ME.

09 Transformate Fourier prin sinus şi

cosinus

Cuvinte cheie
Transformarea Fourier prin cosinus, transformarea Fourier prin sinus, trans-
formata Fourier prin sinus, transformata Fourier prin cosinus, formule de in-
versare, ecuaţii integrale

ME.09.1 Definiţii. Proprietăţi.

În anumite condiţii sunt adevarate formulele directă şi formula de inversare
pentru Transformata Fourier (vezi ME.07.1 şi ME.07.4). Prin combinarea
celor două formule se obţine integrala Fourier (ME.08) care se poate aduce la
următoarele forme: pentru funcţiile pare
+∞
Z +∞
2 Z 
f (x) = cos ξx f (y) cos ξydy dξ. (1)
π
0 0

respectiv pentru funcţiile impare

+∞
Z +∞
2 Z 
f (x) = sin ξx f (y) sin ξydy dξ. (2)
π
0 0

Fiind data o funcţie f : (0, ∞) → C extensia ei la o funcţie pară , respectiv

impară pe (−∞, ∞) va verifica formula (1), respectiv (2), deci pentru x ∈
(0, ∞) funcţia f va verifica aceste formule.
Integralele interioare pot fi considerate ca transformări ale funcţiei f , iar
formulele (1) şi (2) devin formule de inversare.
Fie f ∈ L1 (0, ∞) continuă pe porţiuni.
Definiţie Funcţia
+∞
Z
Fc [f (x)] = fbc (ξ) = f (y) cos ξydy (3)
0

1
2

se numeşte transformata Fourier prin cosinus (TFC) a funcţiei f : (0, ∞) →

C. Funcţia
+∞
Z
Fs [f (x)] = fbs (ξ) = f (y) sin ξydy (4)
0

se numeşte transformata Fourier prin sinus (TFS) a funcţiei f .

Operatorii Fc şi Fs se numesc respectiv transformarea Fourier prin
cosinus şi transformarea Fourier prin sinus.
Înlocuind integralele din (1) şi (2) cu aceste transformate obţinem for-
mulele de inversare valabile pentru x ∈ (0, ∞):
+∞
Z
Fc−1 [fbc (ξ)] = f (x) = fbc (ξ cos ξxdξ (5)
0

+∞
Z
Fs−1 [fbs (ξ)] = f (x) = fbs (ξ sin ξxdξ (6)
0

Legătura cu transformarea Fourier Fie funcţia f : (0, ∞) → C.

Considerăm extensia ei la o funcţie pară pe (−∞, ∞), fp (x) = f (|x|) (şi
fp (0) = f (0+)). Calculăm transformata Fourier a funţiei fp (x):
+∞
Z Z0 +∞
Z
F[fp (x)] = iξx
fp (x)e dx = iξx
fp (x)e dx + fp (x)eiξx dx
−∞ −∞ 0

În prima integrală efectuăm schimbarea de variabilă x → −x şi pe (0, ∞)

ix −ix
ı̂nlocuim fp (x) cu f (x). Obţinem, cu formulele lui Eule (cos x = e +e2 , sin x =
ix −ix
∞ ∞ ∞ −iξx iξx
e −e
): F[fp (x)] = f (x)e−iξx dx + f (x)eiξx dx = 2 f (x) e 2+e dx =
R R R
2
0 0 0
R∞
2 f (x) cos ξxdx = 2Fc [f (x)] .
0
Considerăm extensia funcţiei f la funcţia impară fi (x) = sign(x)f (x).
+∞ R0
Procedând ı̂n mod analog , obţinem: F[fi (x)] = fi (x)eiξx dx = (−f (−x))eiξx dx+
R
−∞ −∞
+∞ R∞ R∞ R∞ iξx − iξx
f (x)eiξx dx = − (f (x)e−iξx dx + f (x)eiξx dx = 2i f (x) e −e
R
2i dx =
0 0 0 0
R∞
2i f (x) sin ξxdx = 2iFs [f (x)] . Rezultă:
0

1 1
Fc [f (x)] = F[fp (x)], Fs [f (x)] = F[fi (x)] (7)
2 2i
 3

Proprietăţi

1. Liniaritate Pentru f, g ∈ L1 (0, ∞), α, β ∈ C

Fc [αf + βg] = αFc [f ] + βFc [g]; Fs [αf + βg] = αFs [f ] + βFs [g]. (8)

+∞
Se obţin din liniaritatea integralei: Fc [αf +βg] =
R
[αf (x)+βg(x)]cosξxdx =
0
+∞ +∞
g(x)cosξxdx = αFc [f ] + βFc [g] şi analog pentru Fs .
R R
α f (x)cosξxdx + β
0 0
2. Asemănare (schimbarea scalei timpului)
   
1 ξ 1b ξ
Fc [f (ax)] = fbc , Fs [f (ax)] = fs a > 0. (9)
a a a a

+∞
Se demonstrează cu schimbarea de variabilă t = ax : Fc [f (ax)] =
R
f (ax)cosξxdx =
0
+∞ +∞    
ξ 1 b ξ
f (t)cos ξ a1 t dt a şi analog pentru Fs .
1
R
R
a = a f (t)cos a t dt = a fc
0 0

3. Întârziere Pentru a > 0 au loc următoarele egalităţi:

Fc [f (|x − a|) + f (x + a)] = 2fbc (ξ) cos aξ;

Fs [f (|x − a|) − f (x + a)] = 2fbs (ξ) sin aξ; (10)
Fc [sign(x − a)f (|x − a|) + f (x + a)] = 2fbc (ξ) sin aξ;
Fs [sign(x − a)f (|x − a|) − f (x + a)] = 2fbs (ξ) cos aξ.

Pentru demonstraţie se utilizeazaă extensiile pară, respectiv impară ale funcţiei

f : fp (x) = f (|x|), fi (x) = sign(|x|)f (x).
Avem, folosind proprietatea de liniaritate şi apoi schimbarea de variabilă
t = x + a, resspectiv t = x − a:
+∞ +∞
Fc [fp (x + a) + fp (x − a)] =
R R
fp (x + a)cosξxdx + fp (x − a)cosξxdx =
0 0
+∞
R +∞
R +∞
R Ra
fp (t)cosξ(t−a)dt+ fp (t)cosξ(t−a)dt = fp (t)cosξ(t−a)dt− fp (t)cosξ(t−
a −a 0 0
+∞
R R0
a)dt + fp (t)cosξ(t − a)dt + fp (t)cosξ(t − a)dt.
0 −a
Cu formulele cos(α ± β) = cos α cos β ∓ sin α sinβ obţnem mai departe,
ţinând seama şi de faptul că fp este pară şi fp (t) = f (t) pentru t > 0:
4

+∞
R +∞
R
fp (t) (cos ξt cos aξ + sin ξt sin aξ)) dt+ fp (t) (cos ξt cos aξ − sin ξt sin aξ)) dt−
0 0 !
a a
R0
 
R R
fp (t) cos ξtdt cos aξ− fp (t) sin ξtdt sin aξ+ fp (t) cos ξtdt cos aξ−
0 0 −a
!
R0
a 
R
fp (t) sin ξtdt sin aξ = 2 fp (t) cos ξtdt cos aξ = 2fbc (ξ) cos aξ.
−a 0

R0
Am utilizat faptul că fp (t) şi cos ξt sunt pare şi sin ξt impară, deci fp (t) cos ξtdt =
−a
Ra R0 Ra
fp (t) cos ξtdt şi fp (t) sin ξtdt = − fp (t)sinξtdt, rezultând reducerea aces-
0 −a 0
tor integrale.
Celelalte formule se deduc ı̂n mod analog, de exemplu la ultima formulă
se pleacă de la calculul expresiei Fs [fi (x − a) + fi (x + a)].

4. Deplasare
Pentru b > 0

1
Fc [f (t) cos bt] = [fbc (ξ + b) + fbc (ξ − b)];
2
1 b
Fc [f (t) sin bt] = [fs (ξ + b) − fbc sξ − b)];
2
1
Fs [f (t) cos bt] = [fbs (ξ + b) + fbs (ξ − b)]; (11)
2
1 b
Fs [f (t) sin bt] = [fc (ξ + b) − fbc (ξ − b)].
2

+∞
R +∞
R
Calculăm fbc (ξ + b) = f (x) cos((ξ + b)x)dx = f (x) cos bx cos ξxdx −
0 0
+∞
f (x) sin bx sin ξxdx = Fc [f (x) cos bx] − Fs [f (x) sin bx]. Analog fbc (ξ − b) =
R
0
Fc [f (x) cos bx] + Fs [f (x) sin bx].
Adunând, respectiv scăzând cele două egalităţi şi ı̂mpărţind la 2 obţinem
primele două formule. Ultimele două se obţin calculând fbs (ξ + b) şi fbs (ξ − b)
şi procedând la fel.
Combinând proprietatea de asemănare (9) cu (11) obţinem pentru a, b > 0
 5

formulele:
    
1 b ξ+b ξ − b
Fc [f (at) cos bt] = fc + fbc ;
2a a a
    
1 b ξ+b ξ−b
Fc [f (at) sin bt] = fs − fs
b ;
2a a a
    
1 b ξ+b ξ−b
Fs [f (at) cos bt] = fs + fbs ; (12)
2a a a
    
1 b ξ+b ξ−b
Fs [f (at) sin bt] = fc − fc
b .
2a a a
5. Derivarea ı̂n domeniul timp

Dacă limx→∞ f (x) = 0, limx→∞ f 0 (x) = 0 şi f ∈ C 1 ([0, ∞)), atunci

Fc [f 0 (x)] = ξ fbs (ξ) − f (0);

Fs [f 0 (x)] = −ξ fbc (ξ);
Fc [f 00 (x)] = −ξ 2 fbc (ξ) − f 0 (0); (13)
Fs [f 00 (x)] = −ξ 2 fbs (ξ) + ξf (0).
Aceste formule se demonstrează integrând prin parţi.
+∞ +∞
Fc [f 0 (x)] =
R 0
f (x) cos ξxdx = f (x) cos ξx|∞
R
0 − f (x)(−ξ) sin ξxdx =
0 0
+∞
R
ξ f (x) sin ξxdx + limx→∞ f (x) cos ξx − limx→0 f (x) cos ξx = ξ fbs (ξ) − f (0).
0
+∞ +∞
Fs [f 0 (x)] = f 0 (x) sin ξxdx = f (x) sin ξx|∞
R R
0 − f (x)ξ cos ξxdx = −ξ fbc (ξ).
0 0
+∞ +∞
Fc [f 00 (x)] f 00 (x) cos ξxdx f 0 (x) cos ξx|∞
f 0 (x)(−ξ) sin ξxdx =
R R
= = 0 −
0 0
+∞ +∞
 
0 0 0 ∞
R R
−f (0)+ξ f (x) sin ξxdx = −f (0)+ξ f (x) cos ξx|0 − f (x)ξ cos ξxdx =
0 0
−ξ 2 fbc (ξ) − f 0 (0).
+∞ +∞
Fs [f 00 (x)] =
R 00
f (x) sin ξxdx = f 0 (x) sin ξx|∞
R 0
0 − f (x)ξ cos ξxdx =
0 0
+∞
 
−ξ f (x) cos ξx|∞ f (x)(−ξ) sin ξxdx = −ξ 2 fbs (ξ) + ξf (0).
R
0 −
0

Observaţie Se demonstrează ı̂n mod analog că ı̂n ipotezele f ∈ C 3 ([0, ∞))
şi limx→∞ f(k) = 0, k = 0, 1, 2, 3 sunt adevărate egalităţile:
Fc [f IV (x)] = (ξ 4 fbc (ξ) + ξ 2 f 0 (0) − f 000 (0); Fs [f IV (x)] = (ξ 4 fbs (ξ) − ξ 3 f (0) +
ξf 00 (0).
6

De asemenea, dacă f şi f 0 sunt continue pe [0, ∞) cu excepţia unui punct

x0 şi salturile ı̂n x0 sunt σ0 = f (x0 +)−f (x0 −), σ1 = f 0 (x0 +)−f 0 (x0 −), atunci
sunt adevărate egalităţile
Fc [f 0 (x)] = ξ fbs (ξ) − f (0) − σ0 cos ξx0 ;
Fs [f 0 (x)] = −ξ fbc (ξ) + σ0 sin ξx0 ;
Fc [f 00 (x)] = −ξ 2 fbc (ξ) − f 0 (0) − ξσ0 sin ξx0 − σ1 cos ξx0 ;
Fs [f 00 (x)] = −ξ 2 fbs (ξ) + ξf (0) − ξσ0 cos ξx0 − σ1 sin ξx0

6. Derivarea ı̂n domeniul frecvenţă

Dacă funcţia f este continuă pe porţiuni ı̂n [0, ∞) şi x2n f (x), x2n+1 f (x) ∈
1
L ([0, ∞)) atunci ∀n ∈ N
fbc(2n) (ξ) = Fc [(−1)n x2n f (x)];
fbc(2n+1) (ξ) = Fs [(−1)n+1 x2n+1 f (x)];
sfb(2n) (ξ) = Fs [(−1)n x2n f (x)]; (14)
(2n+1)
fs
b (ξ) = Fc [(−1)n x2n+1 f (x)].
Demonstraţia se face prin inducţie. Considerăm prima formulă. Pentru n = 1
 +∞ 00
00
R
derivăm de două ori ı̂n raport cu ξ şi avem fc (ξ) =
b f (x) cos ξxdx =
0
 +∞ 0 +∞
f (x)(−x2 cos ξx)dx = Fc [(−1)n x2n f (x)] deci
R R
f (x)(−x sin ξx)dx =
0 0
formula este adevărată. O presupunem adevărată pentru n. În mod analog,
 00 +∞
(2n+2) (2n)
(−1)n x2n f (x)(−x2 cos ξx)dx =
R
pentru n+1 avem fbc (ξ) = fbc (ξ =
0
+∞
(−1)n+1 x2n+2 f (x) cos ξxdx = Fc [(−1)n+1 x2(n+1) f (x)],
R
deci formula este
0
adevărată ∀n ∈ N∗ . Celelalte trei formule se demonsteazaă ı̂n acelaşi mod.
7. Integrarea ı̂n domeniul timp
Dacă f ∈ L1 ([0, ∞)) şi f este continuă pe porţiuni, atunci
∞ 
Z
1
Fc  f (t)dt = fbs (ξ) (15)
ξ
x
R∞
Dacă ı̂n plus f (x)dx = 0 atunci
0
∞ 
Z
1
Fs  f (t)dt = fbc (ξ) (16)
ξ
x
 7

R∞
Pentru demonstraţia formulei (15) notăm g(x) = f (t)dt, de unde g 0 (x) =
x
−f (x) şi aplicăm derivarea ı̂n domeniul timp (a doua formulă (13)): Fs [g 0 (x)] =
R∞
−Fs [f (x)] =⇒ −ξb gc (ξ) = −fbs (ξ) , de unde gbc (ξ) = 1ξ fbs (ξ), adică Fc f (t)dt =
x
Rx
1 b
ξ fs (ξ). În mod analog, fie h(x) = f (t)dt, deci h0 (x) = f (x) şi h(0) =
0
R0
f (t)dt = 0, de unde cu prima formulă (13) avem Fc [h0 (x)] = Fc [f (x)] =⇒
0 ∞ 
hs (ξ) = ξ fbc (ξ, adică Fs
1
f (t)dt = 1ξ fbc (ξ).
R
ξbhs (ξ) − h(0) = fbc (ξ) =⇒ b
x
R∞
Condiţia lim x → ∞h(x) = 0 a impus condiţia f (x)dx = 0.
0
8. Integrarea ı̂n domeniul frecvenţă
Dacă următoarele integrale sunt convergente , atunci

  Z∞   Z∞
1 1
Fs − f (x) = fbc (t)dt; Fc f (x) = fbs (t)dt (17)
x x
ξ ξ

Considerăm funcţia g(x) = − x1 f (x). Aplicăm operatorul Fc şi obţinem

Fc [−xg(x)] = Fc [f (x)]. Conform ultimei formule (14) aplicate funcţiei g
pentru n = 0 avem gbs0 (ξ) = Fc [xg(x)], deci −b gs0 (ξ) = fbc (ξ). Integrăm pe
intervalul [ξ, ∞) şi ţinem seama de faptul că limξ→∞ gbc (ξ) = 0. Obţinem
R∞ R∞ R∞ R∞
− gbs0 (t)dti = fbc (t)dt =⇒ −b gs (t)|∞
0 = fbc (t)dt =⇒ gbs (ξ) = fbc (t)dt,
x x x x
R∞
adică Fs − x1 f (x) = fbc (t)dt. În mod analog se demonstrează a doua for-
 
ξ
mulă (17).
9. Produsul de convoluţie
Fie f, g ∈ L1 ([0, ∞)) şi extensiile lor pare, respectiv impare fp (x) = f (|x|),
fi (x) = sign(x)f (|x|), gp (x) şi gi (x) . Ca ı̂n ME.07.2 se defineşte produsul
R∞
de convoluţie (fp ∗ gp )(x) = fp (t)gp (x − t)dt iar din proprietatea 8 din
−∞
ME.07.2 rezultă F[(fp ∗ gp )(x)] = F[fp (x)]F[gp (x)] Scriem integrala ca o sumă
R0 R∞
de integrale (fp ∗ gp )(x) = fp (t)gp (x − t)dt + fp (t)gp (x − t)dt. În prima
−∞ 0
R∞
integrală efectuăm schimbarea de variabilă t → −t şi ea devine fp (−t)gp (x+
0
R∞ R∞
t)dt = f (t)g(x+t)dt, iar a doua integrală este f (t)g(|x−t|)dt, deci obţinem
0 0
8

R0
(fp ∗ gp )(x) = f (t)(g(x + t) + g(|x − t|))dt şi se poate arăta că fp ∗ gp
−∞
este
" o funcţie pară . Aplicăm operatorul
# F şi obţinem F[fp (x)]F[gp (x)] =
R0
F f (t)(g(x + t) + g(|x − t|))dt . Dar conform (7) F[fp (x)] = 2Fc [f (x)] si
−∞
ı̂n general pentru orice funcţie pară h, F[h(x)] = 2Fc [h(x)]. Prin simplificare
cu 2 obţinem
∞ 
Z
gc (ξ) = Fc  f (t)(g(x + t) + g(|x − t|))dt .
2fbc (ξ)b (18)
0

În mod similar pot fi demonstrate şi egalităţile similare de mai jos. Dacă
f, g ∈ L1 (0, ∞) atunci au loc următoarele egalităţi:

∞ 
Z
gs (ξ) = Fc  f (t)(g(x + t) + sign(x − t)g(|x − t|))dt ;
2fbs (ξ)b
0
∞ 
Z
gc (ξ) = Fs  f (t)(g(|x − t| − g(x + t)))dt ;
2fbs (ξ)b (19)
0
∞ 
Z
gs (ξ) = Fs  g(t)(f (|x − t| − f (x + t)))dt .
2fbc (ξ)b
0

ME.09.2 Probleme rezolvate

Să se determinetransformatele Fourier prin cosinus şi sinus ale funcţiilor următoare:

1
 , x ∈ (0, a)
1, Funcţia puls rectangular ra (x) = 0 , x ∈ (a, ∞)

1/2 , x = a.

R∞ Ra
Rezolvare: Fc [ra (x)] = ra (x) cos ξxdx = cos ξxdx = sinξξx |a0 = sinξaξ .
0 0
R∞ Ra − cos ξx a 1−cos aξ
Fs [ra (x)] = ra (x) sin ξxdx = sin ξxdx = ξ |0 = ξ .
0
0
x
 , x ∈ (0, a)
2. Funcţia rampă f (x) = 0 , x ∈ (a, ∞)

a/2 , x = a

 9

Ra
Rezolvare: Se integrează prin părţi Fc [f (x)] = x cos ξxdx = x 1ξ sin ξx|a0 −
0
1
Ra a 1 a 1 1
ξ sin ξxdx = ξ sin aξ + ξ2
cos ξx|a0 = ξ sin aξ + ξ2
cos aξ − ξ2
.
0
Ra
Analog Fc [f (x)] = x sin ξxdx = a
ξ cos aξ + 1
ξ2
sin aξ − 1
ξ2
.
0
R∞ 2
3. f (x) = √1
Rezolvare: Se utilizează integrala improprie I = eit dt =
x
0
1 2 = ax se obţine t = √ax1/2 , deci
pπ
2 2 (1 + i). Cu schimbarea de variabilă t
R∞ √ R∞ cos ax+i sin ax
I = eiax a 12 x−1/2 dx de unde
pπ
√
x
dx = 2a (1 + i). Egalăm
0 0 h i
respectiv părţile reale a şi imaginare şi ı̂nlocuim a cu ξ. Rezultă Fc √1x =
R∞ 1 q h i R∞ q
√ cos ξxdx =
x
π
2ξ şi F s √1
x
= √1
x
sin ξxdx = π
2ξ .
0 0
1
4. f (x) = x2 +a 2, Re a > 0. Să se calculeze Fc [f (x)].
Rezolvare:
Se procedează ca ı̂n ME.07.7, Problema 1, unde s-a obţinut egalitatea
R∞ eiξx
Fc [ x2 +a
1
2] = x2 +a2
)dx = πa e−a|ξ| .. Se ı̂n locuieşte eiξx = cos ξx + i sin ξx şi
−∞
R∞ cos ξx
egalând părţile reale se obţine x2 +a2
)dx = π −a|ξ|
ae , de unde Fc [ x2 +a
1
2] =
−∞
R∞ cos ξx π −aξ
x2 +a2
)dx = 2a e deoarece ξ ∈ (0, ∞).
0
5. f (x) = e−ax , Re a > 0.
Rezolvare:
R∞ R∞
Calculăm e−ax eiξx dx = e−(a−iξ)x dx = − a−iξ
1
e−(a−iξ)x |∞
0 =
1
a−iξ deoarece
0 0
e−(a−iξ)x = e−Re ax care tinde la 0 când x → 0. Amplificăm cu conjugata
R∞
şi utilizăm eiξx = cos ξx + i sin ξx. rezultă fbc (ξ) + ifbs (ξ) = e−ax eiξx dx =
0
R∞ a+iξ
e−ax (cos ξx+i sin ξx)dx = a2 +ξ 2
. Egalăm respectiv părţile reale şi imaginare
0
a ξ
şi obţinem fbc (ξ) = a2 +ξ 2
, fbs (ξ) = a2 +ξ 2
.
2 2
6. f (x) = e−a x . Să se calculeze Fc [f (x)].
Rezolvare:
Se procedează ca ı̂n ME.07.2, Exemplul 1, unde s-a obţinut rezultatul
R∞ −a2 x2 iξx √ ξ2
e dx = aπ e− 4a2 . Luând partea reală se obţine
2 2
Fc [e−a x ] = e
−∞
R∞ R∞ √ 2
2 x2 2 x2 π − ξ2
2fbc (ξ) = 2 e−a cos ξxdx = e−a cosξxdx = a e
4a , deci fbc (ξ) =
0 −∞
10

√ 2
π − ξ2
2a e
4a .

7. f (x) = sinxax .
Rezolvare:
R∞ sin ax sin aξ
Fc [f (x)] = x cos ξxdx. Din Problema 1 avem Fc [ra (x)] = ξ şi
0
h i R∞
aplicând formula de inversiune (5) rezultă ra (x) = Fc−1 sinξaξ = π2 sinξaξ cos ξxdξ.
0
R∞ sin aξ π/2 , x ∈ (0, a)

π
Schimbând rolurile lui ξ şi x se obţine ξ cos ξxdξ = 2 ra ξ = 0 , x ∈ (a, ∞)
0
π/4 , x = a.

ξ+a
Se poate arăta ı̂n mod analog Fs [f (x)] = 1
2 ln ξ−a , calculând prin integrare
ξ+a
prin părţi Fs [ln ξ−a ]= π
sin aξ şi aplicând formula de inversiune pentru Fs .
hξ i h 2 2 i
8. Să se calculeze Fs 2
x
2
(x +a ) 2 şi Fc
3x −a
(x2 +a2 )3
.
Rezolvare:
1 0 2x
Se observă că derivata funcţiei f (x) = x2 +a 2 este f (x) = − (x2 +a2 )2 .
h i
Atunci din (13) Fs (x2 +a x
2 )2 = − 12 Fs [f 0 (x)] = − 21 (−ξ)fbc (ξ) = 2ξ · 2a
π −aξ
e =
h i
π
ξe −aξ . Mai departe, f 00 (x) = 2 3x2 −a2 şi din nou din (13) se obţine F 3x2 −a2
4a 2 2 3 c (x2 +a2 )3 =
 (x +a ) 2
ξ
2 Fc [f (x)] = 2 −ξ fc (ξ) − (0) = − 2 · 2a e
1 00 1 2b 0 π −aξ
= 4aπ 2 −aξ
ξ ie .
h i
x2
9. Să se calculeze Fc (x2 +a 2 )2 .

Rezolvare:
1
Notăm f (x) = (x2 +a 2 )2 şi utilizăm ultima formulă (1) (derivarea ı̂n dome-
h i
x2
niul frecvenţei): fbs0 (ξ) = Fc [xf (x)], deci ,conform problemei 8, Fc (x2 +a 2 )2 =
h i
0
Fc x (x2 +ax π
ξe−aξ = 4a π
(1 − aξ)e−aξ .


2 )2 = 4a
h i
10. Să se calculeze Fc xxsin ax
2 +b2 , a > 0, Re b > 0.
Rezolvare:
h i R∞ R∞ x sin ax cos ξx
Fc xxsin ax
2 +b2 = xxsin ax
2 +b2 cos ξxdξ = 2
1
x2 +b2
dξ. Am utilizat faptul
0 −∞
că integrandul este funcţie pară.
Cazul I ξ < a. Folosim formula sin α cos β = 12 (sin(α
! + β) + sin(α − β)) şi
∞
R x sin(a+ξ)x ∞
R x sin(a−ξ)x
obţinem fbc (ξ) = 14 x2 +b2
dξ + x2 +b2
dξ .
−∞ −∞
Considerăm conturul Γ din figura de mai jos şi integrala
 
1
I
ze i(a+ξ)z I
ze i(a−ξ)z
I1 =  2 2
dz + dz 
4 z +b z 2 + b2
Γ Γ
 11

Funcţiile din integrale au ı̂n domeniul mărginit deΓ polul simplu bi şi
P (z)
aplicând teorema reziduurilor obţinem (cu formula Rez Q(z) , a = P0(a) )
  i(a+ξ)z   i(a−ξ)z   i(a+ξ)biQ (a) i(a−ξ)bi 
I1 = 14 2πi Rez zez 2 +b2 , bi + Rez zez 2 +b2 , bi = πi
2
bie
2bi + bie 2bi =
πi e−(a+ξ)b +e−(a−ξ)b −ξb ξb
2 2 = i π2 e−ab e 2+e = i π2 e−ab ch ξb.
Rezultă fbc (ξ) = Im I1 = π2 e−ab ch ξb.
Cazul II ξ > a. Se efectuează un calcul similar, plecând de la formula
sin ax cos ξx = 12 [sin(ξ +a)x − sin(ξ − a)x]. 
e−(ξ+a)b −e−(ξ−a)b
1
H zei(ξ+a)z H zei(ξ−a)z
Se ajunge la I2 = 4 z 2 +b2
dz − z 2 +b2
dz = πi
2 2 =
Γ Γ
−ab −eab
i π2 e−ξb e 2 = −i π2 e−ξb sh ab, deci fbc (ξ) = Im I2 = − π2 e−ξb sh ab.

ME.09.3 Aplicaţii ale transformărilor Fourier prin

cosinus şi sinus
Aceste transformări pot fi utilizate pentru rezolvarea mai multor tipuri de
probleme, de la ecuaţii diferenţiale şi cu derivate parţiale, la ecuaţii integrale
sau la procesarea semnalelor şi a imaginilor.
1. Ecuaţii diferenţiale
Considerăm problema cu condiţii la frontieră formată din ecuaţia diferenţială
y 00 (x) − a2 y(x) = f (x), x ∈ (0, ∞) (20)
cu condiţiile la frontieră
y(0) = 0 şi y(∞) = 0, (21)

A
 , x ∈ (0, b)
unde f este pulsul rectangular f (x) = Arb (x) = 0 , x ∈ (b, ∞) a, b, A > 0 .

A
2 ,x = b
12

Aplicăm operatorul Fc şi utilizăm formula de derivare ı̂n domeniul timp Fc [f 00 (x)] =
−ξ 2 fbc (ξ) − f 0 (0) şi Problema 1 pentru transformata pulsului rectangular.
Ecuaţia diferenţială (20) cu condiţiile (21) se transformă ı̂n ecuaţia algebrică
−ξ 2 ybc (ξ)−a2 ybc (ξ) = Aξ sin bξ, deci soluţia problemei ı̂n domeniul frecvenţă este
ybc (ξ) = − ξ(ξ2A+a2 ) sin bξ, care se paote descompune ı̂n fracţii simple ybc (ξ) =
 
− aA2 sinξ bξ − ξξ2sin
+a
bξ
2 . Din nou din Problema 1, sinξ bξ = Fc [rb (x)]. Pentru a
determina semnalul din domeniul timp corespunzător funcţiei gbc (ξ) = ξξ2sin
+a2
bξ

R∞
utilizăm formula de inversare g(x) = π2 ξξ2sin
+a2
bξ
cos ξxdξ. Calculăm integrala
0
cu Problema 10, schimbând rolurile variabilelor
( x şi ξ.
− a2 (1 − e−ab ch ax) , x < a
A
Rezultă soluţia problemei y(x) =
− aA2 e−ax sh ab , x > a.
2. Ecuaţii integrale
Considerăm ecuaţii integrale cu funcţia necunoscută y(ξ) şi nucleul cos ξx,
respectiv sin ξx. Ecuaţia
R∞
y(ξ) cos ξxdξ = f (x), x ∈ (0, ∞) (22)
0
2
R∞
se poate scrie π y(ξ) cos ξxdξ = π2 f (x). Comparând cu formula de inver-
0
sare (5) rezultă că soluţia este
2
R∞
y(ξ) = πc f c (ξ) = π2 f (x) cos ξxdx. (23) Se pre-
0
supne că funcţia f are transformată Fourier prin cosinus.
În mod analog, dacaă f are transformată Fourier prin sinus , ecuaţia
R∞
y(ξ) sin ξxdξ = f (x), x ∈ (0, ∞) (24)
0
are soluţia
2 2
R∞
y(ξ) = c
π f (ξ) =
s π f (x) sin ξxdx. (25)
0
Exemple

1 , x ∈ (0, a)
R∞

1. y(ξ) cos ξxdξ = 0 , x ∈ (a, ∞)
0 
1
2 , x = a.
Rezolvare
Membrul drept este funcţia puls rectangular ra (x) . Aplicăm (23) şi rezul-
tatul din Problema 1 şi obţinem soluţia y(ξ) = π2 sinξaξ .
(
R∞ 1 − x , x ∈ (0, 1)
2. y(ξ) cos ξxdξ =
0 0 , x ∈ (1, ∞).
Rezolvare
 13

R1
Cu formula (23), integrând prin părţi, se obţine: y(ξ) = π2 (1−x) cos ξxdx =
0
1
   
2 1 1 1
sin ξxdx = π2 − ξ12 cos ξx|10 = π2 1−cos ξ
R
π (1 − x) ξ sin ξx|0 + ξ ξ2
.
0

π x
R∞  2 sin 4 , x ∈ (0, 2π)

3. y(ξ) sin ξxdξ = 0 , x ∈ (2π, ∞)
0 
π
4 , x = 2π.
Rezolvare
Se aplică formula (25) şi formula sin α sin β = 12 [cos(α − β) − cos(α + β)]
şi se obţine
R2π π
 2π
R2π

2 x 1
R
y(ξ) = π 2 sin 4 sin ξxdx = 2 cos((1/4 − ξ)x)dx − cos((1/4 − +ξ)x)dx =
 0 0  0
1 1 2π 1 2π 2
2 1/4−ξ sin(1/4 − ξ)x|0 − 1/4+ξ sin(1/4 + ξ)x|0 = 1−4ξ sin(π/2 − 2πξ) −
2 2 2 16π
1+4ξ sin(π/2 + 2πξ) = 1−4ξ cos 2πξ − 1+4ξ cos 2πξ = 1−16π 2
cos 2πξ.

ME.09.4 Probleme propuse

Să se calculeze următoarele transformate:
3
 , x ∈ (1, 2)
1. Fc [f (x)] şi Fs [f (x)] pentru f (x) = 0 , x ∈ (0, 1) ∪ (2, ∞)

3/2 , x ∈ 1, 2


2. Fc [f (x)], f (x) = √x+5 .

1

3. F−1 [fbc (ξ)], fbc (ξ) = π e−aξ , a > 0.

c 2
2
4. Fc [f (x)], f (x) = (1+x 1−x
2 )2 . Răspuns: π −ξ
2 ξe .
5. Fc−1 [fbc (ξ)], fbc (ξ) = (1+ξ 2i
2 )2 . Răspuns: (1 + x)e−x .
− √x
 
6. Fc [f (x)], f (x) = e 2 cos π4 + √x
2
. Răspuns: 1
1+ξ 4
.
7. Fs [f (x)], f (x) = (x2 +a
x
2 )2 . Răspuns: π
4a ξe
−aξ .
√
 2

x
8. Fs xe− 4a2 .
2
Răspuns: 2aξ πae−aξ .
h i
ξ
9. Fs−1 ξ2 +a 2 , Re a > 0 Răspuns: e−ax .
10. Să se rezolve ecuaţia integrală 
π
R∞  2 cos x , x ∈ (0, π)

y(ξ) cos ξxdξ = f (x), f (x) = 0 , x ∈ (0, ∞)
0 
 π
−4 , x = π.
ξ
Răspuns: 1−ξ 2 sin ξπ.

11. Să se rezolve ecuaţia integrală

14

a , x ∈ (0, a)
R∞

y(ξ) sin ξxdξ = f (x), f (x) = 2a − x , x ∈ [a, 2a]
0 
0 , x ∈ (2a, ∞).

 
sin aξ
Răspuns: π2 aξ + ξ2 (1 − 2a cos aξ) .
 15

ME.09.5 Tabele cu transformate prin cosinus - sinus

f Fc (f ) Fs (f )
1.
1
 ξ  1
 ξ 
f (ax), a > 0 Fc f (x) Fs f (x)
a a a a
2.
f (ax) cos(bx), {a, b} ⊂ R∗+ 1 
 ξ + b  1 
 ξ + b 
Fc f (x) Fs f (x)
2a a 2a a

 ξ − b 
 ξ − b 
+ Fc f (x) + Fs f (x)
a a
3.
f (ax) sin(bx), {a, b} ⊂ R∗+ 1 
 ξ + b  1 
 ξ + b 
Fs f (x) Fc f (x)
2a a 2a a

 ξ − b 
 ξ − b 
− Fs f (x) − Fc f (x)
a a
4.
(2n)
(2n)
x2n f (x), n ∈ N∗ (−1)n Fc (f ) (ξ) (−1)n Fs (f ) (ξ)

5.
(2n+1)
(2n+1)
x2n+1 f (x), n ∈ N∗ (−1)n Fs (f ) (ξ) (−1)n+1 Fc (f ) (ξ)

6.
f (x) = 1, 0 < x < a, 1 1

sin(aξ) 1 − cos(aξ)
f (x) = 0, x > a ξ ξ

7.
1
r r
√ πξ π
x 2 2ξ

8.
x, dacă 0 < x < 1,
2 − x, dacă 1 < x < 2, 2 cos ξ − cos(2ξ) − 1 2 sin ξ − sin(2ξ)
0, dacă x > 2. ξ2 ξ2

9.
1 r Zξ r Zξ
√ , dacă 0 < x < 1, 1 cos t 1 sin t
x √ dt √ dt
0, dacă x > 1. ξ t ξ t
0 0

10. r r
0, dacă 0 < x < a, π
π

cos(aξ) − sin(aξ) cos(aξ) + sin(aξ)
1 2ξ 2ξ
√ , dacă x > a.
x−a
1  −αξ
11. e Ei(αξ)
1 π −αξ 2α
e , Re(α) > 0. αξ 
x2 + α 2 2α − e Ei(−αξ) , α > 0,
+∞
Z
Ei(x) = − t−1 e−t dt,
−x
− π < arg(−x) < π.
x 1  −αξ π −αξ
12. e Ei(αξ) e , α > 0.
x2 + α 2 2 2
αξ 
+ e Ei(−αξ) , α > 0.
16

f Fc (f ) Fs (f )
−ν −ν ln x πξ ν−1
13. x =e , ξ ν−1 Γ(1 − ν) cos( πν ),
2Γ(ν) cos( πν ) 2
2 0 < Re(ν) < 2.?
0 < Re(ν) < 1.
α ξ
14. e−αx , Re(α) > 0.
ξ 2 +s α2 ξ 2 +s α2
r p r p
π α + ξ 2 + α2 π ξ 2 + α2 − α
15. x−1/2 e−αx , Re(α) > 0
2 ξ 2 + α2 2 ξ 2 + α2
16.
−1/2
−1/2
xν−1 e−αx , Re(α) > 0 Γ(ν) ξ 2 + α2 · Γ(ν) ξ 2 + α2 ·
ξ

ξ


· cos ν arctg , · sin ν arctg ,
α α
Re(ν) > 0. Re(ν) > 0.
2 ξ −ξ2 /4α 1 3 ξ2

17. e−αx , Re(α) > 0 e 1 F1 ; ; ,
r
π −ξ2 /4α 2α 2 2 4α
e 1 F1 α; γ; z) = 1 +
2α +∞
X α(α + 1)...(α + k − 1)
zk
γ(γ + 1)...(γ + k − 1)
k=1
1 π
18. sin(αx), α > 0 , dacă ξ < α,
x 2 1  ξ+α 
π ln
, dacă ξ = α, 2 ξ−α
4
0, dacă ξ > α
19.
sin x −x 1 2
1  (ξ + 1)2 + 1 
e arctg 2 ln
x 2 ξ 4 (ξ − 1)2 + 1
20.
1 − cos(αx) π ξ  ξ 2 − α2 
, α>0 (α − ξ), dacă 0 < ξ < ln
x2 2 2 ξ2
α,
0, dacă ξ > α α  ξ+α 
+ ln
2 ξ−α