n→∞
_
de alegerea punctelor intermediare Mi , atunci funcţia f se numeşte integrabilă pe curba (AB) ı̂n
raport cu x. Limita I se numeşte integrala curbilinie de al doilea tip ı̂n raport cu x a
_
funcţiei f de-a lungul curbei (AB) şi se notează
Z
I= f (x, y) dx.
_
(AB)

2) În mod analog se defineşte suma integrală

n−1
def X
σd (f ) = f (ξi , ηi ) · ∆yi
i=0

_
şi integrala curbilinie de al doilea tip ı̂n raport cu y a funcţiei f de-a lungul curbei (AB)
şi se notează Z
I= f (x, y) dy.
_
(AB)
_
3) Dacă Rde-a lungul curbeiR(AB) sunt definite două funcţii P (x, y) şi Q (x, y) şi dacă există
integralele P (x, y) dx şi Q (x, y) dy atunci integrala
_ _
(AB) (AB)
Z
P (x, y) dx + Q (x, y) dy
_
(AB)

se numeşte integrala curbilinie de al doilea tip.

Remarca 16 În cazul unei curbe din spaţiu se pot defini sume integrale după x, y, z şi apoi
integrala curbilinie de tipul al doilea
Z
P (x, y, z) dx + Q (x, y, z) dy + R (x, y, z) dz.
_
(AB)

_
Remarca 17 Dacă r̄ = xī + y j̄ + z k̄ este vectorul de oziţie al unui punct de pe curba (AB) şi
dr̄ este vectorul simbolic
dr̄ = īdx + j̄dy + k̄dz,
iar F̄ este funcţia vectorială

F̄ (x, y, z) = P (x, y, z) ī + Q (x, y, z) j̄ + R (x, y, z) k̄,

atunci integrala curbilinie de speţa a doua se poate scrie prescurtat, folosind produsul scalar
simbolic F̄ · dr̄: Z
F̄ · dr̄.
_
(AB)

6
Capitolul VII: Calcul integral Lector dr. Simona Romaniuc

Propoziţia 18 (Proprietăţile integralei curbilinii de speţa a doua)

_
1) Fie funcţiile vectoriale F̄ , F̄1 , F̄2 , integrabile de-a lungul curbei (AB). Atunci au loc
proprietăţile:
1.a) Integrala curbilinie depinde de sensul de parcurgere al curbei:
Z Z
F̄ · dr̄ = − F̄ · dr̄.
_ _
(BA) (AB)

_
1.b) Funcţiile vectoriale F̄1 + F̄2 şi λF̄ , cu λ ∈ R sunt integrabile de-a lungul curbei (AB) şi
Z Z Z
(F̄1 + F̄2 ) · dr̄ = F̄1 · dr̄ + F̄2 · dr̄,
_ _ _
(AB) (AB) (AB)
Z Z
λF̄ · dr̄ = λ F̄ · dr̄.
_ _
(AB) (AB)
_ _ _ _
2) Dacă curba (AB) = (AC) ∪ (CB) şi dacă F̄ este integrabilă de-a lungul curbelor (AC) şi
_ _
(CB), atunci F̄ este integrabilă de-a lungul curbei (AB) şi
Z Z Z
F̄ · dr̄ = F̄ · dr̄ + F̄ · dr̄.
_ _ _
(AB) (AC) (CB)

Teorema 19 (Modul de calcul a unei integrale curbilinii de al doilea tip) Dacă funcţiile
x, y, z (sau dar x şi y ı̂n cazul curbelor plane)sunt continue şi derivabile cu derivata continuă pe
_
[a, b], şi dacă P, Q, R (sau doar P, Q ı̂n cazul curbelor plane) sunt continue pe curba (AB) atunci
există integrala curbilinie de al doilea tip şi are loc formula
R
P (x, y, z) dx + Q (x, y, z) dy + R (x, y, z) dz =
_
(AB)
Rb
= [P (x (t) , y (t) , z(t)) x0 (t) + Q (x (t) , y (t) , z(t)) y 0 (t) + R(x(t), y(t), z(t))z 0 ] dt.
a

Exerciţiul 20 Să se calculeze următoarea integrală curbilinie de al doilea tip

Z
xydx − y 2 dy,
(C)

unde (C) : x = t2 , y = t3 , t ∈ [0, 1] .

Rezolvare: Avem dx = 2tdt, dy = 3t2 dt deci

Z1 Z1 1
 2 3 6 2
  6 8
 t7 t9  2 1 1
I= t · t · 2t − t · 3t · dt = 2t − 3t dt = 2 − 3  = − = − .
7 9 0 7 3 21
0 0
R √
Exerciţiul 21 Să se calculeze următoarea integrală curbilinie de al doilea tip 1 − x2 dx+xdy
(C)
y2
unde (C) : x2 + 4 = 1, y ≥ 0, parcursă ı̂n sens direct.

7
Capitolul VII: Calcul integral Lector dr. Simona Romaniuc

Rezolvare:z O elipsa cu centrul ı̂n origine şi semiaxele a şi b are ecuaţia implicită

x2 y 2
+ 2 = 1,
a2 b
iar ecuaţiile parametrice sunt următoarele
(
x (t) = a cos t
, t ∈ [0, 2π] .
y (t) = b sin t

Deci ı̂n cazul nostru particular, avem parametrizarea semielipsei superioare (y ≥ 0):
(
x (t) = cos t
, t ∈ [0, π]
y (t) = 2 sin t

şi obţinem

dx = (x (t))0 dt = − sin t · dt
dy = (y (t))0 dt = 2 cos t · dt.

Integrala curbilinie este atunci

Zπ hp i
I= 1 − cos2 t (− sin t) + cos t · 2 cos t · dt =
0
Zπ
− sin2 t + 2 cos2 t dt.
 
=
0

Pentru calculul acestor integrale fom folosi formulele trigonometrice

1 − cos 2t 1 + cos 2t
sin2 t = , cos2 t = .
2 2