Recapitulare: Integrala definita. Primitive Lect. dr.

Lucian Maticiuc

Facultatea de Matematică
Calcul Integral şi Aplicaţii, Semestrul I
Lector dr. Lucian MATICIUC

Seminar recapitulativ
Integrala definită. Primitive

1. Să se arate că

 Z a
a  2 f (x) dx , dacă f este funcţie pară,
Z 
f (x) dx = 0
−a 
0, dacă f este funcţie impară.


Rezolvare:

Astfel avem conform proprietăţii de aditivitate că

Z a Z 0 Z a
f (x) dx = f (x) dx + f (x) dx.
−a −a 0

Acum dacă f este pară, adică

f (−x) = f (x) , ∀ x ∈ [−a, a] ,
atunci ı̂n prima integrală fac schimbarea de variabilă

x = −y ⇔ y = −x

De aici obţinem că dx = −dy precum şi noile limite de integrare: dacă x = −a atunci y = a şi dacă
x = 0 atunci y = 0.
Deci integrala devine, conform schimbării de variabilă,
Z 0 Z 0 Z 0 Z 0
f (x) dx = f (−y) (−dy) = f (y) (−dy) = − f (y) dy
−a a a a

Dar, conform unei convenţii

Z b Z a
f (x) dx = − f (x) dx
a b

deci Z 0 Z a Z a
f (x) dx = f (y) dy = f (x) dx
−a 0 0

de unde obţinem că

Z a Z 0 Z a Z a
f (x) dx = f (x) dx + f (x) dx = 2 f (x) dx.
−a −a 0 0

Dacă f este impară, adică

f (−x) = −f (x) , ∀ x ∈ [−a, a] ,

atunci ı̂n prima integrală fac aceeaşi schimbarea de variabilă

x = −y ⇔ y = −x

De aici obţinem dx = −dy şi limitele de integrare devin: dacă x = −a atunci y = a şi dacă x = 0
atunci y = 0.

1
Recapitulare: Integrala definita. Primitive Lect. dr. Lucian Maticiuc

Deci integrala devine, conform schimbării de variabilă,

Z 0 Z 0 Z 0 Z 0 Z a Z a
f (x) dx = f (−y) (−dy) = −f (y) (−dy) = f (y) dy = − f (y) dy = − f (x) dx
−a a a a 0 0

deci Z 0 Z a Z a
f (x) dx = − f (y) dy = − f (x) dx.
−a 0 0

Obţinem deci că

Z a Z 0 Z a
f (x) dx = f (x) dx + f (x) dx = 0
−a −a 0

2. Arătaţi, folosind paritatea funcţiei de sub integrală, că

Z 1 Z 1/2
arctgx 1+x
a) dx = 0 , b) (cos x) ln dx = 0 ,
−1 e + e−x
x
−1/2 1−x

π/4 1
x3
Z Z
2
c) sin x·tg x = 0 , d) dx = 0
−π/4 −1 1 + x2

Rezolvare:

Aplic exerciţiul anterior. Astfel vom arăta că funcţiile care se integrează sunt impare.
Pentru aceasta folosim paritatea funcţiilor trigonometrice:

sin (−x) = − sin x , cos (−x) = cos x

tg (−x) = −tgx , arctg (−x) = −arctgx
arctgx
a) Notăm cu f : [−1, 1] → R, f (x) = ex +e−x .

arctg (−x) −arctgx

f (−x) = = −x = −f (x) .
e−x + e−(−x) e + ex

3. Fie f : R → R, o funcţie continuă şi periodică de perioadă T > 0. Să se arate că are loc
Z a+T Z T
f (x) dx = f (x) dx , ∀ a ∈ R
a 0

şi apoi să se calculeze:

Z 2nπ Z 2nπ
a) |sin x| dx , n ∈ N , b) |cos x| dx , n ∈ N
0 0
Rezolvare:

Funcţia f periodică ı̂nseamnă că f (x + T ) = f (x) , ∀ x ∈ R. Avem conform proprietăţii de aditivi-

tate că Z a+T Z 0 Z T Z a+T
f (x) dx = f (x) dx + f (x) dx + f (x) dx
a a 0 T

În ultima integrală fac schimbarea de variabilă

x=y+T ⇔y =x−T

De aici obţinem dx = dy şi limitele de integrare devin: dacă x = T atunci y = 0 şi dacă x = a + T
atunci y = a. Deci integrala devine, conform schimbării de variabilă,
Z a+T Z a Z a Z 0
f (x) dx = f (y + T ) dy = f (y) dy = − f (y) dy
T 0 0 a

2
Recapitulare: Integrala definita. Primitive Lect. dr. Lucian Maticiuc

deci Z a+T Z 0 Z T Z a+T Z T

f (x) dx = f (x) dx + f (x) dx + f (x) dx = f (x) dx
a a 0 T 0

a) Ştim că sin şi cos sunt periodice de periodice de perioadă 2π

sin (x + 2π) = sin x , ∀ x ∈ R

cos (x + 2π) = cos x , ∀ x ∈ R

deci evident şi funcţiile |sin x|, |cos x| .

Conform celor de mai sus, avem că
Z 2nπ Z 2π Z 4π Z 2nπ
|sin x| dx = |sin x| dx + |sin x| dx + . . . + |sin x| dx
0 0 2π 2(n−1)π
Z 2π Z 2π Z 2π Z 2π
= |sin x| dx + |sin x| dx + . . . + |sin x| dx = n |sin x| dx
0 0 0 0

Iar
Z 2π Z π Z 2π Z π Z 2π
|sin x| dx = |sin x| dx + |sin x| dx = sin xdx − sin xdx
0 0 π 0 π
π 2π
= (− cos x)|0 − (− cos x)|π = 4

deci Z 2nπ Z 2π
|sin x| dx = n |sin x| dx = 4n.
0 0

4. Să se calculeze următoarele integrale (folosind tabelul):

Z Z p Z Z Z Z
dx dx dx dx dx
a) √ , b) 2pxdx , c) √ , d) 2
, e) √ , f) √ ,
8−x 2 4+x 2 5+x x x x
√
Z Z Z Z Z Z
dx dx dx dx xdx
g) √ , h) , i) , j) , k) 2 − 3xdx , l) √ ,
5x − 2 a−x 3x2 + 5 7x2 − 8 x2 + 1
Z Z
dx 3
m) √ , n) 2+7
dx.
7 − 5x 2 5x
5. Să se calculeze următoarele integrale (folosind metoda de integrare prin părţi):
Z Z Z Z Z
x2 + 5x e2x dx , b) eax sin (bx) dx , c) x2 sin x dx , d) ln3 x dx , e) x3 ln2 x dx


a)

0
x−2
Z p Z p Z Z Z 
ln x −3
f) x2 + adx , a ∈ R, g) a2 − x2 dx , h) dx = x ln xdx = ln xdx.
x3 −2
Rezolvare:

Dacă f şi g sunt funcţii cu derivatele continue pe domeniul de definiţie I atunci are loc formula de
integrare prin părţi: Z Z
f (x) g 0 (x) dx = f (x) g (x) − f 0 (x) g (x) dx.

3
Recapitulare: Integrala definita. Primitive Lect. dr. Lucian Maticiuc

0
a) Folosim e2x = 21 e2x :
Z Z Z

1 2x
0
1 1
0
x2 + 5x e2x dx = x2 + 5x dx = x2 + 5x e2x − x2 + 5x e2x dx


e
2 2 2
Z
1 2 1
x + 5x e2x − (2x + 5) e2x dx = aplicăm ı̂ncă o dată


=
2 2
Z
1 2
2x 1 1 2x
0
= x + 5x e − (2x + 5) e dx
2 2 2
 Z 
1 2
2x 1 1 2x 1 0 2x
= x + 5x e − (2x + 5) e − (2x + 5) e dx
2 2 2 2
 Z 
1 2 1 1 1
x + 5x e2x − (2x + 5) e2x − 2e2x dx


=
2 2 2 2
1 2 1 1 1
x + 5x e2x − (2x + 5) e2x + · e2x + C , C ∈ R


=
2 4 2 2
0
b) Folosim eax = a1 (eax ) :
Z Z Z
1 ax 0 1 1 ax 0
eax sin (bx) dx = (e ) sin (bx) dx = eax sin (bx) − e (sin (bx)) dx
a a a
Z
1 ax b
= e sin (bx) − eax cos (bx) dx = aplicăm ı̂ncă o dată
a a
Z  Z 
1 b 1 ax 0 1 b 0
= eax sin (bx) − (e ) cos (bx) dx = eax sin (bx) − 2 eax cos (bx) − eax (cos (bx)) dx
a a a a a
 Z 
1 b
= eax sin (bx) − 2 eax cos (bx) + beax sin (bx) dx
a a
b2
Z
1 b
= eax sin (bx) − 2 eax cos (bx) − 2 eax sin (bx) dx
a a a
Deci
Z Z
b 1 b
eax sin (bx) dx + 2 eax sin (bx) dx = eax sin (bx) − 2 eax cos (bx) + C , C ∈ R
a a a
a2
Z  
1 ax b ax
⇔ eax sin (bx) dx = e sin (bx) − e cos (bx) + C, C ∈ R
a2 + b a a2
0
−1
Observaţie: putem pleca şi de la sin (bx) = b (cos (bx)) .
d) Z Z Z
0
0
ln3 x dx = x ln3 x dx = x ln3 x −
x ln3 x dx
Z Z
1
= x ln3 x − 3 x ln2 x dx = x ln3 x − 3 ln2 x dx = aplicăm ı̂ncă o dată
x
Z  Z 
0
0
= x ln3 x − 3 x ln2 x dx = x ln3 x − 3 x ln2 x − x ln2 x dx
 Z   Z 
3 2 1 3 2
= x ln x − 3 x ln x − 2 x ln x dx = x ln x − 3 x ln x − 2 ln xdx
x
  Z 
0
= x ln3 x − 3 x ln2 x − 2 x ln x − x (ln x) dx

= x ln3 x − 3 x ln2 x − 2 (x ln x − x) + C , C ∈ R.

4
Recapitulare: Integrala definita. Primitive Lect. dr. Lucian Maticiuc

f)
x2 + a
Z p Z
I= x2 + adx = (raţionalizare) = √ dx
x2 + a
Z
x2
Z
a
Z p 0  p 
= √ dx + √ dx = x x2 + a dx + a ln x + x2 + a
 
2
x +a 2
x +a
 p   p Z p 
2 2
= a ln x + x + a + x x + a −
  2
x + adx
 p  p
= a ln x + x2 + a + x x2 + a − I
 

Deci Z p
1 p 2 a  p 
I= x2 + adx = x x + a + ln x + x2 + a + C , C ∈ R.

2 2

6. Să se calculeze următoarele integrale folosind metoda de integrare prin părţi:

Z Z Z Z
x3 + 2x e5x dx , b) eax sin (bx) dx , c) eax cos (bx) dx , d) e3x sin (4x) dx ,


a)
Z Z Z Z
e) e4x cos (3x) dx , f ) x3 cos x dx , g) x3 sin (5x) dx , h) x3 cos (5x) dx ,
Z Z Z p Z p Z p
2 3
i) ln xdx , j) x ln x dx , k) x2 + 5dx , l) x2 − 5dx , m) 5 − x2 dx

Z Z Z
ln (ln x)
x2 + 5x + 6 cos (2x) dx, x2 − 2x + 3 ln xdx.



n) dx, o) p)
x
7. Folosind prima metodă de schimbare de variabilă să se calculeze:
Z Z Z
x + arccos x 1 1
a) √ dx , b) 2 dx , c) dx ,
1−x 2 x ln x x ln5 x
Z π/2 Z 3p Z p
cos x 2
d) dx , e) 6x − x − 5 dx , f ) x2 + x + 1dx
0 1 + sin2 x 2
Rezolvare:

Aplic prima metodă de schimbare de variabilă:

Z
0
f (u (x)) u (x) dx = F (u (x)) + C, C ∈ R,

unde F este o primitivă a lui funcţiei f.

De asemenea are loc şi ı̂n cazul integralei definite:
Z b Z u(b)
0 y=u(b)
f (u (x)) u (x) dx = f (y) dy = F (y)|y=u(a) = F (u (b)) − F (u (a)) .
a u(a)

0
a) Observ că √ 1 = (− arccos x) , deci
1−x2
Z
x + arccos x
Z
x
Z
arccos x
Z p 0 Z
0
√ dx = √ dx + √ dx = − 2
1 − x dx + arccos x (− arccos x) dx
1−x 2 1−x 2 1−x 2
Z Z
0
p p
2 2
= − 1 − x − arccos x (arccos x) dx = − 1 − x − arccos x d (arccos x) .

Acum dacă notăm

not 0
y = arccos x ⇒ dy = (arccos x) dx

5
Recapitulare: Integrala definita. Primitive Lect. dr. Lucian Maticiuc

deci integrala devine

Z Z
x + arccos x p
√ 2
dx = − 1 − x − ydy
1 − x2
2
p y2 p (arccos x)
= − 1 − x2 − + C = − 1 − x2 − +C , C ∈R
2 2
0 not
1 0
b) Observ că x = (ln x) şi voi nota y = ln x ⇒ dy = (ln x) dx
Z Z Z Z
1 1 0 1
dx = (ln x) dx = dy = y −2 dy
x ln2 x ln2 x y2
y −3 (ln x)−3
= −3 +C = −3 +C , C ∈ R.
0 not 0
d) Observ că cos x = (sin x) şi voi nota y = sin x ⇒ dy = (sin x) dx şi limitele de integrare devin:
dacă x = 0 atunci y = sin 0 = 0 şi dacă x = π/2 atunci y = sin π/2 = 1
Z π/2 Z π/2 Z 1
cos x 1 0 1 1
2 dx = 2 (sin x) dx = 2
dy = arctgy|0 = arctg1−arctg0 = π/4−0
0 1 + sin x 0 1 + sin x 0 1 + y
e) Folosim forma canonică a trinomului de gradul 2
 2
b −∆
ax2 + bx + c = a x + +
2a 4a
unde ∆ = b2 − 4ac.
Deci  2
6 −(36−20)
6x − x2 − 5 = −x2 + 6x − 5 = − x + −2 + −4
2 2
= − (x − 3) + 4 = 4 − (x − 3)
şi
Z 3 p Z 3 q Z 3 q
0
2 2
6x − x2 − 5dx = 4 − (x − 3) dx = 4 − (x − 3) (x − 3) dx
2 2 2
not 0
Notez y = x − 3 ⇒ dy = (x − 3) dx şi limitele de integrare devin: dacă x = 2 atunci y = −1 şi dacă
x = 3 atunci y = 0. Z 3p Z 0p
6x − x2 − 5dx = 4 − y 2 dy
2 −1
Pentru a calcula ultima integrală vezi exerciţiile precedente.
8. Folosind prima metodă de schimbare de variabilă să se calculeze:
Z Z Z Z
cos x sin x sin x cos x
a) dx , b) dx , c) √ dx , d) dx
sin x cos x cos x sin3 x
3 − 2x
Z Z Z
xdx 3
e) √ , f ) x2 ex dx, g) dx.
1+x 4 5x2 + 7
9. (i) Să se aducă la forma canonică următoarele trinoame de gradul al doilea:

a) f (x) = 4x − x2 + 5 , b) f (x) = x2 + 3x − 5 , c) f (x) = x2 + 2x + 3, d) f (x) = 2x2 − 3x + 5

e) f (x) = 2x2 − 5x + 3, f ) f (x) = x2 − x − 1, g) f (x) = 2 + 3x − 2x2 , h) f (x) = x2 + 2x + 2,

i) f (x) = x2 + 2x + 5, j) f (x) = 3x2 − x + 1, k) f (x) = 2 + 3x − 2x2 , l) f (x) = x2 − 4x + 5

(ii) Să se calculeze diferenţialele df (x) ale următoarelor funcţii de o variabilă:

√
a) f (x) = sin2 x , b) f (x) = ln x , c) f (x) = ln2 x, d) f (x) = x3 , e) f (x) = x,
√ √
f ) f (x) = cos x, g) f (x) = e3x , h) f (x) = x2 + a2 , i) f (x) = 4 − x2 , j) f (x) =
tgx .

6
Recapitulare: Integrala definita. Primitive Lect. dr. Lucian Maticiuc

10. Folosind a doua metodă de schimbare de variabilă să se calculeze integralele:

Z
√
Z 1 p Z p Z p
2 2 2 2 2
a) cos xdx , b) x 4 − x dx , c) a − x dx , d) x2 + a2 dx.
0
Rezolvare:

Aplic a doua metodă de schimbare de variabilă: Dacă facem schimbarea de variabilă

x = u (y)

atunci
dx = u0 (y) dy , y = u−1 (x)
unde u−1 este inversa funcţiei u, şi integrala devine
Z b Z u−1 (b)
f (x) dx = f (u (y)) u0 (y) dy
a u−1 (a)
√
a) Vom nota x = y ⇔ x = y 2 deci dx = 2ydy şi integrala devine
√
Z Z Z
cos2 xdx = cos2 y 2ydy = 2 y cos2 y dy

√
Pentru calculul acestei integrale vezi metoda de integrare prin părţi. La sfârşit se va ı̂nlocui y = x.
b) Avem substituţiile trigonometrice:
√
1. Dacă integrala conţine termenul a2 − x2 atunci este utilă substituţia x = a sin y sau x = a cos y
√
2. Dacă integrala conţine termenul x2 − a2 atunci este utilă substituţia x = a chy
√
3. Dacă integrala conţine termenul x2 + a2 atunci este utilă substituţia x = a shy

unde
def ex − e−x def ex + e−x
shx = , chx =
2 2
şi evident avem
0 0
ch2 x − sh2 x = 1 , (shx) = chx , (chx) = shx.
În cazul nostru este utilă substituţia x = 2 sin y (de asemenea e utilă şi substituţia x = 2 cos y). Deci
0
dx = (2 sin y) dy = 2 cos ydy

şi
x = 2 sin y ⇔ y = arcsin x/2.
Limitele de integrare devin: dacă x = 0 atunci y = arcsin 0 = 0 şi dacă x = 1 atunci y = arcsin 1/2 =
π/6. Atunci integrala devine
Z 1 p Z π/6 q
2
2 2
x 4 − x dx = 4 sin y 4 − 4 sin2 y2 cos ydy
0 0
Z π/6 q Z π/6
= 16 sin2 y 1 − sin2 y cos ydy = 16 sin2 y cos2 ydy
0 0

Avem formulele
sin2 y + cos2 y = 1
sin 2y
sin (2y) = 2 sin y cos y ⇒ sin y cos y = 2
1+cos 2y
cos (2y) = 2 cos2 y − 1 ⇒ cos2 y = 2
1−cos 2y
cos (2y) = 1 − 2 sin2 y ⇒ sin2 y = 2

7
Recapitulare: Integrala definita. Primitive Lect. dr. Lucian Maticiuc

Deci
Z 1 p Z π/6 Z π/6
2
x2 4 − x2 dx = 16 (sin y cos y) dy = 4 sin2 2ydy
0 0 0
π/6 π/6 π/6  π/6 √
1 − cos 4y
Z Z Z
sin 4y  π 3
=4 dy = 2 dy − 2 cos 4ydy = 2y − 2 = − .
0 2 0 0 4 
0 3 4

ey − e−y
d) În acest caz este utilă substituţia x = . Deci
2
0
e − e−y ey + e−y
 y
dx = a dy = a dy
2 2

şi
2 2
e − e−y e + e−2y − 2 e2y + e−2y + 2 e + e−y
 y  2y   y
x2 + a2 = a + a2 = a2 + 1 = a2 = a .
2 4 4 2

Deci
ey + e−y ey + e−y a2 a2
Z p Z Z Z

2
ey + e−y e2y + e−2y + 2 dy


x2 + a2 dx = a a dy = dy =
2 2 4 4
a2 e2y e−2y
 
= + + 2y + C , C ∈ R
4 2 −2

11. Să se calculeze următoarele integrale din funcţii ce conţin un trinom de gradul al doilea:
Z Z Z Z p
dx dx x+3
a) , b) √ , c) √ dx , d) a2 − x2 dx ,
2x2 − 5x + 7 2 + 3x − 2x2 x2 + 2x + 3
3x − 2
Z p Z p Z Z
dx
e) a + x2 dx , f ) 1 − 2x − x2 dx , g) 2
, h) 2
dx.
3x − x + 1 x − 4x + 5
12. Să se calculeze următoarele integrale din funcţii raţionale:
Z Z Z Z
1 1 1 1
a) dx , b) α dx , α 6= 1, c) dx , d) α dx,
x−a (x − a) ax − b (ax + b)

4x − 5
Z Z Z
1 1
e) dx, f ) dx, g) dx,
2x2 − 4x + 8 2x2 − 5x + 3 x2 − 2x + 10

−x + 5 x2 − 3x + 3
Z Z Z
a b c

h) 2
dx , i) 3 2
dx = + + 2 dx ,
x +x−2 x − 2x + x x x − 1 (x − 1)

3x2 + x − 4
Z Z
a bx + c

j) 3 2
dx = + 2 dx.
x + 5x + 9x + 5 x + 1 x + 4x + 5
13. Să se calculeze următoarele integrale din funcţii raţionale:

x4
Z Z Z Z
1 1 1
a) dx , b) dx , c) dx , d) dx
x4 − 1 x3 + 1 x3 − 2x2 + x x3 + 6x2 + 11x + 6

Rezolvare:
Dacă integrala este dintr-o funcţie raţională atunci:
Pasul I: dacă gradul numărătorului este mai mare decât gradul numitorului atunci mai ı̂ntâi se
ı̂mpart polinoamele până se ajunge ca gradul numărătorului să fie mai mic strict decât gradul
numitorului.
Pasul II: apoi se vor căuta divizorii numitorului şi se va descompune fracţia ı̂n fracţii simple.

8
Recapitulare: Integrala definita. Primitive Lect. dr. Lucian Maticiuc

a)
x4 x4 −1+1 x4 −1 1 1
x4 −1 = x4 −1 = x4 −1 + x4 −1 =1+ (x2 −1)(x2 +1)
1 1
=1+ (x2 −1)(x2 +1) =1+ (x−1)(x+1)(x2 +1)

Descompunerea ı̂n fracţii simple ı̂nseamnă să căută constantele a, b, c, d a.ı̂. să aibă loc
1 a b cx+d
(x−1)(x+1)(x2 +1) = x−1 + x+1 + x2 +1

Aducând la acelaşi numitor obţin

1 a(x+1)(x2 +1)+b(x−1)(x2 +1)+(cx+d)(x−1)(x+1)

(x−1)(x+1)(x2 +1) = (x−1)(x+1)(x2 +1)



⇔ 1 = a (x + 1) x2 + 1 + b (x − 1) x2 + 1 + (cx + d) (x − 1) (x + 1)
⇔ 1= (a + b + c) x3 + (a − b + d) x2 + (a + b − c) x + (a − b − d)
 a+b+c=0

a−b+d=0

⇔

 a+b−c=0
a−b−d=1


Rezolvând sistemul obţin a = 1/4, b = −1/4, c = 0, d = −1/2 deci are loc

 
1 1 1 1 2
(x−1)(x+1)(x2 +1) = 4 x−1 − x+1 − x2 +1

adică
x4
Z Z Z Z  
1 1 1 1 2
dx = dx + dx = x + − − dx
x4 − 1 (x − 1) (x + 1) (x2 + 1) 4 x − 1 x + 1 x2 + 1
1
=x+ 4 (ln (x − 1) − ln (x + 1) − 2arctgx) + C

b)
1 1 a bx+c
x3 +1 = (x+1)(x2 −x+1) = x+1 + x2 −x+1


⇔ 1 = a x2 − x + 1 + (x + 1) (bx + c)
⇔ 1 = (a + b) x2 + (−a + b + c) x + (a + c)

 a+b=0
⇔ −a + b + c = 0
a+c=1


Rezolvând sistemul obţin a = 1/3, b = −1/3, c = 2/3 deci are loc

1 1/3 −1/3x + 2/3
2
= + 2
(x + 1) (x − x + 1) x+1 x −x+1
adică
 
x−2 x−2
Z Z Z
1 1 1 1 1
dx = − dx = ln (x + 1) − dx
x3 + 1 3 x + 1 x2 − x + 1 3 3 x2 − x + 1

Acum avem x2x−2 x 2

R R R
−x+1 dx = x2 −x+1 dx − x2 −x+1 dx. Pentru acestea două se vor face calcule
standard. Mai ı̂ntâi, pentru prima, se formează la numărător derivata numitorului adică
1 2x − 1 + 1
Z Z Z
x 1 2x
2
dx = 2
dx = dx
x −x+1 2 x −x+1 2 x2 − x + 1

0
2x − 1 x2 − x + 1
Z Z Z Z
1 1 1 1 1 1
= dx + dx = dx + dx
2 x2 − x + 1 2 x2 − x + 1 2 x2 − x + 1 2 x2 − x + 1
Z Z
1
1 1 1
1 1
= ln x2 − x + 1 + 2 dx = ln x2 − x + 1 + √
2 dx
2 2 (x − 1/2) + 3/4 2 2 2
(x − 1/2) + 3/2
= 12 ln x2 − x + 1 + 12 √3/2 1
arctg x−1/2


√
3/2
+ C.

9
Recapitulare: Integrala definita. Primitive Lect. dr. Lucian Maticiuc

1 1 1 a b c
c) x3 −2x2 +x = x(x2 −2x+1) = x(x−1)2
= x + x−1 + (x−1)2
unde a, b, c trebuie determinaţi.

d) Rădăcinile ı̂ntregi ale lui x3 + 6x2 + 11x + 6 = 0 se găsesc printre divizorii termenului liber.

14. Să se calculeze următoarele integrale din funcţii raţionale:

Z Z Z Z
1 1 xdx dx
a) 2 dx , b) 2 3 dx , c) 2 , d) 2,
3
(x − 1) (x − 1) (x + 1) (x − 1) (x + 1) x (x + 1)

5x2 + 6x + 9
Z Z Z
dx dx
e) , f) 2 2 dx , g) .
(x2 − 4x + 3) (x2 + 4x + 5) (x − 3) (x + 1) (x + 1) (x + 2) (x + 3)

15. Să se calculeze următoarele integrale din funcţii iraţionale:

√ Z √
x−1
Z Z Z
x+1+2 1 1
a) 2 √ dx , b) √ dx , c) √ √
3
dx , d) √ dx
(x + 1) − x + 1 3
x + 1 x+1+ x+1 (2 − x) 1 − x

Rezolvare:
   pq1   p2 
ax+b 1 ax+b q2
R
Fie integralele de forma R x, cx+d , cx+d , ... dx unde R este o expresie raţională.
Aceste integrale se reduc la integrale raţionale cu ajutorul substituţiei

ax + b
= ts
cx + d
unde s este cel mai mic multiplu comun al numitorilor q1 , q2 , ...

√ 1/2
a) Apare termenul x + 1 = (x + 1) deci este utilă substituţia

x + 1 = t2 ⇔ x = t2 − 1 ⇒ dx = 2tdt

deci integrala devine

Z √ Z
x+1+2 t+2
2 √ dx = 2 2tdt
(x + 1) − x + 1 (t2 ) − t
Z 2 Z Z
t + 2t t+2 t+2
=2 dt = 2 dt = 2 dt
t4 − t t3 − 1 (t − 1) (t2 + t + 1)

şi am ajuns la integrala dintr-o funcţie raţională. Descompunem ı̂n fracţii simple

t+2 a bt + c
2
= + 2
(t − 1) (t + t + 1) t−1 t +t+1

cu a, b, c determinaţi aducând la acelaşi numitor şi identificând coeficienţii. Obţin a = 1.b = −1, c =
−1 şi integrala se reduce la integrale simple.
R t+2
R 1 t+1

I = 2 (t−1)(t 2 +t+1) dt = 2 t−1 − t2 +t+1 dt
 
= 2 ln (t − 1) − t2t+1
R
+t+1 dt

Mai ı̂ntâi Z Z Z
t+1 t 1
2
dt = 2
dt + dt
t +t+1 t +t+1 t2 +t+1
1/2
iar acestea se fac prin calcule standard. La sfârşit se va ı̂nlocui t = (x + 1) .
√ √
b) Apare x = x1/2 şi 3 x = x1/3 deci se va face substituţia x = t6 unde 6 este cel mai mic multiplu
comun al numitorilor 2 şi 3.

10
Recapitulare: Integrala definita. Primitive Lect. dr. Lucian Maticiuc

16. Să se calculeze următoarele integrale din funcţii iraţionale (integrale binome):
√ 3 Z p √
√ √ 3
Z Z Z

2 (1 + 3 x) 1+ 4x 1
a) 3
x 1 + x dx , b) √
dx , c) √ dx , d) √
3
dx ,
4 5
x
x x 1 + x5
Z Z Z
x dx dx
e) p √ dx , f ) √
4
, g) 5/3
1 + x 4
1+ x 3
x (2 + x3 )
2

Rezolvare:
p
Fie integralele de forma xm (a + bxn ) dx unde m, n, p ∈ Q. Aceste integrale se reduc la integrale
R

raţionale doar ı̂n următoarele trei situaţii (cu ajutorul substituţiilor respective):

i) Dacă p este număr ı̂ntreg.

m+1
ii) Dacă este număr ı̂ntreg şi ı̂n acest caz este utilă substituţia a + bxn = ts unde s este
n
numitorul lui p.
m+1 a + bxn
iii) Dacă + p este număr ı̂ntreg şi ı̂n acest caz este utilă substituţia = ts unde s
n xn
este numitorul lui p.

√ √ 2
2
a) x (1 + 3 x) = x1/2 1 + x1/3 deci m = 1/2, n = 1/3, p = 2 deci suntem ı̂n prima situaţie şi,
evident, merge substituţia x = t6 ⇒ dx = 6t5 dt deci integrala devine
√ √
Z Z

2
1/2 
1/3 2 5
3
x 1 + x dx = t6 1 + t6 6t dt
Z   2
Z
1/2 1/3 2
t6 1 + t6 6t5 dt = t3 1 + t2 6t5 dt




=
Z

2
= t3 1 + t2 6t5 dt

şi obţin integrala dintr-o funcţie polinomială.

√ 3
(1+ 3 x)
3
b) √
4
= x−5/4 1 + x1/3 deci m = −5/4, n = 1/3, p = 3 deci suntem ı̂n primul caz.
x5
√
3 √
1+ 4 x
1/3
c) √
x
= x−1/2 1 + x1/4 deci m = −1/2, n = 1/4, p = 1/3 şi

m+1 −1/2 + 1
= =2∈Z
n 1/4
deci suntem ı̂n a doua situaţie şi merge substituţia

4
3
1 + x1/4 = t3 ⇔ x1/4 = t3 − 1 ⇔ x = t3 − 1 ⇒ dx = 4 t3 − 1 3t2 dt

deci integrala devine

Z p
3
√ Z 1/3
1+ 4x 
√ dx = x−1/2 1 + x1/4 dx
Z  x  −1/2
4 1/3 3
t3 − 1 t3 12t2 t3 − 1 dt




=
Z Z

−2 2 3
3
t3 − 1 t3 − 1 t3 dt


= 12 tt t − 1 dt = 12
Z
t6 − t3 dt = 12 t7 /7 − t4 /4 + C



= 12

1/3
şi acum se ı̂nlocuieşte t cu 1 + x1/4 .
d), e) Suntem ı̂n situaţia ii).

f ), g) Suntem ı̂n situaţia iii).

11
Recapitulare: Integrala definita. Primitive Lect. dr. Lucian Maticiuc

17. Să se calculeze următoarele integrale din funcţii trigonometrice:

sin3 x
Z Z Z Z
1 1
a) sin2 x cos3 xdx , b) dx , c) dx , d) dx ,
cos4 x sin x + tgx 1 + sin2 x
Z Z
1 1
e) dx , f ) dx
cos4 x 1 + sin x + cos x

Rezolvare:
R
Fie integralele de forma R (sin x, cos x) dx unde R (a, b) este o expresie raţională ı̂n a şi b. Aceste
integrale se reduc la integrale raţionale cu ajutorul următoarelor substiţituţii:
i) Dacă R (− sin x, cos x) = −R (sin x, cos x) atunci este utilă substituţia cos x = t.
ii) Dacă R (sin x, − cos x) = −R (sin x, cos x) atunci este utilă substituţia sin x = t.
iii) Dacă R (− sin x, − cos x) = R (sin x, cos x) atunci este utilă substituţia tgx = t.
iv) Substituţia universală tg x2 = t.

În cazul integralelor din funcţii trigonometrice sunt utile următoarele formule trigonometrice
sin2 x + cos2 x = 1,
sin x cos x = sin 2x
2 , sin2 x = 1−cos 2x
2 , cos2 x = 1+cos 2x
2 ,
2
2t 1−t
sin x = 1+t2 , cos x = 1+t2 , unde t = tg x2 ,
sin x = √ t , cos x = √ 1 , unde t = tgx .
1+t2 1+t2

a) Avem că R (sin x, cos x) = sin2 x cos3 x deci

3
R (sin x, − cos x) = sin2 x (− cos x) = − sin2 x cos3 x = −R (sin x, cos x)
adică suntem ı̂n cazul ii). Este utilă substituţia sin x = t
sin2 x cos3 xdx = sin2 x cos2 x cos xdx
R R

0
= sin2 x cos2 x (sin x) dx = sin2 x 1 − sin2 x d (sin x)
R R

0
deci sin x = t ⇒ dt = d (sin x) = (sin x) dx adică
Z Z
2 2
t2 − t4 dt = t3 /3 − t5 /5



I = t 1 − t dt =

unde t trebuie ı̂nlocuit cu sin x.

sin3 x
b) R (sin x, cos x) = cos4 x este impară ı̂n sin x, deci cazul i)
1
c) R (sin x, cos x) = sin x+tgx . În acest caz vom folosi substituţia universală (ı̂n cazul integralelor
trigonometrice):
x x 2
= t ⇔ = arctgt ⇔ x = 2arctgt ⇒ dx =
tg dt
2 2 1 + t2
Deci, folosind şi formulele trigonometrice respective, are loc
Z Z Z
1 1 1 2
dx = sin x
dx = 2t 2
dt
sin x + tgx sin x + cos 2t 1+t2 1 + t
x
1+t2 + 1−t2
1+t2
Z Z
1 2 1 2
= 2t 2t dt =   dt
1+t2 + 1−t2
1 + t2 2t 1−t2 +1+t2 1 + t2
(1−t2 )(1+t2 )

1 − t2
Z Z Z Z
1 1 t 1 1
= 2 dt = dt = dt − dt = ln t − t2 + C
t 1−t2 2t 2t 2 2 4
1

2
ln tg x2 − 1
tg x2 + C.


= 2 4

12
Recapitulare: Integrala definita. Primitive Lect. dr. Lucian Maticiuc

d) e) Suntem ı̂n cazul iii).

f ) Suntem ı̂n cazul iv).

18. Să se calculeze următoarele integrale folosind metoda de integrare prin părţi:
Z Z Z
a) arctgx dx , b) xarctgx dx , c) x2 arctgx dx
Z Z Z
d) arcsin x dx, e) x arcsin x dx , f) arcsin2 x dx.

19. Să se calculeze următoarele integrale:

Z Z Z Z
dx xdx xdx dx
a) , b) , c) 2 , d) 2 ,
x2 + a2 x2 + a2 2
(x + a )2 (x + a2 )
2

Z Z Z
xdx 1 1
e) 3 , f) 3 dx , g) n dx , n ∈ {1, 2, 3, 4, ...} .
2
(x + a )2 2 2
(x + a ) sin x
Rezolvare:
d)

a2
Z 2
x + a2 − x2
Z Z
1 1 1
2 dx = 2 2 dx = 2 2 dx
(x2 + a2 ) a (x2 + a2 ) a (x2 + a2 )
x2 + a2 x2
Z Z Z Z
1 1 1 1 1 x
= 2 2 dx − 2 2 dx = 2 2 2
dx − 2
x 2 dx
a (x2 + a2 ) a (x2 + a2 ) a x +a a (x2 + a2 )
Z  0  
1 −1
Z
1 1 x 1 1 x 1 1 1
= 2 arctg − 2 x dx = arctg + x − 1 dx
a a a a 2 x2 + a2 a3 a 2a2 x2 + a2 x2 + a2
 Z   
1 x 1 1 1 1 x 1 1 1 x
= 3 arctg + 2 x 2 − 1 2 dx = 3 arctg + 2 x 2 − arctg + C.
a a 2a x + a2 x + a2 a a 2a x + a2 a a

g) Pentru n = 1 :
Z Z Z Z
1 sin x 1 0 1
dx = 2 dx = (− cos x) dx = (subst. cos x = t) = dt
sin x sin x 1 − cos2 x t2 − 1
   
1  t − 1  1  cos x − 1 
= ln  + C = ln  + C.
2 t+1  2 cos x + 1 

sau, folosind substituţia universală

x x 2
tg = t ⇔ = arctgt ⇔ x = 2arctgt ⇒ dx = dt
2 2 1 + t2
obţinem Z Z Z
1 1 2 1   x 
dx = dt = dt = ln |t| + C = ln tg  + C.
 
sin x 2t 1 + t2 t 2
1+t2

Pentru n = 2, folosind tabelul obţinem:

Z
1
dx = −ctgx + C
sin2 x
sau, folosind substituţia universală, obţinem

1 + t2 1 t2 − 1
 
1 −1
Z Z Z
1 1 2 1
2 dx = 2 2
dt = 2
dt = + t +C = +C
sin x 1+t 2 t 2 t 2 t

2t
1+t2

2
1 tg x2 − 1
= + C = −ctgx + C.
2 tg x2

13
Recapitulare: Integrala definita. Primitive Lect. dr. Lucian Maticiuc

Pentru n = 3 :
−1
Z Z Z Z
1 sin x 1 0
3 dx = 4 dx = 2 (− cos x) dx = (subst. cos x = t) = 2 dt
sin x sin x 2
(1 − cos x) (1 − t2 )
Z !
a b c d
= − + + + dt.
1 − t 1 + t (1 − t)2 (1 + t)
2

sau, folosind substituţia universală, obţinem

2
1 + t2
Z Z Z
1 1 2 1
dx = dt = dt.
sin3 x
3 2
1+t 4 t3

2t
1+t2

20. Să se calculeze următoarele integrale:

Z Z Z
2x + 1 2x + 1 1
a) dx , b) 2 dx , c) dx ,
x2 + x + 1 (x2 + x + 1) x2 + x + 1
Z Z
1 x
d)
2 2 dx , e) 2 2 dx .
(x + x + 1) (x + x + 1)
21. Să se calculeze aria figurii plane cuprinsă ı̂ntre curbele (date explicit) y 2 = 2px şi x2 = 2py.
Să se particularizeze pentru p = 1/2.
Rezolvare: Dacă suntem ı̂n cazul ı̂n care curbele care dau domeniul sunt date explicit iar domeniul
este deci D = {(x, y) : a ≤ x ≤ b , f1 (x) ≤ y ≤ f2 (x)} atunci aria domeniului D este dată de
Z b
A (D) = [f2 (x) − f1 (x)] dx
a

22. Să se calculeze volumul sferei şi volumul elipsoidului (acestea se obţin prin rotaţia unui semicerc şi
respectiv a unei semielipse ı̂n jurul axei Ox).
Rezolvare: Dacă volumul V ⊂ R3 este obţinut prin rotaţia mulţimii F = {(x, y) : a ≤ x ≤ b , 0 ≤ y ≤ f (x)}
atunci volumul este dat de Z b
V (F ) = π f 2 (x) dx
a

În cazul nostru sfera este dată de rotaţia domeniului (semidiscului)

n p o
F = (x, y) : −r ≤ x ≤ r, 0 ≤ y ≤ r2 − x2

respectiv dat de rotaţia domeniului (semielipsei)

 
bp 2 2
F = (x, y) : −a ≤ x ≤ a, 0 ≤ y ≤ a −x .
a

23. Să se determine volumul corpului de rotaţie dat de f : [0, 1/2] → R , f (x) = arcsin x.
√
24. Să se determine lungimea graficului funcţiei f : [3, 8] → R , f (x) = 32 x x.
Rezolvare: Dacă suntem ı̂n cazul ı̂n care curba este dată explicit de (C) : y = f (x) , a ≤ x ≤ b atunci
lungimea curbei este dată de
Z bq
2
L (C) = 1 + (f 0 (x)) dx.
a

25. Să se determine lungimea graficului funcţiei f : [π/3, π/2] → R , f (x) = ln (cos x).

14
Recapitulare: Integrala definita. Primitive Lect. dr. Lucian Maticiuc

x = a cos3 t

26. Să se determine lungimea curbei dată parametric , t ∈ [0, π/2].
y = a sin3 t
Rezolvare:
 Dacă suntem ı̂n cazul ı̂n care curba este dată curba este ı̂n plan şi este dată parametric de
x = x (t)
(C) : , a ≤ t ≤ b atunci lungimea curbei este dată de
y = y (t)
Z b q
2 2
L (C) = (x0 (t)) + (y 0 (t)) dt
a



 x = a cos t

27. Să se determine lungimea curbei din spaţiu dată parametric y = a sin t , t ∈ [0, π] .


z = ct



 x = x (t)

Rezolvare: În cazul ı̂n care (C) : y = y (t) , a ≤ t ≤ b (adică ı̂n cazul ı̂n care curba este dată


z = z (t)

curba este ı̂n spaţiu şi este dată parametric) lungimea curbei este dată de
Z b q
2 2 2
L (C) = (x0 (t)) + (y 0 (t)) + (z 0 (t)) dt.
a

28. Să se determine aria discului.

29. Să se determine lungimea cercului.

15
Recapitulare: Integrala definita. Primitive Lect. dr. Lucian Maticiuc

Facultatea de Matematică
Calcul integral şi aplicaţii, Semestrul I
Lector dr. Lucian MATICIUC

Seminar recapitulativ. Anexă

Derivatele funcţiilor elementare

0
1. c =0
0
2. x =1
0
3. (xn ) = nxn−1 , n ∈ N
0
4. (xa ) = axa−1 , a ∈ R+
√ 0 1
5. ( x) = √ (obţinută ı̂n particular pentru a = 1/2)
2 x
 0
1 −1
6. = 2 (obţinută ı̂n particular pentru a = −1)
x x
0
7. (ax ) = ax ln a , a ∈ R+ , a 6= 1
0
8. (ex ) = ex (obţinută ı̂n particular pentru a = e)
0 1
9. (ln x) =
x
0
10. (sin x) = cos x
0
11. (cos x) = − sin x
1
0
12. (tg x) =
cos2 x
0 −1
13. (ctg x) =
sin2 x
1 0
14. (arcsin x) = √
1 − x2
0 −1
15. (arccos x) = √
1 − x2
0 1
16. (arctg x) =
1 + x2
0 −1
17. (arcctg x) =
1 + x2
0 ex − e−x
def
18. (sh x) = ch x , unde sh x = este sinusul hiperbolic
2
x −x
0 def e + e
19. (ch x) = sh x unde ch x = este cosinusul hiperbolic
2

16
Recapitulare: Integrala definita. Primitive Lect. dr. Lucian Maticiuc

Derivatele funcţiilor compuse

0 0
1. (un ) = nun−1 · u , n ∈ N
0 0
2. (ua ) = aua−1 · u , a ∈ R+
√ 0 1 0
3. ( u) = √ · u (obţinută ı̂n particular pentru a = 1/2)
2 u
 0
1 −1 0
4. = 2 · u (obţinută ı̂n particular pentru a = −1)
u u
0 0
5. (au ) = au ln a · u , a ∈ R+ , a 6= 1
0 0
6. (eu ) = eu · u (obţinută ı̂n particular pentru a = e)
0 1 0
7. (ln u) = ·u
u
0 0
8. (sin u) = cos u · u
0 0
9. (cos u) = − sin u · u
0 1 0
10. (tg u) = 2
·u
cos u
0 −1 0
11. (ctg u) = 2 ·u
sin u
0 1 0
12. (arcsin u) = √ ·u
1 − u2
0 −1 0
13. (arccos u) = √ ·u
1 − u2
0 1 0
14. (arctg u) = ·u
1 + u2
0 −1 0
15. (arcctg u) = ·u
1 + u2
0
e − e−u
 u
0 0
16. (sh u) = = ch u · u
2
0
e + e−u
 u
0 0
17. (ch u) = = sh u · u
2

Operaţii cu funcţii derivabile

0
1. (f + g) (x) = f 0 (x) + g 0 (x)
0
2. (C · f ) (x) = C · f 0 (x)
0
3. (f · g) (x) = f 0 (x) · g (x) + f (x) · g 0 (x)
 0
1 −1 0
4. (x) = 2 g (x)
g g (x)
 0
f f 0 (x) · g (x) − f (x) · g 0 (x)
5. (x) =
g g 2 (x)

17
Recapitulare: Integrala definita. Primitive Lect. dr. Lucian Maticiuc

Integrale nedefinite
Z
1. dx = x + C

xα+1
Z
2. xα dx = + C , α ∈ R , α 6= −1
α+1
Z
1
3. dx = ln |x| + C
x
Z
1 1 x
4. 2 2
dx = arctg + C , a 6= 0
x +a a a
 
 x − a  + C , a 6= 0
Z
1 1  
5. 2 2
dx = ln
x −a 2a  x + a
Z
1  p 
6. √ dx = ln x + x2 ± a2  + C , a 6= 0
 
2
x ±a 2
Z
1 x
7. √ dx = arcsin + C , a > 0
2
a −x 2 a
Z x Z
a
8. ax dx = + C , a > 0, a 6= 1 , ex dx = ex + C
ln a
Z
9. sin xdx = − cos x + C
Z
10. cos xdx = sin x + C
Z
1
11. dx = tg x + C
cos2 x
Z
1
12. dx = − ctg x + C
sin2 x
Z
1  x
13. dx = ln tg  + C
 
sin x 2
Z
1   x π 
14. dx = ln tg + +C
 
cos x 2 4
Z
15. tg xdx = − ln |cos x| + C
Z
16. ctg xdx = ln |sin x| + C

Metode de calcul
1. Formula de integrare prin părţi pentru integrala definită
Z b b Z b
0 0
f (x) g (x) dx = [f (x) g (x)]  − f (x) g (x) dx.

a a a

Z b
0
2. Prima metodă de schimbare de variabilă pentru integrala definită: pentru a calcula f (u (x)) u (x) dx
a
not 0
se notează y = u (x) deci dy = u (x) dx şi are loc
Z b Z u(b) u(b)
0
f (u (x)) u (x) dx = f (y) dy = F (y)  = F (u (b)) − F (u (a)) .

a u(a) u(a)

18