INTEGRALE DUBLE

Pentru început să recapitulăm modul de definire a integralei definite

(Riemann) pentru o funcție f :  a, b    . Construim o diviziune a
intervalului  a, b  ,
   x0 , x1 , x2 , , xn  , cu a  x0  x1  x2    xn  b ,
și obținem subintervalele  x0 , x1  ,  x1 , x2  , ,  xn1 , xn  , cu interioarele
disjuncte și care pot avea în comun, două câte două, doar cel mult unul
dintre capete. Apoi, considerăm un sistem de puncte intermediare
S  1 ,  2 , ,  n 
astfel încât i   xi 1 , xi  pentru 1  i  n (fiecare interval elementar conține
câte un punct intermediar). Asociem sumele Riemann de forma
n
   f , S    f i  xi  xi 1  
i 1

 f 1  x1  x0   f  2  x2  x1     f  n  xn  xn 1 
(valoarea funcției în fiecare punct intermediar se înmulțește cu lungimea
intervalului din care face parte punctul intermediar, iar la final se adună
toate aceste rezultate).
b
Integrala Riemann  f  x  dx
a
se obține ca limita unui astfel de șir de sume

Riemann.

Pentru definiția noțiunii de integrală dublă a unei funcții definite pe un

domeniu închis și mărginit din  2 , care are arie, vom folosi același punct
de vedere, bazat pe împărțirea domeniului de integrare în subdomenii,
asocierea unui sistem de puncte intermediare, definirea sumei Riemann și
apoi trecerea la limită.

Diviziuni (partiții) ale unui domeniu de integrare

Fie D   2 un domeniu de integrare, adică un domeniu închis și mărginit
din  2 a cărui frontieră este reuniunea unui număr finit de curbe netede (cu
frontiera netedă pe porțiuni).

Definiție. Spunem că o mulțime ordonată de domenii de integrare

   D1 , D2 , , Dn  reprezintă o diviziune (partiție) a lui D dacă:

53
 n
1. D
i 1
i  D;
o o
2. D i  D j   , pentru orice 1  i, j  n, i  j .

Observație. Domeniul D se poate scrie ca reuniunea tuturor subdomeniilor

D1 , D2 , , Dn , acestea având comune, două câte două, cel mult puncte de pe
frontieră (deoarece interioarele lor sunt mutual disjuncte).

Fie DD mulțimea diviziunilor unui domeniu de integrare D .

Definiție. Fie D   2 un domeniu de integrare. Numim diametru al lui D ,

notat   D  , distanța maximă dintre două puncte ale lui D .

Definiție. Fiind dată o diviziune    D1 , D2 , , Dn  , valoarea maximă a

diametrelor   D1  ,   D2  , …,   Dn  se numește norma diviziunii  ,
notată  . Deci,
  max   Di  .
1 i  n

Definiție. Fiind dată o diviziune    D1 , D2 , , Dn  , o mulțime ordonată

de puncte
S   M 1 , M 2 , , M n  ,
astfel încât M i  Di , 1  i  n , se numește sistem de puncte intermediare
asociat diviziunii  .

54
Definiție. Fiind date un domeniu de integrare D , o funcție f : D   , o
diviziune    D1 , D2 , , Dn  a domeniului de integrare D și
S  M 1 , M 2 , , M n  un sistem de puncte intermediare asociat diviziunii
 , M i  M i i ,i  , 1  i  n , suma
n
   f , S    f i ,i   aria  Di 
i 1
se numește suma Riemann asociată diviziunii  și sistemului de puncte
intermediare S .

Definiție. Fie D   2 un domeniu de integrare și f : D   . Spunem că

f este integrabilă Riemann pe D dacă există un număr real I astfel încât
  0,    0 cu proprietatea că oricare ar fi diviziunea   DD cu
    și oricare ar fi sistemul de puncte intermediare S asociat lui  , are
loc inegalitatea:
  f ,S  I   .

Observație. Pentru o normă a diviziunii suficient de mică, suma Riemann

   f , S  reprezintă o aproximare suficient de bună a lui I .

Definiție. Numărul I definit mai sus se numește integrala dublă a funcției

f pe D și se notează
 f  x, y  dxdy .
D

55
Mulțimea D se numește domeniu de integrare, funcția f se numește
integrand, iar variabilele x și y se numesc variabile de integrare. Expresia
dxdy se numește element de arie.

Observație. Numărul I , dacă există, este unic determinat.

Teoremă. Fie D   2 un domeniu de integrare și f : D   . Următoarele

afirmații sunt echivalente:
1. f este integrabilă pe D ;
2. Oricare ar fi un șir de diviziuni   n n 0 ale lui D cu
 n  0, n   , împreună cu un șir de sisteme de puncte
intermediare asociate  Sn n0 , șirul sumelor Riemann
  f , S  
n n n0
este convergent.

Observație. (i) A doua afirmație a teoremei anterioare poate fi utilizată ca o

definiție alternativă a integrabilității Rimenann.
(ii) Se poate demonstra că limita unui astfel de șir de sume Riemann nu
depinde nici de alegerea șirului de diviziuni   n n 0 , nici de alegerea șirului
de sisteme de puncte intermediare asociate  Sn n0 . Valoarea comună a
limitelor reprezintă  f  x, y  dxdy .
D

(iii) Dacă D   este un domeniu de integrare cu arie nulă și f : D  

2

este o funcțile integrabilă, ținând cont de faptul că toate sumele Riemann

asociate sunt nule, atunci:
 f  x, y  dxdy  0 .
D

(iv) Fie D   un domeniu de integrare. Atunci

2

 0dxdy  0 . D

(v) Fie D   un domeniu de integrare. Conform definiției, avem:

2

 1dxdy  aria  D  .
D

(vi) Fie D   un domeniu de integrare și f : D   o funcție integrabilă

2

pe D astfel încât f  x, y   0,   x, y   D . Definim suprafața  în  3 prin

   x, y, z    3 : z  f  x, y  ,  x, y   D .

56
 f  x, y  dxdy
D
reprezintă volumul corpului cilindric cu generatoarele

paralele cu axa Oz determinat de D și de suprafața  .

La fel ca în cazul integralelor simple, au loc următoarele teoreme.

Teoremă. Fie D   2 un domeniu de integrare și f : D   o funcție

continuă pe D . Atunci f este integrabilă pe D .

Teoremă. Fie D   2 un domeniu de integrare și f : D   o funcție

integrabilă pe D . Atunci f este mărginită pe D .

Operații cu funcții integrabile

Teoremă. Fie D   2 un domeniu de integrare, f , g : D   două funcții

integrabile pe D și c   . Atunci:
1. Funcțiile f  g sunt integrabile pe D și
  f  x, y   g  x, y   dxdy   f  x, y  dxdy   g  x, y  dxdy
D D D
(proprietatea de aditivitate).
2. Funcția cf este integrabilă pe D și
 cf  x, y  dxdy  c  f  x, y  dxdy
D D
(proprietatea de omogenitate).
57
Teorema anterioară este echivalentă cu următoarea teoremă.

Teoremă. Fie D   2 un domeniu de integrare și f , g : D   două

funcții integrabile pe D . Atunci pentru orice c1 , c2   , funcția c1 f  c2 g
este integrabilă pe D și
  c1 f  x, y   c2g  x, y   dxdy  c1  f  x, y  dxdy  c2  g  x, y  dxdy .
D D D

Observație. Menționăm că, în general, integrala produsului nu este

produsul integralelor și nici integrala raportului nu este raportul integralelor.

Proprietățile integralei duble

Teoremă (Restrângerea domeniului de integrare) Fie D   2 un domeniu

de integrare și f : D   o funcție integrabilă pe D . Atunci f este
integrabilă pe orice subdomeniu D1  D .

Teoremă (Aditivitatea în raport cu domeniul) Fie D   2 un domeniu de

integrare și f : D   . Dacă domeniile de integrare D1 , D2 , , Dn
formează o diviziune a lui D , iar f este integrabilă pe D1 , D2 , , Dn ,
atunci f este integrabilă pe domeniul D și
 f  x, y  dxdy   f  x, y  dxdy   f  x, y  dxdy     f  x, y  dxdy .
D D1 D2 Dn

Teoremă (Păstrarea inegalităților între funcții) Fie D   2 un domeniu de

integrare și f , g : D   două funcții integrabile pe D .
1. Dacă f  x, y   0,   x, y   D , atunci  f  x, y  dxdy  0 .
D

2. Dacă f  x, y   g  x, y  ,   x, y   D , atunci

 f  x, y  dxdy   g  x, y  dxdy .
D D

3. Dacă f  x, y   g  x, y  ,   x, y   D și dacă există  x0 , y0   D

astfel încât f  x0 , y0   g  x0 , y0  , iar f și g sunt continue în
 x0 , y0  , atunci
 f  x, y  dxdy   g  x, y  dxdy .
D D

58
Corolar. Fie D   2 un domeniu de integrare și f : D   o funcție
integrabilă pe D .
1. Dacă m  f  x, y   M ,   x, y   D , atunci
m  aria  D    f  x, y  dxdy  M  aria  D  .
D

2. Atunci f este integrabilă pe D și

 f  x, y  dxdy   f  x, y  dxdy .
D D

Teorema (de medie) Fie D   2 un domeniu de integrare și f : D   o

funcție integrabilă pe D . Atunci există M  x0 , y0   D astfel încât

 f  x, y  dxdy  f  x , y   aria  D  .
D
0 0

Calculul integralelor duble

O primă idee este de a reduce calculul integralei duble la calculul a două
integrale definite, considerând pe rând cele două variabile ca variabile de
integrare. Vom studia următoarele cazuri, în funcție de domeniul de
integrare.

Domenii simple în raport cu axa Oy

Fie D un domeniu simplu în raport cu axa Oy . Acesta este caracterizat prin

faptul că proiecția lui D pe axa Ox este un segment  a, b  și

59
 D   x, y    2 : 1  x   y   2  x  , x   a, b  ,
unde 1 ,  2 :  a, b    sunt funcții continue.
Următoarea teoremă furnizează un procedeu de calcul numit reducerea la
integrale iterate. În acest caz, raționamentul geometric se bazează pe
metoda de proiecție și secțiune.

Teoremă. Fie D   2 un domeniu de integrare simplu în raport cu axa Oy

și fie f : D   o funcție integrabilă pe D . Dacă I :  a, b    ,
2  x 

I  x   f  x, y  dy, x   a, b ,
1  x 

este bine definită și integrabilă pe  a, b  , atunci

b  2  x  
 f  x, y  dxdy     f  x, y  dy  dx .

a  1  x 

D 

Observație. (i) În membrul drept, domeniul  a, b al primei integrale

reprezintă domeniul de proiecție; iar domeniul  1  x  ,  2  x   al celei de-a
doua integrale reprezintă domeniul de secțiune. Astfel, pentru orice
x   a, b  , paralela la axa Oy cu abscisa constanta x taie frontiera
domeniului D în cel mult două puncte, 1  x  și  2  x  fiind ordonata
punctului de intrare, respectiv ordonata punctului de ieșire.
(ii) De remarcat este faptul că mai întâi se calculează integrala interioară în
raport cu y și apoi cea exterioară în raport cu x .
(iii) În cazul în care f : D   este continuă pe D , un domeniu simplu în
raport cu axa Oy , se aplică aceeași formulă de calcul pentru integrala dublă.

Exemplu. Să se calculeze  xydxdy , unde

D
D este domeniul delimitat de

parabola y  x 2 și dreapta y  x  6 .
Soluție. Domeniul de integrare D este simplu în raport cu axa Oy , fiind cel
hașurat în figură.

60
Utilizând metoda de proiecție și secțiune, determinăm punctele de
intersecție prin rezolvarea sistemului alcătuit din ecuațiile parabolei și
dreptei:
 y  x2
  x 2  x  6  x 2  x  6  0  x1  2, x2  3 .
y  x  6
Domeniul de proiecție pe axa Ox este  2,3 . Apoi, ducând o paralelă la
axa Oy printr-un punct oarecare x   2,3 , determinăm domeniul de
secțiune. Astfel, punctul de intrare în domeniul D al paralelei se află pe
parabola y  x 2 , iar punctul de ieșire se află pe dreapta y  x  6 . Obținem

3 x 6

D xy dxd y  2  2 xydy  dx .
x 
Pentru integrala interioară obținem:
x 6 x 6

2
x
xyd y  x
x

x
 4 x 2
2 ydy  2  x  6   x  2  x  12 x  36  x  
2 4

x3 x5
  6 x 2  18 x  .
2 2
Apoi, avem:
3
3
 x3 x5   x4 x3 x2 x6 
D xydxdy  2  2  6 x  18 x  2  dx   8  6 3  18 2  6  2  
2

2
3
 x4 x6  3353
   2 x3  9 x 2    .
 8 12  2 24

61
Exemplu. Să se calculeze aria domeniului
D   x, y    2 : x  y  3 x,1  x  5 .
Soluție. Utilizând metoda de proiecție și secțiune, obținem că domeniul de
proiecție pe axa Ox este segmentul 1,5 . Domeniul de secțiune îl
determinăm ducând o paralelă la axa Oy prin orice x  1,5 . Astfel,
punctul de intrare în domeniul D al paralelei se află pe dreapta y  x și
punctul de ieșire se află pe dreapta y  3x . Aria domeniului D este:

 3x  5
aria  D    dxdy     dy  dx .
D 1 x 
Pentru integrala interioară obținem:
3x

 dy  y
3x
x
 3x  x  2 x .
x

Apoi,
5
aria  D    dxdy   2 xdx  x 2  25  1  24 .
5

1
D 1

Domenii simple în raport cu axa Ox

Fie D un domeniu simplu în raport cu axa Ox . Atunci proiecția lui D pe

axa Oy este un segment  c, d  și
D   x, y    2 : 1  y   x   2  y  , y   c, d  ,

62
unde 1 ,  2 :  c, d    sunt funcții continue.

Teoremă. Fie D   2 un domeniu de integrare simplu în raport cu axa Ox

și fie f : D   o funcție integrabilă pe D . Dacă I :  c, d    ,
2  y 

I  y   f  x, y  dx, y  c, d  ,
1  y 

este bine definită și integrabilă pe  c, d  , atunci

 2  y 
d 
 f  x, y  dxdy     f  x, y  dx  dy .

c  1  y 

D 

Observație. (i) În membrul drept, domeniul c, d  al primei integrale

reprezintă domeniul de proiecție; iar domeniul  1  y  ,  2  y   al celei de-a
doua integrale reprezintă domeniul de secțiune. Astfel, pentru orice
y   c, d  , paralela la axa Ox cu ordonata constanta y taie frontiera
domeniului D în cel mult două puncte, 1  y  și  2  y  fiind abscisa
punctului de intrare, respectiv abscisa punctului de ieșire.
(ii) Mai întâi se calculează integrala interioară în raport cu x și apoi cea
exterioară în raport cu y .
(iii) Ipotezele asupra lui I sunt satisfăcute dacă f este o funcție continuă
pe D .

63
Exemplu. Să se calculeze I   xy 2 dxdy , unde D este domeniul delimitat
D

de parabola y  4 x și de dreapta de ecuație x  1 .

2

Soluție. Domeniul D este simplu în raport cu ambele axe de coordonate.

Considerându-l simplu în raport cu axa Ox , avem:

1 
2
 
I      xy  dx  dy .
2

2  y 2 
4 
Pentru integrala interioară avem:
1
1 2 2 x 1 y2 y6
  xy 2
 d x 
2
 x y  x
y 2   ,
2 32
y2 4
4
de unde rezultă că
2
 y2 y6  32
I      dy  .
2 
2 32  31

Exemplu. Să se calculeze I    x 2  y  dxdy , unde D este domeniul

D

delimitat de curbele de ecuații y  x 2 și y 2  x .

Soluție. Domeniul D este simplu în raport cu ambele axe de coordonate.
Considerându-l simplu în raport cu axa Oy , îl putem scrie sub forma:

64
 0  x  1
D: 2
 x  y  x .

Obținem:
1  x 2  1 y x 
 1 2
I      x  y  dy  d x     x y  y 
2
 dx 

0 x
   2  2 
2
 0
 yx 

1
 1 3  33
   x 5/2  x  x 4  dx  .
0
2 2  140
Considerând D ca domeniu simplu în raport cu axa Ox , îl putem scrie sub
forma:
0  y  1
D: 2 ,
 y  x  y
de unde obținem:
1
x y 
1 y   x 3

I      x  y  dx  dy      xy 
2  dy 

0  y2
  3  
 0
 x y 
2

1
 y 3/2 1  33
   y 3/2  y 6  y 3  dy  .
0  3 3  140

Exemplu. Să se calculeze I    x 2  y 2  dxdy , unde D este domeniul

D
delimitat de dreptele de ecuații y  x , y  x  1 , y  1 și y  3 .

65
Soluție. Dacă privim domeniul D în raport cu axa Oy , îl descompunem în
trei domenii D1 , D2 și D3 simple în raport cu această axă.

Folosind teorema de aditivitate în raport cu domeniul, obținem:

3
I    x 2  y 2  dxdy     x 2  y 2  dxdy .
D i 1 Di

Domeniul D delimitat de paralelogramul ABCD este simplu în raport cu

axa Ox , putând fi scris sub forma:
D   x, y    2 : y  1,3 , y  1  x  y .
Obținem:
3 y 
I      x 2  y 2  dx  d y .
 
1  y 1 
Cum integrala interioară
x y
y 3  y  1
y 3
 x3 2
y 1    3      y2 ,
2 2
x y d x xy 
  x  y 1 3 3
avem:
3 y 3  y  13  3
1 3 1
3 3
I     y  dy   y dy    y  1 dy   y 2 dy  14 .
2 3

 3
1
3  31 31
 1

66
 dxdy
Exemplu. Să se calculeze I   , unde
D x
D   x, y    : y 2  8 x, y  2 x, y  4 x  24 .
2

Soluție. Împărțim domeniul D în trei subdomenii simple în raport cu axa

Oy și avem:

2
 2 x dy  2
I1  
dxdy
x
  
 x
 dx  
1
x

2 x  8 x dx  
D1 0   8x 0
2
 2  x  2 dx   20 2
3
,
0
9/2  8 x dy  9/2
I 2  
dxdy
x
   

 dx  

1
 
4 2 x dx 
D2 2   8x x  2 x
9/ 2
 4 2  dx  10 2,
2
8
 24 4 x dy  8
I 3  
D3
dxdy
  

x 9/2   8 x x 
 dx  
9/2
1
x

24  4 x  8 x dx  
8
8 8 8 19 2
 48 x  x x  2 2 x 9/ 2  .
9/2 3 9/2 3
Așadar, I  I1  I 2  I 3  23 2 .

67
Domenii dreptunghiulare

Formulele de calcul se simplifică dacă domeniul de integrare este un

dreptunghi cu laturile paralele cu axele de coordonate. Fie D   a, b    c, d  ,
unde  a, b  reprezintă proiecția domeniului pe axa Ox , iar  c, d  reprezintă
proiecția domeniului pe axa Oy .

Fie f :  a, b    c, d    o funcție continuă. Atunci:

b
d  
d b

 f  x, y  dxdy     f  x, y dy  dx     f  x, y dx  dy .
 a ,bc , d  ac  ca 

   
Exemplu. Să se calculeze I   sin  x  y  dxdy , unde D   0,    0,  .
D  2  2
Soluție. Avem egalitatea:
 

2 2

 
I   sin  x  y  dxdy     sin  x  y dy  dx .
D 00 
 
Calculăm mai întâi integrala interioară:

2
 
y   
0 sin  x  y dy    cos  x  y  2
y 0 
  cos  x    cos x  sin x  cos x .
   2
Apoi, obținem:

2
I    sin x  cos  dx  2 .
0

68
 dxdy
Exemplu. Să se calculeze I   , unde D   0,1   0,1 .
 x  y  1
2
D

Soluție. Avem egalitatea:

1 dxdy
1  1
I    0  0  x  y  12  dx .
 dy
D  x  y  1
2
 
Calculăm mai întâi integrala interioară:
1 y 1
1 1 1 1
0  x  y  12 dy  x  y  1  x  1  x  2 ,
y 0

de unde rezultă:
1
dxdy  1 1  4
I       dx  ln .
 x  y  1 x 1 x  2 
2
D 0
3

Domenii dreptunghiulare și funcții separabile ca produse

Fie D   a, b    c, d  un domeniu de integrare și f :  a, b    c, d    o

funcție în expresia căreia variabilele x și y sunt separate, în sensul că f se
poate scrie ca produs între o funcție care depinde doar de variabila x și o
funcție care depinde doar de variabila y . Atunci, în integrala
 f  x, y  dxdy se poate face o separare totală a variabilelor, sub forma unui
D
produs al integralelor.

Teoremă. Fie f :  a, b    c, d    , f  x, y   f1  x  f 2  y  , unde f1 și f 2

sunt funcții continue. Atunci:
b  d 
 f  x, y  dxdy   f1  x  f 2  y  dxdy    f1  x  dx    f 2  y  dy  .
 a ,bc , d   a ,bc , d  a  c 

Exemplu. Să se calculeze I   xe x dxdy , unde D  1,3  1, 2 .

2
y

D
Soluție. Avem:
 3 2  2 
 dxdy    xe x dx    e y dy   I1  I 2 .
2
y
I xe x
1,31,2 1  1 

69
 3 3
1
Deoarece I1   xe x dx  
2 2
2 xe x dx , cu schimbarea de variabilă u  x 2 , de
1
21
unde du  2 xdx , obținem:
9
1 u 1 9 1
I1   e du  eu   e9  e  .
21 2 1 2
De asemenea,
2
2
I 2   e y dy  e y  e2  e .
1
1
Deci,
1 9
I
2
 e  e  e2  e  .

Exemplu. Să se calculeze I   cos xdxdy , unde D   0,     0,1 .

D
Soluție. Cum integrandul este o funcție de o singură variabilă x , avem:
  1 
0, 0,1 0  0 

I   cos xdxdy    cos xdx   1dy   sin x 0  y 0  0 .
1
  
   
Exemplu. Să se calculeze I   sin  x  y  dxdy , unde D   0,    0,  .
D  2  4
Soluție. Avem:
I   sin  x  y  dxdy    sin x cos y  cos x sin y  dxdy 
D D

   sin x cos y  dxdy    cos x sin y  dxdy  I1  I 2 .

D D
După ce am făcut separarea în integrale duble pe același domeniu, în
continuare vom calcula integrala unui produs de funcții depinzând de câte o
variabilă. Obținem:
 2   4 
  
I1    sin x cos y  dxdy    sin xdx    cos ydy  
    0  0 
0, 2   0, 4 
      
 
2 2
   cos x    sin y  04  1 
2  ,
0
2 2

70
  2   4 
  
I 2    cos x sin y  dxdy    cos xdx    sin ydy  
    0  0 
0, 2  0, 4 
      
   2 2
  sin x  02    cos y  04  1   1    1  ,
 2  2
2 2
I  I1  I 2  1  1.
2 2

Schimbarea de variabilă în integrale duble

Există situații în care fie funcția de integrat, fie forma geometrică a

domeniului se simplifică după anumite schimbări de variabile.
Fie D și D   2 două domenii de integrare limitate de curbele închise și
netede pe porțiuni C și respectiv C  .
Spunem că D se transformă în D prin schimbarea de variabilă sau
 x  x  u , v 
transformarea regulată T : D  D de forma T :  ,  u , v   D
 y  y  u , v 
dacă
1. funcțiile x  x  u , v  și y  y  u , v  sunt de clasă C1  D  ;
2. T este bijectivă;
3. determinantul funcțional (jacobianul)
x x
D  x, y  u v
J  u, v     0,   u , v   D.
D  u, v  y y
u v

71
În ipotezele enunțate mai sus, avem următoarea teoremă.

Teoremă (Formula de schimbare de variabilă) Dacă f : D   este o

funcție integrabilă pe D   2 , atunci are loc:
 f  x, y  dxdy   f  x  u, v  , y  u, v   J  u, v  dudv .
D D

Observație. Formula de transformare a elementului de arie este:

D  x, y 
dxdy  dudv  J  u , v  dudv .
D  u, v 

Exemplu. Să se calculeze I   xdxdy , unde

D

 y 
D   x, y    2 :1  xy  9,1   4  .
 x 
Soluție. Domeniul D este delimitat de hiperbolele echilatere H1 : xy  1 ,
H 2 : xy  9 și de dreptele 1 : y  x ,  2 : y  4 x .

y
Alegerea variabilelor noi u  xy , v  simplifică forma domeniului de
x
integrat, care devine dreptunghiul 1,9  1, 4 . Deoarece:

72
 y
uv  xy   y 2  y  uv ,
x
u xy u
  x2  x  ,
v y v
x
jacobianul
  u   u
D  x, y  u  v   
v  v  1
J  u, v     ,
D  u, v    2v
u

uv  v
 uv 
1
iar dxdy  dudv . Obținem:
2v
1  4 
9
u 1
I   xdxdy    dudv    u1/2 du    v 3/ 2 dv  
D 1,91,4 v 2v 21  1 
 9
 4

1  u 3/2  v 1/ 2  1 52 26
      1  .
2 3  1  2 3 3
 2 
1  2

 1 

Schimbări de variabilă frecvent utilizate

Coordonate polare

Una dintre cele mai utilizate schimbări de variabile este trecerea de la

coordonate carteziene la coordonate polare și se folosește în cazul în care
domeniul D este un disc circular, un sector circular, o coroană circulară etc.
Fiind dat un reper cartezian xOy în plan și un reper polar asociat, cu polul
în O , originea sistemului de coordonate și axa polară dată de semiaxa Ox ,
putem preciza poziția unui punct M  O atât prin coordonatele sale
carteziene  x, y  , cât și prin coordonatele sale polare   ,   , unde 
reprezintă distanța între M și O , iar  reprezintă unghiul orientat între Ox
și OM , măsurat în sens trigonometric.

73
În aceste condiții, legătura între coordonatele carteziene  x, y  și
coordonatele polare   ,  este dată de formulele:
 x   cos 
 ,   ,    D , unde D    ,    2 :   0, 0    2  .
 y   sin 
Jacobianul transformării este
x x
 
J   ,   .
y y
 

Coordonate polare generalizate

Dacă domeniul D este un disc eliptic, un sector eliptic, o coroană eliptică

etc., trecem la coordonate polare generalizate (coordonate eliptice). În
cazul discului eliptic definit prin
 x2 y2 
D   x, y    2 : 2  2  1 ,
 a b 
transformarea de coordonate este dată prin
 x  a  cos 
 ,   ,    D , unde D    ,     2 :0    1, 0    2  .
 y  b  sin 
Jacobianul transformării este J   ,    ab  .

74
 sin x 2  y 2
Exemplu. Să se calculeze I   dxdy , unde
D x2  y 2
D   x, y    2 : 2  x 2  y 2  4 2  .
Soluție. Domeniul D fiind o coroană circulară, trecem la coordonate polare.

 x   cos     , 2 
Deoarece  , și J   ,     , obținem:
 y   sin     0, 2 
sin   2  2 
I    d d    d   sin  d   4 .
D
 0   

x2 y 2
Exemplu. Să se calculeze I   1   dxdy , unde
D
a 2 b2
 x2 y2 
D   x, y    2 : 2  2  1 .
 a b 
Soluție. Domeniul D este discul eliptic de semiaxe a, b  0 . Trecem la
coordonate polare generalizate și obținem:
 2   1 
I   1   2 ab d d  ab   d     1   2 d  
D 0  0 
2 ab 2 ab
1
3/2 1
 2 ab  1   2  1  2 
1/2
 d   .
0
3 0 3

75
Exemplu. Să se calculeze I   a 2  x 2  y 2 dxdy , unde D este domeniul
D

delimitat de curbele de ecuații: x 2  y 2  a 2 , y  x , y  3x , a  0, x  0 .

Soluție. Domeniul de integrare D este sectorul circular din figura de mai
jos.

Trecem la coordonate polare. Domeniul D se transformă în domeniul D al

  
noilor variabile, unde    0, a  și    ,  , adică un dreptunghi cu
4 3
laturile paralele cu axele de coordonate. Obținem:
 3  a
    a3
I   a    d d    d     a   d  
2 2 2 2
.
D   0  36
4 

Exemplu. Să se calculeze I    x  y   x  y  dxdy , unde D este

3 2

domeniul delimitat de dreptele: 1 : x  y  1 ,  2 : x  y  1 ,  3 : x  y  3 și

 4 : x  y  1 .

76
Soluție.

Făcând schimbarea de variabile:

 1
 x  u  v 
x  y  u  2
  , u  1,3 , v   1,1 ,
 x  y  v  y  1 u  v 
 2
obținem jacobianul
x x 1 1
u v 1
J  u, v    2 2  ,
y y 1 1 2

u v 2 2
iar integrala devine
1  1  20
3
1
I   u 3v 2 dudv    u 3du    v 2 dv   .
D
2 21   1  3

Exemplu. Să se calculeze integrala improprie, numită integrala lui Gauss



 e dx și să se deducă faptul că
2
x
sau integrala Euler-Poisson, I 
0

1
    .
2

77
Soluție. Conform criteriului cu  rezultă imediat că integrala este
convergentă. Pentru a calcula valoarea integralei I , vom considera integrala
improprie:
 e dxdy  I .
 x2  y 2 2

0,  0,  
Prin generalizare, această integrală improprie este convergentă dacă există și
este finită lim I n , unde
n 

I n   e  x
2
 y2
dxdy ,
Dn

iar Dn   x, y    : x  y  n 2 , x  0, y  0 . Trecând la coordonate

2 2 2

polare, obținem:
 2  n n
    e  
2

I n    d     e d     
2
 ,

 0  0  2 2 0
 
 
de unde lim I n  . Deci, I  .
n  4 2
Cu schimbarea de variabilă
1 1 1
u  x 2  x  u  dx  du  u 2 du
2 u 2
și ținând cont de faptul că
x  0  u  0 și x    u   ,
obținem:
  
1 1
I   e  x dx   e  u u 1/2 du   u 1/2 e  u du 
2

0 0
2 2 0

1 1 1
u
1/2 1  u
 e du     .
2 0
2 2
1 
Deci,     2 I  2  .
2 2

Interpretarea mecanică a integralei duble

Considerăm o placă plană D , de grosime neglijabilă, având în fiecare punct

densitatea de masă dată printr-o funcție continuă și pozitivă   x, y  .

78
1) Masa plăcii materiale este:
m     x, y  dxdy .
D

Dacă placa este omogenă, adică   x, y     constant, atunci

m    dxdy    dxdy    aria  D  .
D D

2) Coordonatele centrului de greutate al plăcii materiale sunt date de

formulele:
 1
 xG  m  x   x, y  dxdy
 D

y  1
y   x, y  dxdy .
 G m  D

3) Momentul de inerție al plăcii materiale D , situată în planul xOy , în

raport cu o dreaptă  sau cu un punct P este:
I   r 2  x, y    x, y  dxdy ,
D

unde r  r  x, y  este distanța de la un punct curent al plăcii M  x, y  , la

dreapta  , respectiv la punctul P .

În particular, momentele de inerție I Ox și I Oy ale plăcii materiale D în

raport cu axele de coordonate Ox , respectiv Oy , sunt:
I Ox   y 2   x, y  dxdy și I Oy   x 2   x, y  dxdy .
D D
De asemenea, momentul de inerție al plăcii materiale D în raport cu
originea axelor de coordonate este:
I O    x 2  y 2    x, y  dxdy .
D

Evident, are loc: I O  I Ox  I Oy .

Exemplu. Să se calculeze masa plăcii plane materiale care ocupă domeniul
plan:
D   x, y    2 : x 2  2 y 2  7, y  7  2 x
1
și care are densitatea   x, y   .
2 y2  7

79
Soluție.

Avem:
1
 7 y
2

1  dx 
m     x, y  dxdy   dxdy      dy 
D D 2y  7
2
3  2 y2 7 2y  7 
2

 
1  7 y  7
   1 dy  .

3  2 2 y  7
2  2 2


Exemplu. Să se calculeze momentele de inerție în raport cu axele de

coordonate și momentul de inerție față de origine pentru placa materială
plană care ocupă domeniul:
D   x, y    2 : x  y  1, x  0, y  0
și care are densitatea materială de masă dată de   x, y   1  xy .

80
Soluție.

Obținem:

1 1 x
 11
I Ox   y 2 1  xy  dxdy     y 2 1  xy  dy  dx  ,
D 0 0  120

1 1 x
 11
I Oy   x 2 1  xy  dxdy     x 2 1  xy  dy  dx  ,
D 0 0  120
11
I O  I Ox  I Oy  .
60

Exerciții

1. Să se transforme integrala dublă  f  x, y  dxdy

D
într-o integrală iterată,

într-o ordine arbitrară, pentru următoarele domenii:

a) D este delimitat de OAB cu vârfurile O  0, 0  , A 1, 0  și B 1,1 ;
b) D este delimitat de OAB cu vârfurile O  0, 0  , A  2,1 și B  2,1 ;
c) D este delimitat de trapezul OABC , unde O  0, 0  , A 1, 0  , B 1, 2  și
C  0,1 ;
d) D este delimitat de cercul x 2  y 2  1 ;
e) D este delimitat de cercul x 2  y 2  y ;
f) D este segmentul de parabolă delimitat de curbele y  x 2 și y  1 ;

81
 g) D este coroana circulară D   x, y    2 :1  x 2  y 2  4 ;
 x2 
h) D   x, y    2 :  y 2  1, x 2  y 2  1, x  0  ;
 4 
i) D   x, y    : y  2 x, 4  x  y  12 ;
2 2

j) D   x, y    2 : x 2  y 2  2, y  x 2 , y   x 2  .

2. Să se calculeze următoarele integrale duble:

y
a)  dxdy ;
 
1  x2
 0, 4  0,1
 

1
b)  dxdy ;
1 3 
0,1 , 
1  x 2 1  y 2 
 2 2 

sin x
c)
 

 
2
  cos y
dxdy ;
 0, 4   0, 4 
   


3
 y4
d) x 2 y 3e x dxdy ;
0,11,2
e)
 

  
e x sin y cos ydxdy ;
 0, 2   0, 2 
   

f)  sin  x  y   sin  x  y   dxdy ;

   
 0, 4  0, 2 
   

x
g)  1  xy
dxdy ;
0,10,1
h)  ln  x  y  dxdy .
0,11,2

3. Să se determine aria domeniului plan D :

a) delimitat de dreapta  : y  x și de parabola P : y 2  x ;
b) delimitat de parabolele P1 : y  x 2 și P2 : y 2  x ;
c) D   x, y    2 : 0  x  1, x  y  2  x 2  ;
d) delimitat de exteriorul cercului C : x 2  y 2  a 2 și interiorul curbei
 :  x 2  y 2   2a 2  x 2  y 2  denumită lemniscata lui Bernoulli.
2

82
4. Să se calculeze:
a)  xdxdy , unde D este domeniul delimitat de parabola P : y  x 2 și
D
dreapta  : y  x  6 ;
x3  1 
b)  2
dxdy , unde D   x, y    2 :  y  x,1  x  2  ;
D
y  x 
 ydxdy , unde D   x, y    : x 2  y 2  5, y  2 x 2  ;
2
c)
D

d)   2 x  y  dxdy , unde D   x, y    2 : 0  y  2 x, 0  x  2
D
folosind faptul că D este simplu în raport cu Oy , apoi că D este simplu în
raport cu Ox ;
y
e)  dxdy , unde D   x, y    2 : x  0, y  x 2 , y  1 folosind
D
1 x 2

faptul că D este simplu în raport cu Oy .

5. Să se calculeze integralele următoare pe domeniile indicate:

a)   x  y  dxdy , unde D   x, y    2 : x 2  y 2  2a 2 , x 2  ay, a  0 ;
D
x

 e dxdy , D fiind delimitat de x  y , x  0, y  1 ;

y 2
b)
D

 1  y  dxdy , unde D   x, y    : x 2  y 2  2 y, y  x 2 , x  0 ;
2
c)
D

 xdxdy , unde D   x, y    : y  x 2 , 2 x  y  3  0, x  2 y  6  0 ;
2
d)
D

 xy dxdy , unde D   x, y    : x 2  y 2  2 y, y  2 x ;
2 2
e)
D
dxdy
f)  x  1 , unde D este domeniul plan delimitat de parabola
D
y  x 2 și de

dreptele y  2 x  1 ;
x2
g)  2 dxdy , unde D   x, y    2 : x 2  y, y  2 x, x  2  y ;
D
y
dxdy
h)  , unde D   x, y    2 :0  y  4  x 2 , y  4  2 x, y  6  3 x .
D
x  3

83
6. Să se treacă de la coordonate carteziene la coordonate polare, în integrala
dublă  f  x, y  dxdy , pentru următoarele domenii:
D

a) D   x, y    2

: x 2  y 2  a 2 , y  x 3  0, y  0 ;
b) D   x, y    2 : x 2  y 2  a 2 ,  x  y  x, x  0 ;
c) D   x, y    2
: a 2  x2  y 2  b2 , 0  x  y  x 3 ; 
d) D   x, y    : a  x  y  b , y  x, y  0 .
2 2 2 2 2

7. Cu ajutorul coordonatelor polare, să se calculeze:

a)  x 2  y 2 dxdy , D   x, y    2 : 4  x 2  y 2  9 ;
D

b)  ln 1  x
2
 y 2  dxdy , D   x, y    2 : x 2  y 2  9, x  0, y  0 ;
D

c)  4  x 2  y 2 dxdy , D   x, y    2 : 1  x 2  y 2  4, x  0, y  0 .
D

 x
2
8. Să se calculeze ydxdy , unde
D

D   x, y    2 : x 2  y 2  2 x, x  1, y  0 ,
a) folosind faptul că D este simplu în raport cu Oy ;
b) folosind schimbarea de variabilă x  1   cos  , y   sin  .

9. Cu ajutorul coordonatelor polare generalizate, să se calculeze:

x2 y 2  x2 y2 
D        2  1, x  0, y  0  ,
2
a) 5 2 2
d xd y , D x , y  : 2
a b  a b 
a, b  0 ;
b)  D
x  y dxdy , unde D este domeniul delimitat de OAB , cu

O  0, 0  , A  3,1 , B 1,1 folosind faptul că D este simplu în raport cu Ox .

 e
x2  y2
10. Să se calculeze dxdy , unde
D

D   x, y    2 : 1  x 2  y 2  4, 0  x  y .

84
 y ln  x 2  y 2 
11. Să se calculeze D
x2
dxdy , unde

D   x, y    2 : 1  x 2  y 2  e 2 , 2 x  y  x  0 .

12. Să se calculeze D

x 2  y 2 dxdy , unde

D   x, y    2 : x 2  y 2  2ay, a  0 .

13. Să se calculeze   x  y  dxdy , unde

D

D   x, y    2 : x 2  y 2  2ay, a  0 .

14. Să se calculeze D

x 2  y 2 dxdy , unde

D   x, y    2 : 2 y  x 2  y 2  1, x  0, y  0 .

15. Să se calculeze 
D
x 2  y 2 dxdy , unde D este domeniul plan descris

prin
D  x, y    2 2 2

:  x  1  y 2  1, x 2   y  1  1, x  0, y  0 .

 2 x  2 x  y 2  dxdy , unde D este domeniul plan care

2
16. Să se calculeze
D
verifică inegalitățile
x2 y 2
  1, x  0 .
a 2 b2

dxdy
17. Să se calculeze D x2  y 2
, unde

D   x, y    0, R    0, R  : x 2  y 2  R 2 , R  0 .

dxdy
18. Să se calculeze D 1  x2  y2
, unde

85
  2 1
x  y  ,
2

D: 4
 x  y  x  0.
2 2


x
19. Să se calculeze  x
D
2
 y2
dxdy , unde

 x 2  y 2  1,
D:
0  y  x  1.

1
20. Să se calculeze  x  y dxdy ,
D
unde D este trapezul cu vârfurile

A  2, 0  , B  4, 0  , C  2, 2  și D 1,1 .

1
21. Să se calculeze  xy dxdy , unde
D

1
 a  x  y  a,

1 y
D :    b,
b x
a, b  1.



x y

 e
x y
22. Să se calculeze dxdy , unde D este interiorul triunghiului cu
D

vârfurile  0, 0  , 1, 0  ,  0,1 .

  x  y  e dxdy , unde
2 2
x y
23. Să se calculeze
D

D : x  y  1.

e x y
24. Să se calculeze   2 x  y  1
D
2
dxdy , unde

86
 2  x  y  3,
D:
2  2 x  y  0.

 y dxdy , unde
2
25. Să se calculeze D este domeniul din primul cadran
D
delimitat de curbele xy  1, xy  3, y  x și y  2 x .

26. Să se calculeze:
a)   6 x  5  x 2  y 2  dxdy , unde
D

D   x, y    2 : x 2  y 2  6 x  5  0
folosind schimbarea de variabilă x  3   cos  , y   sin  ;
b)  xydxdy , unde D   x, y    2 : x 2  4 y 2  4 x  8 y  4  0 folosind
D
schimbarea de variabilă x  2  2  cos  , y  1   sin  .

27. Cu ajutorul unor schimbări potrivite de variabile, de tipul

x   m cos n  , y   m sin n  (găsind valorile potrivite ale lui m și n pentru
fiecare caz), să se calculeze:

a)  ydxdy , unde D   x, y    2 : x  y  1, x  0, y  0 ; 
D

b)  xdxdy , unde D   x, y    2
:3 x3 y  1, x  0, y  0 .
D

87