Capitolul VII: Calcul integral Lector dr.

Simona Romaniuc

Facultatea de Inginerie Chimică şi Protecţia Mediului

Elemente de algebră liniară şi analiză matematică, Semestrul I
Lector. dr. Simona Romaniuc

CURS XIII

Integrale duble

I. Definiţia integralei duble

Fie domeniul plan D ⊂ R2 compact (ı̂nchis şi mărginit). Se numeşte diviziunea ∆ a domeniului D
ı̂mpărţirea lui D ı̂n subdomenii D1 , D2 , ..., Dn astfel ı̂ncât oricare două subdomenii să nu aibă ı̂n comun
puncte interioare şi fiecare punct al domeniului D să aparţină cel puţin unui subdomeniu. Notăm cu
a1 , a2 , ..., an ariile corespunzătoare acestor subdomenii. Se numeşte diametrul unui subdomeniu ı̂nchis
Di , distanţa cea mai mare dintre două puncte oarecare, adică

λi = sup d (A, B)
A, B∈Di

şi fie λd = max λi diametrul maxim al diviziunii ∆ numit şi norma diviziunii.
i=1,n
Fie funcţia f : D → R. Alegem ı̂n mod arbitrar un punct intermediar (ξi , ηi ) ∈ Di şi notăm
n
def X
σd (f ) = f (ξi , ηi ) · ai ,
i=1

pe care o numim suma integrală Riemann asociată funcţiei f ı̂n domeniul D.

Definiţia 1 Fie (∆n )n un şir de diviziuni ale domeniului D cu norma λdn = k∆n k → 0, pentru n → ∞.
Dacă limita I = lim σdn (f ) există, este finită şi nu depinde de şirul de diviziuni ales şi nici de alegerea
n→∞
punctelor intermediare, atunci funcţia f se numeşte integrabilă pe domeniul D. Limita I se numeşte
integrala dublă a funcţiei f ı̂n domeniul D şi se notează prin
ZZ
I= f (x, y) da,
(D)

unde da este elementul de arie.

Remarca 2 Integrala dublă a unei funcţii pozitive de două variabile reprezintă volumul regiunii din spaţiu
aflată ı̂ntre graficul funcţiei şi planul care conţine domeniul de definiţie al acesteia.

Teorema 3 Orice funcţie f : D → R, continuă pe D este integrabilă pe D.

II. Proprietăţi ale integralei duble

1. Liniaritate: Dacă f, g : D → R sunt două funcţii integrabile pe D, atunci, pentru orice constante
α, β, are loc ZZ ZZ ZZ
[αf (x, y) + βg (x, y)] da = α f (x, y) da + β g (x, y) da.
(D) (D) (D)

1
Capitolul VII: Calcul integral Lector dr. Simona Romaniuc

2. Aditivitate: Dacă D = D1 ∪ D2 unde D1 , D2 sunt domenii ı̂nchise care nu au puncte interioare

comune şi sunt separate printr-o curbă netedă, iar f este integrabilă pe D, atunci f este integrabilă
pe D1 şi D2 şi are loc egalitatea
ZZ ZZ ZZ
f (x, y) da = f (x, y) da + f (x, y) da.
(D) (D1 ) (D2 )

Reciproc, dacă f este integrabilă pe D1 şi D2 , atunci f este integrabilă pe D şi are loc aceeaşi
identitate.
3. Monotonie: Dacă f (x) ≤ g (x) , ∀x ∈ D şi f, g sunt integrabile pe D, atunci
ZZ ZZ
f (x, y) da ≤ g (x, y) da.
(D) (D)

4. Majorarea modulului: Dacă f este o funcţie integrabilă pe un domeniu compact D ⊂ R2 , atunci

|f | este integrabilă pe D şi
 ZZ  ZZ
f (x, y) da ≤ |f (x, y) |da.
 

(D) (D)

5. Teorema de medie pentru integrala dublă: Dacă f : D ⊂ R2 → R este o funcţie continuă pe

un domeniu compact D, atunci există un punct (x0 , y0 ) ∈ D astfel ı̂ncât
ZZ
f (x, y) da = f (x0 , y0 )Aria(D).
(D)

III. Metode de calcul

Vom considera mai ı̂ntâi cazul domeniilor dreptunghiulare

(x, y) ∈ R2 : a ≤ x ≤ b, c ≤ y ≤ d

D =
= [a, b] × [c, d] .

Teorema 4 (de reducere a integralei duble la o integrală iterată ı̂n cazul domeniuluiZZ drept-
unghiular) Fie f : D → R, unde D = [a, b] × [c, d]. Dacă există integrala dublă I = f (x, y) da şi
(D)
 
Zd Zb Zd
integrala simplă I (x) = f (x, y) dy, ∀x ∈ [a, b], atunci există şi integrala iterată  f (x, y) dy  dx
c a c
şi are loc egalitatea  
ZZ Zb Zd
f (x, y) da =  f (x, y) dy  dx. (1)
(D) a c

Z b
Corolarul 5 Similar, dacă există integrala dublă I şi integrala simplă J (y) = f (x, y) dx, ∀y ∈ [c, d],
  a
Zd Zb
atunci există şi integrala iterată  f (x, y) dx dy şi are loc egalitatea
c a
 b 
ZZ Zd Z
f (x, y) da =  f (x, y) dx dy. (2)
(D) c a

2
Capitolul VII: Calcul integral Lector dr. Simona Romaniuc

Corolarul 6 Dacă funcţia f este continuă atunci există toate integralele de mai sus şi au loc egalităţile
(1)-(2).

Remarca 7 Observăm că ı̂n cazul domeniului dreptunghiular elementul de arie este

da = dxdy.

De aceea vom nota ı̂n continuare integrala dublă prin

ZZ
f (x, y) dxdy.
(D)

Deci ı̂n acest caz al domeniului dreptunghiular, integrala dublă se transformă ı̂ntr-o succesiune de două
integrale simple, deci calculul integralei duble se reduce la calculul a două integrale definite.

Exerciţiul 8 Să se calculeze următoarea integrală dublă

ZZ
5xy 2 − 2x3 dxdy,


I=
D

unde D este dreptunghiul D = [1, 3] × [2, 5].

Avem reducerea integralei duble la două integrale simple

   
Z3 Z5 Z5 Z3
5xy 2 − 2x3 dy  dx =  5xy 2 − 2x3 dx dy.



I= 
1 2 2 1

Z5
5xy 2 − 2x3 dy şi vom ţine cont de faptul că atunci când integrăm ı̂n raport


Vom calcula integrala
2
cu o variabilă vom considera cealaltă variabilă drept constantă. Astfel

Z5 y=5 
y3 53 23
   
2 3 3 3 3


5xy − 2x dy = 5x − 2x y 
 = 5x · − 2x · 5 − 5x · − 2x · 2 =
3 y=2 3 3
2

54
   
40 585
= x − 10x3 − x − 4x3 = x − 6x3 = 195x − 6x3 .
3 3 3

Deci
Z3 x=3
x2 x4 

195x − 6x3 dx =


I= 195 −6 = ···
2 4 x=1
1

Exerciţiul 9 Să se calculeze următoarea integrală dublă

ZZ
y
I= 3/2
dxdy,
(1 + x2 + y 2 )
(D)

unde D este dreptunghiul D = [0, 1] × [0, 1].

Avem reducerea integralei duble la două integrale simple

   
Z1 Z1 Z1 Z1
y y
I=  3/2
dy  dx =  3/2
dx dy.
(1 + x2 + y 2 ) (1 + x2 + y 2 )
0 0 0 0

3
Capitolul VII: Calcul integral Lector dr. Simona Romaniuc

Z1
y
Vom calcula integrala 3/2
dy şi vom ţine cont de faptul că atunci când integrăm ı̂n
(1 + + y 2 ) x2
0
raport cu o variabilă vom considera cealaltă variabilă drept constantă. Astfel

Z1 Z1
y 1
−3/2
0
3/2
dy = 1 + x2 + y 2 · 1 + x2 + y 2 y
dy =
2 2
(1 + x + y ) 2
0 0

= (folosind prima metodă de schimbare de variabilă) =

− 3 +1 y=1

1 1 + x2 + y 2 2  h
1
2 −2

1i
2 −2 1 1
= 3 = − 2 + x − 1 + x =√ −√ .
2 −2 + 1 
 2
x +1 2
x +2
y=0

Deci  1 
Z1 Z Z1  
y 1 1
I= 
3/2
dy  dx = √ −√ dx
(1 + x2 + y 2 ) x2 + 1 x2 + 2
0 0 0
√ x=1
 √
√
x=1 x + x 2 + 1
= ln x + x2 + 1 − ln x + x2 + 2 x=0 = ln √ =

2

x + x + 2 x=0
√ √
1+ 2 1 √ 1+ 2
= ln √ − ln √ = ln 2 √ .
1+ 3 2 1+ 3
Z1 Z1
y
−3/2
Observăm că dacă vom calcula mai ı̂ntâi 3/2
dx = y 1 + x2 + y 2 dx atunci calculul
(1 + x2 + y2 )
0 0
integralei ı̂n raport cu dx este mai dificil.
Vom prezenta ı̂n continuare teoreme de reducere a integralei duble atunci când domeniul este unul
simplu ı̂n raport cu axele. Mai precis:

Definiţia 10 Fie D ⊂ R2 un domeniu compact. Spunem că domeniul este simplu ı̂n raport cu axa
Oy dacă
D = (x, y) ∈ R2 : a ≤ x ≤ b, ϕ1 (x) ≤ y ≤ ϕ2 (x) ,


unde ϕ1 , ϕ2 : [a, b] → R sunt funcţii continue astfel ı̂ncât ϕ1 (x) < ϕ2 (x) , ∀x ∈ (a, b).
Intuitiv: Dacă domeniul D este simplu ı̂n raport cu axa Oy, atunci orice paralelă la axa Oy intersec-
tează domeniul după un singur segment de dreaptă. Reciproca nu este adevărată ı̂n general, ı̂nsă contrara
acestei afirmaţii este că dacă există cel puţin o paralelă la axa Oy care intersectează domeniul după mai
multe segmente de dreaptă, atunci D nu este simplu ı̂n raport cu axa Oy.

Definiţia 11 Similar putem defini domeniul simplu ı̂n raport cu axa Ox, domeniul dat de

D = (x, y) ∈ R2 : c ≤ y ≤ d, ψ1 (y) ≤ x ≤ ψ2 (y) ,



unde ψ1 , ψ2 : [c, d] → R sunt funcţii continue astfel ı̂ncât ψ1 (y) < ψ2 (y) , ∀y ∈ (c, d).
Intuitiv: Dacă domeniul D este simplu ı̂n raport cu axa Ox, atunci orice paralelă la axa Ox intersec-
tează domeniul după un singur segment de dreaptă. Reciproca nu este adevărată ı̂n general, ı̂nsă contrara
acestei afirmaţii este că dacă există cel puţin o paralelă la axa Ox care intersectează domeniul după mai
multe segmente de dreaptă, atunci D nu este simplu ı̂n raport cu axa Ox.

Teorema 12 (de reducere a integralei duble la o integrală iterată ı̂n cazul domeniului simplu
ı̂n raport cu Oy) Fie funcţia f : D → R unde D este un domeniu simplu ı̂n raport axa Oy. Dacă există
ZZ ϕZ2 (x)

integrala dublă I = f (x, y) da şi pentru fiecare x ∈ [a, b] există integrala simplă I (x) = f (x, y) dy,
(D) ϕ1 (x)

4
Capitolul VII: Calcul integral Lector dr. Simona Romaniuc

 
Zb ϕZ2 (x)

atunci există şi integrala iterată f (x, y) dy  dx şi are loc egalitatea
 

a ϕ1 (x)
 
ZZ Zb ϕZ2 (x)

f (x, y) da = f (x, y) dy  dx. (3)

 

(D) a ϕ1 (x)

Corolarul 13 (reducerea integralei duble la o integrală iterată ı̂n cazul domeniului simplu ı̂n
raport cu Ox) Fie funcţia f : D → R unde D este un domeniu simplu ı̂n raport axa Ox. Dacă există
ZZ ψZ2 (y)

integrala dublă I = f (x, y) da şi pentru fiecare y ∈ [c, d] există integrala simplă J (y) = f (x, y) dx,
(D) ψ1 (y)
 
Zd ψZ2 (y)

atunci există şi integrala iterată f (x, y) dx dy şi are loc egalitatea
 

c ψ1 (y)
 
ZZ Zd ψZ2 (y)

f (x, y) da = f (x, y) dx dy.

 

(D) c ψ1 (y)

Exerciţiul 14 Să se calculeze următoarea integrală dublă

ZZ
x2 + y dxdy,


I=
(D)

unde D este domeniul mărginit de parabolele y = x2 şi y 2 = x.

Desenăm mai ı̂ntâi domeniul şi observăm că este simplu ı̂n raport cu ambele axe. Explicităm dome-
niul: luăm x ∈ [0, 1] arbitrar şi prin√x ducem o paralelă la axa Oy care va intersecta domeniul
D pe curbele ϕ1 (x) = x2 şi ϕ2 (x) = x. Deci obţinem explicitarea
√
D = (x, y) ∈ R2 : 0 ≤ x ≤ 1, x2 ≤ y ≤ x .


Aplicăm (3) şi obţinem √ 

Z1 Zx
x2 + y dy  dx


I=


0 x2

şi calculăm mai ı̂ntâi

√  √
2 y= x
√ 2! 2 2

!
Rx √


y x x
x2 + y dy = x2 y +  = x2 x + − x2 x2 + =
x2 2 y=x2 2 2
√ 2! 2 2

!
√ x x √ x 3x4 1 3
= x2 x + − x2 · x2 + = x2 x + − = x5/2 + x − x4
2 2 2 2 2 2

deci
Z1   5/2+1 x=1
1 x2

1 3 x 3 x5 
I= x5/2 + x − x4 dx = + − =
2 2 5/2 + 1 2 2 2 5 x=0
0
2 1 3 33
= + − = .
7 4 10 140
Temă: de calculat aceeaşi integrală I folosind faptul că domeniul D este simplu ı̂n raport cu axa Ox.
 √
Avem explicitarea D = (x, y) ∈ R2 : 0 ≤ y ≤ 1, y 2 ≤ x ≤ y ...

5
Capitolul VII: Calcul integral Lector dr. Simona Romaniuc

În cazul ı̂n care domeniul de integrare D nu este simplu ı̂n raport cu axele atunci se ı̂ncearcă descom-
punerea domeniului ı̂ntr-un număr finit de subdomenii astfel ı̂ncât ele să fie domenii simple ı̂n raport cu
o axă.

IV. Schimbarea de variabilă ı̂n integrala dublă

Fie ı̂n planul xOy domeniul D ⊂ R2 compact, mărginit de curba ı̂nchisă (C), netedă pe porţiuni, iar ı̂n
planul uOv domeniul ∆ ⊂ R2 compact, mărginit de curba ı̂nchisă (L), netedă pe porţiuni. Să presupunem
că ı̂ntre domeniile D şi ∆ există o transformare punctuală dată prin
(
x = x(u, v)
, (u, v) ∈ ∆,
y = y(u, v)

cu x, y funcţii continue, derivabile, cu derivatele de ordinul ı̂ntâi continue şi derivatele de ordinul doi mixte
continue pe ∆. Vom presupune că determinantul funcţional al transformării (jacobianul) este diferit de
zero pe ∆, adică
∂x ∂x
D(x, y) def  
J(u, v) = =  ∂u ∂v  6= 0.

∂y ∂y
D(u, v) ∂u ∂v

Conform unei teoreme de la transformări punctuale, obţinem că există transformarea inversă
(
u = u(x, y)
, (x, y) ∈ D.
v = v(x, y)

Datorită corespondenţei biunivoce dintre domeniile D şi ∆ valorile u, v pot fi considerate coordonate
ale punctelor din D. Numerele u, v care caracterizează poziţia unui punct din planul xOy se numesc
coordonatele curbilinii ale punctului.

Teorema 15 (Schimbarea de variabilă ı̂n integrala dublă) În condiţiile de mai sus, dacă funcţia f
este continuă pe D, atunci are loc formula
ZZ ZZ
f (x, y)dxdy = f (x(u, v), y(u, v))|J(u, v)|dudv,
(D) (∆)

indiferent dacă domeniile au sau nu aceeaşi orientare.

Remarca 16 Jacobianul trecerii la coordonatele polare ρ, θ, date de coordonatele parametrice ale cercului
C(O, R), (
x(ρ, θ) = ρ cos θ
, ρ ∈ [0, R], θ ∈ [0, 2π],
y(ρ, θ) = ρ sin θ
este J(ρ, θ) = ρ şi prin urmare formula de calcul a integralei duble prin trecere la coordonate polare este
ZZ ZZ
f (x, y)dxdy = f (x(ρ, θ), y(ρ, θ))ρdρdθ, (4)
(D) (∆)

cu ∆ = [0, R] × [0, 2π].

Trecerea la coordonate polare este utilă ı̂n calculul integralei duble pe domeniu disc sau parte de disc.

Exerciţiul 17 Folosind trecerea la coordonate polare să se calculeze integrala dublă

ZZ
(x + y)dxdy,
(D)

unde D este semidiscul superior de rază 1, adică este domeniul dat de

(
x2 + y 2 ≤ 1
y ≥ 0.

6
Capitolul VII: Calcul integral Lector dr. Simona Romaniuc

Rezolvare: Trecerea la coordonate polare este dată de schimbarea de variabile:

(
x = ρ cos θ
y = ρ sin θ,

ţinând cont că pe semidiscul superior ρ ∈ [0, 1] şi θ ∈ [0, π].

Aplicând formula (4) avem

ZZ Z1 Zπ
(x + y)dxdy = ( (ρ cos θ + ρ sin θ)ρdθ)dρ =
(D)
0 0

Z1 Z1
2 ρ3 1 2
= ρ (sin θ − cos θ)|θ=π
θ=0 dρ = ρ2 (0 − 0 + 1 + 1)dρ = 2 | = .
3 0 3
0 0

V. Aplicaţii ale integralei duble

• Aria unui domeniu plan. Fie D ⊂ R2 un domeniu plan. Aria lui este dată de integrala
ZZ
A= dxdy.
(D)

• Volumul unui cilindru cu generatoarele paralele cu axa Oz. Integrala dublă

ZZ
|f (x, y) |dxdy,
(D)

unde f este o funcţie continuă pe D, poate fi interpretată geometric ca măsura volumului unui corp
cilindric V , cu generatoarele paralele cu cu axa Oz, fiind mărginit de domeniul D situat ı̂n planul
xOy şi de porţiunea din suprafaţa dată explicit de z = f (x, y) care corespunde domeniului D.
• Masa şi centrul de greutate al unei placi materiale Dacă domeniul D ⊂ R2 reprezintă o placă
materială de grosime neglijabilă, având densitatea o funcţie continuă ρ : D → R+ , atunci masa M
şi coordonatele centrului de greutate G sunt date de:
ZZ ZZ ZZ
1 1
M (D) = ρ(x, y)dxdy; xG = xρ(x, y)dxdy; yG = yρ(x, y)dxdy.
D M (D) D M (D) D

Dacă placa este omogenă, adică densitatea ρ este constantă, atunci

ZZ ZZ
1 1
M (D) = ρ · A(D); xG = xdxdy; yG = ydxdy.
A(D) D A(D) D

Exerciţiul 18 Să se calculeze aria domeniului D mărginit de parabola y = x2 − 1 şi de dreapta y = x + 1

Trebuie
 explicitat domeniul D care este simplu ı̂n raport cu Oy (ı̂n raport cu axa Ox nu este simplu):
D = (x, y) ∈ R2 : −1 ≤ x ≤ 2, x2 − 1 ≤ y ≤ x + 1
 
ZZ Z2 x+1
Z Z2   Z2
y=x+1
x + 1 − x2 + 1 dx


A = dxdy =  dy  dx = y|y=x2 −1 dy =
(D) −1 x2 −1 −1 −1
x=2
x2 x3 

= 2x + − = ···
2 3 x=−1

7
Capitolul VII: Calcul integral Lector dr. Simona Romaniuc

Exerciţiul 19 Să se găsească volumul unui corp mărginit de planele xOy, x = 0, x = a, y = 0, y = b şi
2 2
de suprafaţa 2z = xp + yq .

Avem ZZ
I= f (x, y) dxdy,
(D)

unde z = f (x, y) şi D = [0, a] × [0, b] (dreptunghi). Deci

 
ZZ  2 2
 Za Zb  2 2

x y x y
I = + dxdy =  + dy  dx =
2p 2q 2p 2q
(D) 0 0
Za y=b ! Za  2
x2 1 y 3  b3
 
bx
= ·y+ · dx = + dx =
2p 2q 3 y=0 2p 6q
0 0
x=a
b x3 b3 a3 b ab3


= · + · x  = + .
2p 3 6q x=0 6p 6q

VI. Formula lui Green

Teorema 20 (Formula lui Green) Fie D ⊂ R2 un domeniu ı̂nchis şi mărginit de curba ı̂nchisă C,
parcursă astfel ı̂ncât să aibă mereu domeniul ı̂n stânga. Fie funcţiile P, Q : D → R continue, derivabile
∂P ∂Q
parţial şi cu derivatele parţiale şi continue pe D. Atunci are loc formula (de legătură ı̂ntre integrala
∂y ∂x
curbilinie de specia a II-a şi integrala dublă):
I ZZ  
∂Q ∂P
P (x, y) dx + Q (x, y) dy = − dxdy.
∂x ∂y
(C) (D)

Exerciţiul 21 Aplicaţi formula lui Green pentru calculul integralei curbilinii

I
−y 3 dx + x3 dy,
C

unde curba C este cercul C(O, 1).

Rezolvare: Cum C(O, 1) este frontiera discului D(O, 1), formula lui Green se scrie astfel
ZZ  3
∂(−y 3 )
I  ZZ
∂x
I = −y 3 dx + x3 dy = 3x2 + 3y 2 ) dxdy,


− =
∂x ∂y
C D(O,1) D(O,1)

apoi trecând la corrdonate polare:

(
x(ρ, θ) = ρ cos θ
, ρ ∈ [0, 1], θ ∈ [0, 2π],
y(ρ, θ) = ρ sin θ

avem:
Z1  Z2π  Z1  Z2π 
2
I= 2 2 2
(3ρ cos θ + 3ρ sin θ)ρdθ dρ = 3ρ2 (cos2 θ + sin2 θ)ρdθ dρ =
0 0 0 0

Z1 Z2π Z1
  ρ4 1 3π
3ρ3 dθ dρ = 3ρ3 · 2πdρ = 6π | = .
4 0 2
0 0 0