Seminar Nr.9.

Formule integrale ı̂n

teoria câmpurilor

Conf. Dr. Liviu Cădariu

Lector Dr. Adina Juratoni
Departamentul de Matematică
UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIŞOARA
2 Seminar nr. 9. Formule integrale ı̂n teoria câmpurilor

Noţiuni teoretice
1) Formula lui Green-Riemann
Fie

• P, Q : D ⊂ R2 → R, funcţii de clasă C1 pe domeniul D ⊂ R2 ,

• γ o curbă netedă pe porţiuni, ı̂nchisă, parcursă ı̂n sens direct trigono-

metric,

• D = int(γ) reprezintă domeniul ocolit de γ.

Atunci are loc

I ∫∫ ( )
∂Q ∂P
P (x, y)dx + Q(x, y)dy = − dxdy.
(γ,t) D ∂x ∂y

numită formula lui Green-Riemann.

2) Formula Gauss-Ostrogradski
Fie

• P, Q, R : D ⊂ R3 → R, funcţii de clasă C1 pe domeniul D ⊂ R3 ,

• Σ ⊂ D, suprafaţă netedă pe porţiuni, ı̂nchisă, orientată după normala

exterioară
next = cos α i + cos β j + cos γ k,

• int (Σ) ⊂ D, domeniul mărginit de suprafaţa ı̂nchisă Σ.

Atunci are loc formula lui Gauss-Ostrogradski

∫∫ ∫∫∫ ( )
∂P ∂Q ∂R
P dydz + Qdzdx + Rdxdy = + + dxdydz.
∂x ∂y ∂z
(Σ,next ) intΣ

Versiunea vectorială a formulei Gauss-Ostrogradski este

Liviu Cădariu, Adina Juratoni 3
∫∫ ∫∫∫
F · next dσ = div Fdxdydz.
Σ intΣ

Din punct de vedere fizic, integrala din membrul stâng

∫∫
not
F · next dσ = Φ(Σ,next ) (F) ,
Σ

reprezintă fluxul câmpului F prin faţa exterioară suprafaţei Σ.

3) Formula lui Stokes Formula lui Stokes face legătura ı̂ntre integrala
curbilinie de speţa a II-a pe o curbă ı̂nchisă şi integrala de suprafaţă de speţa
a II-a pe suprafaţa bordată de acea curbă, dacă sensul de parcurs al curbei
este compatibil cu orientarea suprafeţei.
I
P dx + Qdy + Rdz =
∫∫ ( ) Γ ( ) ( )
∂R ∂Q ∂P ∂R ∂Q ∂P
− dydz + − dzdx + − dxdy.
∂y ∂z ∂z ∂x ∂x ∂y
(Σ,n)

Versiunea vectorială a formulei lui Stokes este

I ∫∫
F · dr = rotF · n dσ.
Γ Σ

I
Integrala F · dr reprezintă lucrul mecanic efectuat de forţa F (circulaţia
Γ
câmpului F) de-a lungul curbei Γ.

Probleme rezolvate

1. Să se calculeze cu ajutorul formulei lui Green, următoarele integrale cur-

bilinii:
4 Seminar nr. 9. Formule integrale ı̂n teoria câmpurilor
I
i) 2x2 ydx − (3y − 4x)dy, C fiind conturul triunghiului ABC cu A(2, 3),
C
B(1, 1), C(4, 1).
I
ii) 3(x2 + y 2 )dx − (x + y)2 dy, C fiind perimetrul triunghiului ABD,
C
A(1, 1), B(2, 2), D(1, 4);
I ( ) ( )
2 1 y 2 1
iii) arcsin x + 2xy + dx + e + 2x y + dy, C fiind frontiera
x y
C
domeniului D : x2 + y 2 ≤ 2x, y ≥ 0.
I
x2 y 2
iv) −x2 ydx + xy 2 dy, C : + = 1;
4 25
C

Soluţie. i) Curba C mărgineşte domeniul D (interiorul triunghiului ABC).

Funcţiile P (x, y) = 2x2 y, Q(x, y) = −(3y − 4x) sunt continue şi cu derivate
parţiale continue pe D şi

∂Q ∂P
− = 4 − 2x2 .
∂x ∂y

Aplicând formula lui Green, anume

I ∫∫ ( )
∂Q ∂P
I= P (x, y)dx + Q(x, y)dy = − dxdy,
∂x ∂y
C D

rezultă
I ∫∫
( )
2x ydx − (3y − 2x )dy =
2 2
4 − 2x2 dxdy.
C D

Ecuaţiile dreptelor fiind AB : y − 2x = −1 şi AC : 2x + 2y − 10 = 0, domeniul

D poate fi sub forma

y+1
D = {(x, y) ∈ R2 |1 ≤ y ≤ 3, ≤ x ≤ 5 − y}.
2
 Liviu Cădariu, Adina Juratoni 5

Avem
∫3 ∫5−y ∫3 ( )5−y
2x3 
I= dy (4 − 2x )dx =
2
4x − dy =
3  y+1
1 y+1 1 2
2

∫3 ( ) ( )3
3y 3 39y 2 177y 261 3y 4 13y 3 177y 2 261y 
= − + − dy = − + −  = −23
4 4 4 4 16 4 8 4 1
1
.
ii) Domeniul D este interiorul triunghiului ABC. Funcţiile P (x, y) = 3(x2 +
y 2 ), Q(x, y) = − (x + y)2 sunt continue şi cu derivate parţiale continue pe D.
∂Q ∂P
Avem − = −2x − 8y. Aplicând formula lui Green rezultă
∂x ∂y
I ∫∫
3(x + y )dx − (x + y) dy =
2 2 2
(−2x − 8y) dxdy.
C D

Pentru calculul integralei duble de mai sus considerăm domeniul D simplu

ı̂n raport cu axa Oy. Proiectând domeniul D pe axa Ox, rezultă x ∈ [1, 2]
şi dacă ducem paralele la axa Oy, avem x ≤ y ≤ −4 − 2x, deci domeniul
D poate fi scris astfel D = {(x, y) ∈ R2 |1 ≤ x ≤ 2, x ≤ y ≤ −4 − 2x } . Prin
urmare integrala dublă de mai sus devine
 
∫∫ ∫2 6−2x
∫
(−2x − 8y) dxdy =  (−2x − 8y) dy  dx
D 1 x
∫2  ∫2
( )  ( )
 6−2x
= −2xy − 4y 2  dx = −6x2 + 84x − 144 dx
 x
1
 1

( ) 
 2
= −2x3 + 42x2 − 144x  = −32.
 1

1 1
iii) Fie funcţiile P (x, y) = arcsin x + 2xy 2 + , Q(x, y) = ey + 2x2 y + care
x y
∂Q
sunt continue şi cu derivate parţiale continue pe D, (figura 9.4 b). Cum −
∂x
6 Seminar nr. 9. Formule integrale ı̂n teoria câmpurilor

∂P
= 0, conform formulei lui Green rezultă că valoarea integralei curbilinii
∂y
din enunţ este egală cu zero. {  2 }

2 x y2
iv) Curba C mărgineşte domeniul D = (x, y) ∈ R  + ≤ 1 . Funcţiile
4 25
P (x, y) = −x2 y, Q(x, y) = xy 2 sunt continue şi cu derivate parţiale continue
pe D şi
∂Q ∂P
− = y 2 + x2 .
∂x ∂y
Aplicând formula lui Green, rezultă
I ∫∫
( 2 )
I = −x ydx + xy dy =
2 2
x + y 2 dxdy.
C D

Prin trecere la coordonate polare generalizate: x = 2ρ cos θ, y = 5ρ sin θ,

D(x, y)
rezultă valoarea determinantului funcţional = 10ρ, iar domeniul D se
D(ρ, θ)
transformă ı̂n ∆ = {(ρ, θ) ∈ R2 |ρ ∈ [0, 1] , θ ∈ [0, 2π] } . Astfel integrala dublă
I devine:
∫∫
( 2 )
I = 4ρ cos2 θ + 25ρ2 sin2 θ · 10ρdρdθ
∆
∫∫
= 10 [4ρ2 (cos2 θ + sin2 θ) + 21ρ2 sin2 θ)]ρdρdθ
∆
∫∫ ∫1 ∫2π
( ) ( )
= 10 4ρ3 + 21ρ3 sin2 θ dρdθ = 10 dρ 4ρ3 + 21ρ3 sin2 θ dθ
∆ 0 0
∫1 [ ( )]  ∫1
21 sin 2θ  2π
290π
= 10 4ρ3 θ + ρ3 θ −  dρ = 10 29πρ3 dρ = .
2 2  0 4
0 0

2. Să se calculeze cu ajutorul formulei Gauss-Ostrogradski următoarele

integrale de∫ suprafaţă
∫ de speţa a doua:
y2
i) I = x2 dydz + dzdx + zdxdy, Σ este faţa exterioară a suprafeţei
2
Σ
mărginite de paraboloidul z = 4 − x2 − y 2 şi planul z = 0.
Liviu Cădariu, Adina Juratoni 7
∫∫
ii) I = 3xy 2 dydz + cos xez dzdx + z 3 dxdy, Σ este faţa interioară a
Σ
suprafaţei mărginite de cilindrul y 2 + z 2 = 1 şi planele x = −1, x = 2.
Soluţie. i) Fie câmpul vectorial
y2
F = x2 i + j + zk.
2
Atunci divergenţa acestui câmp este divF = 2x + y + 1 şi din formula lui
Gauss-Ostrogradski avem
∫∫∫
I= (2x + y + 1)dxdydz,
Ω

unde Ω = intΣ = {(x, y, z)| z ∈ [0, 4 − x2 − y 2 ], (x, y) ∈ D} cu

D = prxOy Ω = {(x, y)| x2 + y 2 ≤ 4}.

Figura 1

Rezultă
∫∫ ∫ 4−x2 −y 2 ∫∫
I= dxdy (2x + y + 1)dz = (2x + y + 1)(4 − x2 − y 2 )dxdy.
0
D D
8 Seminar nr. 9. Formule integrale ı̂n teoria câmpurilor
{
x = ρ cos θ
Prin trecere la coordonate polare , ρ ∈ [0, 2], θ ∈ [0, 2π], J = ρ,
y = ρ sin θ
avem
∫ 2 ∫ 2π
I= dρ (4 − ρ2 )(2ρ cos θ + ρ sin θ + 1)ρdθ
∫ 2 ∫ 2π 0 0

= dρ [(8ρ − 2ρ4 ) cos θ + (4ρ2 − ρ4 ) sin θ + 4ρ − ρ3 ]dρ

2

∫0 2 0 
[ 2 ]  2π

= (8ρ − 2ρ4 ) sin θ − (4ρ2 − ρ4 ) cos θ + (4ρ − ρ3 )θ 
 0
0
∫ 2 ( 2 ) 
4ρ ρ4  2
= 2π (4ρ − ρ3 )dρ = 2π −  = 8π.
0 2 4  0

ii) Suprafaţa Σ este reprezentată ı̂n figura 2.

Figura 2

Aplicând formula lui Gauss-Ostrogradski integrala de suprafaţă se transformă

ı̂n integrala triplă:
∫∫∫ ∫ 2 ∫∫
I=− (3y + 3z )dxdydz = −
2 2
dx (3y 2 + 3z 2 )dydz,
−1
Ω D
Liviu Cădariu, Adina Juratoni 9

unde Ω = intΣ = {(x, y, z)| x ∈ [−1, 2], (y, z) ∈ D}, cu

{ = pryOz Ω = {(y, z)| y + z ≤ 1}. Prin trecere la coordonate polare
2 2
D
y = ρ cos θ
, ρ ∈ [0, 1], θ ∈ [0, 2π], J = ρ, avem
z = ρ sin θ
∫ 2 ∫ 2π ∫ 1
9π
I = −3 dx dθ ρ3 dρ = − .
−1 0 0 2
{
y+z =2
4. Fie câmpul vectorial F = −y 2 i+x2 j+ez k şi curba (γ) : ,
x2 + y 2 = 1
orientată ı̂n direcţia crescătoare a variabilei y pornind din punctul de coordo-
nate (1, 0, 2). Calculaţi circulaţia câmpului vectorial F pe curba (γ).
Soluţie. Avem de calculat integrala
I I
I = Fdr = −y 2 dx + x2 dy + ez dz,
γ γ

cu ajutorul formulei lui Stokes.

Figura 3
Rotorul câmpului vectorial F este rotF = (2x + 2y)k şi alegând suprafaţa care
are ca bord curba γ adică suprafaţa Σ : z = 2 − y, (figura 3) avem
∫∫
I= (2x + 2y)dxdy.
(Σ,n)
10 Seminar nr. 9. Formule integrale ı̂n teoria câmpurilor

Versorul normalei la suprafaţă formeazŭn unghi ascuţit cu axa Oz deci

1 1 √
n = √ j + √ k. Deoarece dσ = 2dxdy, avem
2 2
∫∫ ∫∫
2x + 2y
I= √ dσ = (2x + 2y)dxdy,
2
Σ D

unde D = prxOy Σ = {(x, y)|x2 + y 2 ≤ 1}. Trecând la coordonate polare

{
x = ρ cos θ
, ρ ∈ [0, 1], θ ∈ [0, 2π], avem
y = ρ sin θ

∫ 1 ∫ 2π
2
I= 2ρ dρ (cos θ + sin θ)dθ = 0.
0 0

Probleme propuse
Să se calculeze pe curba indicată următoarele integrale folosind formula lui
∫
Green-Riemann:
i) I1 = (2x−y 2 )dx+ydy, (γ) fiind conturul triunghiului OAB cu O(0, 0),
γ
A(1, 0), B(0, 2).
∫
x2 y 2
ii) I2 = (x + 2y)dx + (3x + 4y)dy, (γ) fiind elipsa + = 1.
γ 9 4
∫
iii) I3 = ydx − xdy, unde (γ) reprezintă frontiera domeniului
γ
D = {(x, y)|y ≥ x − 1, y 2 ≤ 2x + 6}.
∫
iv) I4 = 3x2 ydx + (x3 − 2y)dy, unde (γ) : x2 + y 2 = 4.
γ
2. Folosind formula lui Gauss-Ostrogradski, să se calculeze următoarele
integrale
∫ ∫ de suprafaţă:
i) x3 ydydz +(2zy 2 + x) dzdx−ez dxdy, Σ fiind faţa exterioară a cubului
Σ
0 ≤ x ≤ a, 0 ≤ y ≤ a, 0 ≤ z ≤ a.
Liviu Cădariu, Adina Juratoni 11
∫∫
ii) (2x − 1) dydz + (3y − z + x) dzdx + (−2x − 7y + z) dxdy, Σ fiind
Σ
x2 y 2 z 2
faţa exterioară a elipsoidului + + 2 = 1, a, b, c > 0.
a2 { b2 c
x + y2 + z2 = 4
2
3. Se consideră curba (γ) : , parcursă ı̂n
x2 + (y − 2)2 + (z − 2)2 = 4
sensul descreşterii lui x, pornind din punctul A(0, 2, 0). Calculaţi cu ajutorul
formulei
∫ lui Stokes integrala
I= xydx + yzdy + xzdz.
γ