1 Curentul electric reprezinta:

a) [ ] Rezistenta conductorului
b) [x] Miscarea ordonata a sarcinilor electrice
c) [ ] Diferenta de potential
d) [ ] Miliampersecunda
2 Unitatea de masura a intensitatii curentului electric este:
a) [ ] volt
b) [x] amper
c) [ ] om
d) [ ] wat
3 Unitatea de masura a puterii curentului electric este:
a) [ ] kilovolt
b) [ ] amper
c) [x] kilowat
d) [ ] om
4 Unitatea de masura a dozei absorbite este:
a) [ ] Roentgen
b) [ ] Kiuri
c) [x] grei
d) [ ] sivert
5 Aparatul radiologic permite corectia tensiunii retelei cu:
a) [ ] 2%
b) [ ] 5%
c) [x] 10%
d) [ ] 15%
e) [ ] 20%
6 Caderea tensiunii electrice in circuit depinde de:
a) [x] intensitatea curentului
b) [x] rezistenta conductorului
c) [x] lungimea conductorului
d) [x] sectiunea conductorului
e) [ ] timpul de expunere
7 Becul electric in camera obscura trebuie sa fie de:
a) [x] 15 vt
b) [x] 25 vt
c) [ ] 35 vt
d) [ ] 45 vt
8 Care tensiuni aplicate tubului roentgen emit raze de duritate mica (raze "moi")
a) [ ] 100 kv
b) [ ] 80 kv
c) [x] 40 kv
d) [x] 35 kv
9 La marirea tensiunii anodice de doua ori, intensitatea razelor x care actioneaza asupra filmului radiografic se va mari de:
a) [ ] 2 ori
b) [ ] de 4 ori
c) [ ] de 16 ori
d) [x] de 32 ori
10 Radioscopia se efectuaza cu curentul anodic de:
a) [x] 2 ma
b) [x] 4 ma
c) [ ] 6 ma
d) [ ] 8 ma

11 La tensiunea mai mica de 80 kv filtrul de radioprotectie trebuie sa fie de:

a) [ ] 1 mm Al
b) [x] 2 mm Al
c) [ ] 3 mm Al
d) [ ] 4 mm Al
12 Efectuarea radiografiei cu grila antidifuzoare necesitr mrirea tensiunii aplicata tubului roentgen cu:
a) [ ] 25%
b) [x] 50 %
c) [ ] 100%
d) [ ] 200%
e) [ ] 330%
13 Efectuarea radiografiei cu grila antidifuzoare necesita marirea expunerii (in comparatie cu radiografia fara grila) cu:
a) [ ] 50%
b) [ ] 100%
c) [ ] 200%
d) [x] 250%
e) [x] 300%
14 Grila antidifuzoare este destinata pentru:
a) [ ] a emite raze "moi"
b) [x] a absoarbe raze secundare
c) [ ] a emite raze dure
d) [ ] a absorbi raze caracteristice
15 Focalizarea grilei antidifuzoare depinde de:
a) [ ] numarul lamelelor pe o unitate de lungime
b) [x] distanta focar-film
c) [ ] de inaltimea lamelelor
d) [ ] de latimea lamelelor
16 Cind folositi grila antidifuzoare cu focarul F = 100 cm radiografia cutiei toracice poate fi efectuata la distanta:
a) [x] 1oo cm
b) [x] 120cm
c) [x] 130 cm
d) [ ] 140 cm
e) [ ] 150 cm
17 Folosind grila defocalizata doza de iradiere a pacientilor in timpul radiografiei va fi:
a) [ ] mai mica
b) [x] mai mare
c) [ ] nu influenteaza
18 Eficacitatea luminiscentei foliilor intaritoare se mareste cind se foloseste:
a) [ ] tensiunea anodica mica si expozitie mare
b) [x] tensiune anodica mare si expozitie mica
c) [ ] tensiune anodica mica si expozitie mica
19 Gradul de amplificare a ecranelor intaritoare in unitati relative poate fi de:
a) [x] 100
b) [x] 150
c) [x] 200
d) [x] 400
e) [ ] 1000
20 Neclaritatea imaginii radiografice este cauzata de:
a) [x] vualul filmului D = 0.3
b) [ ] trecerea brusca de la o innegrire pronuntata la una mai slaba
c) [x] trecerea lenta de la o innegrire mai slaba la o innegrire mai puternica
21 O imagine radiografica cu un contrast mai putin pronuntat are un volum de informatii:
a) [x] mai mare
b) [ ] mai mic
c) [ ] nu are importanta

22 Cu marirea tensiunii electrice aplicate tubului roentgen contrastul imaginii radiografice se:
a) [x] micsoreaza
b) [ ] mareste
c) [ ] nu influenteaza
23 Daca in timpul developarii apar in acelas timp toate detaliile imaginii radiografice aceasta dovedeste ca filmul este:
a) [ ] exponat corect
b) [ ] subexponat
c) [x] supraexponat
24 Cu cit sunt mai multe trepte de tonalitate intre sectorul cel mai transparent si cel mai intunecat a filmului imaginea
radiografica pare:
a) [ ] mai contrasta
b) [x] mai putin contrasta
c) [ ] nu influenteaza
25 Cu marirea cantitatii razelor secundare contrastul imaginii radiografice se:
a) [x] se micsoreaza
b) [ ] se mareste
c) [ ] nu influenteaza
26 Criteriile calitatii imaginii radiografice sunt:
a) [ ] contrastul imaginii
b) [x] netitatea imaginii
c) [x] densitatea optica a innegrirei
d) [x] pozitia de examinare si incidenta
e) [ ] dimensiunile filmului
27 Contrastul imaginii radiografice se va modifica daca timpul de developare se va mari cu:
a) [ ] 30%
b) [ ] 40%
c) [ ] 50%
d) [x] 60%
e) [x] 70%
28 Cu marirea campului de iradiere numarul elementelor mici care pot fi determinate pe imaginea radiografica se:
a) [x] se micsoreaza
b) [ ] se mareste
c) [ ] nu influenteaza
29 O imagine radiografica cu un contrast mai putin pronuntat are un volum de informatii:
a) [x] mai mare
b) [ ] mai mic
c) [ ] nu are importanta
30 Neclaritatea geometrica depinde de:
a) [x] dimensiunile focarului optic al tubului roentgen
b) [ ] miscarea obiectivului in timpul radiografiei
c) [x] distanta dintre pelicula si procesul patologic
d) [x] distanta dintre focarul tubului roentgen si filmul radiografic
31 Schimbarea conditiilor fizico-tehnice in sistemul de puncte cu o unitate va modifica innegrirea cu:
a) [ ] 0.1
b) [x] 0.3
c) [ ] 0.4
d) [ ] 0.5
e) [ ] 1.0
32 Bine se determina pe imaginea radiografica detaliile de dimensiuni mici in locurile filmului cu densitatea optica de:
a) [ ] 0.1
b) [ ] 0.5
c) [ ] 1.0
d) [x] 1.5
e) [ ] 2.0

33 Cu marirea timpului de developare intensitatea voalului se:

a) [ ] micsoreaza
b) [x] se mareste
c) [ ] nu influenteaza
34 Voalul filmului radiografic se formeaza in rezultatul interactiunii dintre:
a) [ ] microcristalele argintului si developantul
b) [x] microcristalele argintului si revelatorul
c) [x] interactiunea ambelor componente (developator si revelator)
d) [x] expirarea termenului de valabilitate
e) [ ] temperatrura developantului
35 Expirarea termenului de valabilitate a filmului radiografic se manifesta prin:
a) [x] marirea intensitatii vualului fotografic
b) [x] micsorarea sensibilitatii peliculei
c) [x] micsorarea coeficientului de contrastare a filmului
d) [ ] nu are importanta
36 Filmele radiografice ortocromatice sunt sensibile la spectrul de lumina emisa de ecranul intensificator de culoare:
a) [ ] albastra
b) [ ] galbena
c) [x] verde
d) [ ] rosie
37 Filmele monocromatice sunt sensibile la spectrul de lumina emis de ecranele intensificatoare in:
a) [x] albastru
b) [ ] verde
c) [ ] rosu
d) [ ] galben
38 Lumina de siguranta a filmului monocromaticeste:
a) [ ] albastru
b) [x] galben
c) [x] verde
d) [x] rosu
39 Lumina de siguranta a filmelor ortocromatice este:
a) [ ] albastru
b) [ ] galben
c) [ ] verde
d) [x] rosu--------------------------------------------------------------------40 Pentru pregatirea developantului temperatura apei trebuie sa fie de:
a) [ ] 30
b) [ ] 35
c) [x] 40
d) [ ] 45
e) [ ] 50--------------------------------------------------------------------41 Temperatura developantului la prelucrarea manuala trebuie sa fie de:
a) [ ] 16
b) [x] 18
c) [x] 20
d) [ ] 22--------------------------------------------------------------------42 Peste cit timp dupa pregatire poate fi folosit developantul:
a) [x] imediat dupa pregatire
b) [ ] peste 1 ora
c) [ ] peste 6 ore
d) [x] peste 12 ore
e) [ ] sunt corecte toate raspunsurile--------------------------------------------------------------------43 In care mediu se efectueaza developarea:
a) [ ] acidic

b) [ ] neutru
c) [x] alcalin--------------------------------------------------------------------44 In care mediu se efectueaza fixarea:
a) [ ] alcalin
b) [ ] neutru
c) [x] acidic--------------------------------------------------------------------45 Cu marirea timpului de developare intensitatea voalului se:
a) [ ] micsoreaza
b) [x] se mareste
c) [ ] nu influenteaza--------------------------------------------------------------------46 Developantul trebuie de schimbat daca timpul de developare e necesar de marit:
a) [ ] in jumatate
b) [ ] 1
c) [x] 1.5
d) [ ] 2 ori--------------------------------------------------------------------47 In 1 litru de developant se poate de prelucrat:
a) [x] 1 m 2
b) [ ] 2 m2
c) [ ] 3 m2
d) [ ] 4m2
e) [ ] 5 m2--------------------------------------------------------------------48 Dozimetria razelor secundare la locul de munca si in incaperile vecine se efectueaza:
a) [ ] lunar
b) [ ] de 2 ori pe an
c) [ ] anual
d) [x] odata in 2 ani
e) [ ] odata in 3 ani--------------------------------------------------------------------49 Lungimea de unda a razelor X depinde de:
a) [ ] de intensitatea curentului anodic
b) [x] de diferenta de potential intre anod si catod
c) [x] de tensiunea inalta aplicata tubului--------------------------------------------------------------------50 Duritatea razelor X este mai mare cind:
a) [ ] lungimea de unda e mai mare
b) [x] lungimea de unda este mai mica--------------------------------------------------------------------51 Cu marirea expozitiei timpul de exploatare a tubului roentgen se:
a) [ ] mareste
b) [x] se micsoreaza
c) [ ] nu influenteaza--------------------------------------------------------------------52 Cantitatea de raze X care actioneaza asupra filmului radiografic este mai mare:
a) [x] din partea catodului
b) [ ] din partea anodului
c) [ ] este egala din ambele parti--------------------------------------------------------------------53 Folosirea razelor dure in comparatie cu cele de duritate medie aduce la o iradiere a pielii si organelor interne:
a) [x] mai mica
b) [ ] mai mare
c) [ ] nu are importanta--------------------------------------------------------------------54 Folosirea razelor mai dure ne permite sa obtinem o imagine radiografica:
a) [x] cu detalii a imaginii mai bogate
b) [ ] mai sarac
c) [ ] nu influenteaza--------------------------------------------------------------------55 La obtinerea unei radiografii calitative. doza de iradiere a pacientului va fi mai mica cind folosim:
a) [ ] raze " moi"

b) [ ] raze de duritate medie

c) [x] raze "dure"--------------------------------------------------------------------56 La marirea tensiunii anodice de 2 ori, intensitatea razelor X care actioneaza asupra filmului radiografic se va mari de:
a) [x] de 3 ori
b) [ ] de 4 ori
c) [ ] de 6 ori
d) [ ] de 8 ori--------------------------------------------------------------------57 Care tensiuni aplicate tubului roentgen emit raze de duritate mica (raze "moi")
a) [ ] 70 kv
b) [ ] 100 kv
c) [x] 40 kv
d) [x] 50 kv--------------------------------------------------------------------58 La majorarea grosimii obiectului cu 1 cm si fara modificarea expozitiei,tensiunea aplicata tubului roentgen este necesar
de majorat
a) [ ] 5%
b) [x] 10%
c) [ ] 15%
d) [ ] 20%
e) [ ] 25%--------------------------------------------------------------------59 Schimbarea conditiilor fizico-tehnice in sistemul de puncte cu o unitate va modifica doza cu:
a) [ ] 10%
b) [x] 25%
c) [ ] 50%
d) [ ] 60%--------------------------------------------------------------------60 Cu micsorarea suprafetei radiografice, cantitatea de raze X folosite pentru a obtine o imagine calitativa trebuie sa fie:
a) [x] marita
b) [ ] micsorata
c) [ ] ramine stabila--------------------------------------------------------------------61 Garantia de exploatare a ecranului intensificator este de:
a) [ ] 4 ani
b) [x] 3 ani
c) [ ] 5ani
d) [ ] 10 ani
e) [ ] 15 ani--------------------------------------------------------------------62 Controlul eficientii ecranelor intensificatoare este obligatoare si-i necesar de efectuat:
a) [ ] in fiecare saptamina
b) [ ] in fiecare luna
c) [ ] fiecare jumatate de ani
d) [x] anual--------------------------------------------------------------------63 In care directie este indreptata raza centrala in radiografia coloanei vertebrale la nivelul L5:
a) [ ] caudala
b) [x] craniala
c) [ ] perpendiculara--------------------------------------------------------------------64 Daca imaginea radiografica este slab exponata pentru a corecta defectul este necesar de a mari expozitia cu:
a) [x] 100%
b) [ ] 15%
c) [ ] 20%
d) [ ] 25%
e) [ ] 30%--------------------------------------------------------------------65) Expozitia este produsul dintre:
a) [ ] miliamper
b) [ ] kilovolt-timp
c) [x] miliamper-timp--------------------------------------------------------------------66) Unitatea de masura a dozei de expunere (in aer) este:
a) [x] roentgen

b) [ ] kiuri
c) [ ] grei
d) [ ] miliamperul--------------------------------------------------------------------67) Unitatea de masura a expunerii este:
a) [ ] kilovoltul
b) [ ] amperul
c) [x] miliampersecunda--------------------------------------------------------------------68) Care va fi constanta "A" pentru determinarea tensiunii inalte dupa formula Long-Mor Va=A + 2d la examinarea la copii;
a) [ ] A= 10
b) [ ] A = 15
c) [ ] A = 17
d) [x] A = 22--------------------------------------------------------------------69) Care va fi marimea constantei "A" la determinarea tensiunii inalte dupa formula Long-Mor la examinarea cutiei
toracice la maturi:
a) [ ] A =10
b) [ ] A = 15
c) [ ] A = 17
d) [x] A= 22
e) [ ] A = 27--------------------------------------------------------------------70)Care va fi marimea constantei "A" la determinarea tensiunii inalte dupa formula Long-Mor la examinarea cutiei toracice
la copii:
a) [ ] A = 10
b) [ ] A = 15
c) [x] A = 17
d) [ ] A = 20
e) [ ] A = 22--------------------------------------------------------------------71) Procesul care sta la baza utilizarii metodei ultrasonore de investigare este:
a) [ ] Vizualizarea organelor si tesuturilor pe ecranul aparatului
b) [x] Interactiunea ultrasunetului cu tesuturile organismului
c) [x] Receptionarea semnalelor reflectate
d) [ ] Raspindirea undelor ultrasonore--------------------------------------------------------------------72) Ultrasunetul se caracterizaza prin frecventa mai mare de:
a) [ ] 15 kHz
b) [x] 20000 kHz
c) [ ] 1 MHz
d) [ ] 30 Hz--------------------------------------------------------------------73) Viteza de propagare a ultrasunetului creste daca:
a) [ ] Se micsoreaza densitatea mediului
b) [ ] Se mareste elasticitatea
c) [x] Se mareste elasticitatea si densitatea
d) [ ] Densitatea se micsoreaza , elasticitatea se mareste----------------------------------------------------------74) Viteza medie de raspindire a ultrasunetului in tesuturile moi este:
a) [ ] 1450m/c
b) [ ] 1620 m/c
c) [x] 1540 m/c
d) [ ] 1300 m/c--------------------------------------------------------------------75 Lungimea de unda a ultrasunetului cu frecventa de 1 Mhz in tesuturile moi este de:
a) [ ] 3.08 mm
b) [ ] 1.54 mkm
c) [x] 1.54 mm
d) [ ] 0.77 mm--------------------------------------------------------------------76) Cu majorarea frecventei lungimea de unda:
a) [x] Se micsoreaza
b) [ ] Nu se modifica
c) [ ] Se mareste---------------------------------------------------------------------

77) Viteza de propagare a ultrasunetului este maxima in:

a) [ ] Aer
b) [ ] Hidrogen
c) [ ] Apa
d) [x] Metal--------------------------------------------------------------------78) Viteza de propagare in mediile solide este mai mare decit in cele lichide pentru ca au:
a) [ ] densitatea mai mare
b) [x] Elasticitatea mai mare
c) [ ] Viscozitatea mai mare
d) [ ] impendanta acustica mai mare--------------------------------------------------------------------79) Sunetul este :
a) [ ] Unda electromagnetica
b) [ ] Particula
c) [ ] Foton
d) [x] Unda longitudinala--------------------------------------------------------------------80) Avind valorile vitezei de propagare a ultrasunetului si frecventei putem calcula:
a) [ ] Perioada
b) [ ] Lungimea de unda
c) [ ] Amplituda si perioada
d) [x] Perioada si lungimea de unda--------------------------------------------------------------------81) Atenuarea semnalului ultrasonor include:
a) [x] Dispersia, reflexia si absorbtia
b) [ ] Reflexia
c) [ ] Absorbtia
d) [ ] Dispersia si absorbtia--------------------------------------------------------------------82) Ultrasunetul se reflecta la interfata dintre medii care se deosebesc prin:
a) [ ] Densitate
b) [x] Impendanta acustica
c) [ ] Viteza de propagare
d) [ ] Elasticitate
e) [ ] Diferenta de densitate si impendanta acustica-----------------------------------------------------------------83) La majorarea frecventei dispersia:
a) [x] Se mareste
b) [ ] Se diminueaza
c) [ ] Se refracteaza
d) [ ] Dispare--------------------------------------------------------------------84) Pentru a determina distanta pina la obiectul reflectat trebuie sa stim:
a) [ ] Atenuarea, viteza, densitatea
b) [ ] Atenuarea, impedanta
c) [ ] Atenuarea, absorbtia
d) [x] Timpul de returnare a semnalului, viteza
e) [ ] Densitatea, viteza--------------------------------------------------------------------85) Semnalul Doppler maxim este la unghiul de incidenta:
a) [ ] 90 grade
b) [ ] 45 grade
c) [x] 0 grade
d) [ ] - 45 grade
e) [ ] - 90 grade--------------------------------------------------------------------86) Efectele biologice ale ultrasunetului:
a) [ ] Nu sunt semnalate
b) [ ] Nu sunt semnalate la utilizarea aparatelor de diagnostic cu ultrasunete
c) [x] Nu au fost confirmate la puteri mai mici de 100 mW/cm2
d) [ ] Corect "a" si "b"--------------------------------------------------------------------87) Intensitatea semnalului Doppler este proportionala cu:

a) [ ] Viteza fluxului
b) [ ] Unghiul de incidenta
c) [x] Densitatea hematiilor in fluxul sanguin
d) [ ] Sunt corecte toate raspunsurile--------------------------------------------------------------------88) Frecventa semnalului Doppler nu depinde de:
a) [x] Amplituda
b) [ ] Viteza fluxului
c) [ ] Frecventa transductorului
d) [ ] Unghiul de incidenta--------------------------------------------------------------------89) Propagarea mai buna a ultrasunetului de la transductor la organul investigat este imbunatatita de:
a) [ ] efectul Doppler
b) [ ] refractie
c) [ ] frecventa mai mare a ultrasunetului
d) [x] mediu de transmitere--------------------------------------------------------------------90) Ultrasunetul poate fi focalizat prin;
a) [x] modificarea geometriei cristalului
b) [x] lentila acustica
c) [x] masiv de cristale piezoelectrice fizate
d) [ ] toate raspunsurile nu sunt corecte--------------------------------------------------------------------91) Rezolutia axiala se determina prin:
a) [ ] focalizare
b) [ ] distanta pina la obiect
c) [ ] tipul transductorului
d) [x] numarul de oscilatii in impulsul ultrasonor--------------------------------------------------------------------92) Rezolutia transversala este determinata de:
a) [x] focalizare
b) [ ] tipul transductorului
c) [ ] numarul de oscilatii in impulsul ultrasonor
d) [ ] mediul de transmitere--------------------------------------------------------------------93) Care este frecventa instructajului si a verificarii cunostintelor in domeniul securitatii la locul de munca si a igienii
muncii a salariatilor din cabinetul radiologic;
a) [ ] trimestrial
b) [x] de 2 ori in an
c) [ ] anual
d) [ ] o data in doi ani--------------------------------------------------------------------94) Cite complete de mijloace de radioprotectie sunt necesare intr-un cabinet de radiodiagnostic:
a) [ ] unul
b) [x] doua
c) [ ] trei
d) [ ] la decizia medicului radiolog--------------------------------------------------------------------95) Din care moment necesita eliberare de la lucru la aparatul radiologic o femeie gravida:
a) [ ] de cind a declarat ca e gravida
b) [ ] de cind au aparut semne vizibile de graviditate
c) [x] din momentul confirmarii medicale a graviditatii
d) [ ] la dorinta salariatei--------------------------------------------------------------------96) Cine este responsabil de securitatea radiotionala a tuturor participantilor la investigatia radiologica:
a) [ ] seful sectiei
b) [x] medicul radiolog
c) [ ] tehnicianul radiolog
d) [ ] administratia institutiei medicale--------------------------------------------------------------------97) De la ce virsta se permite activitatea in sfera radiatiilor ionizante :
a) [ ] 20 de ani
b) [ ] 19 ani
c) [x] 18 ani
d) [ ] 17 ani---------------------------------------------------------------------

98) Care este doza admisibila anuala de iradiere de la sursele ionizante a populatiei:
a) [x] 1 mSv
b) [ ] 2 mSv
c) [ ] 3 mSv
d) [ ] 4 mSv--------------------------------------------------------------------99) Care proprietati a radiatiilor ionizante sunt folosite in dozimetrie:
a) [ ] efectul de fluorescenta
b) [x] efectul de luminiscenta
c) [ ] efectul de fosforescenta
d) [x] efectul fotochimic
e) [x] ionizarea substantelor
f) [x] efectul biologic--------------------------------------------------------------------100) Radiografia cutiei toracice se recomanda de efectuat la distanta focar-film egala cu:
a) [ ] 70 cm
b) [ ] 100 cm
c) [ ] 125 cm
d) [x] 150 cm
e) [x] 200 cm--------------------------------------------------------------------101) Care proprietati ale rezelor X sunt folosite in dozimetrie:
a) [ ] efectul de fluorescenta
b) [ ] efectul de luminiscenta
c) [ ] efectul de fosforescenta
d) [x] efectul fotochimic
e) [x] ionizarea substantelor
f) [x] efectul biologic--------------------------------------------------------------------102) Dozimetria razelor secundare la locul de munca si in incaperile vecine se efectueaza:
a) [ ] odata in 4 ani
b) [ ] odata in 5 ani
c) [ ] odata in 3 ani
d) [x] odata in 2 ani--------------------------------------------------------------------103) In pediatrie se recomanda de dolosit folii intaritoare de clasa sensibilitatii:
a) [ ] 100
b) [ ] 200
c) [x] 400
d) [x] 600--------------------------------------------------------------------104) Avantajele prelucrarii automate a filmului radiologic in comparatie cu prelucrarea fotochimica manuala sunt:
a) [ ] marimea redimului de radiografie
b) [x] micsorarea timpului de prelucrare fotochimica a filmului
c) [x] micsorarea regimului de radiografie
d) [ ] marirea timpului de prelucrare a filmului
e) [x] micsorarea dozei de iradiere a pacientului--------------------------------------------------------------------105) Avantajele tehnice la folosirea filmului radiografic sensibil la spectru verde in comparatie cu filmulele sensibile la
spectrul albastru sunt:
a) [x] micsorarea dozei de iradiere a pacientului
b) [x] micsorarea regimului de radiografie
c) [ ] micsorarea termenului de exploatare a tubului rentgen
d) [x] marirea termenului de exploatare a tubului rentgen-----------------------------------------------------------106) Necoincuidenta maxima admisa a fascicului luminos cu fasciculul de raze X este de:
a) [x] 0.5 cm
b) [x] 1.0 cm
c) [ ] 1.5 cm
d) [ ] 2.0 cm
e) [ ] 2.5 cm--------------------------------------------------------------------107) Periocicitatea controlului concordantei fascicului luminos cu fasciculul de raze X este:
a) [ ] lunar

b) [x] trimestrial
c) [ ] fiecare semestru
d) [ ] anual
e) [ ] odata la 2 ani--------------------------------------------------------------------108) Voalul filmului radiologic se formeaza in rezultatul:
a) [x] interaxtiunii microcristalelor de argint si developant
b) [ ] interactiunii cristalelor de argint cu revelatorul
c) [ ] interactiunii cu ambele (developator si revelator)
d) [x] expirarea termenului de valabilitate--------------------------------------------------------------------109) Care este durata valabilitatii autorizatiei tehnice a cabinetului radiologic:
a) [ ] 1 an
b) [ ] 2 ani
c) [x] 4 ani
d) [ ] 5 ani--------------------------------------------------------------------110) Care este volumul de schimb al aerului in sistemul de ventilare reflux intr-o ora in cabinetul radiologic:
a) [ ] 2 ori
b) [ ] 3 ori
c) [x] 4 ori
d) [ ] 5 ori--------------------------------------------------------------------111) Care este volumul de schimb al aerului in sistemul de ventilatie aflux intr-o ora in cabinetul radiologic:
a) [ ] 2 ori
b) [x] 3 ori
c) [ ] 4 ori
d) [ ] 5 ori--------------------------------------------------------------------112) Care este frecventa deservirii tehnice profilactice a aparatului rentgen:
a) [x] lunar
b) [ ] trimestrial
c) [ ] anual--------------------------------------------------------------------113) Care este grosimea stratului tomografic obtinut la balansarea tubului rentgen cu un unghi de 30:
a) [ ] 0.5
b) [ ] 1.0
c) [ ] 2.0
d) [x] 3.0
e) [ ] 4.0--------------------------------------------------------------------114) Cu marirea unghiului de balansare a tubului rentgen grosimea stratului tomografic obtinut:
a) [ ] se mareste
b) [x] se micsoreaza
c) [ ] nu se modifica--------------------------------------------------------------------115) Care este perodicitatea controlului rezistentei omice in cabinetele radiologice:
a) [ ] 2 ori pe an
b) [x] anual
c) [ ] o data in 2 ani
d) [ ] o data in 4 ani--------------------------------------------------------------------116) Care este periodicitatea verificarii dozimetrelor individuale ale personalului cabinetelor radiologice:
a) [ ] anual
b) [ ] de 2 ori pe an
c) [x] in fiecare trimestru
d) [ ] lunar--------------------------------------------------------------------117) Zonografia se obtine la valorile unghiului de balansare a tubului rentgen egal cu:
a) [x] 8
b) [x] 10
c) [x] 15
d) [ ] 30--------------------------------------------------------------------118) Intensitatea iradierii pacientului in timpul radiografiei depinde de:
a) [x] valorile kV

b) [x] expozitie
c) [ ] grosimea pacientului
d) [ ] grosimea filtrului
e) [ ] marimea cimpului examinat--------------------------------------------------------------------119) Developantul trebuie schimbat, daca timpul de developare este necesar de marit:
a) [ ] in jumatate
b) [ ] de 1.0
c) [ ] de 1.5
d) [x] de 2 ori--------------------------------------------------------------------120) Cu marirea timpului de fixare intensitatea vualului:
a) [ ] se micsoreaza
b) [ ] se mareste
c) [x] nu este influentata--------------------------------------------------------------------121) Timpul de garantie de exploatare a ecranelor intensificatoare este de:
a) [ ] 10 ani
b) [x] 4 ani
c) [ ] 5 ani
d) [ ] 3 ani--------------------------------------------------------------------122) Intensitatea iradierii depinde de:
a) [x] valorile kV
b) [x] expozitie
c) [x] grosimea filtrului
d) [ ] dimensiunile cimpului examinat--------------------------------------------------------------------123) Doza anuala maxima admisibila pentru personalul categoriei "A" este de:
a) [x] 20 mSV
b) [ ] 30 mSV
c) [ ] 40 mSV
d) [ ] 50 mSV--------------------------------------------------------------------124) Dozimetria in cabinetul radiologic si in incaperile vecine se efectueaza:
a) [ ] lunar
b) [ ] trimestrial
c) [x] anual
d) [ ] o data la 2 ani--------------------------------------------------------------------125) Doza anuala de iradiere admisibila pentru populatie este de:
a) [ ] 0.1 mSV
b) [ ] 0.5 mSV
c) [x] 1.0 mSV
d) [ ] 2.0 mSV--------------------------------------------------------------------126) Neclaritatea imaginii radiografice produsa de ecranele intensificatoare si filmul radiografic poate fi de:
a) [ ] 0.1 mm
b) [x] 0.2 mm
c) [x] 0.3 mm
d) [ ] 0.4 mm
e) [ ] 0.15mm--------------------------------------------------------------------127) Efectarea radiografiei cu grila antidifuzoare necesita marirea expunerii (in comparatie cu radiografia fara grila) cu:
a) [ ] 25%
b) [ ] 50%
c) [ ] 100%
d) [ ] 200%
e) [x] 250%
f) [x] 300%--------------------------------------------------------------------128) Variatia de tensiune permisa in retelele electrice este de:
a) [ ] 5%
b) [x] 10%
c) [ ] 15%

d) [ ] 20%--------------------------------------------------------------------129) Care este periodicitatea instructajului despre securitatea tehnica a personalului cabinetelor radiologice:
a) [ ] anual
b) [ ] in fiecare trimestru
c) [x] de doua ori pe an
d) [ ] o data in 2 ani--------------------------------------------------------------------130) Capacitatea de penetrare a razelor X depinde de:
a) [x] valorile kV
b) [ ] timpul de expunere
c) [x] grosimea filtrului
d) [ ] valorile curentului anodic--------------------------------------------------------------------131) Temperatura minimala la care se permite prelucrarea filmului radiofotografic este de:
a) [ ] 12
b) [ ] 14
c) [ ] 16 C
d) [x] 18 ---------------------------------------------------------------------

132) Raportul mai mare a elementelor grilei r=h permite:

a) [ ] mari intensitatea curentului anodic fara a pierde in calitatea imaginii radiografice
b) [x] a mari tensiunea inalta aplicata tubului
c) [ ] a micsora intensitatea si tensiunea--------------------------------------------------------------------133) Expirarea termenului de valabilitate a filmului radiografic se manifesta prin:
a) [x] marirea intensitatii vualului fotografic
b) [x] micsorarea sensibilitatii peliculei
c) [ ] micsorarea coeficientului de contrastare a filmului
d) [ ] nu are importanta--------------------------------------------------------------------134) Timpul de spalare finala a filmului in apa curgatoare trebuie sa fie de:
a) [ ] 10 min
b) [x] 20 min
c) [x] 30 min
d) [ ] 40 min--------------------------------------------------------------------135) Care radiatie este folosita in radiodiagnostic:
a) [ ] radiatia caracteristica
b) [x] radiatia de frinare--------------------------------------------------------------------136) Care focar optic al tubului de reze X exc;ude neclaritatea geometrica:
a) [x] microfocarul
b) [x] focarul mic
c) [ ] focarul mare--------------------------------------------------------------------137) Densitatea optica a innegririi suportului colorat este egala cu:
a) [x] 0.12
b) [ ] 0.15
c) [ ] 0.2
d) [ ] 0.3--------------------------------------------------------------------138) Temperatura developantului la prelucrarea automata este de:
a) [x] 35
b) [ ] 18
c) [ ] 20 C
d) [ ] 22 --------------------------------------------------------------------139) La care tensiune e mai bine de efectuat conectarea aparatului rentgen:
a) [ ] 120 v
b) [ ] 220 v
c) [x] 380 v---------------------------------------------------------------------

140) Energia cinetica a electronilor in tubul rentgen depinde de:

a) [x] tensiunea inalta aplicata tubului
b) [ ] tensiunea curentului anodic
c) [ ] timpul expunerii
d) [ ] expunere--------------------------------------------------------------------141) Grila antidifuzoare defocalizata aduce la:
a) [ ] defect al imaginii radiologice pe toata suprafata
b) [ ] defect in centrul imaginii radiologice
c) [x] defect la periferia imaginii radiologice
d) [x] majorarea dozei de iradiere a pacientului--------------------------------------------------------------------142) Care este doza de iradiere admisibila anuala pentru lucratorii categoriei "A"
a) [ ] 5 Roentgen intr-un an
b) [ ] 10 mSv intr-un an
c) [ ] 5 mSv pentru 2 ani consecutiv
d) [x] doza efectiva de 20 mSv pe an mediata la 5 ani--------------------------------------------------------------------143) Cu marirea distantei focar-obiect de doua ori, densitatea de iradiere a filmului se micsoreaza de:
a) [ ] 2 ori
b) [ ] 3 ori
c) [x] 4 ori
d) [ ] 5 ori
e) [ ] 6 ori--------------------------------------------------------------------144) Care proprietate a razelor X este folodita pentru obtinerea imaginii radiografice:
a) [ ] efectul de fluorescenta
b) [ ] efectul de fosforescenta
c) [x] efectul de luminiscenta
d) [ ] efectul fotochimic--------------------------------------------------------------------145) Pentru a mari timpul de exploatare a tubului roentgen de doua ori se recomanda ca, capacitatea de incarcare a
tubului sa fie de:
a) [ ] 10%
b) [ ] 20%
c) [ ] 50%
d) [x] 80%--------------------------------------------------------------------146) Cu marirea distantei focar-obiect, imaginea radiografica:
a) [ ] se micsoreaza
b) [x] se apropie de dimensiunile reale
c) [ ] se mareste--------------------------------------------------------------------147) Cind expozitia este corect determinata imaginea radiografica apare peste:
a) [x] 30 sec
b) [ ] 60 sec
c) [ ] 90 sec
d) [ ] 120 sec
e) [ ] 180 sec--------------------------------------------------------------------148) Contrastul imaginii radiografice se mareste cind:
a) [ ] tensiunea anodica este mai mare
b) [x] tensiunea anodica este mai mica
c) [ ] se mareste timpul de developare
d) [ ] expunerea este mai mica--------------------------------------------------------------------149) Unitatea de masura a dozei echivalente este:
a) [ ] grei
b) [ ] djouli
c) [ ] rad
d) [x] zivert
e) [ ] roentgen--------------------------------------------------------------------150) Unitatile de masura a dozei absolute sunt:

a) [ ] roentgen
b) [x] grei
c) [x] rad
d) [ ] echivalentul biologic al roentgenului (EBR)
e) [ ] sunt corecte toate raspunsurile--------------------------------------------------------------------151) Folosirea grilei antidifuzoare permite de a:
a) [x] micsora iradierea secundara si mari contrastul imaginii radiologice
b) [ ] micsora iradierea secundara si contrastul imaginii radiologice
c) [ ] obtine radiografie cu contrast si densitate mare
d) [ ] micsora iradierea secundara fara modificarea contrastului
e) [ ] nu este corect nici un raspuns--------------------------------------------------------------------152) Majorarea voalului filmului radiografic poate fi cauzata de:
a) [x] marirea timpului de developare
b) [x] film radiografic cu termenul de valabilitate expirat
c) [x] lumina de securitate in camera obscura necalitativa
d) [ ] nu este corect nici un raspuns
e) [ ] sunt corecte raspunsurile "a" si "b"--------------------------------------------------------------------153) In care tesut (organ) se absorb in cantitate mai mica razele roentgen:
a) [ ] oase
b) [ ] ficat
c) [x] tesutul grasos
d) [ ] tesutul muscular
e) [ ] splina--------------------------------------------------------------------154) Care sunt prioritatile radiofotografiei digitale fata de radiofotografia traditionala:
a) [x] micsorarea dozei de iradiere a pacientului
b) [x] lipsa necesitatii procesului de prelucrare fotochimica
c) [x] lipsa necesitatii filmului radiofotografic
d) [ ] marirea dozei de iradiere a pacientului
e) [ ] sunt corecte toate raspunsurile--------------------------------------------------------------------155) La marirea distantei focar-obiect de 2 ori intensitatea de iradiere:
a) [ ] se mareste de 2 ori
b) [ ] se micsoreaza cu 50%
c) [x] se micsoreaza de 4 ori
d) [ ] nu se modifica--------------------------------------------------------------------156) Cu cit focarul tubului roentgen este mai mic, cu atit:
a) [ ] rezolutia (informitatea) imaginii radiografice este mai mica
b) [ ] neclaritatea geometrica este mai mare
c) [x] se micsoreaza estoparea geometrica
d) [ ] claritatea imaginii radiologice devine mai mica--------------------------------------------------------------------157) Radiatia secundara se micsoreaza in cazul cand este mare:
a) [ ] kilovoltajul
b) [x] raportul dintre lamelele grilei antidifuzoare
c) [ ] grosimea pacientului
d) [ ] cimpul de iradiere
e) [ ] nu este corect nici un raspuns--------------------------------------------------------------------158) Folosirea filtrelor (la tubul roentgen) aduce la:
a) [ ] marirea intensitatii fluxului de iradiere
b) [ ] micsorarea penetrabilitatii razelor roentgen
c) [ ] marirea fluxului de iradiere
d) [x] nu este corect nici un raspuns
e) [ ] sunt corecte toate raspunsurile--------------------------------------------------------------------159) Raportul grilei antidifuzoare prezinta
a) [ ] numarul lamelelor pe 1 cm a grilei
b) [ ] raportul dintre latimea si lungimea grilei antidifuzoare
c) [ ] raportul dintre grosimea lamelelor si grosimea garniturii dintre lamele
d) [x] raportul dintre inaltimea lamelelor si latimea intervalului dintre

ele--------------------------------------------------------------------160) Folosirea foliilor intaritoare ne permite de a micsora expozitia cel putin de:
a) [ ] 2 ori
b) [ ] 4 ori
c) [x] 10 ori
d) [ ] 20 ori
e) [ ] 50 ori--------------------------------------------------------------------161) Revelatorul (fixajul) necesita reinnoire:
a) [ ] fiecare saptamina
b) [ ] peste 48 ore dupa un lucru fara intrerupere
c) [x] la dublarea timpului de fixare
d) [ ] fiecare 2 luni
e) [ ] nu este corect nici un raspuns--------------------------------------------------------------------162) Capitol: digestiv
Se foloseste oare explorarea radiologica a tubului digestiv fara contrastare artificiala:
a) [x] se foloseste
b) [ ] nu se foloseste--------------------------------------------------------------------163) Care sarcini sinestatatoare poate rezolva explorarea radiologica a tubului digestiv fara a folosi substante de
contrastare artificiala:
a) [x] depistarea corpilor straini si a calculilor
b) [ ] controlul calitatii de pregatire a pacientilor pentru examinarea ulterioara cu substanta opaca
c) [x] determinarea dereglarilor de evacuare
d) [x] determinarea gazului liber in cavitatea abdominala----------------------------------------------------------164) Care sarcini auxiliare poate rezolva explorarea radiologica a tubului digestiv fara a folosi substante de contrastare
artificiala:
a) [ ] depistarea corpilor straini si a calculilor
b) [x] controlul calitatii de pregatire a pacientilor pentru examinarea ulterioara cu substanta opaca
c) [ ] determinarea dereglarilor de evacuare
d) [ ] determinarea gazului liber in cavitatea abdominala------------------------------------------------------------165) Metodele de baza de examinare a tubului digestiv sunt:
a) [x] radioscopia
b) [x] radiografia
c) [ ] parietografia
d) [ ] contrastarea primara dubla
e) [ ] poligrafia--------------------------------------------------------------------166) Metodele speiale de examinare a tubului digestiv sunt:
a) [ ] radioscopia
b) [ ] radiografia
c) [x] parietografia
d) [x] contrastarea primara dubla
e) [x] poligrafia--------------------------------------------------------------------167) Care din metodele enumerate ne permit sa examinam starea reliefului mucoasei:
a) [x] examinarea in strat subtire cu sulfat de bariu
b) [ ] examinarea in faza de umplere
c) [x] contrastarea primara dubla
d) [ ] parietografia
e) [ ] sunt corecte toate raspunsurile--------------------------------------------------------------------168) Parietografia este insotita de introducerea substantei de contrast in:
a) [ ] cavitatea organului
b) [ ] tesuturile inconjutatoare a organului
c) [x] concomitent in cavitatea organului si in tesuturile inconjuratoare-------------------------------------169) Parietografia este:
a) [ ] metoda de baza de examinare a tubului digestiv
b) [ ] metoda suplimentara de examinare a tubului digestiv
c) [x] metoda speciala de examinare a tubului digestiv---------------------------------------------------------

170) Parietografia da informatie ampla despre:

a) [x] structura interna (mucoasa) a organului
b) [x] structura peretelui tubului digestiv (structura externa)
c) [ ] evacuatia gastrica
d) [ ] tonusul gastric
e) [ ] sunt corecte toate raspunsurile--------------------------------------------------------------------171) Care din metodele enumerate ne permit sa obtinem informatie despre microrelieful mucoasei gastrice (areae
gastrica):
a) [ ] pneumogastrografia
b) [ ] parietografia
c) [ ] folosirea preparatelor farmacodinamice
d) [x] contrastarea primara dubla
e) [ ] toare metodele enumerate--------------------------------------------------------------------172) Cind recurgem la pneumoperitoneumul transgastric:
a) [ ] depistarea formei infiltrative a cancerului gastric
b) [ ] depistarea modificarilor paragastrice
c) [ ] depistarea gastritei antrale rigide
d) [x] depistarea complicatiei ulcerului gastric--------------------------------------------------------------------173) Care este timpul expunerii recomandat (optimal) pentru o radiografie a stomacului:
a) [x] 0.1 sec
b) [ ] 0.9 sec
c) [ ] 0.3 sec
d) [ ] 0.4 sec
e) [ ] 0.01--------------------------------------------------------------------174) Care este metoda cea mai simpla de obtinere a contrastarii duble a esofagului:
a) [ ] introducerea aerului printr-o sonda subtire aflata in lumenul esofagului
b) [ ] inghitind aer
c) [x] inghitind aer impreuna cu suspensa baritata
d) [ ] bolnavului i se administreaza solutie de bicarbonat si acid tartric----------------------------------175) Poligrafia este metoda cu ajutorul careia obtinem informatie despre:
a) [ ] functia secretorie a stomacului
b) [x] functia motorica gastrica
c) [ ] evacuarea gastrica
d) [ ] reflecta toate functiile enumerate--------------------------------------------------------------------176) Explorarea multiproiectionala a tubului digestiv este:
a) [ ] metoda speciala de investigatie
b) [x] o manevra suplimentara folosita in cadrul examenului de baza a tubului digestiv
c) [x] o manevra suplimentara folosita in cadrul examenelor speciale ale tubului digestiv
d) [ ] sunt corecte toate raspunsurile--------------------------------------------------------------------177) Pregatirea pacientului pentru examinarea radiologica a stomacului consta in:
a) [x] examenul radiologic se face pe gol
b) [ ] in ajun clisma de curatire
c) [x] retinerea de la fumat in ziua examenului
d) [ ] ajun administrarea unui purgativ
e) [x] se renunta la administrarea medicamentelor care modifica fiziologia gastrica-----------------------178) Metodele radiologice care ne dau informatie despre peristaltica sunt
a) [x] radioscopia
b) [x] poligrafia
c) [ ] contrastarea primara dubla
d) [ ] parietografia
e) [x] radiokimografia--------------------------------------------------------------------179) Care metoda radiologica din cele enumerate este mai efectiva pentru depistarea formatiunilor vegetante:
a) [ ] radioscopia
b) [x] contrastarea primara dubla
c) [ ] pneumogastrografia
d) [ ] pneumoperitoneumul---------------------------------------------------------------------

180) Examenul radiologic dupa pneumoperitoneum se efectueaza peste:

a) [ ] 20 min
b) [ ] 30 min
c) [ ] 40 min
d) [ ] 1.0-1.5 ora--------------------------------------------------------------------181) Pentru examinarea reliefului mucoasei in cavitatea organului examinat se introduce substanta de contrast in
cantitate:
a) [x] mica
b) [ ] mare
c) [ ] nu are importanta--------------------------------------------------------------------182) Ce preparate sunt folosite pentru accelerarea tranzitului tubului digestiv:
a) [ ] atropina
b) [ ] metatina
c) [x] sorbitul
d) [ ] nitroglicerina
e) [x] sulfatul de bariu la temperatura scazuta--------------------------------------------------------------------183) Indicatiile pentru folosirea preparatelor farmacodinamice vagotrope sunt:
a) [x] functie motorica gastrica marita
b) [ ] tonus gastric micsorat
c) [x] tonus sporit al sfincterului Oddi
d) [ ] sunt corecte toate raspunsurile--------------------------------------------------------------------184) Indicatiile pentru folosirea preparatelor simpaticomimetice sunt:
a) [ ] majorarea functiei motorice gastrice
b) [x] micsorarea tonusului gastric
c) [ ] sporirea tonusului sfincterului Oddi
d) [ ] sunt corecte toate raspunsurile
185) Preparatele vagotrope:
a) [x] maresc tonusul gastric si al intestinului
b) [ ] micsoreaza tonusul gastric si al intestinului
c) [x] accelereaza tranzitul prin intestine
d) [ ] diminueaza tranzitul prin intestine--------------------------------------------------------------------186) Preparatele farmacodinamice mai fracvent folosite care micsoreaza tonusul tubului digestiv sunt:
a) [x] nitritul de amil
b) [x] hidrochinidina
c) [ ] pilocarpina
d) [ ] acetilcolina
e) [x] buscopanul--------------------------------------------------------------------187) Metoda optimala de explorare a portiunii superioare gastrice este incidenta postero-anterioara si laterala:
a) [ ] in faza de umplere in pozitia orizontala pe spate a pacientului
b) [ ] prin contrastare primara dubla in pozitie orizintala pe burta
c) [ ] in faza de umplere cu contrastarea esofagului
d) [x] in pozitia verticala a pacientului--------------------------------------------------------------------188) Conditii optimale pentru examinarea portiunii cardio-esofagiene se obtin in pozitia orizontala a pacientului. Incidenta
optimala este:
a) [ ] oblica anterioara stinga (pe spate)
b) [ ] oblica anterioara dreapta (pe spate)
c) [ ] oblica posterioara stinga (pe burta)
d) [x] oblica posterioara dreapta (pe burta)--------------------------------------------------------------------189) Grosimea peretelui organelor tubului digestiv se poate determina cu ajutorul:
a) [x] ultrasonografiei
b) [ ] contrastarii primare duble
c) [ ] computertomografiei
d) [ ] angiografiei
e) [x] parietografiei---------------------------------------------------------------------

190) Care din simptomele radiologice enumerate se intilnesc in caz de ulceratie in peretele organului tubului digestiv:
a) [x] simptomul de "nisa"
b) [ ] simptomul de "lacuna"
c) [x] simptomul "valul de inflamatie"
d) [x] simptomul "degetului aratator"--------------------------------------------------------------------191) Cauzele care aduc la modificarea pozitiei organelor tubului digestiv pot fi:
a) [x] modificari in organul examinat
b) [x] modificari in organele si tesuturile din vecinatatea organului examinat
c) [x] cantitatea sporita de aer in cavitatea organului
d) [ ] nu este corect nici un raspuns--------------------------------------------------------------------192) Pentru determinarea naturii ulceratiei (benigna sau maligna) are importanta:
a) [x] forma ulceratiei
b) [x] dimensiunile
c) [x] conturul
d) [x] localizarea
e) [ ] nu este corect nici un raspuns--------------------------------------------------------------------193) La modificarile de evacuare a tubului digestiv pot sa aduca:
a) [x] modificarile functoinale a tubului digestiv
b) [x] ingustarea lumenului
c) [x] dilatarea lumenului cauzata de micsorarea tonusului
d) [x] dilatarea congenitala a lumenului
e) [ ] nu este corect nici un raspuns--------------------------------------------------------------------194) Care din simptomele enumerate reflecta functia organelor tubului digestiv:
a) [ ] forma si dimensiunile
b) [x] peristaltica
c) [ ] pozitia organului examinat
d) [x] secretia
e) [x] tonusul--------------------------------------------------------------------195) Care din simptomele enumerate reflecta starea morfologica a tubului digestiv:
a) [x] forma si dimensiunile organului
b) [ ] peristaltica
c) [x] pozitia
d) [x] conturul
e) [x] relieful mucoasei--------------------------------------------------------------------196) In care directii din cele enumerate se pot modifica dimensiunile organului tubului digestiv:
a) [x] alungire
b) [x] scurtare
c) [x] dilatarea lumenului
d) [x] ingustarea lumenului
e) [ ] nu este corect raspunsul 2 si 4--------------------------------------------------------------------197) Pentru depistarea modificarilor de mucoasa produse de formatiuni vegetante de dimensiuni mici este necesar de
folosit:
a) [x] substanta de contrast fluida
b) [ ] substanta de contrast mai compacta
c) [ ] nu are importanta--------------------------------------------------------------------198) La esofag se intilnesc ingustari fiziologice in numar de:
a) [ ] 2
b) [ ] 3
c) [x] 4
d) [ ] 5--------------------------------------------------------------------199) Numarul segmentelor dupa esofagiene dupa Blombard este de:
a) [ ] 3
b) [ ] 5
c) [ ] 7
d) [x] 9---------------------------------------------------------------------

200) Latimea medie a esofagului normal in faza de umplere nu depaseste:

a) [ ] 1 cm
b) [ ] 2 cm
c) [x] 3 cm
d) [ ] 4 cm
e) [ ] 5 cm--------------------------------------------------------------------201) Esofagul este scurtat, lumenul ingustat, tranzitul micsorat, pliurile se evidentiaza bine, sunt inguste se inalte. Tabloul
este caracteristic pentru un esofag cu tonusul:
a) [ ] normal
b) [x] crescut
c) [ ] micsorat--------------------------------------------------------------------202) Care este tonusul unui esofag alungit, cu timpul de tranzit marit, pliurile aplatizate si dilatate:
a) [ ] normal
b) [x] micsorat
c) [ ] marit--------------------------------------------------------------------203) Care este influenta manevrei Valsalva asupra tranzitului esofagian:
a) [ ] incetinirea tranzitului esofagian
b) [x] accelerarea tranzitului esofagian
c) [ ] nu influenteaza--------------------------------------------------------------------204) In care faza a examenului radiologic mai optimal se obtine relieful mucoasei esofagiene:
a) [ ] in repletiune (faza de umplere)
b) [x] dupa trecerea bolului baritat
c) [ ] in momentul contrastarii duble
d) [ ] la folosirea preparatelor farmacodinamice--------------------------------------------------------------------205) Care este proiectia otimala pentru examenul portiunii distale a esofagului in pozitia verticala a pacientului:
a) [ ] anterioara
b) [ ] laterala
c) [x] oblica anterioara dreapta
d) [ ] oblica anterioara stinga--------------------------------------------------------------------206) Pozitia optimala pentru examinarea portiunii cervicale a esofagului este incidenta:
a) [ ] anterioara
b) [ ] oblica anterioara dreapta
c) [ ] oblica anterioara stinga
d) [x] in profil--------------------------------------------------------------------207) Radiografia faringelui si a portiunii cervicale a esofagului in pozitia laterala fara contrastare artificiala mai frecvent se
foloseste in caz de;
a) [ ] tumoare a faringelui si a esofagului
b) [x] corp strain esofagian
c) [ ] tumoare a glandei tiroide
d) [ ] dereglari de deglutitie--------------------------------------------------------------------208) Esofagul terminal formeaza cu stomacul un unghi (unghiul Hiss) care in norma este:
a) [x] ascutit
b) [ ] dreptunghiular
c) [ ] obruz--------------------------------------------------------------------209) Cind de formeaza ampula epifrenica a esofagului:
a) [ ] in expir adinc
b) [x] in inspir adinc
c) [ ] in repaus
d) [ ] nu este corect nici un raspuns--------------------------------------------------------------------210) Ce metoda este preferata pentru determinarea corpului strain in portiunea toracica a esofagului:
a) [ ] contrastarea esofagului
b) [x] metoda lui Ivanova-Podobet
c) [ ] contrastarea dubla a esofagului
d) [ ] administrarea unei bucate de tifon muiata in bariu---------------------------------------------------------------------

211) Esofagul prezinta 3-5 dilatari localizate si simetrice, separate de incizuri stenozate cu localizare in treimea medie si
inferioara. Se poate presupune:
a) [ ] contractii secundare esofagiene
b) [ ] contractii tertiare esofagiene
c) [x] spasme etajate--------------------------------------------------------------------212) Termenul "sfredel-tirbuson" reflecta:
a) [ ] anomalie de dezvoltare
b) [x] afectiune neuromusculara
c) [ ] proces inflamator
d) [ ] consecinte ale combustiei--------------------------------------------------------------------213) Reflux-esofagita este rezultatul:
a) [x] micsorarea tonusului sfincterului inferior esofagian
b) [x] dereglari motorice gastrice si esofagiene
c) [x] micsorarea activitatii propulsive a stomacului
d) [ ] nu este corect nici un raspuns--------------------------------------------------------------------214) Pentru a determina refluxul gastro-esofagian este necesar de examinat pacientul in:
a) [ ] conditii de manevra Muller
b) [x] pozitie orizontala pe burta in incidenta oblica stinga
c) [ ] de folosit preparate farmacodinamice
d) [ ] expir profund
e) [ ] conditii de manevra Valsalva--------------------------------------------------------------------215) Ingustarea portiunii superioare a esofagului este caracteristica pentru:
a) [x] cancer esofagian
b) [x] consecinte ale combustiei esofagiene
c) [ ] esofagita stenozanta
d) [x] mediastinita stenozanta--------------------------------------------------------------------216) Deplasarea laterala a esofagului este caracteristica pentru:
a) [ ] cancer esofagian
b) [ ] hernie diafragmatice fixata
c) [x] mediastinita sclerozanta
d) [ ] sclerodermie
e) [ ] sunt corecte toate raspunsurile--------------------------------------------------------------------217) Ingustarea lumenului esofagului este caracteristica pentru:
a) [x] cancer de foma endofita
b) [x] consecintele ulcerului esofagian
c) [ ] varice esofagiene
d) [x] tumoare benigna
e) [ ] sunt corecte toate raspunsurile--------------------------------------------------------------------218) Dilatarea opacitatii mediastinale cauzata de patologia esofagului se intilneste in caz de:
a) [ ] cancer a treimii medii a esofagului
b) [ ] combustii esofagiene
c) [x] acalazie a esofagului
d) [ ] in caz de reflux esofagita
e) [ ] varice esofagiene--------------------------------------------------------------------219) Starea pacientului este satisfacatoare. Pe fondul mediastinului se determina opacitate cu nivel orizontal. In primul
rind este necesar:
a) [ ] de examinat pacientul in lateropozitie
b) [ ] de efectuat tomografia mediastinului
c) [x] de examinat esofagul cu substanta opaca
d) [ ] de efectuat radiografia cutiei toracice in 2 incidente--------------------------------------------------------------------220) Nivel orizintal de lichid pe fondul mediastinului se poate intilni in urmatoarele afectiuni ale esofagului:
a) [x] diverticul
b) [ ] varice esofagiene
c) [x] esofag scurt de origine congenitala
d) [x] acalazie a cardiei

e) [ ] sunt corecte toate raspunsurile--------------------------------------------------------------------221) Modificarile esofagului cauzate de marirea limfonodulilor mediastinali se intilmesc la nivelul segmentului:
a) [ ] traheal
b) [ ] aortal
c) [x] bronhial si subbronhial
d) [ ] retropericardial si supradiafragmatic--------------------------------------------------------------------222) Care modificari aduc la deplasarea esofagului in posterior:
a) [ ] anomalie de pozitie a artrei subclavia Dextra
b) [ ] dextrapozitia aortei
c) [x] marirea in dimensiuni a ganglionilor limfatici
d) [ ] anevrism al aortei descendente
e) [x] marirea in dimensiuni a atriului sting--------------------------------------------------------------------223) La pacientii cu "stomac toracal" esofagul ca regula este:
a) [ ] dilatat
b) [x] scurtat
c) [ ] deformat
d) [ ] alungit si ondulat--------------------------------------------------------------------224) Esofagul contrastat este deplasat de anevrism al aortei descendente spre:
a) [ ] anterior si spre stinga
b) [x] anterior si spre dreapta
c) [ ] posterior si spre stinga
d) [ ] posterior si spre dreapta--------------------------------------------------------------------225) Pentru depistarea insuficientei functionale a cardiei (reflux gastro-esofagian) mai efectiva este explorarea
pacientului in;
a) [ ] conditii de manevra Muller
b) [x] pozitie orizontala cu fortarea respiratiei
c) [ ] folosind preparatele farmacodinamice
d) [ ] in conditii de contrastare dubla--------------------------------------------------------------------226) Simptomele de baza a esofagitei pot fi obtinute la examenul radiologic:
a) [ ] in faza de umplere
b) [ ] prin contrastare dubla
c) [x] prin examinarea reliefului mucoasei
d) [ ] la folosirea preparatelor farmacodinamice--------------------------------------------------------------------227) Disfagie paradoxala (retinerea produselor alimentare lichide) se intilneste in caz de:
a) [ ] diverticul esofagian
b) [ ] combustii esofagiene
c) [ ] cancer esofagian
d) [x] achalazie esofagiana--------------------------------------------------------------------228) Diverticulul de tractiune mai frecvent se intilneste la nivelul:
a) [ ] segmentului cervical
b) [ ] treimii superioare a segmentului toracal
c) [ ] regiunii inferioare a segmentului toracal
d) [ ] portiunii abdominale
e) [ ] bifurcatiei traheei--------------------------------------------------------------------229) Cauzele care aduc la aparitia varicelor esofagiene sunt:
a) [x] ciroza hepatica
b) [x] tromboza venei splenice
c) [x] neoplasm hepatic
d) [ ] nu este corect nici un raspuns--------------------------------------------------------------------230) Care metoda radiologica de informatie optima pentru evidentierea varicelor esofagiene:
a) [x] explorarea in pozitie orizontala cu pasta baritata in conditia probei Muller
b) [ ] contrastare dubla
c) [ ] parietografia esofagului
d) [ ] folosirea preparatelor farmaceutice---------------------------------------------------------------------

231) In combustiile esofagiene ingustarea esofagului mai frecvent se intilneste la nvelul:

a) [ ] treimii superioare
b) [ ] treimii medii
c) [ ] portiunii distale (abdominale)
d) [x] ingustarilor fiziologice
e) [ ] portiunii cervicale--------------------------------------------------------------------232) Simptomul radiologic de baza a atreziei esofagiene este:
a) [ ] ingustarea esofagului
b) [ ] dilatarea esofagului
c) [x] determinarea unui "sac orb"
d) [ ] deformarea esofagului
e) [ ] deformarea so alungirea esofagului--------------------------------------------------------------------233) Portiunea abdominala a esofagului descrisa sub forma simptomului "coada de soarece" este caracteristica pentru
a) [ ] sclerodermie
b) [ ] cancer cardioesofagian
c) [x] achalazie a cardiei
d) [ ] diverticul epifrenic--------------------------------------------------------------------234) Bula cu aer gastrica la pacientii cu achalazie de gradul III-IV:
a) [ ] este deformata
b) [x] lipseste
c) [ ] este micsorata
d) [ ] este marita--------------------------------------------------------------------235) Hernia axiala difera de hernia paraesofagiana prin:
a) [ ] lulngimea esofagului
b) [x] pozitia portiunii abdominale a esofagului fata de diafragma
c) [x] pozitia cardiei fata de diafragma
d) [ ] pozitia fornixului gastric--------------------------------------------------------------------236) Simptomul determinant al herniei paraesofagiene este:
a) [ ] esofag scurt
b) [ ] esofag alungit
c) [ ] deplasarea portiunii cardiace a stomacului in mediastin
d) [x] pozitie obisnuita a cardiei si a esofagului--------------------------------------------------------------------237) Complicatii ale herniei hiatale sunt:
a) [ ] gastrita
b) [ ] reflux-esofagita
c) [ ] hemoragie
d) [x] anemie
e) [ ] corecte sunt raspunsurile "a" si "b"--------------------------------------------------------------------238) Ulcerul esofagian mai frecvent se intilneste la nivelul:
a) [ ] portiunii cervicale
b) [ ] treimii superioare
c) [ ] treimii medii
d) [x] treimii inferioare--------------------------------------------------------------------239) Cea mai frecventa complicatie a ulcerului esofagian este:
a) [ ] malignizarea
b) [x] ingustarea cicatriciala
c) [ ] perforatia peretelui esofagian
d) [ ] hemoragia--------------------------------------------------------------------240) Mai frecvent dintre tumorile benigne ale esofagului se intilneste:
a) [ ] adenomul
b) [ ] papilomul
c) [x] leiomiomul
d) [ ] fibromul--------------------------------------------------------------------241) Cancerul esofagian se localizeaza mai frecvent in portiunea:
a) [ ] superioara toracala

b) [ ] medie toracala
c) [ ] inferioara toracala
d) [x] abdominala--------------------------------------------------------------------242) Dilatarea suprastenotica a esofagului mai frecvent se intilneste la cancerul esofagian cu forma de crestere:
a) [x] endofita
b) [ ] exofita
c) [ ] in ambele cazuri la fel--------------------------------------------------------------------243) Tumorile intestinului gros mai frecvent se localizeaza la nivelul:
a) [x] rectosigmoidian
b) [ ] colonului descendent
c) [ ] colonului transvers
d) [ ] colonului ascendent
e) [x] cecoascendentului--------------------------------------------------------------------244) Care din metodele enumerate de examinare a stomacului necesita interventie miniinvaziva:
a) [ ] contrastarea primara dubla
b) [x] parietografia
c) [ ] pneumogastrografia
d) [ ] poligrafia
e) [ ] sunt corecte toate raspunsurile--------------------------------------------------------------------245) La tip longilin-astenic pozitia gastrica se caracterizeaza prin urmatoarele:
a) [ ] unghi deschis la curbura mica
b) [x] punctul decliv gastric jos situat
c) [x] bulbul duodenal apare alungit si cu margini drepte
d) [ ] bulbul mic cu margini convexe in afara segmentului distal
e) [ ] directie predominant verticala a segmentului distal--------------------------------------------------------------------246) La tip picnic si atletic pozitia gastrica se caracterizeaza prin urmatoarele:
a) [ ] unghiul ascutit al micii curburi
b) [x] directie de sus in jos a pilorului si bulbului duodenal
c) [ ] bulbul duodenal apare alungit si cu margini drepte
d) [x] bulb duodenal mic cu margini convexe in afara
e) [x] unghi deschis la curbura mica--------------------------------------------------------------------247) Modificarile de pozitie sau dimensiuni ale stomacului sunt:
a) [x] ptoza
b) [x] alungirea
c) [x] volvulus
d) [x] deplasarea
e) [ ] nu sunt corecte "a"si "d"--------------------------------------------------------------------248) Stomacul ortoton radoilogic se caracterizeaza prin urmatoarele:
a) [x] se umple de sus in jos
b) [x] bula de aer are forma rotunda
c) [ ] suspensia baritata de forma prasadei cu virful in sus
d) [x] apare plin cu substanta opaca pina la fornix independent de cantitatea de cintinut
e) [ ] substanta opaca incet coboara in jos--------------------------------------------------------------------249) Stomacul hipoton se intilneste in caz de:
a) [ ] dureri abdominale
b) [x] multiple nasteri
c) [x] afectiuni gastrice cronice
d) [ ] vegetoneuroze
e) [ ] afectiuni endocrine--------------------------------------------------------------------250) Stomacul hipoton radiologic se caracterizeaza prin urmatoarele:
a) [ ] se umple de sus in jos
b) [x] camera de aer de forma ovala cu diametrul mai mare vertical
c) [x] nu apare complet plin decit daca contine o cantitate mare de substanta opaca
d) [ ] camera de aer surta si lata
e) [x] se umple de jos in sus---------------------------------------------------------------------

251) Stomacul hiperton se intilneste in caz de:

a) [x] dureri abdominale
b) [x] procese inflamatorii
c) [x] afectiuni endocrine
d) [x] vegetoneuroze
e) [ ] nu este corec nici un raspuns--------------------------------------------------------------------252) Stomacul hiperton se caracterizeaza prin urmatoarele:
a) [x] stomacul se umple de sus in jos
b) [ ] bula de aer are forma rotunda
c) [ ] nu apare complet plin decit daca contine o cantitate mare de substanta opaca
d) [x] camera de aer scurta si lata
e) [ ] camera de aei de forma ovala cu diametrul mai mare vertical--------------------------------------------------------------------253) Amplitudinea peristaltismului gastric se socoate superficiala atunci cind lumenul gastric se ingusteaza numai cu:
a) [ ] o doime
b) [ ] o treime
c) [x] o patrime
d) [ ] trei patrimi--------------------------------------------------------------------254) Aspectul radiologic al mucoasei gastrice deponde de:
a) [x] tonusul gastric
b) [x] tonusul musculaturii abdominale
c) [x] constitutiua pacientului
d) [x] sex (barbati, femei)
e) [ ] nu este corect nici un raspuns--------------------------------------------------------------------255) Mucoasa gastrica elimina suc gastric in cantitate de:
a) [ ] 0.5-1.0 litri
b) [x] 1.0-1.5 litri
c) [x] 1.5-2.0 litri
d) [ ] 2.0-2.5 litri
e) [ ] 2.5-3.0 litri--------------------------------------------------------------------256) Evacuarea gastrica depinde de:
a) [x] componenta chimica a masei ingerate
b) [x] cantitatea masei ingerate
c) [x] starea stratului muscular gastric
d) [x] elasticitatea peretelui segmentului piloric si a duodenului
e) [ ] nu este corect nici un raspuns--------------------------------------------------------------------257) Evacuarea incetinita a stomacului se intilneste in caz de:
a) [x] spasm a portiunii antrale
b) [ ] gastrita cronica
c) [x] modificari a tonusului pilorului si duodenului (reflexa)
d) [x] cancer subcardial, corpului pancreatic cu concresterea plexului nervos
e) [ ] sunt corecte toate raspunsurile--------------------------------------------------------------------258) In care caz este accelerata evacuarea gastrica:
a) [ ] hiperaciditate gastrica
b) [x] hipoaciditate gastrica
c) [x] afectiuni gastrice si pancreatice
d) [x] cancer gastic infiltrativ
e) [ ] sunt corecte toate raspunsurile--------------------------------------------------------------------259) Metoda optimala de examinare rediologica a portiunii superioare gastrice este proiectia anterioara si laterala in:
a) [ ] faza de umplere
b) [ ] contrastare dubla in pozitia orizontala a bolnavului culcat pe burta
c) [ ] faza de umplere cu esofagul concomitent contrastat
d) [x] contrastare dubla a stomacului cu esofagul concomitent
contrastat--------------------------------------------------------------------260) In incidenta oblica anterioara stinga se examineaza:
a) [ ] versatul posterior al micii curburi, fornixul, corpul
b) [x] versantul anterior al micii curburi, a corpului

c) [x] intreaga intindere a micii curburi, a segmentului piloric

d) [ ] versantul anterior al micii curburi
e) [ ] dezvoltarea posterioara a fornixului--------------------------------------------------------------------261) In decubit dorsal:
a) [x] fornixul se destinde cu bariu
b) [x] segmentele distale gastrice devin vizibile in dublu contrast
c) [ ] suspensia opaca destinde sub tensiune sinusul si canalul piloric
d) [ ] in fornix se determina aer si substanta opaca--------------------------------------------------------------------262) Pentru examinarea reliefului mucoasei gastrice la nivelul cardiei si subcardiei optimala este pozitia:
a) [ ] anterioara
b) [x] laterala
c) [ ] oblica anterioara dreapta
d) [ ] oblica anterioara stinga--------------------------------------------------------------------263) In incidenta oblica anterioara dreapta se examineaza:
a) [x] dezvoltarea posterioara a fornixului
b) [ ] versantul posterior al marii curburi
c) [x] versantul anterior al marii curburi
d) [x] versantul posterior al micii curburi si al corpului
e) [ ] versantul anterior al micii curburi si al corpului--------------------------------------------------------------------264) In decubit ventral:
a) [ ] fornixul se destinde cu aer
b) [x] suspensia opaca destinde pub tensiune sinusul si canalul piloric
c) [ ] segmentele distale devin vizibile in dublu contrast
d) [x] in fornix se determina aer si substanta opaca--------------------------------------------------------------------265) Fornixul are raporturi anatomice cu:
a) [x] colonul transvers
b) [x] colonul descendent
c) [x] lobul sting hepatic
d) [x] splina
e) [ ] sunt corecte "a" si "b"--------------------------------------------------------------------266) Mai demonstrativ pentru determinarea localizarii procesului patologic retroperitoneal este:
a) [ ] deplasarea stomacului cranial
b) [ ] deplasarea stomacului anterior
c) [ ] deplasarea flexurii lienale medio-caudal
d) [x] deplasarea flexurii duodeno-jejunale dextro-caudal--------------------------------------------------------------------267) Capul pancreasului contacteaza cu:
a) [x] bulbul duodenal
b) [ ] ramura orizontala superioara a duodenului
c) [x] ramura descendenta a duodenului
d) [x] ramura orizontala inferioara a duodenului
e) [ ] sunt corecte toate raspunsurile--------------------------------------------------------------------268) Peroada undei peristaltice gastrice este de:
a) [ ] 10-20 sec
b) [x] 20-30 sec
c) [ ] 30-40 sec
d) [ ] 40-50 sec--------------------------------------------------------------------269) Pentru depistarea modificarilor de mucasa produse de formatiuni vegetante de dimensiuni mici este necesar de
folosit:
a) [x] substanta de contrast fluida
b) [ ] substanta de contrast mai compacta
c) [ ] nu are importanta--------------------------------------------------------------------270) In faza de hipertonie undele peristaltice au:
a) [x] amplitudine mare si se deplaseaza lent
b) [ ] amplitudine mica si se deplaseaza lent
c) [ ] amplitudine mare si se deplaseaza rapid

d) [ ] amplitudine mica si se deplaseaza rapid--------------------------------------------------------------------271) Fenomenul de autoplastica a mucoasei tubului digestiv lipseste in caz de:
a) [ ] edem al pliurilor mucoasei
b) [x] infiltratie prin inflamatie cronice
c) [x] infiltratie cronica a straturilor superficiale
d) [ ] sunt corecte toate raspunsurile--------------------------------------------------------------------272) Fata posterioara gastrica are raporturi cu:
a) [x] pancreasul
b) [ ] ansele intestinului gros
c) [x] glanda suprarenala stinga
d) [x] ansele intestinului subtire
e) [ ] sunt corecte toate raspunsurile--------------------------------------------------------------------273) Segmentul fix al stomacului este:
a) [x] fornixul
b) [ ] corpul
c) [ ] unghiul gastric
d) [ ] antrul
e) [ ] canalul piloric--------------------------------------------------------------------274) Aspectul radiologic al mucoasei gastrice depinde de:
a) [x] tonusul gastric
b) [x] tonusul musculaturii peretelui abdominal
c) [x] constitutia pacientului
d) [x] sex (barbati, femei)
e) [ ] nu este corect nici un raspuns--------------------------------------------------------------------275) Manevrele functionale pentru examinarea fornixului gastric sunt:
a) [x] de explorat in expir si enspir adinc
b) [x] in fortare si relaxare a abdomenului
c) [x] in timpul deglutitiei si repausului
d) [ ] nu este corect nici un raspuns--------------------------------------------------------------------276) Atrofia pliurilor gastrice ne indica la prezenta:
a) [x] unui proces inflamator profund
b) [x] unui proces trofic (o stare carentiala)
c) [ ] unei infiltratii neoplazice a straturilor superficiale
d) [ ] unui edem a pliurilor gastrice
e) [ ] sunt corecte toate raspunsurile--------------------------------------------------------------------277) Devierea pliurilor gastrice ne indica la existenta:
a) [x] unui edem al pliurilor
b) [ ] unor compresii din exterior
c) [ ] unei infiltratii cauzate de inflamatiecronica
d) [x] unor procese tumorale benigne
e) [ ] sunt corecte toate raspunsurile--------------------------------------------------------------------278) Putem face deosebirea dintre atonia produsa prin leziuni degenerative si cea produsa prin leziuni infiltrative intinse
ale straturilor profunde titind cont de:
a) [ ] gradul foarte destins al lumenului
b) [ ] gradul de ingustare a lumenului
c) [ ] prezenta continutului hidroaeric
d) [x] modul de golire a segmentului respectiv de substanta de
contrast--------------------------------------------------------------------279) La pacientii cu inflexiune (incurbare) gastrica fornixul se deplaseaza:
a) [ ] anterior
b) [x] posterior
c) [ ] medial
d) [ ] lateral--------------------------------------------------------------------280) Pentru diferentierea modificarilor functionale de cele morfologice in portiunea gastro-duodenala mai efectiv este
folosirea:

a) [ ] atropinei si inetatinei
b) [x] nitroglicerinei
c) [ ] buscopanului
d) [ ] morfinei
e) [x] amilului de nitrit--------------------------------------------------------------------281) Deplasarea portiunii cardiace si corpului stomacului posterior si spre stinga, iar portiunii antrale caudal se intilneste
in caz de:
a) [ ] hipertensiune portala
b) [x] marire in dimensiuni a lobului sting a ficatului
c) [ ] marire in dimensiuni a pancreasului
d) [ ] marire in dimensiuni a splinei--------------------------------------------------------------------282) Modificarile radiologice elementare de ordin functional prin tulburari la nivelul straturilor superficiale ale stomacului
sunt:
a) [ ] atonia
b) [x] hipersecretia
c) [ ] hipertonia
d) [ ] spasmul--------------------------------------------------------------------283) Alegeti ordinea corecta de examinare a stomacului:
a) [ ] se examineaza relieful mucoasei corpului, portiunea antrala, faza de umplere a stomacului, relieful mucoasei din
regiunea fornixului
b) [ ] se examineaza relieful mucoasei portuinii antrale, corpului, fornixul, faza de umplere
c) [x] se examineaza relieful mucoasei portuinii antrale, corpului, faza de umplere, relieful mucoasei fornixului gastric
d) [ ] sunt corecte toate raspunsurile--------------------------------------------------------------------284) Alegeti raspunsul corect. Peste 10 min dupa introducerea a 1 ml de morfina subcutanat are loc:
a) [ ] hipertonie si hiperkinezie gastrica, dilatarea bulbului duodenal, duodenului si jejunului
b) [ ] hipotonie si hipokinezie gastrica si a intestinului subtire
c) [x] hipertonie si hiperkinezie gastrica, dilatarea duodenului si jejunului, bulbul duodenal fara modificari
d) [ ] hipertonie si hiperkinezie gastrica si duodenala--------------------------------------------------------------------285) Daca distensia nu este accentuata (deplina), organul hiperton prezinta contractii peristaltice cu:
a) [ ] lungime mare de unda si care se propaga incet
b) [x] lungime mica de unda si care se propaga incet
c) [ ] lungime mica de unda si care se propaga rapid
d) [ ] lungime mare de unda si care se propaga rapid--------------------------------------------------------------------286) Devierea pliurilor gastrice ne indica exitenta:
a) [ ] unui edem al pliurilor
b) [x] unor compresii exterioare
c) [ ] unei infiltratii prin inflamatie cronica
d) [x] unor procese tumorale benigne
e) [ ] sunt corecte toate raspunsurile--------------------------------------------------------------------287) In portiunea antrala relieful mucoasei gastrice este:
a) [x] slab pronuntat
b) [ ] bine pronuntat
c) [x] se determina mai bine in timpul trecerii undei peristaltice
d) [ ] se determina mai bine in perioada aperistaltica--------------------------------------------------------------------288) In cazurile cind au loc modificari de volum a organelor din vecinatatea stomacului, ultimul se deplaseaza:
a) [ ] spre procesul patologic
b) [x] in partea opusa a procesului patologic
c) [ ] nu are loc deplasarea--------------------------------------------------------------------289) Localizarea mai frecventa a gastritei cu pliuri gigante este:
a) [ ] portiunea antrala
b) [x] regiunea sinusului gastric
c) [x] regiunea corpului
d) [ ] fornixul gastric--------------------------------------------------------------------290) Portiunea antrala gastrica scurtata si circular ingustata, contururile neregulate, pliurile gastrice cu directie oblica sau
transversala, peristaltica diminuata. Tabloul radiologic este caracteristic pentru:

a) [ ] forma endofita a cancerului gastric

b) [ ] stenoza pilorica postulceroasa
c) [x] gastrita antrala rigida
d) [ ] deformare gastrica postcaustica--------------------------------------------------------------------291) Atrofia pliurilor gastrice ne indica la prezenta:
a) [x] proces inflamator profund
b) [x] proces trofic (o stare carentiala)
c) [ ] o infiltratie neoplazica a straturilor superficiale
d) [ ] un edem al pliurilor gastrice
e) [ ] sunt corecte toate raspunsurile--------------------------------------------------------------------292)La pacientul cu tabloul clinic de abdomen acut s-a determinat gaz liber in cavitatea abdominala, medicul radiolog
trepuie sa:
a) [ ] efectueze contrastarea dubla a stomacului
b) [ ] examineze stomacul cu substanta opaca
c) [x] termine investigatia
d) [ ] suplimentar sa efectueze laterografia--------------------------------------------------------------------293) Simptomul de nisa cu trei straturi este caracteristica pentru:
a) [ ] ulcer gastric acut
b) [ ] ulcer gastric cronic
c) [ ] ulcer gastric malignizat
d) [ ] ulcer gastric perforant
e) [x] ulcer gastric penetrant--------------------------------------------------------------------294) Pentru ulcerul gastric penetrant in ficat este caracteristic:
a) [x] o anumita mobilitate in cursul miscarilor respiratorii
b) [ ] este fix, imobil in cursul miscarilor respiratorii
c) [x] localizarea in partea superioara a micii curburi
d) [ ] localizarea in portiunea inferioara gastrica
e) [ ] localizarea in partea posterioara a stomacului--------------------------------------------------------------------295) Pentru ulcerul gastric penetrant in pancreas este caracteristic:
a) [ ] o anumita mobilitate in cursul miscarilor respiratorii
b) [x] este fix, imobil in cursul miscarilor respiratorii
c) [ ] localizarea in partea superioara a micii curburi
d) [x] localizarea in partea inferioara gastrica
e) [x] localizarea pe partea posterioara a stomacului--------------------------------------------------------------------296) Ulcerul gastric benign se caracterizeaza radiologic cu o nisa:
a) [x] pediculara
b) [x] dreptunghiulara
c) [x] proeminenta din contur
d) [x] ovalara sau rotunda
e) [ ] in platou--------------------------------------------------------------------297) Ulcerul gastric penetrant situat pe marea curbura devine penetrant in:
a) [ ] ficat
b) [ ] pancreas
c) [x] splina
d) [ ] sunt corecte toate raspunsurile--------------------------------------------------------------------298) O anumita mobilitate in cursul miscarilor respiratorii au ulcerele pentrante in:
a) [ ] pancreas
b) [x] ficat
c) [ ] splina
d) [ ] marele epiplon
e) [ ] sunt corecte toate raspunsurile--------------------------------------------------------------------299) Ulcerul gastric penetrant situat in partea inferioara a micii curburi penetreaza in:
a) [x] ficat
b) [x] pancreas
c) [ ] splina
d) [ ] sunt corecte toate raspunsurile---------------------------------------------------------------------

300) Ulcerul gastric penetrant situat in partea superioara a micii curburi penetreaza in:
a) [x] ficat
b) [ ] pancreas
c) [ ] splina
d) [ ] sunt corecte toate raspunsurile--------------------------------------------------------------------301) Principalele criterii ale modificarilor periulceroase ale ulceratiilor benigne sunt:
a) [x] digul ulceros
b) [x] linia Hampton
c) [ ] relief periulceros anarhic
d) [ ] pliuri ingrosate in forma de maciuca
e) [ ] sunt corecte toate raspunsurile--------------------------------------------------------------------302) Pentru ulcerul gastric spre deosebire de cancerul ulcerat este caracteristic:
a) [x] predominanta profunzimii pierderii de tesut fata de intinderea in suprafata a leziunii
b) [ ] predominanta intinderii in suprafata a lezunii fata de profunzimea pierderii de
tesut--------------------------------------------------------------------303) Ulcerul gastric penetrant situat pe fata posterioara a stomacului devine penetrant in:
a) [ ] ficat
b) [x] pancreas
c) [ ] splina
d) [ ] sunt corecte toate raspunsurile--------------------------------------------------------------------304) Simptomele morfologice ale ulcerului gastric sunt:
a) [x] nisa
b) [ ] defectul de umplere
c) [x] convergenta pliurilor
d) [x] valul de inflamatie
e) [ ] simptomul degetului aratator--------------------------------------------------------------------305) Prolapsul mucoasei gastrice in bulbul duodenal nu este caracteristic pentru:
a) [x] cancerul gastric
b) [x] aclorhidria gastrica
c) [ ] gastrita cronica
d) [x] boala Menetrie
e) [ ] ulcerul gastric--------------------------------------------------------------------306) Cantitatea minimala de gaz liber din cavitatea abdominala care poate fi depistata radiologic este de:
a) [x] 1 cm3
b) [ ] 10 cm3
c) [ ] 50 cm3
d) [ ] 100 cm3
e) [ ] 25 cm3--------------------------------------------------------------------307) La pacientul cu tabloul clinic de abdomen acut s-a determinat gaz liber in cavitatea abdominala, medicul radiolog
trebuie sa:
a) [ ] efectueze contrastarea dubla a stomacului
b) [ ] examineze stomacul cu substanta opaca
c) [x] termine investigatia
d) [ ] suplimentar de efectuat laterografia--------------------------------------------------------------------308) In caz de suspectie de perforatie a ulcerului gastric sau duodenal este necesar de efectuat in primul rind:
a) [x] examinarea cavitatii abdominale fara contrastare artificiala
b) [ ] contrastarea primara dubla a stomacului
c) [ ] examinarea stomacului cu substanta de contrast iodata
d) [x] examinarea stomacului dupa insuflare suplimentara de aer in
stomac--------------------------------------------------------------------309) Sub forma incipienta a cancerului gastric se intelege:
a) [ ] tumoare sub forma de polip cu dimensiuni pina la 3 cm
b) [x] afectarea mucoasei si submucoasei
c) [ ] infiltratie tumorala cu dimensiuni pina la 3 cm
d) [ ] cancer "mic"---------------------------------------------------------------------

310) Portiunea antrala gastrica ingustata sub forma de con, contururile neclare, peretii rigizi, pilorul deschis, relieful
mucoasei nu se determina. Concluzia este:
a) [x] forma endofita a cancerului gastric
b) [ ] pilorostenoza postulceroasa
c) [ ] gastrita antrala rigida
d) [ ] consecinte ale combustiei gastrice--------------------------------------------------------------------311) Principalele criterii ale modificarilor periulceroase ale ulceratiilor gastrice maligne sunt:
a) [ ] digul ulcerului
b) [ ] linia Hampton
c) [x] relief periulceros anarhic
d) [x] pliuri ingrosate in forma de maciuca
e) [ ] sunt corecte toate raspunsurile--------------------------------------------------------------------312) Pentru un proces gastric malign proliferativ este caracteristica nisa:
a) [ ] pediculata
b) [ ] dreptunghiulara
c) [ ] proeminenta din contur
d) [ ] ovalara sau rotunda
e) [x] in plator--------------------------------------------------------------------313) Pentru cancerul gastric ulcerat este caracteristic:
a) [ ] predominanta profunzimii pierderii de tesut fata de intinderea in suprafata a leziunii
b) [x] predominanta intinderii in suprafata a lezunii fata de profunzimea pierderii de
tesut--------------------------------------------------------------------314) Portiunea antrala gastrica ingustata sub forma de con, contururile neclare, peretii rigizi, pilorul deschis, relieful
mucoasei nu se determina. Concluzia este:
a) [ ] pilorostenoza postulceroasa
b) [x] forma endofita a cancerului gastric
c) [ ] gastrita antrala rigida
d) [ ] consecinte ale combustiei gastrice--------------------------------------------------------------------315) Malignizarea unui polip a intestinului gros radiologic se caracterizeaza prin
a) [x] crestere rapida
b) [x] baza lata de implantare
c) [ ] baza ingusta de implantare
d) [x] rigiditatea peretelui colic
e) [ ] sunt corecte toate raspunsurile--------------------------------------------------------------------316) Cancerul gastric forma endofita de crestere se caracterizeaza radiologic prin urmatoarele simptome:
a) [ ] defect de umplere
b) [ ] nisa
c) [ ] ingustarea lumenului gastric
d) [ ] largirea lumenului gastric
e) [ ] sunt corecte toate raspunsurile--------------------------------------------------------------------317) Sub forma incipienta a cancerului gastric se intelege:
a) [ ] tumoare sub forma de polip cu dimensiuni pina la 3 cm
b) [ ] afectarea mucoasei si submucoasei
c) [ ] infiltratie tumorala cu dimensiuni pina la 2.5 cm
d) [ ] sunt corecte toate raspunsurile--------------------------------------------------------------------318) Cancerul gastric timpuriu este o notiune:
a) [ ] radiologica
b) [ ] endoscopica
c) [ ] chirurgicala
d) [x] morfologica
e) [ ] corecte sunt "a" si "b"--------------------------------------------------------------------320) Modificari evidente de mobilitate a diafragmei se intiltesc in caz de:
a) [x] pancreatita
b) [ ] ocluzie intestinala mecanica

c) [x] colecistita
d) [x] abces subdiafragmatic al ficatului
e) [ ] sunt corecte toate raspunsurile--------------------------------------------------------------------321) Relaxarea completa a hemidiafragmului se intilneste:
a) [ ] pe dreapta
b) [x] pe stinga
c) [ ] din ambele parti
d) [ ] in portiunea centrala--------------------------------------------------------------------322) Relaxarea partiala a diafragmei ca regula se determina:
a) [ ] pe dreapta in regiunea posterioara
b) [x] pe dreapta in reguinea anterioara
c) [ ] pe stinga in reguinea posterioara
d) [ ] pe stinga in reguinea anterioara--------------------------------------------------------------------323) Marirea in dimensiuni a splinei aduce in primul rind la deplasarea:
a) [ ] diafragmei
b) [ ] stomacului
c) [x] intestinului gros
d) [ ] duodenului
e) [ ] jejunului--------------------------------------------------------------------324) Simptomul direct al abcesului in cavitatea abdominala este:
a) [ ] opacitatea marginita a cavitatii abdominale
b) [ ] deplasarea organelor din vecinatatea opacitatii
c) [ ] pareza locala a anselor intestinale
d) [x] nivel orizontal de lichid intr-o cavitate marginita--------------------------------------------------------------------325) Curburile bulbului duodenal se examineaza in incidenta:
a) [ ] anterioara
b) [x] oblica anterioara dreapta
c) [ ] oblica anterioara stinga
d) [ ] laterala--------------------------------------------------------------------326) Bulbul duodenal deformat, recesul lateral dilatat, cel medial nivelat, curbura mica scurtata. Ulcerul trebuie cautat:
a) [x] pe curbura mica
b) [ ] pe curbura mare
c) [ ] in recesul lateral
d) [ ] la baza bulbului--------------------------------------------------------------------327) Fetele bulbului duodenal se examineaza in incidenta:
a) [ ] anterioara
b) [ ] oblica anterioara dreapta
c) [x] oblica anterioara stinga
d) [ ] laterala--------------------------------------------------------------------328) Portiunea distala a intestinului subtire este mai rational de examinat in pozitia:
a) [ ] verticala a pacientului
b) [ ] orizontala pe spate
c) [ ] orizontala pe burta
d) [x] orizontala pe spate cu compresie
e) [ ] nu este corect nici un raspuns--------------------------------------------------------------------329) Metoda radiologica, care concretizeaza modificarile duodenului cauzate de procesele patologice a organelor din
vecinatate este:
a) [ ] examinarea stomacului si a intestinului cu sulfat de bariu
b) [x] duodenografia
c) [ ] colangiografia intravenoasa
d) [ ] pneumoperitoneum
e) [ ] colangiografia retrograda--------------------------------------------------------------------330) Potcoava duodenului se manifesta mai din plin in caz de:
a) [ ] cancer al papilei Fatter
b) [ ] cancer al capului pancreasului

c) [x] chist in regiunea capului pancreasului

d) [ ] pancreatita--------------------------------------------------------------------331) Ulcerul extrabulbar se localizeaza mai frecvent la nivelul:
a) [x] ramurii orizontale superioare
b) [ ] ramurii descendente
c) [ ] flexurii inferioare
d) [ ] ramurii orizontale inferioare
e) [ ] nu are localizare preferata--------------------------------------------------------------------332) Papila Fatter in 75% este situata pe partea mediala a duodenului in portiunea:
a) [ ] orizontala superioara
b) [x] descendenta
c) [ ] flexura inferioara
d) [ ] orizontala inferioara--------------------------------------------------------------------333) Simptomul lui Chirling ne vorbeste despre modificari la nivelul:
a) [ ] gurii esofagului
b) [ ] esofago-gastric
c) [x] gastro-duodenal
d) [ ] ileo-cecal--------------------------------------------------------------------334) Unghiul lui Treitz se afla la trecerea:
a) [ ] esofagului in stomac
b) [x] duodenului in jejun
c) [ ] jejunului in ileon
d) [ ] ileonului in cec--------------------------------------------------------------------335) Relieful mucoasei este mai bine pronuntat in:
a) [x] jejun
b) [ ] ileon
c) [ ] duoden
d) [ ] toate segmentele enumerate--------------------------------------------------------------------336) Tonusul duodenului diminuat cu staza a substantei opace la nivelul ramurii orizontale inferioare, hipersecretie,
pliurile dilatate. Tabloul radiologic este caracteristic pentru:
a) [x] duodenita
b) [ ] pancteatita
c) [ ] gastrita
d) [ ] ocluzie arterio-mezenterica cronica--------------------------------------------------------------------337) Pentru examinarea detaliata a reliefului mucoasei intestinului subtire mai optimal este folosirea:
a) [x] suspensiei sulfatului de bariu pregatita traditional
b) [ ] suspensiei sulfatului de bariu in amestec cu componente alimentare
c) [ ] preparatelor radioopace solubile
d) [ ] preparatelor radioopace solubile cu un adaos de sorbit--------------------------------------------------------------------338) Ansele apar radiologic in repletiune, contururile prezinta falduri de mucoasa rare si reduse ca inaltime, tranzitul este
lent. Tabloul radiologic este caracteristic pentru:
a) [ ] duoden
b) [ ] jejun
c) [x] ileon
d) [ ] colonul transvers--------------------------------------------------------------------339) Placile lui Pauer se determina in:
a) [ ] duoden
b) [ ] jejun
c) [x] ileon
d) [ ] sigmoid
e) [ ] sunt corecte toate raspunsurile--------------------------------------------------------------------340) In conditii normale tranzitul substantei opace prin intestinul subtire este in limitele de:
a) [ ] 1 ora
b) [ ] 2 ore
c) [x] 3 ore

d) [ ] 4 ore
e) [ ] 5 ore--------------------------------------------------------------------341) Ansele ileale se recunosc radiologic prin urmatoarele:
a) [x] apar in repletiune
b) [x] contururile reprezinta falduri de mucoasa rare si reduse ca inaltime
c) [ ] tranzitul este rapid
d) [ ] sunt corecte toate raspunsurile--------------------------------------------------------------------342) Ansele jejunale se recunosc radiologic prin urmatoarele:
a) [x] umplere in strat subtire sau semirepletiune
b) [x] tonus ridicat
c) [ ] autoplastica evidenta
d) [ ] sunt corecte toate raspunsurile--------------------------------------------------------------------343) Segmentele intestinului subtire cu un tonus crescut prezinta:
a) [ ] calubru marit
b) [x] pliuri inalte si apropiate
c) [x] tranzit rapid
d) [x] motilitate vie
e) [ ] sunt corecte toate raspunsurile--------------------------------------------------------------------344) Segmentele intestinului subtire cu un tonus scazut prezinta:
a) [x] un calibru mare
b) [x] apar vizibile in repletiune
c) [x] pliuri de mucoasa destinse si joase (aplatizate)
d) [x] motilitate slaba
e) [x] tranzit lent--------------------------------------------------------------------345) Functia principala a ileonului este:
a) [x] rezorbtia continutului
b) [ ] accelerarea tranzitului
c) [x] reducerea tranzitului
d) [ ] nu este corect nici un raspuns--------------------------------------------------------------------346) La un pacient cu ictus mecanic pe ramura descendenta a duodenului se determina un defect de umplere cu
dimensiuni de 2x2.5 cm, de forma neregulata, intestinul este excitat. Tabloul radiologic este caracteristic pentru:
a) [ ] sarcom
b) [x] cancer al papilei Fatter
c) [ ] leiomiom
d) [ ] ulcer penetrant--------------------------------------------------------------------347) Simptomul radiologic determinant la bolnavul cu obstructie a intestinului subtire este:
a) [ ] cantitate sporita de gaz in intestinul subtire si gros
b) [ ] acumulare de gaz in intestinul gros
c) [ ] acumulare de gaz in intestinul subtire
d) [ ] niveluri orizontale de lichid latimea carora este mai mica de cit inaltimea gazului
e) [x] niveluri orizontale de lichid latimea carora este mai mare de cit inaltimea
gazului--------------------------------------------------------------------348) Spasmul ramurei descendente a duodenului, cu contur dintat pe partea mediala poate sa apara in caz de:
a) [x] pancreatita cronica
b) [x] periduodenita
c) [x] diverticulita
d) [ ] gastrita cronica
e) [ ] sunt corecte toate raspunsurile--------------------------------------------------------------------349) Dintre procesele maligne ale duodenului mai frecvent se intilneste:
a) [ ] limfomul
b) [ ] metastaze
c) [ ] leiomiosarcomul
d) [x] cancerul--------------------------------------------------------------------350) Metodele mai informative pentru depistarea formatiunilor de volum a pancreasului sunt
a) [x] ultrasonografia

b) [x] computertomografia
c) [ ] duodenografia
d) [ ] pancreatografia retrograda
e) [ ] sunt corecte toate raspunsurile--------------------------------------------------------------------351) Cea mai informativa metoda de examinare a sistemului biliar la pacientii cu concremente ale sistemului biliar este:
a) [ ] colangiucolecistografia retrograda
b) [x] ultrasonografia
c) [ ] colangiucolecistografia retrograda
d) [ ] colangiucolecistografia prin invuzie--------------------------------------------------------------------352) Metoda cea mai informativa in depistarea modificarilor splinei este
a) [ ] radiografia de ansamblu a cavitatii abdominale
b) [ ] retropneumoperitoneumul
c) [x] ultrasonografia
d) [ ] angiografia
e) [ ] pneumoperitoneumul--------------------------------------------------------------------353) Pregatirea pacientului pentruexaminarea radiologica a intestinului gros consta in urmatoarele:
a) [x] in preziua examenului regim alimentar fara celuloza
b) [x] in ajun clisma de curatire
c) [x] administrarea unui purgativ
d) [x] a doua clisma cu 2 ore inainte de examen
e) [ ] in ziua examenului radiologic pacientul nu ia masa de dimineata--------------------------------------------------------------------354) Examenul radiologic a tubului digestiv peste 24 ore dupa ingerarea per os a sulfatului de bariu se efectueaza pentru
determinarea:
a) [ ] modificarilor patologice ale intestinului gros
b) [ ] regiunii ileo-cecale
c) [x] pasajului prin tubul digestiv si determinarea pozitiei intestinului gros
d) [ ] patologiei intestinului subtire
e) [ ] sunt corecte toate raspunsurile--------------------------------------------------------------------355) Examinarea intestinului gros dupa metoda Velin se foloseste:
a) [x] in toate cazurile de patologie a intestinului gros
b) [ ] numai in caz de procese inflamatorii
c) [ ] pentru depistarea formatiunilor de volum de dimensiuni mici
d) [ ] pentru depistarea anomaliilor de dezvoltare a intestinului gros
e) [ ] sunt corecte toate raspunsurile--------------------------------------------------------------------356) Pentru examinarea detaliata a portiunii ileo-cecale este necesar de folosit:
a) [ ] irigoscopia
b) [ ] enteroclisma
c) [x] metoda Cheregie
d) [ ] contrastarea per orala--------------------------------------------------------------------357) Haustrele sunt formatiuni:
a) [x] functionale
b) [ ] morfologice--------------------------------------------------------------------358) Computertomografia se foloseste ca metoda suplimentara de examinare a intestinului gros in caz de:
a) [ ] colita ulceroasa nespecifica
b) [ ] anomalii de dezvoltare
c) [x] tumori
d) [ ] boala lui Ghirsprung
e) [ ] in toate cazurile enumerate--------------------------------------------------------------------359) In care portiune a intestinului gros se observa mai bine haustrele:
a) [ ] colonul ascendent
b) [ ] colonul transvers
c) [x] colonul descendent
d) [ ] colonul sigmoid--------------------------------------------------------------------360) Locul de amplasare a apendicelui este:
a) [ ] mai sus de valvula ileo-cecala

b) [x] mai jos de valvula ileo-cecala--------------------------------------------------------------------361) Pentru mezenterul comun al intestinului subtire si celui gros este caracteristic:
a) [x] lipsa flexurii duodeno-jejunale
b) [x] ansele jejunale localizate in dreapta cavitatii abdominale
c) [ ] ansele jejunale localizate in stinga cavitatii abdominale
d) [x] cecul localizat la mijlocul cavitatii abdominale--------------------------------------------------------------------362) Functia valvulei ileo-cecale este:
a) [x] prevenirea trecerii inainte de timp a continutului din intestinul subtire in cec
b) [x] prevenirea patrunderii retrograde a continutului din cec in intestinul subtire
c) [ ] nu este corect nici un raspuns--------------------------------------------------------------------363) In partea stinga a intestinului gros se determina dintaturi mici si dublarea conturului, haustrele lipsesc, pliurile sunt
edematiate, sunt prezente modificari motorice. Concluzia este:
a) [ ] megacolon toxic
b) [ ] diverticuloza
c) [x] colita ulceroasa nespecifica
d) [ ] boala lui Cron--------------------------------------------------------------------364) Simptomul radiologic determinant in obstructia mecanica a intestinului gros este:
a) [ ] niveluri orizontale de lichid latimea carora este mai mare de cit inaltimea gazului
b) [x] niveluri orizontale de lichid latimea carora este mai mica de cit inaltimea gazului
c) [ ] acumularea gazului in intestinul gros
d) [ ] cantitate sporita de gaz in intestinul subtire si gros--------------------------------------------------------------------365) In partea stinga a intestinului gros se detemina din
a) [ ] --------------------------------------------------------------------366) Ingustarea si scurtarea portiunii distale a intestinului gros, modificarile difuze a reliefului mucoasei cu multiple
defecte de umplere sub forma de polipi, hipermotilitatea sunt caracteristice pentru:
a) [ ] colita banala
b) [x] colita nespecifica ulceroasa
c) [ ] limfom malign
d) [ ] polipoza intestinala--------------------------------------------------------------------367) Primele simptome radiologice a ocluziei intestinale apar peste:
a) [ ] 1-1.5 ore
b) [ ] 1.5-2.5 ore
c) [x] 2.5-3 ore
d) [ ] 4-5 ore--------------------------------------------------------------------368) Radioscopia permite investigaia:
a) [ ] strii hilurilor pulmonari
b) [ ] desenului pulmonar
c) [ ] scizurilor interlobare
d) [x] mobilitii diafragmei--------------------------------------------------------------------369) Capacitatea rezolutiv a radiografiei:
a) [ ] este identic radioscopiei
b) [ ] este mai puin informativ dect microradiofotografia
c) [x] este identic cu cea a microradiofotografiei
d) [ ] este mai puin informativ dect radioscopia--------------------------------------------------------------------370) Capitol: pulmonar
Investigaia esofagului n diagnosticul afeciunilor organelor cutiei toracice este util n cazul:
a) [x] dextrapoziiei aortei
b) [ ] pericarditei
c) [ ] mririi limfonodulilor hilari
d) [ ] timomului--------------------------------------------------------------------371) Radiopneumopoligrafia ofer mai mult informaie despre modificri ale:
a) [ ] structurilor din apropierea peretelui toracic
b) [ ] mediastinului
c) [ ] desenului pulmonar

d) [x] ventilaiei pulmonare--------------------------------------------------------------------372) Microradiofotografia dup informativitate:

a) [x] este la fel de informativ ca i radiografia
b) [ ] este mai informativ dect radiografia
c) [ ] este mai puin informativ dect radiografia
d) [ ] este la fel de informativ ca i radioscopia--------------------------------------------------------------------373) Tomografia este necesar mai degrab n diagnosticul:
a) [ ] pneumoniei acute
b) [ ] pleureziei nchistate
c) [x] cancerului pulmonar
d) [ ] afeciunilor diafragmei--------------------------------------------------------------------374) Zonografia este folosit cu preferin n diagnosticul:
a) [ ] cancerului pulmonar
b) [x] diseminaiei pulmonare
c) [ ] pneumoniei cronice
d) [ ] tumorilor mediastinale--------------------------------------------------------------------375) Radiografia mrit poate fi folosit cu preferin n diagnosticul afeciunilor pulmonare:
a) [ ] hilare
b) [ ] apicale
c) [x] desenului pulmonar
d) [ ] depunerilor pleurale--------------------------------------------------------------------376) CT este folosit cu preferin n investigaia afeciunilor:
a) [ ] mediastinului
b) [ ] pulmonilor
c) [ ] pleurei
d) [x] corect 1, 2, 3--------------------------------------------------------------------377) Bronhografia selectiv poate fi folosit cu preferin n cazul:
a) [ ] pneumoniei acute
b) [x] cancerului periferic
c) [ ] tuberculozei infiltrative
d) [ ] tumorii pleurale--------------------------------------------------------------------378) Bronhografia este folosit n cazul:
a) [x] proceselor supurative pulmonare
b) [ ] bronitei acute
c) [ ] hemoragii pulmonare
d) [ ] emfizemului marcat--------------------------------------------------------------------379) Bronhografia permite investigaia strii:
a) [ ] parenchimului pulmonar
b) [x] bronhiilor
c) [ ] parenchimului pulmonar i bronhiilor
d) [ ] parenchimului pulmonar, bronhiilor i pleurei--------------------------------------------------------------------380) Pneumotoraxul cu scop diagnostic poate fi folosit cu preferin n cazul localizrii formaiunilor patologice ale cutiei
toracice n regiunile:
a) [ ] inferioare
b) [ ] superioare
c) [ ] anterioare
d) [x] laterale i posterioare--------------------------------------------------------------------381) Biopsia prin cateterizare poate fi folosit n cazul localizrii proceselor numai n:
a) [ ] bronhii
b) [ ] parenchimul pulmona
c) [x] bronhii i parenchimul pulmonar
d) [ ] pleur--------------------------------------------------------------------382) n cazul localizrii focarului patologic n stratul cortical al plmnului este preferat folosirea:
a) [ ] biopsiei prin cateterizare

b) [x] biopsiei transtoracale

c) [ ] bronhografiei
d) [ ] bronhoscopiei--------------------------------------------------------------------383) Pneumomediastinografia ofer maximum informaii n cazul localizrii proceselor patologice n:
a) [x] mediastin
b) [ ] plmn
c) [ ] pleur
d) [ ] diafragm--------------------------------------------------------------------384) Pneumotoraxul cu scop diagnostic este folosit n diagnosticul:
a) [ ] exudatului pleural
b) [ ] aderenelor pleurale
c) [x] formaiunilor din apropierea peretelui toracic
d) [ ] fracturilor costale--------------------------------------------------------------------385) Pneumotoraxul cu scop diagnostic este indicat n afeciunile:
a) [ ] pulmonilor
b) [ ] pulmonilor i pleurei diafragmatice
c) [ ] diafragmei
d) [x] diafragmei i pleurei diafragmatice--------------------------------------------------------------------386) Pentru investigaia formaiunilor patologice din apropierea peretelui toracic este preferat:
a) [ ] radioscopia
b) [ ] tomografia
c) [ ] pneumotoraxul cu scop diagnostic
d) [x] biopsia transtoracal cu ac--------------------------------------------------------------------387) Ultrasonografia este informativ n cazul localizrii procesului patologic al cavitii toracice n:
a) [x] regiunile mediastinale anterioare i posterioare
b) [x] regiunea mediastinal mijlocie
c) [ ] hilurile pulmonare
d) [ ] regiunile pulmonare parahilare--------------------------------------------------------------------388) Arterele bronhiale care alimenteaz esutul pulmonar ncep din:
a) [x] arterele intercostale i aorta toracic
b) [ ] aorta abdominal
c) [ ] arterele pulmonare
d) [ ] venele pulmonare--------------------------------------------------------------------389) Stratul cortical al lobului pulmonar este mai frecvent alctuit din rnduri de lobuli, care la numr sunt:
a) [ ] unu
b) [x] doi-trei
c) [ ] ase
d) [ ] opt--------------------------------------------------------------------390) Venele pulmonare segmentare se ramific:
a) [ ] mpreun cu arterele
b) [ ] mpreun cu bronhiile
c) [x] la marginile segmentelor
d) [ ] n stratul cortical--------------------------------------------------------------------391) Stratul cortical al lobului este alctuit din:
a) [ ] ramificaiile bronhiilor mici
b) [ ] ramificaiile vaselor mici
c) [ ] pleura interlobar i costal
d) [x] lobuli pulmonari--------------------------------------------------------------------392) Baza structurii segmentare pulmonare este ramificaia:
a) [ ] bronhiilor
b) [ ] bronhiilor i arterelor pulmonare
c) [ ] arterelor pulmonare, bronhiilor i venelor pulmonare
d) [x] arterelor pulmonare i bronhiilor--------------------------------------------------------------------393) Substratul anatomic al umbrei hilului pulmonar n norm sunt trunchiurile:

a) [ ] arterelor
b) [x] arterelor i venelor
c) [ ] arterelor, venelor i bronhiilor
d) [ ] arterelor i bronhiilor--------------------------------------------------------------------394) n plmnul drept pot fi civa lobi suplimentari:
a) [ ] unu
b) [ ] doi
c) [x] trei
d) [ ] patru--------------------------------------------------------------------395) n plmnul stng pot fi civa lobi suplimentari:
a) [ ] doi
b) [x] trei
c) [ ] patru
d) [ ] cinci--------------------------------------------------------------------396) n pneumotorax plmnul colabat se deplaseaz:
a) [ ] superior
b) [ ] inferior
c) [x] medial
d) [ ] lateral--------------------------------------------------------------------397) Anatomic numrul zonelor ntr-un plmn este:
a) [x] patru
b) [ ] cinci
c) [ ] ase
d) [ ] apte--------------------------------------------------------------------398) Cea mai mic unitate pulmonar autonom este:
a) [x] acinusul
b) [ ] sublobulul
c) [ ] lobulul
d) [ ] segmentul--------------------------------------------------------------------399) Zona pulmonar posterioar este reprezentat de segmentul:
a) [x] ase
b) [ ] nou i ase
c) [ ] nou
d) [ ] nou i zece--------------------------------------------------------------------400) Criteriul major de difereniere a radiografiei posterioare a cutiei toracice de cea anterioar este:
a) [ ] imaginea claviculelor
b) [ ] claritatea contururilor segmentelor costale posterioare
c) [ ] imaginea claviculelor i claritatea contururilor segmentelor costale posterioare
d) [x] corelaia limii segmentelor costale anterioare i posterioare--------------------------------------------------------------------401) Localizarea procesului patologic n plmn este preferabil de fcut dup:
a) [ ] spaiile intercostale
b) [ ] zonele pulmonare
c) [x] segmente
d) [ ] lobi--------------------------------------------------------------------402) n majoritatea cazurilor intensitatea opacitii depinde de:
a) [x] caracterul substratului anatomic
b) [ ] localizare
c) [ ] dimensiuni
d) [ ] dimensiuni i localizare--------------------------------------------------------------------403) Bifurcaia traheii este localizat la nivelul vertebrei toracice:
a) [ ] trei
b) [ ] patru
c) [x] cinci-ase
d) [ ] apte---------------------------------------------------------------------

404) Unghiul bifurcaiei traheii se evideniaz mai bine pe radiografiile n proieciile:

a) [ ] de fa
b) [ ] lateral
c) [ ] lateral i oblic
d) [x] oblic i de fa--------------------------------------------------------------------405) Pentru aprecierea strii peretelui posterior al traheii este necesar de efectuat:
a) [ ] radioscopia polipoziional
b) [ ] radiografie i tomografie lateral
c) [ ] radioscopia cu probe funcionale i contrastarea esofagului
d) [x] radioscopia cu probe funcionale i tomografia lateral cu contrastarea
esofagului--------------------------------------------------------------------406) Proiecia optimal pentru vizualizarea bronhiilor lobului inferior este tomografia n proiecia:
a) [ ] de fa
b) [ ] oblic
c) [ ] de fa i oblic
d) [x] lateral i oblic--------------------------------------------------------------------407) Pentru a obine informaie deplin despre starea pereilor bronhiei intermediare drepte este necesar de efectuat
tomografia n proieciile:
a) [ ] de fa
b) [ ] lateral
c) [ ] oblic
d) [x] de fa i lateral--------------------------------------------------------------------408) Pentru vizualizarea bronhiilor lobului mediu este necesar de efectuat tomografia n proieciile:
a) [ ] de fa
b) [ ] lateral
c) [ ] de fa i lateral
d) [x] lateral i oblic--------------------------------------------------------------------409) Reprezentarea bronhiilor aerice pe fondul opacitii (liniile lui Fleishner-Sokolov) sunt caracteristice pentru:
a) [ ] pneumonia focal
b) [x] pneumonia crupoas
c) [ ] pleurezie exudativ
d) [ ] atelectazie canceroas--------------------------------------------------------------------410) Claritatea radiografiei cutiei toracice se apreciaz dup conturul:
a) [ ] mediastinului
b) [ ] diafragmei
c) [ ] vaselor magistrale
d) [x] coastelor--------------------------------------------------------------------411) Pe radiografia cutiei toracice n proiecia lateral unghiul omoplatului se vizualizeaz la nivelul vertebrei toracice:
a) [ ] cinci
b) [x] apte
c) [ ] nou
d) [ ] zece--------------------------------------------------------------------412) Pe radiografia lateral a cutiei toracice capul hilului pulmonar stng este situat:
a) [ ] superior i anterior celui drept
b) [ ] la acelai nivel
c) [ ] inferior i posterior celui drept
d) [x] superior i anterior celui drept--------------------------------------------------------------------413) Metodele radiologice de baz n investigaia aparatului respirator sunt:
a) [x] radioscopia
b) [x] radiografia
c) [ ] tomografia
d) [ ] bronhografia
e) [ ] angiopulmonografia--------------------------------------------------------------------414) Metodele radiologice speciale n investigaia aparatului respirator sunt:
a) [ ] radioscopia

b) [ ] radiografia
c) [x] tomografia
d) [x] bronhografia
e) [x] angiopulmonografia --------------------------------------------------------------------415) Pentru efectuarea angiopulmonografiei generale substana de contrast se injecteaz:
a) [ ] prin cateter n ventriculul stng
b) [ ] prin cateter n una din ramurile arterei pulmonare
c) [x] n una din venele periferice
d) [ ] prin cateter n aort--------------------------------------------------------------------416) Pentru efectuarea angiopulmonografiei selective substana de contrast se injecteaz:
a) [ ] prin cateter n ventriculul stng
b) [x] prin cateter n una din ramurile arterei pulmonare
c) [ ] n una din venele periferice
d) [ ] prin cateter n aort--------------------------------------------------------------------417) Pentru efectuarea bronhografiei se folosesc urmtoarele substane de contrast:
a) [ ] insolubile
b) [x] hidrosolubile
c) [x] liposolubile
d) [ ] preparate radiofarmaceutice
e) [ ] substane de contrast radionegative--------------------------------------------------------------------418) Pentru efectuarea bronhografiei substana de contrast se introducere:
a) [ ] ntr-o ven periferic
b) [ ] n artera pulmonar
c) [ ] aorta ascendent
d) [x] direct n trahee sau bronhii--------------------------------------------------------------------419) Care este poziia pacientului pentru efectuarea laterografiei:
a) [ ] decubit dorsal
b) [ ] decubit ventra
c) [x] decubit lateral
d) [ ] ortostatism lateral
e) [ ] nici una de mai sus--------------------------------------------------------------------420) Pentru studiul perfuziei pulmonare:
a) [x] preparatul radiofarmaceutic este introdus intravenos
b) [ ] preparatul radiofarmaceutic este inhalat
c) [ ] substana de contrast este introdus intrabronic
d) [ ] substana de contrast este introdus intravenos--------------------------------------------------------------------421) Pentru studiul ventilaiei pulmonare:
a) [ ] preparatul radiofarmaceutic este introdus intravenos
b) [x] preparatul radiofarmaceutic este inhalat
c) [ ] substana de contrast este introdus intrabronic
d) [ ] substana de contrast este introdus intravenos--------------------------------------------------------------------422) Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate:
a) [ ] plmnul stng are 3 lobi, iar cel drept are 2 lobi
b) [ ] lobul mediu al plmnului stng are 2 segmente
c) [x] lobul inferior al plmnului drept are 5 segmente
d) [ ] scizura orizontal separ lobul superior de cel inferior
e) [x] lobul mediu este separat de cel inferior prin scizura oblic--------------------------------------------------------------------423) Care din urmtoarele afirmaii corespund unei imagini radiologice a cutiei toracice n norm:
a) [x] hilul pulmonar este situat ntre castele a II-a i a IV-a
b) [ ] cupola diafragmatic dreapt este situat mai jos cu 1-1.5cm fa de cea stng
c) [ ] desenul pulmonar este mai bogat n regiunea apical
d) [x] desenul pulmonar este mai bogat n regiunea bazal--------------------------------------------------------------------424) Simptomul de hipertransparen n cmpul pulmonar apare datorit:
a) [ ] densificrii esutului pulmonar
b) [ ] prezenei lichidului n cavitatea pleural

c) [ ] absenei pneumatizrii esutului pulmonar

d) [x] creterii coninutului aeric al plmnului
e) [x] micorrii elementelor esutului pulmonar ntr-o unitate de volum--------------------------------------------------------------------425) Simptomul de opacitate n cmpul pulmonar apare datorit:
a) [x] densificrii esutului pulmonar
b) [ ] prezenei aerului n cavitatea pleural
c) [x] absenei pneumatizrii esutului pulmonar
d) [ ] creterii coninutului aeric al plmnului
e) [ ] micorrii elementelor esutului pulmonar ntr-o unitate de volum--------------------------------------------------------------------426) O opacitate total sau subtotal omogen ce deplaseaz organele mediastinale spre opacitate este caracteristic
pentru:
a) [ ] pleurezie exudativ masiv
b) [ ] hernie diafragmatic cu coninut de anse intestinale
c) [x] atelectazie pulmonar
d) [ ] ciroz pulmonar
e) [ ] inflamaie acut a parenchimului pulmonar--------------------------------------------------------------------427) O opacitate total sau subtotal ce nu deplaseaz organele mediastinale este caracteristic pentru:
a) [ ] pleurezie exudativ masiv
b) [ ] hernie diafragmatic cu coninut de anse intestinale
c) [ ] atelectazie pulmonar
d) [ ] ciroz pulmonar
e) [x] inflamaie acut a parenchimului pulmonar--------------------------------------------------------------------428) O opacitate total sau subtotal neomogen care deplaseaz organele mediastinale n partea opus este
caracteristic pentru:
a) [ ] pleurezie exudativ masiv
b) [x] hernie diafragmatic cu coninut de anse intestinale
c) [ ] atelectazie pulmonar
d) [ ] ciroz pulmonar
e) [ ] inflamaie acut a parenchimului pulmonar--------------------------------------------------------------------429) O opacitate total sau subtotal omogen care deplaseaz organele mediastinale n partea opus este
caracteristic pentru:
a) [x] pleurezie exudativ masiv
b) [ ] hernie diafragmatic cu coninut de anse intestinale
c) [ ] atelectazie pulmonar
d) [ ] ciroz pulmonar
e) [ ] inflamaie acut a parenchimului pulmonar--------------------------------------------------------------------430) O opacitate total sau subtotal neomogen ce deplaseaz organele mediastinale spre opacitate este caracteristic
pentru:
a) [ ] pleurezie exudativ masiv
b) [ ] hernie diafragmatic cu coninut de anse intestinale
c) [ ] atelectazie pulmonar
d) [x] ciroz pulmonar
e) [ ] inflamaie acut a parenchimului pulmonar--------------------------------------------------------------------431) Care afirmaii sunt caracteristice pentru simptomul de opacitate total sau subtotal din atelectazia pulmonar:
a) [x] omogen
b) [ ] neomogen
c) [ ] deplaseaz organele mediastinale n partea opus opacitii
d) [x] deplasarea opacitii mediastinale spre opacitate
e) [ ] nu deplaseaz organele mediastinale--------------------------------------------------------------------432) Care afirmaii sunt caracteristice pentru simptomul de opacitate total sau subtotal din ciroza pulmonar:
a) [ ] omogen
b) [x] neomogen
c) [ ] deplaseaz organele mediastinale n partea opus opacitii
d) [x] deplasarea opacitii mediastinale spre opacitate
e) [ ] nu deplaseaz organele mediastinale--------------------------------------------------------------------433) Care afirmaii sunt caracteristice pentru simptomul de opacitate total sau subtotal din pleurezia exudativ:

a) [x] omogen
b) [ ] neomogen
c) [x] deplaseaz organele mediastinale n partea opus opacitii
d) [ ] deplasarea opacitii mediastinale spre opacitate
e) [ ] nu deplaseaz organele mediastinale--------------------------------------------------------------------434) Care afirmaii sunt caracteristice pentru simptomul de opacitate total sau subtotal din hernia diafragmatic cu
coninut de anse intestinale:
a) [ ] omogen
b) [x] neomogen
c) [x] deplaseaz organele mediastinale n partea opus opacitii
d) [ ] deplasarea opacitii mediastinale spre opacitate
e) [ ] nu deplaseaz organele mediastinale--------------------------------------------------------------------435) O opacitate limitat n regiunea medie a cmpului pulmonar cu contur ters, form poligonal (triunghiular),
intensitate costal este caracteristic pentru:
a) [ ] formaiune tumoral
b) [x] proces inflamator a parenchimului pulmonar
c) [ ] acumulare de lichid liber n cavitatea pleural
d) [ ] pneumotorax
e) [ ] nici una de mai sus--------------------------------------------------------------------436) n cazul procesului inflamator acut al parenchimului pulmonar opacitatea mrginit in cmpul pulmonar are
urmtoarele caracteristici:
a) [ ] contur clar
b) [x] form poligonal (triunghiular)
c) [x] contur ters
d) [ ] deplaseaz organele mediastinale spre partea afectat
e) [ ] i schimb forma cu schimbarea poziiei pacientului--------------------------------------------------------------------437) Dislocarea opacitii i schimbarea formei acesteia la schimbarea poziiei pacientului este caracteristic pentru:
a) [ ] acumulare de lichid ncapsulat n cavitatea pleural
b) [x] acumulare de lichid liber n cavitatea pleural
c) [ ] proces inflamator al parenchimului pulmonar
d) [ ] atelectazie
e) [ ] formaiune tumoral--------------------------------------------------------------------438) Pentru acumulare de lichid liber n cavitatea pleural este caracteristic:
a) [x] modificarea formei i dislocarea opacitii la schimbarea poziiei pacientului
b) [x] contur superior oblic
c) [ ] hipertransparena cmpului pulmonar
d) [ ] nici una de mai sus--------------------------------------------------------------------439) Pentru acumulare de lichid ncapsulat n cavitatea pleural este caracteristic:
a) [ ] modificarea formei i dislocarea opacitii la schimbarea poziiei pacientului
b) [ ] contur superior oblic
c) [ ] hipertransparena cmpului pulmonar
d) [x] nici una de mai sus--------------------------------------------------------------------440) Simptomul de opacitate rotund n cmpul pulmonar cu contur net, bine delimitat poate fi dat de:
a) [ ] caverna tuberculoas
b) [ ] acumulare de lichid liber n cavitatea pleural
c) [ ] infiltrat eozinofilic
d) [x] chist hidatic
e) [x] formaiune tumoral--------------------------------------------------------------------441) Cancerul pulmonar periferic fr necrotizare poate s apar pe radiografie ca:
a) [ ] opacitate subtotal ce deplaseaz mediastinul spre opacitate
b) [ ] opacitate rotund cu contur clar, regulat
c) [x] opacitate rotund cu contur neregulat
d) [x] opacitate nodular unic n cmpul pulmonar
e) [ ] opacitate inelar--------------------------------------------------------------------442) Chistul hidatic pulmonar apare pe radiografie ca:
a) [ ] opacitate total ce deplaseaz mediastinul spre opacitate

b) [x] opacitate rotund cu contur clar, regulat

c) [ ] opacitate rotund cu contur neregulat
d) [ ] opacitate nodular unic n cmpul pulmonar
e) [ ] opacitate inelar--------------------------------------------------------------------443) Cancerul pulmonar periferic n faza de necrotizare apare pe radiografie ca:
a) [ ] opacitate rotund cu contur net, neregulat
b) [x] opacitate inelar cu pereii groi, conturul intern neregulat, rupt
c) [ ] opacitate rotund cu contur ters
d) [ ] opacitate inelar cu opaciti nodulare n jur
e) [ ] opacitate nodular--------------------------------------------------------------------444) Nivel hidroaeric apare n:
a) [ ] hidrotorax
b) [ ] pneumotorax
c) [x] hidropneumotorax
d) [x] abces pulmonar evacuat pe jumtate
e) [ ] cancer pulmonar periferic cu necrotizare--------------------------------------------------------------------445) Simptomul de opacitate inelar cu prezena bronhiei de drenaj i opaciti nodulare n esuturile adiacente este
caracteristic pentru:
a) [ ] abces pulmonar
b) [ ] cancer pulmonar periferic n faza de necrotizare
c) [ ] chist aeric
d) [x] caverna tuberculoas
e) [ ] nici una de mai sus--------------------------------------------------------------------446) Simptomul de opacitate inelar cu pereii groi, contur intern neregulat, rupt, cu prezena traseului vascular" spre
hil i limfonodulii hilari mrii, este caracteristic pentru:
a) [ ] abces pulmonar
b) [x] cancer pulmonar periferic n faza de necrotizare
c) [ ] chist aeric
d) [ ] caverna tuberculoas
e) [ ] nici una de mai sus--------------------------------------------------------------------447) Simptomul de opaciti inelare multiple, de dimensiuni variabile, form rotund sau ovalar, cu perei subiri, cu
contur net, regulat, nu conin lichid, este caracteristic pentru:
a) [x] chisturi aerice multiple (polichistoz)
b) [ ] chist hidatic
c) [ ] caverne tuberculoase
d) [ ] cancer pulmonar periferic n faza de necrotizare
e) [ ] nici una de mai sus--------------------------------------------------------------------448) Tendina spre confluen a opacitilor nodulare poate fi observat n:
a) [x] bronhopneumonie acut
b) [ ] cancer pulmonar periferic
c) [x] diseminare bronhogen de origine ftizic
d) [ ] metastaze pulmonare
e) [ ] pneumoconioze--------------------------------------------------------------------449) Simptomul de opacitate nodular unic n cmpul pulmonar este caracteristic pentru:
a) [ ] tuberculoz nodular
b) [ ] pneumoconioz
c) [ ] bronhopneumonie
d) [x] cancer pulmonar periferic--------------------------------------------------------------------450) Diseminare mrginit (limitat) de opaciti nodulare este caracteristic pentru:
a) [x] tuberculoz miliar
b) [ ] pneumoconioz
c) [x] bronhopneumonie
d) [ ] hemosideroz
e) [ ] nici una de mai sus--------------------------------------------------------------------451) Opaciti nodulare difuz diseminate sunt caracteristice pentru:
a) [x] tuberculoz miliar

b) [x] pneumoconioz
c) [ ] pleurezie
d) [x] hemosideroz
e) [ ] abces pulmonar--------------------------------------------------------------------452) Pentru emfizem pulmonar sunt caracteristice urmtoarele:
a) [ ] opacitate total a cmpului pulmonar
b) [x] hipertransparena cmpului pulmonar
c) [x] dilatarea spaiilor intercostale
d) [ ] ngustarea spaiilor intercostale
e) [ ] accentuarea desenului pulmonar--------------------------------------------------------------------453) Hipertransparena cmpurilor pulmonare, dilatarea spaiilor intercostale, aplatizarea diafragmei, limitarea excursiei
respiratorii a diafragmei sunt caracteristice pentru:
a) [ ] atelectazie pulmonar
b) [ ] ciroz pulmonar
c) [x] emfizem pulmonar
d) [ ] tuberculoz miliar
e) [ ] nici una de mai sus--------------------------------------------------------------------454) Pentru emfizem pulmonar sunt caracteristice urmtoarele:
a) [x] aplatizarea diafragmei
b) [ ] ascensionarea diafragmei
c) [x] reducerea desenului pulmonar
d) [x] cutie toracic n form de butoi
e) [ ] creterea diferenei de transparen a cmpurilor pulmonare n inspir i
expir--------------------------------------------------------------------455) Hipertransparena cmpului pulmonar apare n:
a) [ ] bronhostenoz parial
b) [x] bronhostenoz prin supap
c) [ ] bronhostenoz total
d) [ ] nici una de mai sus--------------------------------------------------------------------456) Hipotransparena cmpului pulmonar apare n:
a) [x] bronhostenoz parial
b) [ ] bronhostenoz prin supap
c) [ ] bronhostenoz total
d) [ ] nici una de mai sus--------------------------------------------------------------------457) Opacitatea cmpului pulmonar apare n:
a) [ ] bronhostenoz parial
b) [ ] bronhostenoz prin supap
c) [x] bronhostenoz total
d) [ ] nici una de mai sus--------------------------------------------------------------------458) Hipertransparena paracostal pe fondul creia lipsete desenul pulmonar este caracteristic pentru:
a) [ ] emfizem pulmonar
b) [x] pneumotorax
c) [ ] displazie a vaselor i bronhiilor pulmonare
d) [ ] cavern tuberculoas
e) [ ] hidrotorax--------------------------------------------------------------------459) Accentuarea desenului pulmonar are loc n urmtoarele stri patologice:
a) [x] staz venoas n circuitul mic
b) [ ] obturaie bronic prin supap
c) [ ] hipovolemie arterial pulmonar
d) [x] hipertensiune arterial pulmonar
e) [ ] boal bronectatic--------------------------------------------------------------------460) Deformarea desenului pulmonar are loc n urmtoarele stri patologice:
a) [ ] obturaie bronic prin supap
b) [ ] hipertensiune arterial pulmonar
c) [x] boal bronectatic
d) [x] pneumoconioz

e) [x] bronit cronic--------------------------------------------------------------------461) n staza venoas n circuitul mic are loc:

a) [ ] reducerea desenului pulmonar
b) [x] accentuarea desenului pulmonar
c) [ ] deformarea desenului pulmonar
d) [ ] nici una de mai sus--------------------------------------------------------------------462) n tensiunea arteriala pulmonara are loc:
a) [ ] reducerea desenului pulmonar
b) [x] accentuarea desenului pulmonar
c) [ ] deformarea desenului pulmonar
d) [ ] nici una de mai sus--------------------------------------------------------------------463) n hipovolemia arteriala pulmonara are loc:
a) [x] reducerea desenului pulmonar
b) [ ] accentuarea desenului pulmonar
c) [ ] deformarea desenului pulmonar
d) [ ] nici una de mai sus--------------------------------------------------------------------464) n boala bronectatic are loc:
a) [ ] reducerea desenului pulmonar
b) [ ] accentuarea desenului pulmonar
c) [x] deformarea desenului pulmonar
d) [ ] nici una de mai sus--------------------------------------------------------------------465) n bronita cronic are loc:
a) [ ] reducerea desenului pulmonar
b) [ ] accentuarea desenului pulmonar
c) [x] deformarea desenului pulmonar
d) [ ] nici una de mai sus--------------------------------------------------------------------466) Pentru mrirea limfonodulilor hilului pulmonar pe radiografie este caracteristic:
a) [ ] contur ters al hilului pulmonar
b) [ ] contur neregulat al hilului pulmonar
c) [x] contur policiclic al hilului pulmonar
d) [ ] nici una de mai sus--------------------------------------------------------------------467) Pentru infiltrarea inflamatorie a hilului pulmonar pe radiografie este caracteristic:
a) [x] contur ters al hilului pulmonar
b) [ ] contur neregulat al hilului pulmonar
c) [ ] contur policiclic al hilului pulmonar
d) [ ] nici una de mai sus--------------------------------------------------------------------468) Direcia de deplasare a opacitii n momentul inspirului depinde de:
a) [ ] substratul anatomic al opacitii
b) [x] localizarea opacitii
c) [ ] dimensiuni
d) [ ] relaiile cu hilul pulmonar--------------------------------------------------------------------469) Lichidul din scizura oblica se evideniaz mai bine n incidena:
a) [ ] posteroanterioar
b) [ ] oblic
c) [x] lateral
d) [ ] sunt corecte toate rspunsurile--------------------------------------------------------------------470) Care metod radiologic este mai eficient n determinarea unei cantiti minime de lichid n cavitatea pleurala:
a) [ ] radioscopia
b) [ ] radiografia
c) [ ] tomografia
d) [x] laterografia
e) [ ] pneumoperitoneumul diagnostic--------------------------------------------------------------------471) Care metod radiologic este mai eficient pentru diferenierea unei formaiuni supradiafragmatice de relaxare
parial a diafragmei:

a) [ ] radioscopia
b) [ ] lateroscopia
c) [ ] tomografia
d) [x] pneumoperitoneumul diagnostic
e) [ ] pneumotoraxul diagnostic--------------------------------------------------------------------472) Care metod radiologic este mai eficient pentru diagnosticul formaiunilor mici" (pn la 2 cm) rotunde din
plmn:
a) [ ] radioscopia
b) [ ] radiografia
c) [x] tomografia
d) [ ] bronhografia
e) [ ] laterografia--------------------------------------------------------------------473) Desenul pulmonar n norm este prezentat de:
a) [ ] bronhii
b) [x] artere i vene pulmonare
c) [ ] vase limfatice
d) [ ] parenchimul pulmonar
e) [ ] sunt corecte toate rspunsurile--------------------------------------------------------------------474) Opacitatea rotund cu contururi nete i dimensiuni aproximativ de 5cm n regiunea hilului pulmonar este data de:
a) [ ] limfonodul pietrificat
b) [ ] lumen al bronhiei
c) [x] proiecie ortogonal a unui vas
d) [ ] nici una de mai sus--------------------------------------------------------------------475) Cte segmente are plmnul drept dup clasificarea de la Londra:
a) [ ] 7
b) [ ] 9
c) [x] 10
d) [ ] 12--------------------------------------------------------------------476) Manevra Holcneht-Jacobson este pozitiv n caz de:
a) [ ] pneumonie lobar
b) [ ] pleurezie exudativ
c) [x] corp strin intrabronic
d) [x] atelectazie lobar
e) [ ] tumoare a mediastinului--------------------------------------------------------------------477) Ce tip de desen pulmonar se ntlnete n regiunea apexului pulmonar:
a) [ ] n form de plas
b) [ ] structur liniar
c) [ ] structur nodular
d) [ ] structur trabecular
e) [x] desenul pulmonar lipsete--------------------------------------------------------------------478) Cantitatea de snge n patul vascular la manevra Muller:
a) [x] se mrete
b) [ ] se micoreaz
c) [ ] se mrete n poriunile bazale
d) [ ] se micoreaz n poriunile bazale
e) [ ] nu se modific--------------------------------------------------------------------479) Pe o radiografie pulmonar de profil drept hilul pulmonar drept fa de cel stng se afl:
a) [x] anterior
b) [ ] posterior
c) [ ] n acelai plan
d) [ ] superior
e) [ ] inferior--------------------------------------------------------------------480) Conturul superior al lobului inferior al plmnului drept pe o radiografie n incidena posteroanterioar se afl la
nivelul:
a) [x] arcului anterior al coastei a doua
b) [ ] arcului anterior al coastei a patra

c) [ ] arcului anterior al coastei a asea

d) [ ] apexului pulmonar--------------------------------------------------------------------481) Conturul inferior al lobului inferior al plmnului drept pe o radiografie n incidena posteroanterioar se afl la
nivelul:
a) [ ] arcului anterior al coastei a doua
b) [ ] arcului anterior al coastei a patra
c) [x] arcului anterior al coastei a asea
d) [ ] apexului pulmonar--------------------------------------------------------------------482) Conturul superior al lobului superior al plmnului drept pe o radiografie n incidena posteroanterioar se afl la
nivelul:
a) [ ] arcului anterior al coastei a doua
b) [ ] arcului anterior al coastei a patra
c) [ ] arcului anterior al coastei a asea
d) [x] apexului pulmonar--------------------------------------------------------------------483) Conturul inferior al lobului superior al plmnului drept pe o radiografie n incidena posteroanterioar se afl la
nivelul:
a) [ ] arcului anterior al coastei a doua
b) [x] arcului anterior al coastei a patra
c) [ ] arcului anterior al coastei a asea
d) [ ] apexului pulmonar--------------------------------------------------------------------484) Conturul superior al lobului mediu al plmnului drept pe o radiografie n incidena posteroanterioar se afl la
nivelul:
a) [ ] arcului anterior al coastei a doua
b) [x] arcului anterior al coastei a patra
c) [ ] arcului anterior al coastei a asea
d) [ ] apexului pulmonar--------------------------------------------------------------------485) Conturul inferior al lobului mediu al plmnului drept pe o radiografie n incidena posteroanterioar se afl la
nivelul:
a) [ ] arcului anterior al coastei a doua
b) [ ] arcului anterior al coastei a patra
c) [x] arcului anterior al coastei a asea
d) [ ] apexul pulmonar--------------------------------------------------------------------486) La manevra Valsalva transparena cmpurilor pulmonare:
a) [x] se mrete
b) [ ] se micoreaz
c) [ ] se modific neuniform
d) [ ] nu se modific--------------------------------------------------------------------487) Cantitatea de snge n patul vascular pulmonar la manevra Valsalva:
a) [ ] se mrete
b) [x] se micoreaz
c) [ ] se mrete numai n poriunile bazale
d) [ ] se micoreaz numai n poriunile bazale
e) [ ] nu se modific--------------------------------------------------------------------488) n care cazuri din cele enumerate manevra Valsalva este mai eficient:
a) [ ] echinococ pulmonar
b) [ ] lichid interlobar nchistat
c) [x] anevrism arterio-venos
d) [ ] abces n faza de formare--------------------------------------------------------------------489) Care elemente anatomice reflect hilul pulmonar:
a) [ ] limfonodulii
b) [ ] vasele limfatice
c) [ ] bronhiile
d) [x] arterele i venele
e) [ ] sunt corecte toate rspunsurile--------------------------------------------------------------------490) Cea mai informativ metod pentru determinarea hipertensiunii pulmonare este:

a) [ ] determinarea tensiunii arteriale generale

b) [ ] EKG
c) [x] cateterizarea arterei pulmonare
d) [ ] determinarea tensiunii n ventriculul drept
e) [ ] policardiografia--------------------------------------------------------------------491) Care metod de examinare este mai eficient n diferenierea proceselor patologice din lobul mediu:
a) [ ] radiografia n dou incidene
b) [ ] examinare n poziie lordoz pronunat
c) [ ] tomografia linear
d) [x] bronhografia
e) [ ] laterografia--------------------------------------------------------------------492) Pentru depistarea limfonodulilor mrii n dimensiuni mai eficient este urmtoarea metod de explorare:
a) [ ] radiografia n 2 incidene
b) [x] tomografia n poziia dorsoventral
c) [ ] tomografia n poziia lateral
d) [ ] laterografia--------------------------------------------------------------------493) Opacitile nodulare pot avea dimensiuni de:
a) [ ] 0,5 mm
b) [x] 1,0 mm
c) [x] 1,5 mm
d) [x] 2,0 mm
e) [ ] 3,0 mm--------------------------------------------------------------------494) Pentru pneumoscleroza local mai caracteristic este afectarea:
a) [ ] parenchimului pulmonar
b) [ ] vaselor pulmonare
c) [x] bronhiilor
d) [ ] tuturor elementelor pulmonare--------------------------------------------------------------------495) Cel mai caracteristic simptom bronhografic al pneumosclerozei postinflamatorii locale este:
a) [ ] ngustarea bronhiilor
b) [ ] apropierea ramificaiilor bronice
c) [x] deformarea bronhiilor
d) [ ] obturaia bronhiilor de calibru mare
e) [ ] sunt corecte toate rspunsurile--------------------------------------------------------------------496) Care din simptome ne vorbesc despre localizarea intrapulmonar a procesului patologic cnd opacitatea se
determin n regiunea parietal a plmnului:
a) [ ] forma rotund a procesului patologic
b) [ ] modificarea formei n diferite incidente
c) [ ] contururile nete ale opacitii
d) [x] unghiurile ascuite formate de cutia toracic i opacitate
e) [ ] sunt corecte toate rspunsurile--------------------------------------------------------------------497) Mai eficient n depistarea emfizemului pulmonar este:
a) [ ] radioscopia
b) [ ] radiografia
c) [ ] tomografia
d) [x] probele funcionale
e) [ ] pneumopoligrafia--------------------------------------------------------------------498) Cel mai rspndit viciu congenital pulmonar este:
a) [ ] traheobronhomegalia
b) [x] hipoplazia chistic
c) [ ] sechestraia pulmonar
d) [ ] fistula esofago-bronic--------------------------------------------------------------------499) Pentru faza incipient a trombozei arterei pulmonare caracteristic este:
a) [x] mrirea transparenei pulmonare
b) [ ] intensificarea local a desenului pulmonar
c) [ ] intensificarea difuz a desenului pulmonar
d) [ ] micorarea transparenei pulmonare

e) [ ] simptome caracteristice lipsesc--------------------------------------------------------------------500) n caz de opacitate total cu micorare n volum a pulmonului n primul rnd are loc:
a) [ ] ngustarea spaiilor intercostale
b) [x] deplasarea mediastinului
c) [ ] deplasarea diafragmei caudal
d) [ ] micorarea diametrului vertical al plmnului--------------------------------------------------------------------501) La bolnavii cu emfizem pulmonar transparena pulmonar n inspir adnc:
a) [x] se modific nensemnat
b) [ ] se modific pronunat
c) [ ] nu se modific
d) [ ] nu este corect nici un rspuns--------------------------------------------------------------------502) Simptomul bronhografic caracteristic pentru bronectazia cilindric este:
a) [ ] deformaia bronic
b) [x] opaciti pare paralele
c) [ ] accentuarea i deformarea desenului pulmonar
d) [ ] simptome caracteristice lipsesc--------------------------------------------------------------------503) Bronectaziile se caracterizeaz prin:
a) [x] dilatarea ireversibil a bronhiilor
b) [x] distrucia peretelui bronic
c) [ ] ngustarea lumenului bronic
d) [ ] distrucia alveolelor
e) [x] modificri funcionale n sistemul brohopulmonar--------------------------------------------------------------------504) n diagnosticul diferenial al bronitei cronice cu bronectazia metoda de examinare de baz este:
a) [ ] examenul fizic al bolnavului
b) [ ] radiografia pulmonar
c) [ ] bronhoscopia
d) [x] bronhografia
e) [ ] spirograma--------------------------------------------------------------------505) Simptomele radiologice care ne vorbesc despre dereglarea circulaiei pulmonare sunt:
a) [ ] multiple focare micronodulare n plmn
b) [ ] focare de opaciti nodulare n plmn
c) [x] liniile Kerly
d) [x] ngroarea pleurei
e) [ ] hipertransparena pulmonar--------------------------------------------------------------------506) Bronhostenoza de gradul III se manifest radiologic prin:
a) [x] ngustarea spaiilor intercostale
b) [ ] deplasarea caudal a diafragmei
c) [x] micorarea dimensiunilor verticale a cmpului pulmonar
d) [x] deplasarea mediastinului spre partea afectat
e) [ ] deplasarea mediastinului n partea opus--------------------------------------------------------------------507) Bronhostenoza de gradul II se manifest radiologic prin:
a) [ ] ngustarea spaiilor intercostale
b) [x] deplasarea caudal a diafragmei
c) [ ] micorarea dimensiunilor verticale a cmpului pulmonar
d) [ ] deplasarea mediastinului spre partea afectat
e) [x] deplasarea mediastinului n partea opus--------------------------------------------------------------------508) Care form de cretere a cancerului pulmonar central se manifest radiologic prin formaiuni nodulare n regiunea
hilului:
a) [ ] de preferin endobronic
b) [x] de preferin exobronic
c) [ ] de preferin peribronic
d) [ ] nici una din ele--------------------------------------------------------------------509) Pentru metastaze n hilul pulmonar caracteristic este:
a) [x] dilatarea hilului pulmonar
b) [ ] deplasarea cranial a hilului pulmonar

c) [ ] deplasarea caudal a hilului pulmonar

d) [x] omogenizarea hilului pulmonar
e) [ ] contururi neclare i ondulate--------------------------------------------------------------------510) Cancerul periferic provine din epiteliul bronhiei:
a) [ ] segmentare
b) [x] subsegmentare
c) [ ] lobare
d) [x] lobulare
e) [ ] sunt corecte toate rspunsurile--------------------------------------------------------------------511) Atelectazia lobar de provenien canceroas se deosebete de ciroza lobar prin:
a) [x] omogenitatea cmpului pulmonar
b) [ ] gradul de micorare a lobului
c) [ ] simptome funcionale
d) [ ] sunt corecte toate rspunsurile--------------------------------------------------------------------512) Cum se modific poziia diafragmei la pacienii cu cancer pulmonar central:
a) [ ] se deplaseaz caudal pe partea afectat
b) [x] se deplaseaz cranial n caz de hipoventilaie sau atelectazie
c) [ ] diafragma este deformat
d) [ ] poziia diafragmei nu se modific--------------------------------------------------------------------513) Cancerul central provine din epiteliul bronhiei:
a) [x] segmentare
b) [ ] subsegmentare
c) [x] lobare
d) [ ] lobulare
e) [ ] sunt corecte toate rspunsurile--------------------------------------------------------------------514) Care este caracterul conturului opacitii lobare sau segmentare cauzate de atelectazie:
a) [ ] drept
b) [x] concav
c) [ ] convex
d) [ ] nu este corect nici un rspuns--------------------------------------------------------------------515) Dup care criteriu cancerul pulmonar se clasific n cancer periferic i central:
a) [x] dup nivelul bronhiei afectate
b) [ ] dup forma opacitii
c) [ ] dup dimensiunile opacitii
d) [ ] dup localizare n cmpul pulmonar--------------------------------------------------------------------516) Tomografia computerizat n investigarea neoplasmului bronic are utilitate maxim n evidenierea:
a) [ ] revrsatului pericardului
b) [x] extensiei tumorii la pleur
c) [x] extensiei tumorii n structurile mediastinale
d) [ ] pleureziei de nsoire a neoplasmului
e) [ ] paraliziei unui hemidiafragm--------------------------------------------------------------------517) Complexul primar cu evoluie fr complicaii se caracterizeaz prin urmtoarele simptome:
a) [x] dilatarea i estomparea structurii opacitii pulmonare
b) [ ] opacitate omogen ce intereseaz segmentul pulmonar cu reducerea acestuia n volum
c) [x] sector de opacitate omogen cu contururi neclare
d) [x] limfangit spre hilul pulmonar--------------------------------------------------------------------518) Complexul primar tuberculos urmeaz a fi difereniat de:
a) [x] pneumonie acut
b) [ ] viciu de dezvoltare a plmnului
c) [ ] cancer pulmonar cu metastaze n ganglionii limfatici pulmonari
d) [ ] infiltrat eozinofil--------------------------------------------------------------------519) Calcinatele n ganglionii limfatici n procesul de vindecare a complexului primar tuberculos se formeaz:
a) [ ] ca regul
b) [ ] nu se formeaz
c) [ ] se formeaz excepional

d) [x] se formeaz n cazuri de necroz cazeoas pronunat--------------------------------------------------------------------520) Simptomele radiologice indirecte ale tuberculozei miliare pot fi:
a) [ ] prezena pleureziei exudative
b) [ ] emfizemul pulmonar
c) [x] dilatarea moderat a hilului pulmonar
d) [x] imaginea neclar a ramificaiilor arterei pulmonare de calibru mediu
e) [x] excesivitatea arhitectonicii pulmonare--------------------------------------------------------------------521) Repartiia focarelor n tuberculoza miliar acut este:
a) [x] uniform
b) [ ] neuniform
c) [ ] n grup
d) [ ] sunt corecte toate rspunsurile--------------------------------------------------------------------522) Alterri distructive n tuberculoza miliar acut se depisteaz:
a) [ ] frecvent
b) [x] nu se depisteaz
c) [ ] sporadic--------------------------------------------------------------------523) Rezoluia ntr-o dinamic favorabil a tuberculozei pulmonare miliare poate fi:
a) [x] resorbia complet
b) [ ] induraia esutului pulmonar
c) [ ] calcinarea
d) [ ] evoluia spre alterri fibro-sclerotice
e) [ ] sunt corecte toate rspunsurile--------------------------------------------------------------------524) Repartiia focarelor pulmonare n tuberculoza diseminat cronic este:
a) [ ] uniform
b) [x] neuniform
c) [ ] n grup
d) [ ] sunt corecte toate rspunsurile--------------------------------------------------------------------525) Alterri distructive n tuberculoza pulmonar diseminat cronic:
a) [ ] sunt posibile
b) [x] se produc totdeauna
c) [ ] nu se produc--------------------------------------------------------------------526) Extinderea leziunilor n tuberculoza pulmonar nodular antreneaz n proces de obicei:
a) [ ] un segment pulmonar
b) [ ] unul-dou segmente pulmonare
c) [ ] unul-dou segmente pulmonare bilateral
d) [x] toate rspunsurile sunt corecte--------------------------------------------------------------------527) Dimensiunile cavitii de distrucie n tuberculoza pulmonar nodular sunt:
a) [x] mici
b) [ ] medii
c) [ ] considerabile
d) [ ] toate rspunsurile sunt corecte--------------------------------------------------------------------528) Pentru infiltratul lobular cele mai caracteristice semne radiologice sunt:
a) [ ] opacitate omogen rotund cu focare n grup
b) [x] opacitate focal omogen de form neregulat, deseori cu focare n jur
c) [ ] un sector de opacitate eterogen cu focare n jur
d) [ ] un sector eterogen triunghiular cu focare n jur--------------------------------------------------------------------529) Diagnosticul diferenial al sindromului clinico-radiologic al unui infiltrat lobular se va face cu:
a) [ ] tumora benign
b) [x] pneumonia focar
c) [ ] chist de retenie
d) [ ] echinococ--------------------------------------------------------------------530) Dup un tratament eficient al infiltratului lobular mai frecvent se formeaz sechele n form de:
a) [ ] pneumoscleroz limitat
b) [x] focare dense

c) [ ] tuberculom
d) [ ] ciroz segmentar--------------------------------------------------------------------531) Simptomele radiologice caracteristice ale infiltratului rotund sunt:
a) [x] focar rotund omogen cu noduli n jur
b) [ ] focar omogen cu contururi neregulate cu noduli n jur
c) [x] focar neomogen cu focare n jur
d) [ ] focar eterogen cu contururi neregulate--------------------------------------------------------------------532) n rezultatul tratamentului eficient al infiltratului rotund mai frecvent se formeaz sechele n form de:
a) [ ] sectoare de emfizem
b) [x] focare dense de pneumoscleroz moderat
c) [ ] tuberculom
d) [ ] ciroz segmentar--------------------------------------------------------------------533) Diagnosticul diferenial al sindromului clinico-radiologic al infiltratului nebulos se va realiza cu:
a) [x] pneumonia
b) [ ] pneumonia eozinofilic
c) [ ] sarcoidoza pulmonar
d) [ ] chistul de retenie
e) [x] pneumonia abcedat--------------------------------------------------------------------534) Diagnosticul diferenial al sindromului clinico-radiologic al periscizuritei se va realiza cu:
a) [ ] cancerul pulmonar
b) [x] pneumonia acut
c) [ ] sarcoidoza pulmonar
d) [x] pleurezia interlobar
e) [ ] pneumonia eozinofil--------------------------------------------------------------------535) Diagnosticul diferenial al lobitei tuberculoase se va realiza cu:
a) [ ] pneumonia eozinofil
b) [ ] cancerul pulmonar
c) [x] pneumonia francolobar
d) [ ] pneumonia abcedat
e) [ ] toate enumerate--------------------------------------------------------------------536) Pneumonia cazeoas se caracterizeaz prin urmtoarele simptome radiologice:
a) [x] un sector de opacitate intens i neomogen
b) [x] prezena distruciei esutului pulmonar
c) [ ] diseminare bronhogen limitat
d) [ ] diseminare bronhogen extins
e) [x] leziuni polisegmentare--------------------------------------------------------------------537) Tuberculomul pulmonar reprezint:
a) [ ] un focar de necroz cazeoas cu dimensiuni ce depesc 1cm, nconjurat de o zon de esut granulat specific
b) [ ] un focar de necroz cazeoas cu dimensiuni ce depesc 1cm, nconjurat de o zon de inflamaie specific i
nespecific
c) [x] un focar de necroz cazeoas cu dimensiuni ce depesc 1cm, nconjurat de o capsul de esut conjunctiv cu
incluziuni de elemente celulare de granulom tuberculos--------------------------------------------------------------------538) Tuberculoamele pot avea varianta urmtoare de evoluie:
a) [ ] staionar
b) [ ] evolutiv
c) [ ] regresiv
d) [x] toate rspunsurile sunt corecte--------------------------------------------------------------------539) Clasificarea variantelor clinico-radiolologice ale infiltratelor se bazeaz pe:
a) [ ] afectarea bronhiei
b) [x] gradul de expresivitate a inflamaiei specifice i gradul de extindere a ei
c) [ ] prezena atelectaziei
d) [ ] volumul leziunilor pulmonare
e) [ ] manifestrile clinice ale bolii--------------------------------------------------------------------540) In cazul depistrii oportune a bolii urmate de un tratament eficient la majoritatea bolnavilor cu tuberculoz
pulmonar nodular se relev:

a) [ ] resorbia complet a leziunilor pulmonare

b) [x] formarea de sechele mici
c) [ ] formarea de sechele mari--------------------------------------------------------------------541) Activitatea procesului tuberculos n leziunile focare se apreciaz dup intensitatea opacitilor focare, care n faza
activ va fi:
a) [x] opaciti de intensitate slab
b) [ ] opaciti de intensitate diferit
c) [ ] opaciti de intensitate nalt
d) [ ] sunt corecte toate rspunsurile--------------------------------------------------------------------542) Cavitile de distrucie n tuberculoza pulmonar nodular se caracterizeaz prin:
a) [ ] perei subiri
b) [ ] perei ngroaiperei ngroai
c) [x] perei relativ subiri, ns ngroai neuniform
d) [ ] cavitate cu nivel orizontal de lichid--------------------------------------------------------------------543) Modul amplasrii focarelor n tuberculoza pulmonar nodular este mai frecvent urmtorul:
a) [ ] afectare uniform
b) [ ] amplasare dens a focarelor
c) [ ] amplasare haotic a focarelor
d) [x] amplasare n grup a focarelor --------------------------------------------------------------------544) Rezoluia tuberculozei pulmonare diseminate subacute ntr-o dinamic favorabil mai frecvent poate fi:
a) [ ] resorbie complet
b) [x] induraie
c) [ ] calcinare
d) [x] formare de alterri fibro-sclerotice --------------------------------------------------------------------545) Forma infiltrativ de tuberculoz a ganglionilor limfatici intratoracici se deosebete de forma tumoral prin:
a) [ ] amplasarea obinuit a opacitii hilului pulmonar
b) [ ] dilatarea opacitii hilului pulmonar
c) [ ] estomparea structurii opacitii hilului pulmonar
d) [ ] deformarea opacitii hilului pulmonar
e) [x] estomparea conturului extern al opacitii hilului pulmonar--------------------------------------------------------------------546) Cele mai caracteristice semne radiologice ale infiltratului nebulos sunt:
a) [ ] un sector de opacitate omogen cu contururi neregulate cu focare
b) [ ] un sector de opacitate eterogen de form triunghiular cu focare
c) [x] un sector de opacitate eterogen de form neregulat cu focare
d) [ ] un sector de opacitate omogen de form neregulat cu focare
e) [ ] un sector de opacitate omogen de form triunghiular cu focare--------------------------------------------------------------------547) Opacitile focare pot fi drept imagine a:
a) [ ] vaselor i arterelor interstiiale de etiologie divers
b) [ ] cancerului pulmonar periferic i central
c) [ ] pneumoniei
d) [ ] tuberculozei
e) [x] sunt corecte toate rspunsurile --------------------------------------------------------------------548) Diagnosticul diferenial al tuberculozei ganglionilor limfatici intratoracici urmeaz a se realiza cu:
a) [ ] limfadenita nespecific
b) [ ] limfogranulomatoza
c) [ ] sarcoidoza
d) [ ] tumori maligne
e) [x] sunt corecte toate rspunsurile--------------------------------------------------------------------549) n cadrul remisiunii procesului regiunile pulmonare adiacente tuberculomului pot fi:
a) [ ] intacte
b) [ ] cu fibroz
c) [ ] cu calcinate
d) [ ] cu calcinate i fibroz
e) [x] sunt corecte toate rspunsurile--------------------------------------------------------------------550) Extinderea leziunilor n tuberculoza pulmonar fibrocavitar mai frecvent:

a) [ ] nu depete un segment pulmonar

b) [ ] nu depete dou segmente pulmonare
c) [ ] nu depete trei segmente pulmonare
d) [x] cuprinde un lob pulmonar i mai mult
e) [ ] sunt corecte toate rspunsurile--------------------------------------------------------------------551) n forma cavernoas de tuberculoz mai frecvent se nregistreaz urmtoarele variante de vindecare:
a) [ ] cicatrizarea cavitii de distrucie cu formate de focar-cicatrice
b) [ ] umplerea cavitii de distrucie i formarea tuberculomului
c) [ ] vindecarea deschis i transformarea ei n chist secundar
d) [x] sunt corecte toate rspunsurile --------------------------------------------------------------------552) Cele mai caracteristice semne radiologice ale formei cavernoase de tuberculoz sunt:
a) [ ] cavitate de distrucie format, cu focare solitare i fibroz limitat n jur
b) [ ] extinderea procesului nu depete 2 segmente
c) [ ] absena semnelor tipice ale formei iniiale de tuberculoz
d) [x] toate rspunsurile sunt corecte--------------------------------------------------------------------553) Formarea calcinatelor n ganglionii limfatici n procesul de vindecare a complexului primar tuberculos depinde de:
a) [ ] caracterul tratamentului aplicat
b) [x] gradul de expresivitatea a necrozei cazeoase n ganglionii limfatici
c) [ ] mrimea ganglionului limfatic
d) [ ] prezena complicaiilor procesului
e) [ ] absena complicaiilor procesului--------------------------------------------------------------------554) Forma infiltrativ de tuberculoz a ganglionilor limfatici cu evoluie fr complicaii se caracterizeaz prin:
a) [x] dilatarea opacitii hilului pulmonar
b) [ ] conturul extern al hilului pulmonar estompat, tuberos i deplasat
c) [x] estomparea structurii hilului pulmonar
d) [x] deformarea opacitii hilului pulmonar--------------------------------------------------------------------555) Tuberculoza cirotic se formeaz din urmtoarele forme clinice de tuberculoz pulmonar:
a) [ ] tuberculoza ganglionilor limfatici intratoracali complicat cu leziuni bronhopulmonare i tuberculoza bronhiilor
b) [x] tuberculoza focal, infiltratul bronhopulmonar diseminat, tuberculoza fibrocavitar
c) [ ] lobita i pneumonia cazeoase
d) [ ] tuberculoza pleurei--------------------------------------------------------------------556) Criteriul principal care permite diferenierea tuberculozei pulmonare fibrocavitare de forma cavitar a cancerului
pulmonar i de abcesul cronic este:
a) [ ] evoluia clinic a bolii
b) [ ] tabloul radiologic al alterrilor pulmonare
c) [x] depistarea micobacteriilor tuberculozei --------------------------------------------------------------------557) Diseminrile bronhogene din cavitatea lobului pulmonar superior drept se depisteaz mai frecvent:
a) [ ] n regiunile pulmonare inferioare drepte
b) [ ] n regiunile pulmonare inferioare stngi
c) [ ] n regiunile pulmonare superioare stngi
d) [x] n regiunile pulmonare inferioare drepte i stngi
e) [ ] sunt corecte toate rspunsurile--------------------------------------------------------------------558) Caviti de distrucie n tuberculoza fibrocavitar mai frecvent se depisteaz n:
a) [ ] segmentul 2 pulmonar
b) [ ] segmentele 1,2 pulmonare
c) [x] segmentele 1,2,6 pulmonare
d) [ ] segmentele 1,3,6,10 pulmonare
e) [ ] segmentele 2,3,4,5,6 pulmonare--------------------------------------------------------------------559) Tuberculoza fibrocavitar se formeaz rar din:
a) [ ] tuberculoza focal
b) [ ] tuberculoza infiltrativ
c) [x] tuberculoza bronhiilor (ca form de tuberculoz)
d) [ ] tuberculomul pulmonar
e) [ ] tuberculoza diseminat--------------------------------------------------------------------560) n forma de tuberculoz cavernoas mai frecvent se documenteaz urmtoarele faze de progresare a procesului

specific:
a) [x] infiltraie
b) [ ] distrucie
c) [ ] diseminare
d) [ ] resorbie
e) [ ] resorbie i calcinare--------------------------------------------------------------------561) n caz de infiltraie regiunile pulmonare adiacente tuberculomului mai frecvent :
a) [ ] nu sunt alterate
b) [x] au focare polimorfe, arhitectonica pulmonar este modificat inflamator
c) [ ] conin fibroz i calcinate
d) [ ] toate rspunsurile sunt corecte--------------------------------------------------------------------562) Distrucia n tuberculom poate fi:
a) [ ] central
b) [ ] periferic
c) [ ] marginal
d) [ ] marginal, excentric n zona bronhiei de drenaj
e) [x] unt corecte toate rspunsurile --------------------------------------------------------------------563) Eterogenitatea structurii tuberculomului pulmonar este determinat mai frecvent de:
a) [x] disocierea maselor cazeoase i prezena calcinatelor n ele
b) [ ] bronhiile vizibile
c) [ ] cazeoz, necroz
d) [ ] nivelul lichidului
e) [ ] sunt corecte toate rspunsurile--------------------------------------------------------------------564) Tuberculomul n faza de remisiune are de obicei un contur:
a) [ ] estompat
b) [ ] tuberos
c) [x] distinct --------------------------------------------------------------------565) Tuberculomul n faza de infiltraie are de obicei un contur:
a) [x] estompat
b) [ ] tuberos
c) [ ] distinct--------------------------------------------------------------------566) Tuberculomul mai frecvent se localizeaz n urmtoarele segmente pulmonare
a) [ ] 1, 2, 6, 7
b) [ ] 3, 5, 8, 9
c) [ ] 4, 5, 7, 9
d) [x] 1, 2, 6, 10--------------------------------------------------------------------567) Sunt considerate mari tuberculoamele cu dimensiuni de:
a) [ ] 1,0-2,0 cm
b) [ ] 3,0-4,0 cm
c) [x] mai mari de 4 cm --------------------------------------------------------------------568) n rezultatul tratamentului eficient al pneumoniei cazeoase mai frecvent se formeaz:
a) [ ] un sector de pneumoscleroz
b) [ ] pneumoscleroza cu focare
c) [ ] tuberculoame multiple
d) [x] tuberculoza fibrocavitar i cirotic
e) [ ] un grup de focare--------------------------------------------------------------------569) Diagnosticul diferenial al tuberculozei cirotice urmeaz a se realiza cu:
a) [x] pneumociroza postpneumonic
b) [ ] viciu de dezvoltare a plmnului (hipoplazia)
c) [ ] tumora bronhiei principale
d) [x] pneumociroza posttuberculoa
e) [ ] sun corecte toate rspunsurile--------------------------------------------------------------------570) Diagnosticul diferenial al formei cavernoase de tuberculoz urmeaz a fi realizat cu:
a) [ ] abcesul cronic
b) [ ] bronectazia

c) [ ] chistul aerian
d) [ ] forma cavitar de cancer pulmonar
e) [x] toate cele enumerate--------------------------------------------------------------------571) Diagnosticul diferenial al tuberculomului se realizeaz de obicei cu:
a) [x] cancerul pulmonar periferic
b) [ ] cancerul pulmonar central
c) [x] aspergilomul
d) [x] chistul de retenie
e) [x] hamartomul condromatos--------------------------------------------------------------------572) Pentru examinarea cavitii pulmonare este necesar de a utiliza urmtoarele metode radiologice:
a) [ ] radiografia postero-anterioar
b) [ ] radiografia de profil
c) [x] tomografia postero-anterioar
d) [x] tomografia de profil--------------------------------------------------------------------573) Capitol: cardiac
Ordinea corecta a arcurilor cordului in spatiul retrocardial in incidenta oblica anterioara dreapta este:
a) [ ] aorta descendenta, atriul drept, atriul sting
b) [ ] aorta ascendenta, atriul sting, atriul drept
c) [ ] aorta descendenta, atriul drept, atriul sting
d) [ ] aorta descendenta, atriul sting, ventriculul sting
e) [x] aorta descendenta, atriul sting, atriul drept--------------------------------------------------------------------574) Ordinea corecta a arcurilor cordului pe stinga in incidenta posterioara-antero este:
a) [ ] butonul aortei, aorta descendenta, arcurilor atriului sting, ventriculul sting
b) [ ] butonul aortei, conul arterei pulmonare, auricula atriului sting, ventriculul sting
c) [x] butonul aortei, artera pulmonara, auricula atriului sting, ventricului sting
d) [ ] butonul aortei, conul arterei pulmonare, atriul sting, ventriculul
sting--------------------------------------------------------------------575) Ordinea corecta a arcurilor cordului pe dreapta in incidenta antero-posterioara este:
a) [ ] ventriculul drept, aorta ascendenta, vena cava superioara
b) [x] atriul drept, aorta ascendenta, vena superioara
c) [ ] ventriculul drept, aorta ascendenta, vena cava superioara
d) [ ] ventriculul drept, atriul drept, vwena cava superioara--------------------------------------------------------------------576) Care este directia axului cardiac la normostenic?
a) [x] oblica
b) [ ] orizontala
c) [ ] verticala--------------------------------------------------------------------577) Care este directia axului cardiac la hiperstenic?
a) [ ] oblica
b) [x] orizontala
c) [ ] verticala--------------------------------------------------------------------578) Care este directia axului cardiac la astenic?
a) [ ] oblica
b) [ ] orizontala
c) [x] verticala--------------------------------------------------------------------579) Care portiuni ale cordului formeaza arcul inferior al cordului pe dreapta?
a) [ ] ventriculul drept
b) [x] atriul drept
c) [ ] ventriculul drept si atriul drept--------------------------------------------------------------------580) Care portiuni formeaza arcul doi si trei a cordului pe stinga?
a) [x] aetera pulmonara de stinga
b) [ ] conul arterei pulmonare
c) [x] auricula atriului sting
d) [ ] atriul sting--------------------------------------------------------------------581) Care portiuni ale cordului formeaza conturul anterior in incidenta oblica anterioara dreapta?

a) [ ] atriul drept
b) [ ] ventriculul drept
c) [ ] atriul sting
d) [ ] ventriculul sting
e) [x] conul arterei pulmonare--------------------------------------------------------------------582) Care portiuni ale cordului formeaza conturul anterior in incidenta a doua?
a) [x] atriul drept
b) [ ] atriul sting
c) [x] ventriculul drept
d) [ ] ventriculul sting--------------------------------------------------------------------583) Care portiuni ale cordului formeaza conturul posterior in incidenta a doua?
a) [ ] atriul drept
b) [x] atriul sting
c) [ ] ventriculul drept
d) [x] ventriculul sting--------------------------------------------------------------------584) Care portiuni ale cordului formeaza conturul posterior in incidenta oblica anterioara dreapta?
a) [x] atriul drept
b) [x] atriul sting
c) [ ] ventriculul drept
d) [ ] ventriculul sting--------------------------------------------------------------------585) Ce se intelege prin diametrul longitudinal al cordului?
a) [x] linia care uneste unghiul atriovasal din dreapta cu apexul cardiac
b) [ ] linia care uneste unghiul atriovasal din stinga cu apexul cardiac
c) [ ] linia care uneste unghiurile atriovasale
d) [ ] linia care uneste cel mai indepartat contur de dreapta al cordulyui cu cel mai indepartata contur de
stinga--------------------------------------------------------------------586) In care incidenta din cele enumerate, ventriculul drept de dimensiuni normale nu participa la formarea conturului
cardiac?
a) [x] dorsoventrala
b) [x] oblica anterioara dreapta
c) [ ] oblica anterioara stinga
d) [ ] laterala stinga
e) [ ] sunt corecte toate raspunsurile--------------------------------------------------------------------587) Golful cordului este format de:
a) [ ] atriul drept
b) [x] atriul sting
c) [ ] aorta descendenta
d) [x] artera pulmonara--------------------------------------------------------------------588) Configuratie aortica este caracteristica pentru:
a) [ ] peristaltica canalului arterial
b) [x] tetralogia Fallot
c) [ ] stenoza arterei pulmonare
d) [x] oorctatie de aorta--------------------------------------------------------------------589) Configuratie mitrala este caracteristica pentru:
a) [x] persistenta canalului arterial
b) [ ] tetralogia Fallot
c) [x] stenoza arterei pulmonare
d) [ ] coarctatie de aorta--------------------------------------------------------------------590) In care din cauzele enumerate unghiul atriovasal din dreapta este deplasat cranial?
a) [x] stenoza mitrala
b) [ ] stenoza aortala
c) [x] insuficienta mitrala
d) [ ] insuficienta aortica
e) [x] defect de sept atrial--------------------------------------------------------------------591) Care incidente din cele enumerate se folosesc pentru examinarea cordului si vaselor magistrale?

a) [x] posteroanterioara
b) [ ] anteroposterioara
c) [x] oblica anterioara dreapta
d) [x] oblica anterioara stinga
e) [ ] laterala stinga--------------------------------------------------------------------592) Ordinea corecta a arcurilor cordului in spatiul retrosternal in incidenta oblica anterioara dreapta este:
a) [ ] aorta ascendenta, ventriculul drept, ventriculul sting
b) [x] Aorta ascendenta, conul arterei pulmonar ventriculul sting
c) [ ] aorta ascendenta, conul arterei pulmonare, ventriculul drept
d) [ ] aorta ascendenta, atriul sting, ventricul sting--------------------------------------------------------------------593) Ventriculul drept poate deveni matrginal pe conturul sting al cordului in caz de:
a) [ ] hipertensie arteriala
b) [ ] pericardita constrictiva
c) [x] tetralogia Fallot
d) [ ] coorctatie de aorta--------------------------------------------------------------------594) Suprafata de contact a ventricului drept cu sternul este mai mare decit suprafata de contact a ventricului sting cu
diafragmul in incidenta laterala stinga se intilneste in caz de:
a) [ ] hipertensie arteriala
b) [ ] aortocardioscleroza
c) [ ] coarctatie de aorta
d) [x] defect de sept interatrial
e) [x] stenoza mitrala--------------------------------------------------------------------595) Atriomegalia de dreapta se intilneste in caz de:
a) [x] insuficienta tricuspida relativa
b) [ ] sindrom Lutembase
c) [x] complex Eisenmenger
d) [x] anomalia Ebstein--------------------------------------------------------------------596) Configuratie mitrala este caracteristica pentru:
a) [x] persistenta canalului arterial
b) [ ] tetralogia Fallot
c) [ ] stenoza arterei pulmonare
d) [ ] coorctatia de aorta
e) [ ] cordul pulmonar--------------------------------------------------------------------597) Configuratie aortica este caracteristica pentru:
a) [ ] persistenta canalului arterial
b) [x] tetralogia Fallot
c) [ ] stenoza arterei pulmonare
d) [x] coorctatie de aorta--------------------------------------------------------------------598) In incidenta postero-anterioara esofagul baritat poate fi deplasat spre stinga in caz de:
a) [ ] insuficienta aortica
b) [ ] persistenta canalului arterial
c) [x] dextrapozitie a aortei
d) [x] tetralogia Fallot--------------------------------------------------------------------599) La pacientii cu hipertensiune arteriala pulmonara transparenta pulmonara se:
a) [ ] micsoreaza pe toata suprafata
b) [ ] se mareste central
c) [x] se mareste la periferia cimpurilor pulmonare
d) [ ] se micsoreaza central--------------------------------------------------------------------600) Care metoda din cele enumerate este mai eficace pentru depistarea de dextrapozitie a aortei?
a) [ ] radioscopia
b) [ ] examinarea esofagului baritat
c) [x] radiografia
d) [ ] tomografia
e) [ ] kimografia--------------------------------------------------------------------601) Care din metodele enumerate permit de a examina concomitent starea morfologica si functionala a cordului?

a) [x] radioscopia
b) [ ] radiografia
c) [x] radikimografia
d) [ ] tomografia
e) [x] angiocadiografia--------------------------------------------------------------------602) Substratul anatomic al desenului pulmonar in norma este alcatuit de:
a) [ ] bronhii
b) [ ] arterele bronhiale
c) [x] ramificatii ale arterelor si venelor
d) [ ] vasele limfatice
e) [ ] toate enumerate mai sus--------------------------------------------------------------------603) Care arc al cordului pe stinga este modificat la pacientii cu cord pulmonar?
a) [ ] arcul unu (butonul aortei)
b) [x] arcul doi
c) [ ] arcul trei
d) [ ] arcul patru--------------------------------------------------------------------604) Care modificari din partea aortei se intilnesc in stenoza aortica?
a) [ ] ingustare difuza
b) [ ] ingustare locala
c) [ ] dilatare difuza
d) [x] dilatare locala--------------------------------------------------------------------605) Simptomul lui Sila (coarne de cerb) se intilnesc in caz de:
a) [ ] hipervolemie
b) [x] staza venoasa
c) [ ] hipertensie arteriala
d) [ ] hipovolemie--------------------------------------------------------------------606) Dilatare a aortei se intilneste in caz de:
a) [x] insuficienta aortica
b) [x] tetralogia Fallot
c) [x] persistenta canalului arterial
d) [x] tetralogia Fallot
e) [ ] nu este corect nici un raspuns--------------------------------------------------------------------607) Acacitatea neomogena a cordului in pozitia antero-posterioara este caracteristica pentru:
a) [ ] stenoza aortica
b) [ ] insuficienta aortica
c) [x] stenoza mitrala
d) [ ] insuficienta mitrala--------------------------------------------------------------------608) Coeficientul lui Moare in norma este intre limitele:
a) [ ] 10-14
b) [ ] 15-17
c) [x] 18-21
d) [ ] 22-25
e) [ ] 25-30--------------------------------------------------------------------609) Presiunea in artera pulmonara este in limitele normei daca diametrul transversal al arterei intermediare pe dreapta
este intre limitele de:
a) [ ] 10-12 mm Hg
b) [ ] 13-14 mm Hg
c) [x] 15-16 mm Hg
d) [ ] 18-19 mm Hg
e) [ ] 20/22 mm Hg--------------------------------------------------------------------610) Cum se modifica transparenta pulmonara la pacientii cu staza venoasa?
a) [ ] transparenta pulmonara este marita, desenul pulmonar la periferie bogat
b) [ ] transparenta pulmonara este marita, desenul pulmonar la periferie sarac
c) [x] trasparenta pulmonara micsorata, desenul pulmonar la periferie pronuntat
d) [ ] transparenta pulmonara micsorata, desenul pulmonar la periferie sarac
e) [ ] transparenta pulmonara normala, desenul pulmonar sarac la

periferie--------------------------------------------------------------------611) Cum se modifica transparenta cimpului pulmonar la pacientii cu hipertensie pulmonara?

a) [ ] transparenta pulmonara este marita, desenul pulmonar la periferie bogat
b) [x] trasparenta pulmonara marita, desenul pulmonar la eriferie sarac
c) [ ] trasparenta pulmonara micsorata, deasenul pulmonar la periferie pronuntat
d) [ ] transparenta pulmonara micsorata, desenul pulmonar la periferie sarac
e) [ ] transparenta pulmonara normala, desenul pulmonar sarac la periferie
--------------------------------------------------------------------612) Care din procesele patologice aduc la aparitia hipertensiei pulmonare?
a) [ ] bpala hipertonica
b) [x] boala lui Aerz
c) [x] persistenta canalului arterial
d) [ ] insuficienta mitrala
e) [ ] pericardita constrictiva--------------------------------------------------------------------613) Liniile lui Kerley se intilnesc in caz de:
a) [ ] anomalia Ebstein
b) [ ] coorctatie de aorta
c) [ ] insuficienta mitrala
d) [x] stenoza mitrala--------------------------------------------------------------------614) Insuficienta cardiaca de dreapta se caracterizeaza cu:
a) [x] marirea in dimensiuni a atriului drept
b) [x] marirea in dimensiuni a ventricului drept
c) [ ] stenoza venoasa
d) [ ] dilatare difuza a aortei toracale
e) [x] dilatare a venei cave superioare--------------------------------------------------------------------615) Care modificari hemodinamice in circuitul mic se intilnesc la pacientii cu insuficienta cardiaca de stinga?
a) [x] hipervolemie
b) [ ] hipovolemie
c) [ ] hemodinamica pulmonara nu se modifica
d) [ ] hipertensie pulmonara--------------------------------------------------------------------616) Edemul pulmonar apare la presiunea in venele pulmonare egala cu:
a) [ ] 5-10 mm Hg
b) [ ] 10-15 mm Hg
c) [ ] 15-20 mm Hg
d) [ ] 20-25 mmHg
e) [x] 25 - 30 mm Hg--------------------------------------------------------------------617) Substratul morfologic al liniilor B Kerley este cauzat de:
a) [ ] ingustarea septurilor interlobare
b) [x] ingrosarea septurilor interlobulare
c) [ ] dilatarea cailor limfatice
d) [ ] edemul alveolar
e) [ ] acumularea lichidului in sinusurile costo-diafragmale--------------------------------------------------------------------618) Tesutul conjunctiv elastic predomina in:
a) [ ] arterele subsegmentare
b) [ ] arterele segmentare
c) [x] arterele lobare
d) [x] arterele pulmonare principale
e) [x] trunchiul pulmonar--------------------------------------------------------------------619) Transparenta pulmonara la pacientii cu staza venoasa se:
a) [ ] mareste la periferie
b) [ ] se mareste pe toata suprafata
c) [x] se micsoreaza pe toata suprafata
d) [ ] se micsoreaza la periferie
e) [ ] se micsoreaza central si se mareste la periferie--------------------------------------------------------------------620) Configuratia aortala a cordului se caracterizeaza cu:

a) [x] marirea in dimensiuni a cordului spre stinga

b) [ ] golful cordului lipseste
c) [x] golful cordului pronuntat
d) [x] unghiul atriovasal de dreapta deplasat caudal
e) [ ] unghiul atriovasal de dreapta deplasat cranial--------------------------------------------------------------------621) Contactarea optimala a mai precisa a esofagului contrastat cu atriul sting se determina in:
a) [ ] ozitia posteroanterioara
b) [ ] oblica anterioara dreapta
c) [ ] oblica anterioara stinga
d) [x] laterala stinga--------------------------------------------------------------------622) Configuratie triunghiulara a cordului se determina in caz de:
a) [ ] anomalie de implantare a venelor pulmonare
b) [ ] tetralogia Fallot
c) [ ] stenoza mitrala
d) [x] miocardita
e) [x] viciu mitral-tricuspidal--------------------------------------------------------------------623) Golful cordului este format de:
a) [ ] atriul drept
b) [x] atriul sting
c) [ ] aorta descendenta
d) [x] artera pulmonara--------------------------------------------------------------------624) Deplasarea unghiului atriovasal din dreapta in pozitia antero-posterioara cranial ne indica la marirea in dimensiuni a:
a) [ ] aortei ascendente
b) [ ] atriului sting
c) [x] ventricului sting
d) [ ] ventricului drept
e) [x] atriul drept--------------------------------------------------------------------625) Unghiul atriovasal din dreapta se deplaseaza caudal in caz de modificari din partea:
a) [ ] atriului drept
b) [ ] atriului sting
c) [ ] ventricului drept
d) [ ] ventricului sting
e) [x] aortei ascendente--------------------------------------------------------------------626) Amplituda de pulsatie marita a aortei toracale este caracteristica pentru:
a) [ ] insuficienta mitrala
b) [ ] stenoza mitrala
c) [x] insuficienta aortica
d) [ ] stenoza aortica
e) [x] persistenta canalului arterial--------------------------------------------------------------------627) Pentru care viciu cardiac obligatiriu este marirea in dimensiuni a atriului sting?
a) [ ] ingustarea orificiului tricuspid
b) [x] ingustarea orificiului mitral
c) [ ] stenosa aortica
d) [ ] insuficienta aortica--------------------------------------------------------------------628) In care cazuri se determina diferenta mare intre tensiunea arteriala sistolica si cea diastolica?
a) [ ] stenoza aortica
b) [x] insuficienta aortica
c) [ ] coarctatie de aorta
d) [ ] tetralogia Fallot
e) [ ] insuficienta mitrala--------------------------------------------------------------------629) In care din cauzele enumerate unghiul atriovasal din dreapta este deplasat caudal?
a) [ ] stenoza mitrala
b) [x] stenoza aortica
c) [ ] insuficienta mitrala
d) [x] insuficienta aortica
e) [ ] defect de sept atrial---------------------------------------------------------------------

630) Simptomul de "coromisla" se depisteaza in incidentele:

a) [x] incidenta posteroanterioara
b) [ ] oblica anterioara dreapta
c) [ ] oblica anterioara stinga
d) [ ] laterala stinga--------------------------------------------------------------------631) Pulsatia sistolica a esofagului se depisteaza in incidenta:
a) [ ] posteroanterioara
b) [x] oblica anterioara dreapta
c) [ ] oblica anterioara stinga
d) [ ] laterala stinga--------------------------------------------------------------------632) Insuficienta mitrala se caracterizeaza cu marirea in dimensiuni a:
a) [ ] atriului drept
b) [ ] ventricului drept
c) [x] atriului sting
d) [x] ventricului sting--------------------------------------------------------------------633) In care cazuri se determina bombarea conului arterei pulmonare in incidenta oblica anterioara dreapta:
a) [ ] coarctatia de aorta
b) [ ] tetralogia Fallot
c) [ ] stenoza infundibularaa arterei pulmonare
d) [x] stenoza mitrala
e) [ ] cardiomiopatie constrictiva--------------------------------------------------------------------634) "Barierul doi" pulmonar se determina in caz de:
a) [ ] omplexul Eizenmenger
b) [ ] stenoza tricuspida
c) [ ] stenosa arterei pulmonare
d) [x] stenoza mitrala
e) [ ] cardiomiopatie constrictiva--------------------------------------------------------------------635) Hipoplazia aortei se intilneste in caz de:
a) [ ] insuficienta aortica
b) [ ] insuficienta mitrala
c) [ ] ateromatoza a aortei
d) [x] stenoza mitrala
e) [ ] persistenta canalului arterial--------------------------------------------------------------------636) Amplituda de pulsatie a aortei este micsorata in caz de:
a) [ ] cord hipertenziv
b) [ ] stenoza mitrala
c) [x] persistenta exudativa
d) [ ] insuficienta aortica
e) [ ] stenoza arterei pulmonare--------------------------------------------------------------------637) "Barierul doi" pulmonar se determina in caz de:
a) [ ] complexul Eizenmenger
b) [ ] stenoza tricuspida
c) [ ] stenoza arterei pulmonare
d) [x] stenoza mitrala--------------------------------------------------------------------638) Raza mica de deplasare a esofagului contrastat in incidenta oblica anterioara dreapta se intilneste in caz de:
a) [x] stenoza mitrala
b) [ ] insuficienta mitrala
c) [x] stenoza mitrala si tricuspida
d) [ ] stenoza arterei pulmonare--------------------------------------------------------------------639) Raza mare de deplasare a esofagului contrastat in incidenta oblica anterioara dreapta se determina in caz de:
a) [ ] stenoza mitrala
b) [x] insuficienta mitrala
c) [ ] stenoza mitrala si tricuspida
d) [ ] stenoza arterei pulmonare---------------------------------------------------------------------

640) In care din cazuri se determina bombarea conului arterei pulmonare in incidenta anterioara dreapta?
a) [ ] coarctatie de aorta
b) [ ] tetralogia Fallot
c) [ ] stenoza infundibulara a arterei pulmonare
d) [x] stenoza mitrala--------------------------------------------------------------------641) Stenoza mitrala se caracterizeaza cu marirea in dimensiuni a:
a) [ ] atriului drept
b) [x] ventricului drept
c) [x] atriului drept
d) [ ] ventricului sting--------------------------------------------------------------------642) Insuficienta mitrala se caracterizeaza cu marirea in dimensiuni a:
a) [ ] atriului drept
b) [ ] ventricului drept
c) [x] atriului sting
d) [x] ventricului sting--------------------------------------------------------------------643) In care din cele enumerate se determina ingistare difuza a aortei:
a) [ ] coorctatie aortei
b) [ ] insuficienta aortei
c) [x] stenoza mitrala
d) [ ] tetralogia Fallot--------------------------------------------------------------------644) Pulsatia sistolica a esofagului este caracteristica pentru:
a) [x] insuficienta mitrala
b) [ ] stenoza mitrala
c) [ ] insuficienta aortica
d) [ ] stenoza aortica--------------------------------------------------------------------645) Amplituda de pulsatie marita a aortei toracale este caracteristica pentru:
a) [ ] insuficienta mitrala
b) [ ] stenoza mitrala
c) [x] insuficienta aortica
d) [ ] stenoza aortica--------------------------------------------------------------------646) Staza venoasa apare in caz de:
a) [ ] boala lui Aerza
b) [ ] omplexul lui Eisenmengher
c) [ ] anomalia Ebstein
d) [x] stenoza mitrala
e) [ ] persistenta canalului arterial--------------------------------------------------------------------647) In care caz din cele enumerate de determina proeminenta arcului doi (pozitia antero-posterioara) pe conturul sting
al cordului?
a) [x] stenoza mitrala
b) [ ] stenoza infundibulara a arterei pulmonare
c) [ ] stenoza aortica
d) [ ] coarctatia aortei--------------------------------------------------------------------648) Pentru modificari difuze a miocardului este caracteristic:
a) [ ] bombarea arcului arterei pulmonare
b) [x] arcurile cordului sunt nivelate
c) [ ] deplasarea unghiului atriovasal din dreapta cranial
d) [ ] nivelarea arcurilor pe conturul drept al cordului--------------------------------------------------------------------649) Simptomele de aparitie a unui tromb in anevrism a ventricului sting :
a) [x] contractiile la nivelul anevrismului lipsesc
b) [ ] contractii obisnuite
c) [ ] contractii aritmice
d) [ ] contractii de amplitudine marita--------------------------------------------------------------------650) Care cavitati ale cordului se modifica la pacientii cu cord pulmonar?
a) [ ] atriul drept

b) [x] ventriculul drept

c) [ ] ventricului sting
d) [ ] atriul sting--------------------------------------------------------------------651) Localizarea mai frecventa a chistului pericardiac:
a) [ ] unghiurile atriovasale
b) [ ] la nivelul golfului cardiac
c) [x] unghiurile cardiodiafragmale
d) [ ] nu are localizare preferata--------------------------------------------------------------------652) Simptomele radiologice ale fibroelastozei cardiace:
a) [ ] marirea partilor stingi ale cordului
b) [ ] marirea partilor de dreapta a cordului
c) [ ] cordul nu este marit in dimensiuni
d) [x] sunt corecte toate compartimentele cordului--------------------------------------------------------------------653) Care vase a circulatiei pulmonare se modifica la pacientii cu cord pulmonar acut?
a) [ ] dilatarea venelor pulmonare
b) [x] dilatarea arterelor pulmonare
c) [ ] dilatarea arterelor si venelor pulmonare
d) [ ] dilatarea venelor pulmonare si marirea in dimensiuni a ganglionilor
limfatici--------------------------------------------------------------------654) Tabloul radiologic al cordului pulmonar cronic:
a) [ ] marirea in dimensiuni a ventricului sting
b) [x] marirea in dimensiuni a ventricului drept
c) [x] dilatarea arterilor pulmonare
d) [ ] dilatarea venelor pulmonare--------------------------------------------------------------------655) In care parte se deplaseaza esofagul la pacientii cu anevrism la nivelul butonului aortic?
a) [ ] anterior si spre stinga
b) [ ] anterior si spre dreapta
c) [ ] posteriuor si spre stinga
d) [x] spre dreapta--------------------------------------------------------------------656) La pacientii cu pericardita constrictiva au loc urmatoarele modificari din partea cordului?
a) [ ] alungirea arcului ventricului sting
b) [ ] alungirea arcului atriului sting
c) [x] atenuarea arcurilor cardiace
d) [ ] largirea arcului arterei pulmonare
e) [ ] marirea in dimensiouni a ventricului drept--------------------------------------------------------------------657) In care stari a miocardului dimensiunile cordului sunt in limitele normei?
a) [x] hipertrofia miocardului
b) [ ] dilatare tonogena
c) [ ] dilatare miogena
d) [ ] miocardita dilatativa
e) [ ] cardiomiopatie constrictiva--------------------------------------------------------------------658) Care modificare a miocardului se caracterizeaza cu marirea amplitudei de contractie a cordului?
a) [x] dilatatie tonogena
b) [ ] hipertrofie a miocardului
c) [ ] dilatatie miogena
d) [ ] distrofie a miocardului--------------------------------------------------------------------659) Diminuarea contractilitatii ventricului sting este caracteristica pentru:
a) [ ] ardioscleroza posinfarctica
b) [ ] cardiomiopatie dilatativa
c) [ ] valvulopatie decompensata
d) [x] sunt corecte toate raspunsurile--------------------------------------------------------------------660) Configuratie triunghiulara a cordului se determina in caz de:
a) [ ] anomalie de implantare a venelor pulmonare
b) [ ] tetralogia Fallot
c) [ ] stenoza mitrala

d) [x] miocardita--------------------------------------------------------------------661) Dilatare locala a arcului inferior pe conturul sting al cordului in pozitie anteroposterioara se determina in caz de:
a) [ ] coarctatie de aorta
b) [x] anevrism al ventricului sting
c) [ ] stenoza aortica
d) [ ] insuficienta aortica--------------------------------------------------------------------662) Pentru modificari difuze a miocardului este caracteristic:
a) [ ] bombarea arcului arterei pulmonare
b) [x] arcurile cordului sunt nivelate
c) [ ] deplasarea unghiului atrio-vasal din dreapta cranial caudal
d) [ ] nivelarea arcurilor pe conturul drept al cordului--------------------------------------------------------------------663) La nivelul anevrismului ventricului sting amplituda de pulsatie este:
a) [ ] obisnuita
b) [ ] aritmica
c) [x] paradoxala
d) [ ] marita--------------------------------------------------------------------664) Tromb in anevrism al ventricului sting se caracterizaza cu:
a) [x] contractiile la nivelul anevrismului lipsesc
b) [ ] contractii obisnuite
c) [ ] contractii aritmice
d) [ ] contractii de amplitudine marita--------------------------------------------------------------------665) Pentru modificari difuze a miocardului caracteristc este:
a) [x] micsorarea amplitudei de pulsatie a aortei
b) [x] micsorarea amplitudei de contractuie a cordului
c) [ ] amplituda de pulsatie a aortei normale
d) [ ] amplituda de contractie a cordului normala--------------------------------------------------------------------666) Pentru pericardita exudativa caracteristic este:
a) [ ] micsorarea amplitudei de pulsatie a aortei
b) [x] micsorarea amplitudei de contractie a cordului
c) [x] amplituda de pulsatie a aortei normala
d) [ ] amplituda de contractie a cordului normala--------------------------------------------------------------------667) Care modificari hemodinamice din plamini aduc la aparitia cordului pulmonar?
a) [ ] staza venoasa
b) [ ] hipervolemie
c) [ ] hipovolemie
d) [x] hipertensiunea arteriala--------------------------------------------------------------------668) Care cavitati a cordului sunt modificate la pacientii cu cordul pulmonar?
a) [ ] atriul drept
b) [x] ventriculul drept
c) [ ] ventriculul sting
d) [ ] atriul sting--------------------------------------------------------------------669) Localizarea preferata a chistului pericardic este:
a) [ ] unghiurile atriovasale
b) [ ] la nivelul golfului cardiac
c) [x] unghiurile cardiodiafragmale
d) [ ] nu are localizare preferata--------------------------------------------------------------------670) Fibroelastoza cordului se caracterizaza cu:
a) [ ] marirea partilor stingi ale cordului
b) [ ] marirea partilor de dreapta a cordului
c) [ ] cordul nu este marit in dimensiuni
d) [x] sunt corecte toate compartimentele cordului--------------------------------------------------------------------671) Din contul carora vase la pacientii cu cordul "pulmonar" acut hilul pulmonar este dilatat?
a) [ ] dilatarea venelor pulmonare
b) [x] dilatarea arterelor pulmonare

c) [ ] dilatarea arterelor si venelor pulmonare

d) [ ] dilatarea venelor pulmonare si marirea in dimensiuni a ganglionilor
limfatici--------------------------------------------------------------------672) Cordul "pulmonar" cronic se caracterizaza cu:
a) [ ] marirea in dimensiuni a ventricului sting
b) [x] marirea in dimensiuni a ventricului drept
c) [x] dilatarea arcuirilor pulmonare
d) [ ] dilatarea venelor pulmonare--------------------------------------------------------------------673) Ateroscleroza aortei se caracterizaza cu:
a) [ ] dimensiuni normale ale aortei
b) [ ] aorta se ingusteaza
c) [x] aorta se dilata difuz
d) [x] aorta se alungeste--------------------------------------------------------------------674) Hipertensie arteriala pulmonara se determina in caz de:
a) [ ] hipetensie arteriala
b) [ ] insuficienta mitrala
c) [x] persistenta canalului arterial
d) [ ] coorctatia aortei--------------------------------------------------------------------675) In care caz se contracteaza in acelasi timp atriul sting si aorta dupa introducerea substantei de contrast in
ventriculul sting?
a) [ ] defect al septului interventicular
b) [x] insuficienta mitrala
c) [ ] defect al septului interatrial
d) [ ] comunicare aorto-pulmonara--------------------------------------------------------------------676) In care din cazurile enumerate se determina diferenta in tensiunea arteriala masurata la membrele superioare si
inferioare?
a) [ ] stenoza aortica
b) [ ] insuficienta aortica
c) [x] coarctatie de aorta
d) [ ] tetralogia Fallot--------------------------------------------------------------------677) In care caz se determina alungirea arcului ventricular sting in pozitia antero posterioara?
a) [ ] stenza mitrala
b) [ ] triada Fallot
c) [x] persistenta canalului arterial
d) [ ] stenoza tricuspida
e) [ ] stenoza arterei pulmonare--------------------------------------------------------------------678) Cianoza se intilneste in caz de:
a) [ ] stenoza a arterei pulmonare
b) [x] tetralogia Fallot
c) [ ] stenoza aortica
d) [ ] persistenta canalului arterial
e) [ ] pericardita constrictiva--------------------------------------------------------------------679) Dupa introducerea substantei de contrast in aorta se contrasteaza artera pulmonara in caz de:
a) [ ] defect de sept atrial
b) [ ] pentada Fallot
c) [x] persistenta canalului arterial
d) [ ] complex Eizenmenger
e) [ ] sindromul Lutembacher--------------------------------------------------------------------680) In care daz din cele enumerate se determina ingustarea aortei?
a) [x] coarctatia aortei
b) [ ] insuficienta aortica
c) [ ] stenoza mitrala
d) [ ] tetralogia Fallot
e) [ ] persistenta canalului arterial--------------------------------------------------------------------681) In care caz in timpul sondajului cordului din ventriculul drept se poate patrunde in aorta?

a) [ ] insuficienta aortica
b) [ ] defect de sept interatrial
c) [x] tetralogia Fallot
d) [ ] anomalia Ebstein
e) [ ] persistenta canalului arterial--------------------------------------------------------------------682) Componentele tetralogie Fallot sunt:
a) [ ] stenoza arterei pulmonare
b) [ ] defect al septului atrial
c) [x] defect al septului ventricular
d) [x] hipertrofia ventricului drept
e) [x] dextrapozitie a aortei--------------------------------------------------------------------683) Care din viciile cardiace enumerate aduc la hipertrofia ventricului sting?
a) [ ] tettenoza mitrala
b) [x] stenoza aortala
c) [ ] stenoza arterei pulmonare
d) [x] coorctatie de aorta
e) [x] tetralogia Fallot--------------------------------------------------------------------684) Substanta de contrast introdusa in ventriculul sting contrasteaza artera pulmonara in caz de:
a) [ ] persistenta canalului arterial
b) [ ] defect de sept interventricular
c) [ ] anomalia Ebstein
d) [x] transpozitia vaselor magistrale--------------------------------------------------------------------685) Ventriculul drept poate deveni marginal pe conturul sting al cordului in caz de:
a) [ ] hipertenzie arteriala
b) [ ] pericardita constrictiva
c) [x] tetralogia Fallot
d) [ ] coorcatatie de aorta--------------------------------------------------------------------686) Suprafata de contact a ventricului drept cu sternul este mai mare decia suprafata de contact a ventricului sting cu
diafragmul in incidenta laterala stinga in caz de:
a) [ ] hipertensie arteriala
b) [ ] aortocardioscleroza
c) [ ] coorctatie de aorta
d) [x] defect de sept interatrial--------------------------------------------------------------------687) Atriomegalia de dreapta se intilneste in caz de:
a) [ ] insuficienta tricuspida relativa
b) [ ] sindrom Lutembase
c) [ ] complex Eizenmenger
d) [x] anomalia Ebstein--------------------------------------------------------------------688) Pentru care viciu cardiac este caracteristic desen pulmonar sarac?
a) [ ] pericardita constrictiva
b) [x] tetralogia Fallot
c) [ ] defect al septului ventricular
d) [ ] corctatie a aortei--------------------------------------------------------------------689) Capitol: osos
Metoda radiologica de baza in explorarea oaselor si articulatiilor:
a) [ ] radiofotografia medicala
b) [ ] tomografia liniara
c) [x] radiografia
d) [ ] artrografia--------------------------------------------------------------------690) Modificarile de volum ale oaselor se exprima prin:
a) [x] hiperostoza
b) [x] atrofice
c) [x] "os suflat"
d) [ ] oedostoza--------------------------------------------------------------------691) Restructurarea patologica - osteoporoza exprima modificari trabeculare:

a) [ ] arhitectonice
b) [ ] ingrosarea lor
c) [x] subtierea lor
d) [x] micsorarea numarului lor--------------------------------------------------------------------692) Radiologic osteoporoza oaselor tubulare se manifesta prin:
a) [ ] subtierea osului
b) [x] dilatarea canalului medular
c) [x] subtierea compactelor
d) [ ] hiperostoza--------------------------------------------------------------------693) Restructurarea patologica - osteoscleroza exprima modificari trabeculare:
a) [ ] arhitectoniciei
b) [x] ingrosarea lor
c) [ ] subtierea lor
d) [x] marirea numarului de trabecule--------------------------------------------------------------------694) Radiologic osteoscleroza oaselor tubulare se manifesta prin:
a) [ ] ingrosarea osului
b) [x] ingustarea canalului medular
c) [x] ingrosarea compactelor
d) [ ] subtierea osului--------------------------------------------------------------------695) Modificarile la osteoporoza oaselor se refera la:
a) [x] masa structurii
b) [x] densitatea
c) [ ] dimensiuni
d) [ ] forma--------------------------------------------------------------------696) Modificarile structurilor osoase la atrofie se refera la:
a) [x] dimensiunile osului
b) [ ] densitatea
c) [ ] masa
d) [ ] forma--------------------------------------------------------------------697) Destructia osului este un fenomen de:
a) [ ] destrugere a osului
b) [x] destrugere cu substituire de substrat patologic
c) [ ] rarifiere
d) [ ] densificare--------------------------------------------------------------------698) Tesutul osos supus destructiei la un proces inflamatori acut este substituit de:
a) [ ] tesut neoplastic
b) [ ] tesut granular
c) [x] puroi
d) [ ] structuri osteosclerozate--------------------------------------------------------------------699) Mai frecvent destructia inflamatorie nespecifica acuta debuteaza :
a) [ ] intraarticular
b) [ ] intradiafizar
c) [x] intrametafizar
d) [ ] intraepifizar--------------------------------------------------------------------700) Destructia neoplastica include in proces componentele osoase:
a) [x] periostul
b) [x] stratul compact
c) [x] tesutul spongios
d) [ ] nu este corect nici un raspuns--------------------------------------------------------------------701) Osteoliza este conditionata de:
a) [ ] rezorbtie totala fara substituire de product patologic
b) [ ] rezorbtie totala cu substituire de product patologic
c) [x] rezorbtie totala cu substituire de tesut fibros
d) [ ] rezorbtie totala insotita de sechestrare---------------------------------------------------------------------

702) Osteoliza afecteaza selectiv

a) [ ] oasele plate
b) [x] portiuni periferice ale scheletului
c) [ ] portiuni articulare a oaselor tubulare
d) [ ] tuberozitatea calcaneului--------------------------------------------------------------------703) Osteoliza afecteaza:
a) [x] stratul cortical
b) [x] structurile spongioase
c) [x] placuta subcondrala
d) [ ] cartilajul articular--------------------------------------------------------------------704) Prezenta periostitei liniare detasate radiologic ne vorbeste de faza:
a) [x] incipienta
b) [x] acutizare
c) [ ] cronizare
d) [ ] remisie--------------------------------------------------------------------705) Periostita dantelata (manson) caracterizaza:
a) [x] progresarea
b) [ ] remisia
c) [ ] malignizarea
d) [ ] cronizarea procesului--------------------------------------------------------------------706) Periostita (periostoza) aciculara simptom patognomanic pentru:
a) [ ] procese inflamatorii
b) [ ] tumori benigne
c) [x] tumori maligne
d) [ ] progresarea inflamatiei specifice--------------------------------------------------------------------707) Periostoza - forma "cozoroc" este patognomica pentru:
a) [ ] procese inflamatorii
b) [ ] tumori benigne
c) [x] tumori maligne
d) [ ] progresarea inflamatiei specifice--------------------------------------------------------------------708) Sindromul Pier-Mari-Bomberger-periostoza concomitenta maladiilor:
a) [x] tumori maligne pulmonare (pleurale)
b) [ ] tumori benigne
c) [x] tuberculoza cavernoasa
d) [ ] abces acut pulmonar--------------------------------------------------------------------709) Cartilajul articular la artrita se deterioreaza:
a) [ ] primar
b) [x] inflamatia trece de la sinovie
c) [x] inflamatia trece de la os
d) [ ] inflamatia trece de la ligamente--------------------------------------------------------------------710) Cartilajul articular la artrite se supune destructiei exprimate pe tot intinsul la:
a) [x] artrita specifica
b) [x] artrita purulenta
c) [ ] artrozo-artrita
d) [ ] ramine intact la toate procesele numite--------------------------------------------------------------------711) Spatiul radiologic articular se ingusteaza uniform la artrita:
a) [x] specifica
b) [x] purulenta
c) [ ] artrozo-artrita
d) [ ] ramine neschimbata--------------------------------------------------------------------712) Ingustarea neuniforma a spatiului radiologic articular caracterizaza artrita:
a) [ ] specifica
b) [ ] purulenta
c) [x] purulenta-concomitenta osteomielitei
d) [x] artrozo-atrita---------------------------------------------------------------------

713) Simptoamele radiologice ale anchilozei:

a) [x] lipsa spatiului articular
b) [x] trecerea trabeculilor de la os la os
c) [ ] cavitati sechestrale
d) [ ] sechestre--------------------------------------------------------------------714) Osteonecroza poate fi cauzata de:
a) [x] tromboze
b) [x] embolii
c) [x] hemoragii intramedulare
d) [x] osteodestructie
e) [ ] nu este corect nici un raspuns--------------------------------------------------------------------715) Osteonecroza in faze rezolutive radiologic se poate manifesta prin:
a) [x] restabilirea tesutului
b) [x] formarea unui chist
c) [x] osteodestructie
d) [x] calcificarea medulei osoase
e) [ ] nu este corect nici un raspuns--------------------------------------------------------------------716) Osteonecroza radiologic se manifesta prin:
a) [ ] rarifierea osului
b) [x] avansarea densitatii structurii afectate
c) [x] intreruperea continuitatii trabeculare
d) [ ] lizarea osului--------------------------------------------------------------------717) Modificarile radiologice a placutelor subcondrale la osteoartroza:
a) [x] devin mai masive
b) [x] creste densitatea lor
c) [ ] se fragmenteaza
d) [ ] devin mai subtile--------------------------------------------------------------------718) Suprafetele articulare la osteoartroza deformanta radiologic se caracterizaza prin:
a) [ ] modificari destructive
b) [x] aplatizarea lor
c) [x] marirea suprafetelor
d) [ ] micsorarea suprafetei--------------------------------------------------------------------719) Sindromul inflamator al tesutului osos (faza acuta) radiologic se manifesta prin:
a) [x] osteoporoza locala
b) [x] periostita
c) [ ] osteoscleroza
d) [ ] hiperostoza--------------------------------------------------------------------720) Sindromul inflamator al tesutului osos in faza de remisie se caracterizaza prin:
a) [x] asimilarea straturilor periostale
b) [x] osteoscleroza tesutului spongios
c) [x] dilimitarea focarelor destructive
d) [ ] osteoporoza locala--------------------------------------------------------------------721) Sindromul inflamator al tesutului osos in faze cronice se caracterizaza prin:
a) [x] hiperostoza
b) [x] sechestrare
c) [x] osteoscleroza
d) [ ] osteoporoza locala--------------------------------------------------------------------722) Explorarea functionala a articulatiilor genus se efectueaza in pozitia corpului:
a) [ ] orizontala
b) [x] ortostatica
c) [ ] flexie si exstenziez
d) [ ] axiala--------------------------------------------------------------------723) Tabloul radiologic al necrozei aseptice capului articular femural se manifesta prin:
a) [x] marirea spatiului articular

b) [ ] micsorarea spatiului articular

c) [x] prezenta fragmentelor epifizare
d) [ ] modificari productive--------------------------------------------------------------------724) Necroza aseptica a capului osului femural la copii (Calve-Zegg-Pertes) se manifesta prin:
a) [x] marirea spatiului articular
b) [x] fragmentarea capului articular
c) [x] destrugerea completa a lui
d) [ ] ingustarea spatiului articular--------------------------------------------------------------------725) Concentratia 99 Tc pirofosfat in structurile articulare la artrite:
a) [ ] este neinsemnata
b) [ ] nu se cumuleaza
c) [x] brusc creste intotdeauna
d) [ ] depinde de etiologie--------------------------------------------------------------------726) Simptoamele de baza ale fracturii mecanice in imagine radiologica sunt:
a) [ ] hiperostoza
b) [ ] atrofia
c) [x] linia fracturarii
d) [x] dislocarea fragmentelor--------------------------------------------------------------------727) Explorarea radiologica la traumatisme se efectueaza obligatoriu in incidentae:
a) [ ] laterala
b) [ ] oblica
c) [x] anterioara si laterala
d) [ ] anterioara--------------------------------------------------------------------728) "Fracturi intraarticulare" se numesc situatiile cind linia fracturarii poarta forma de:
a) [ ] litera T
b) [ ] litera V
c) [x] oblica metaepifizara
d) [ ] transversala--------------------------------------------------------------------729) Dislocari longitudinale ale fragmentelor prin:
a) [x] alunecare
b) [x] indepartare (diastaza)
c) [x] angrenare
d) [ ] periferie--------------------------------------------------------------------730) Oasele tubulare la copii in lungime cresc pe contul:
a) [ ] epifizelor
b) [ ] metafizelor
c) [ ] periostului
d) [x] zonelor intermetaepifizare--------------------------------------------------------------------731) Oasele la copii cresc in volum pe contul:
a) [ ] epifizei
b) [ ] diafizei
c) [x] periostului
d) [ ] metafizei--------------------------------------------------------------------732) Determinam capacitatea pastrata de a creste in lungime a oaselor la copii prin studierea:
a) [ ] diafizelor
b) [ ] periostului
c) [x] zonelor intermetaepizare
d) [ ] endostului--------------------------------------------------------------------733) Particularitati de virsta a fracturilor oaselor tubulare la copii:
a) [ ] multifragmentare
b) [ ] liniare
c) [x] subperiostale
d) [ ] intraarticulare--------------------------------------------------------------------734) Particularitati de virsta a fracturilor la copii cu localizare metaepizara:

a) [ ] subperiostale
b) [x] epifizealize
c) [x] apofizeolize
d) [ ] multifragmentare--------------------------------------------------------------------735) Calusul osos poate fi constata in imagine radiologica:
a) [ ] dupa 10 zile
b) [ ] dupa 20 zile
c) [x] dupa 25-30 zile
d) [ ] nu se vizualizeaza--------------------------------------------------------------------736) Osul curbat (scoliostoza) se dezvolta in rezultatul:
a) [x] repozitiei de fragmente nereusita
b) [x] proces rahitic
c) [x] proces luetic
d) [ ] hiperostoza--------------------------------------------------------------------737) Modificari de contur ale oaselor pot fi conditionate de:
a) [x] osteomielita
b) [x] osteosarcom
c) [x] osteom
d) [ ] mielom--------------------------------------------------------------------738) Spondiloza deformanta radiologic se caracterizaza prin prezenta:
a) [x] osteofitilor- pinteni
b) [x] spatiu intervertebral pastrat
c) [x] placute subcondrale pastrate
d) [ ] herniei Smore--------------------------------------------------------------------739) Spondiloza deformanta (Forestier) se manifesta prin:
a) [x] osteofiti ligamentari
b) [x] anchilozare intre osteofiti
c) [x] spatii intervertebrale ingustate
d) [ ] herniile Smore--------------------------------------------------------------------740) Spondilartroza deformanta radiologic se caracterizaza prin:
a) [x] ingustarea spatiilor articulare
b) [x] deformarea proceselor articulare
c) [x] anchiloza intervertebrala
d) [ ] nu este corect raspunsul a si c--------------------------------------------------------------------741) Osteocondroza intervertebrala radiologic se manifesta prin:
a) [x] micsorarea verticala a discului
b) [x] spondilolisteza
c) [x] sclerozari subcondrale
d) [x] hernii discale Smorl
e) [ ] nu este corect raspunsul b si c--------------------------------------------------------------------742) Constatarea efectiva a spondilozei se efectueaza prin aplicarea metodelor radiologice:
a) [ ] radiografia anterioara
b) [ ] radiografia laterala
c) [x] radiografia functionala
d) [ ] radiografia oblica--------------------------------------------------------------------743) Osificarea aparatului ligamentelor longitudinal al coloanei vertebrale cu formarea "bastonului de bambuc" este
caracteristica pentru:
a) [ ] spondilita tuberculoasa
b) [x] spondilartrita anchilozanta
c) [x] psoriaza
d) [ ] spondiloartroza deformanta--------------------------------------------------------------------744) Herniile Smorl sint caracteristice pentru:
a) [ ] spondilita tuberculoasa
b) [x] modificari degenerative discale
c) [ ] spondiloartrita anchilozanta

d) [x] osteocondroza--------------------------------------------------------------------745) Localizarea mai frecventa a spondilolizei se constata la arcurile vertebrelor:

a) [ ] cervicale
b) [ ] toracale
c) [x] lombare
d) [ ] sacrale--------------------------------------------------------------------746) Spondilolistezele "mascate" pot fi constatate prin explorari radiologice a coloanei vertebrale:
a) [ ] radiografie anterioara
b) [x] radiografie functionala
c) [x] discografie
d) [ ] radiografie laterala--------------------------------------------------------------------747) Hemangiomul vertebral se manifesta radiologic prin simptomul:
a) [x] vertebra "transparenta"
b) [x] simptomul de culise
c) [ ] destructie
d) [ ] sechetratie--------------------------------------------------------------------748) Localizarea preferata a procesului specific in structura corpului vertebral:
a) [x] central
b) [x] periferic
c) [ ] superior
d) [ ] inferior--------------------------------------------------------------------749) Caile progresarii transpulpare a cariei cu localizare centrala la spondilita tuberculoasa:
a) [x] ruperea subligamentara anterioara
b) [x] destructia vertebrei adiacente
c) [x] formarea cuneiformitati
d) [ ] ruperea subligamentara posterioara--------------------------------------------------------------------750) Calea progresarii cariei anterioare cu iesire subligamentara se manifesta:
a) [x] destructia unghiului antero-inferior
b) [x] destructie adiacenta de disc
c) [x] ruperea subligamentara anterioara
d) [ ] ruperea subligamentara posterioara--------------------------------------------------------------------751) Calea progresarii cariei marginale la spondilita tuberculoasa:
a) [x] destructia unghiurilor anterioare
b) [x] ingustarea spatiului intervertebral
c) [ ] ruperea anterioara subligamentara
d) [x] organizarea cunieformitii
e) [ ] nu este corect raspunsul 2 si 3--------------------------------------------------------------------752) Abcesul "rece" la spondilita tuberculoasa radiologic se manifesta prin opacitate:
a) [ ] unilarala
b) [x] fuziforma
c) [x] la nivelul destructiei
d) [x] coaste orientate radiar--------------------------------------------------------------------753) Semne radiologice de spondilita tuberculoasa vindecata:
a) [x] anchilozarea vertebrelor afectate
b) [x] disparitia sau calcificarea "abcesului rece"
c) [ ] "cavitati" reziduale
d) [x] anchilozarea arcurilor vertebrale--------------------------------------------------------------------754) Deformari rezultative a spondilitei tuberculoase:
a) [x] anchilozare "cu dificit" (lipsa de corp vertebral)
b) [x] procesele vertebrale atrofiate
c) [x] hipertrofia vertebrelor adiacente blocului
d) [ ] spondiloliza--------------------------------------------------------------------755) Spatiul radiologic articular se poate studia efectiv folosind incidenta:
a) [ ] laterala

b) [x] anterioara
c) [ ] oblica stinga
d) [ ] oblica dreapta--------------------------------------------------------------------756) Numiti metoda ce va permite sa urmariti traseul "abecesullui rece" migrant:
a) [ ] radiografia conventionala
b) [ ] radiografia liniara
c) [ ] tomografia computerizata
d) [x] tomografia cu rezonanata magnetica--------------------------------------------------------------------757) Numiti mediul contrastant destinat pentru intensificarea semnalului si constatarea abceselor intraosale, eroziunilor la
spondilita tuberculoasa prin rezonanta magnetica:
a) [ ] angiotrast
b) [ ] verografina
c) [ ] urografina
d) [x] gadolinium--------------------------------------------------------------------758) Numiti metodele mai sensibile in diagnosticul timpuriu a osteomielitei acute:
a) [ ] radiografia
b) [ ] computer tomografia
c) [x] scintigrafia
d) [x] rezonanta magnetica--------------------------------------------------------------------759) Necroza ischemica a osului poate fi conditionata de origine:
a) [x] traumatica
b) [x] la maladii sistemice
c) [x] la folosirea steroizilor
d) [ ] idiopatica
e) [ ] nu este corect raspunsul 3 si 4--------------------------------------------------------------------760) Osteonecroza epifizelor oaselor tubulare poate fi determinata in faze timpurii efectiv aplicind:
a) [x] scintigrafia
b) [x] RM (rezonanata magnetica)
c) [ ] radiografia
d) [ ] tomografia liniara--------------------------------------------------------------------761) Fractura de stress se determina efectiv in faze timpurii prin aplicarea:
a) [ ] Radiografia
b) [x] RM (rezonanata magnetica)
c) [x] scintigrafia
d) [ ] tomografiei liniare--------------------------------------------------------------------762) "Tofusuri" in formatiunile iuxtoarticulare ale articulatiilor interfalangiene a degetelui I plantei sint caracteristice pentru:
a) [ ] artrita reumatoida
b) [ ] sclerodermie
c) [x] guta
d) [ ] dermatomiozita--------------------------------------------------------------------763) Osteoliza - simptom caracteristic pentru:
a) [ ] guta
b) [ ] dermatomiozita
c) [ ] artrita reactiva
d) [x] sclerodermie--------------------------------------------------------------------764) Calcinoza componentelor tisulare moi si acroosteoliza sint caracteristice pentru :
a) [x] sclerodermie
b) [ ] guta
c) [ ] artrita reumatoida
d) [ ] dermatomiozita--------------------------------------------------------------------765) Esofagopatia - dilatarea esofagului cu lipsa de peristaltism este caracteristica pentru:
a) [x] sclerodermie
b) [ ] guta
c) [ ] artrita reumatoida
d) [ ] dermatomiozita---------------------------------------------------------------------

766) Ingustarea spatiului radiologic articular este motivat de destructia:

a) [ ] suprafetelor articulare
b) [x] cartilajului articular
c) [ ] aparatului ligamentar
d) [ ] sinoviei--------------------------------------------------------------------767) Sacroileita bilaterala este caracteristica pentru maladiile:
a) [x] spondiloartrita anchilozanta
b) [x] bruceloza
c) [ ] spondilita tuberculoasa
d) [ ] psoriaza--------------------------------------------------------------------768) Implicarea in proces a scheletului axial la maladia Behterev incepe cu articuletiile:
a) [x] sacroiliace progresind superior
b) [ ] intervertebrale cervicale - inferior
c) [ ] intervertebrale toracale - superior
d) [ ] intervertebrale lumbare - inferior--------------------------------------------------------------------769) Retrolisteza prezinta deplasarea vertebrei superioare:
a) [ ] anterior
b) [x] posterior
c) [ ] lateral pe dreapta
d) [ ] lateral pe stinga--------------------------------------------------------------------770) Retrolisteza vertebrei prezinta deplasarea vertebrei:
a) [] superioare fata de cei inferioara
b) [ ] inferioara fata de cei superioara
c) [ ] superioara spre stinga
d) [ ] inferiora spre dreapta--------------------------------------------------------------------771) Normal suprafetele articulare ale vertebrelor toracale Th4 si Th5 sunt orientate in plan:
a) [ ] sagital
b) [x] frontal
c) [ ] oblic
d) [ ] primari mixte--------------------------------------------------------------------772) Normal suprafetele articulare intre vertebrele L5 si S1 sint orientate:
a) [ ] sagital
b) [x] frontal
c) [ ] oblic
d) [ ] planuri mixte--------------------------------------------------------------------773) Normal suprafetele articulare ale vertebrelor lombare L1 si L2 sunt orientate in plan:
a) [ ] frontal
b) [x] sagital
c) [ ] oblic
d) [ ] planuri mixte--------------------------------------------------------------------774) Variantele de pozitie a suprafetelor articulare lombare fata de planul sagital al corpului sint numite:
a) [x] anomalii de tropism
b) [ ] tropizam normal
c) [ ] tropizm mixt
d) [ ] varianta de tropizm normal--------------------------------------------------------------------775) Anomalii dimensionale ale proceselor articulare vertebrelor lombare:
a) [x] lipsa proceselor articulare
b) [x] fisurare transversala a p.articulare
c) [ ] fisurare longitudinala a p. articulare
d) [x] L5-S1 sacralizare hipoplastica--------------------------------------------------------------------776) Normal suprafetelor articulare ale vertebrelor lombare sunt orientate in plan:
a) [ ] frontal
b) [x] sagital
c) [ ] oblic

d) [ ] planuri mixte--------------------------------------------------------------------777) Semnele radiologice ale blocului anomalic intervertebral:

a) [x] dimensiuni verticale normale a corpurilor vertebrale
b) [x] lipsa osificarii lig. longitudinale
c) [x] lipsa osteosclerozei osteofitilor
d) [ ] osteodestructia corpurilor vertebrale--------------------------------------------------------------------778) "Sindromul Chimerle" exprima fixatia congenitala a procesului spinal:
a) [ ] C2 de osul occipetal
b) [x] C1 de osul occipetal
c) [ ] C2 de procesul spinal vert C1
d) [ ] proceselor spinale C1 -C7--------------------------------------------------------------------779) "Linia Senton" ce se deformeaza la luxatia congenitala in articulatia coxofemurala la copii este formata de conturul
inferior al :
a) [x] colului osului femural cu osul pubian
b) [ ] colului osului femural cu osul ischian
c) [ ] colului osului femural cu diafiza femurului
d) [ ] colului osului femural cu conturul f.acetaluhre--------------------------------------------------------------------780) Spatiile radiologice articulatiilor intervertebrale cervicale pot fi vizualizate calitativ in incidenta:
a) [ ] anterioara
b) [ ] laterala stinga
c) [ ] laterala dreapta
d) [x] oblica--------------------------------------------------------------------781) Modificarile articulare intervertebrale in conditii de hiperlordoza radiologic se exprima prin aparitia:
a) [x] neoartrozelor - apexul proceselor articulare- baza arcurilor
b) [x] ingustarea foramenurilor radiculare
c) [ ] anchilozei fibroase
d) [ ] anchilozei osoase--------------------------------------------------------------------782) Metode de contrastare in explorarea coloanei vertebrale:
a) [x] discografia
b) [x] mielografia
c) [x] epidurografia
d) [x] mielografie cu radionuclizi
e) [ ] nu este corect raspunsul 1 si 2--------------------------------------------------------------------783) Mieloscintigrafia portiunii inferioare a coloanei vertebrale o putem infaptui cu PRF:
a) [ ] 32P
b) [x] 133 Xe
c) [ ] 198 Au
d) [ ] Roz de bengalia I 131--------------------------------------------------------------------784) Scintigrafia scheletului cu tel de constatare a tumorilor primare si secundare se infaptuieste cu PRF:
a) [ ] 67 Ca
b) [x] 99m Tc pirofosfat
c) [ ] 198 Au
d) [ ] 32 P--------------------------------------------------------------------785) Radioscintigrafia articulatiilor se infaptuieste cu :
a) [x] 99m Tc pertehnetat
b) [ ] 132 Au
c) [ ] 133 Xe
d) [ ] 32 P--------------------------------------------------------------------786) Deplasarea scalena - spondilolisteza ce se caracterizaza prin depistarea a doua si mai multe vertebre :
a) [x] anterior (toate)
b) [x] posterior (toate)
c) [ ] una anterior, alta posterior
d) [ ] una anterior, alta lateral--------------------------------------------------------------------787) Radiofarmaceuticul folosit pentru radioscintigrafia oaselor cumulat in cantitati sporite ne vorbeste despre:

a) [x] activitatea procesului

b) [x] localizare
c) [ ] specificitate
d) [x] raspindirea lui--------------------------------------------------------------------788) Blocul congenital vertebral mai frecvent se intilneste in:
a) [ ] portiunea toracala
b) [ ] portiunea lumbara
c) [x] CII - C III
d) [ ] C VI - C VII--------------------------------------------------------------------789) Spondiloza se localizeaza
a) [ ] in pedunculele arcurilor
b) [ ] in placa arcului
c) [x] in portiunea interarticulara
d) [ ] la baza procesului articular--------------------------------------------------------------------790) Localizarea mai frecventa a spondilolizei
a) [ ] vertebrele lumbare superioare
b) [x] L IV - L V
c) [ ] vertebrele inferioare toracale
d) [ ] vertebrele cervicale--------------------------------------------------------------------791) Retrolisteza vertebrelor poate conditiona:
a) [ ] osteocondroza vertebrala
b) [ ] heperostoza fixatoare
c) [ ] spondiloartroza
d) [ ] fibroza discala
e) [x] traumatizarea discului--------------------------------------------------------------------792) Pentru constatarea instabilitatii vertebrelor:
a) [ ] tomografie
b) [ ] radiografie
c) [x] radiografie functionala--------------------------------------------------------------------793) De guta sufera mai frecvent:
a) [ ] barbati in virsta 15-25 ani
b) [x] barbatii in virsta mai mare de 40 ani
c) [ ] femei in virsta mai mare de 50 ani
d) [ ] femei in virsta mai mare de 15-25 ani--------------------------------------------------------------------794) Sindromul Clippel-Feil se caracterizeaza prin urmatoarele anomalii, afara de:
a) [ ] multiple blocuri ale vertebrelor cervicale
b) [x] lipsa de concrescentie ale arcurilor vertebrelor lombare
c) [ ] lipsa de concrescentie ale arcurilor vertebrelor cervicale
d) [ ] localizarea superiorizata a omoplatului (deformatia Sprengeli)--------------------------------------------------------------------795) Modificarile tipice pentru artrita reumatoida spre deosebire de artrite la alte maladii reumatice sint:
a) [ ] afectarea multiplelor articulatii mari
b) [ ] eroziuni marginale ale suprafetelor articulare
c) [x] afectarea bilaterala a articulatiilor mici a minilor si plantelor cu tendentie de afectari simestrica
d) [ ] ingustarea spatiilor articulare--------------------------------------------------------------------796) Mai frecvent la artrita reumatoida seropozitiva sint afectate articulatiile:
a) [ ] interfalangiene distale
b) [ ] interfalangiene a degetelui 1
c) [x] interfalangiene degetelor II-IV
d) [x] II - IV falangometacarpiene--------------------------------------------------------------------797) Timpuriu la artrita reumatoida sint afectate:
a) [ ] articulatiile mari
b) [x] articulatiile minilor si plantelor
c) [ ] articulatiile intervertebrale
d) [ ] temporo-mandibulare---------------------------------------------------------------------

798) Sacroileita concomitenta maladiilor reumatice in faze timpurii se manifesta prin:

a) [ ] Scleroza structurii spongioase paraarticulara
b) [ ] maririi spatiului radiologic articulas
c) [ ] ingustarea spatiului articular
d) [x] contururi sterse placutelor terminale articulatiilor iliodacrale--------------------------------------------------------------------799) Simptomul mai timpuriu caracteristic pentru artrita reumatoida este:
a) [x] osteoporoza iuxtaarticulare
b) [ ] ingustarea spatiului articular
c) [ ] periostita
d) [ ] eroziuni marginale--------------------------------------------------------------------800) Afectarea articulatiilor iliosacrale nu este caracteristica pentru:
a) [ ] maladia Bechterev
b) [ ] artrita psoriatica
c) [ ] sindromul Reiter
d) [x] artrita reumatoida seropozitiva--------------------------------------------------------------------801) Pentru artrita gutoasa este caracteristica afectarea:
a) [x] articulatiilor interfalangiene distale
b) [ ] articulatiilor interfalangine proximale
c) [ ] articulatiilor metatarso-falangiene a degetelui I a plantelor--------------------------------------------------------------------802) Afectarea tuturor trei articulatii la acelas deget este caracteristica pentru:
a) [ ] artrita reumatoida
b) [ ] artrita gutoasa
c) [x] psoriatica
d) [ ] tuberculoasa--------------------------------------------------------------------803) Forma monoarticulara a artritei reumatoide mai frecvent afecteaza:
a) [ ] articulatia coxofemurala
b) [ ] articulatia humerala
c) [x] articulatia genus
d) [ ] talocrurala--------------------------------------------------------------------804) Modificari osoase concomitente histiocitozei-X:
a) [x] focare destructive
b) [ ] osteoscleroza
c) [ ] restructurari trabeculare
d) [ ] includere in proces a articulatiei--------------------------------------------------------------------805) Leicoza poate fi insotita de modificari ale oaselor:
a) [ ] osteonecroza
b) [ ] osteoscleroza
c) [x] destructie in focare mici
d) [ ] atrofia--------------------------------------------------------------------806) Semne radiologice osoase caracteristice pentru limfogranulomatoza :
a) [ ] osteonecroza
b) [x] osteoscleroza
c) [ ] atrofia
d) [ ] osteoporoza--------------------------------------------------------------------807) Cauza mai frecventa care conditioneaza dureri in articulatia humerala:
a) [ ] artroza
b) [ ] tendinoz
c) [x] osteocondroza cenvicala
d) [ ] condromatoza--------------------------------------------------------------------808) Pentru artroze sint caracteristice:
a) [ ] Eroziuni marginale ale suprafetelor articulare
b) [x] modificari productive marginale
c) [x] ingustarea spatiului articular
d) [ ] osteoporoza regionala---------------------------------------------------------------------

809) Suspectarea prezentei unei hernii discale ale vertebrelor lumbare apare la:
a) [ ] densificarea suprafetei posterioare a discului intervertebral
b) [ ] prezenta simptomului "barei de distantare"
c) [ ] osteofitilor posteriori
d) [x] micsorarea inaltimii discului--------------------------------------------------------------------810) Capitol: urinar
Ce pot servi drept punct de reper pentru determinarea localizarii renale?
a) [ ] tesuturile moi
b) [x] coastele
c) [x] corpul vertebral
d) [ ] corpul gastric--------------------------------------------------------------------811) Rinichii sunt situati:
a) [ ] in cavitatea abdominala
b) [ ] in cavitatea toracica
c) [x] retroperitoneal
d) [ ] cavitatea peritoneala--------------------------------------------------------------------812) Care nivel de pozitie a bazinetului poate fi considerat ca nefroptoza?
a) [ ] vertebra lombara I
b) [ ] vertebra lombara II
c) [ ] vertebra lombara III
d) [x] vertebra lombara IV--------------------------------------------------------------------813) In norma raportul dintre parenchimul renal si sistemul bazimet -calice (S BC) este:
a) [ ] parenchim : SBC - 1:1
b) [x] parenchim : SBC - 2:1
c) [ ] parenchim : SBC - 1:2
d) [ ] raportul depinde de varianta de dezvoltare a rinichiului--------------------------------------------------------------------814) Cu cit mai jos este situat in norma polul superior a rinichiului drept in comparatie cu cel sting?
a) [x] cu 1-2 cm
b) [ ] cu 3-4 cm
c) [ ] cu 5-6 cm
d) [ ] cu 10 cm--------------------------------------------------------------------815) La ce nivel sunt situati rinichii in norma?
a) [ ] la nivelul vertebrelor ThVII -ThX
b) [x] la nivelul vertebrelor ThXII - L1-LII
c) [ ] la nivelul vertebrelor L1-LV
d) [ ] la nivelul vertebrelor ThX - ThXII--------------------------------------------------------------------816) Caracteristica conturului renal in norma:
a) [x] regulat - in forma de curbilinii, convexe in afara
b) [ ] neregulat - mamelonat
c) [ ] policiclic
d) [ ] zimbat--------------------------------------------------------------------817) La ce nivel se afla polul superior renal in norma?
a) [ ] polul superior renal drept este situat mai sus ca cel sting
b) [x] polul superior sting este situat mai jos decit cel drept
c) [x] polul superior al ambilor rinichi sunt situati la acelasi nivel
d) [ ] polul superior este mai sus de diafragm--------------------------------------------------------------------818) Axele mari a rinichilor in norma sunt:
a) [ ] paralele coloanei vertebrale
b) [x] intersecteaza una cu alta sub un unghi, deschis in jos
c) [ ] intersecteaza una cu alta sub un unghi, deschis in sus
d) [ ] paralel cu diafragmul--------------------------------------------------------------------819) Caracteristica opacitatii renale in norma la urografia intravenoasa:
a) [x] structura umbrei omogena
b) [ ] pe fondul umbrei se efectueaza incluziuni dense
c) [ ] pe fondul umbrei se evidentiaza transparente

d) [ ] structura rinichiului este invizibila--------------------------------------------------------------------820) Pentru investigarea radiologica renala se folosesc urmatoarele metode:
a) [ ] pielografia anterograda
b) [x] pielografia retrograda
c) [x] urografia prin perfuzie
d) [x] arteriografia--------------------------------------------------------------------821) Pentru investigarea radiologica a ureterelor se folosesc urmatoarele metode:
a) [ ] cistografia
b) [x] pielografia retrograda
c) [x] urografia prin perfuzie
d) [ ] aortografia--------------------------------------------------------------------822) Pentru investigarea radiologica a vezicii urinare se utilizeaza urmatoarele metode:
a) [x] cistografia
b) [ ] pielografia retrograda
c) [x] urografia prin perfuzie
d) [x] arteriografia--------------------------------------------------------------------823) Pe cliseul panoramic nativ a cailor urinare opacitatea vezicii urinare se vizualizeaza:
a) [x] foarte rar
b) [ ] totdeauna
c) [ ] niciodata
d) [ ] totdeauna, dar cu o intensitate variabila--------------------------------------------------------------------824) Ce substante de contrast sunt utilizate pentru investigarea radiologica renala?
a) [ ] sulfatul de bariu
b) [x] produsele de contrast iodate
c) [x] produsele neionice
d) [x] gazoase--------------------------------------------------------------------825) Care din elementele de colectare renala se determina in norma la pielografie?
a) [x] calicele secundare
b) [x] calicele principale
c) [x] bazinetul
d) [ ] vezica urinara--------------------------------------------------------------------826) Care din elemente de baza caracterizaza opacitatea renala, vizibila pe cliseul radiologic?
a) [x] numarul, sediul
b) [x] forma, structura
c) [x] contururile, dimensiunile
d) [ ] structura, raspindirea--------------------------------------------------------------------827) Indicati, daca marirea rinichiului in dimensiuni explica?
a) [x] dezvoltarea in el a procesului malign
b) [x] dezvoltarea in el a unui chist
c) [ ] dezvoltarea a proceselor cicatriciale difuze
d) [ ] dezvoltarea a proceselor de sclerozare--------------------------------------------------------------------828) Ce substante de contrast iodate se utilizeaza la urografia intravenoasa?
a) [ ] bilignost
b) [ ] bilitrast
c) [ ] iodolipol
d) [x] troiombrast--------------------------------------------------------------------829) Care din metode permit diagnosticarea procesului de tuberculoza in caile renale superioare?
a) [x] urografia intravenoasa
b) [x] pielografia retrograda
c) [x] angiografia
d) [ ] cistografia--------------------------------------------------------------------830) Care din metode permit diagnosticarea procesului de tuberculoza a parenchimului renal
a) [ ] urografia intravenoasa
b) [ ] pielografia retrograda

c) [x] angiografia
d) [ ] cistografia--------------------------------------------------------------------831) Ce elemente de baza se studiaza la urografia intravenoasa?
a) [x] rinichiul
b) [x] ureterul
c) [x] vezica urinara
d) [ ] uretra--------------------------------------------------------------------832) Cum se contrasteaza ureterele cu substanta de contrast la urografia intravenoasa in norma?
a) [ ] pe tot parcursul
b) [x] pe portiuni
c) [ ] nu se contrasteaza
d) [ ] se contrasteaza numai la compresie--------------------------------------------------------------------833) Despre care modificari ne vorbesate lipsa contrastarii unui rinichi la urografia intravenoasa?
a) [ ] modificari a functiei excretorii renale
b) [ ] administrarii unei conditii majore a substantei de contrast, cauzind o toxicitate renala
c) [x] modificari acute de tranzit (sindromul obstructiv)
d) [ ] accelerarea functiei de excretie--------------------------------------------------------------------834) Semnele caracteristice pentru distopie renala sunt?
a) [x] sediul jos a rinichiului
b) [x] ureter scurt
c) [ ] ureter incovoiat
d) [ ] hidronefroza--------------------------------------------------------------------835) Simptomul pe baza caruea se poate pe o urografie de presupus patologie a vaselor renale este:
a) [ ] deformatia bazinetului si a calicelor
b) [ ] dilatatia bazinetului
c) [x] faza nefrografica slab pronuntata sau lipseste
d) [ ] pieloureterografia retrograda nu determina modificari--------------------------------------------------------------------836) Afectiune a rinichilor mai frecvent intilnita este:
a) [ ] urolitiaza
b) [ ] tuberculoza
c) [ ] glomerulonefrita
d) [x] pielonefrita
e) [ ] mobilitate patologica a rinichiului--------------------------------------------------------------------837) Consecinta majorarii presiunii in bazinet este:
a) [ ] lipsa de contrastare a cailor urinare superioare
b) [ ] lipsa nefrogramei
c) [ ] contrastarea intirziata a bazinetului si calicelor
d) [x] dilatatia bazinetului--------------------------------------------------------------------838) Pe o urografie, de prezenta colicei renale vorbesc urmatoarele simptome indirecte cu exceptia:
a) [ ] deplasarea diafragmului cranial
b) [ ] acumularea gazelor in intestine de partea afectata
c) [ ] marirea in dimensiuni a rinichiului
d) [ ] lipsa imaginii conturului extern renal
e) [x] deformarea rinichiului respectiv--------------------------------------------------------------------839) Prezenta colicei renale marturisesc urmatoarele simptome cu exceptia:
a) [x] lipsa nefrogramei
b) [ ] lipsa contrastarii cailor urinare
c) [ ] aparitia cu intirziere a substaneti de contrast in caile urinare
d) [ ] dilatatia cailor urinare--------------------------------------------------------------------840) Lipsa contrastarii cailor urinare superioare la pacientii cu colica renala este legata cu:
a) [ ] lipsa functiei de excretie
b) [x] oprimarea vremelnica a functiei excretorie
c) [x] dereglarea hemodinamicei renale
d) [ ] cu "hipervolemie" venoasa---------------------------------------------------------------------

841) La pacientii cu polichistoza artera renala:

a) [ ] este dilatata
b) [x] este cu diametrul ingustat
c) [ ] nu este modificata
d) [ ] este deformata--------------------------------------------------------------------842) La pacientii cu polichistoza patul vascular renal se caracterizaza:
a) [x] vascularizatia este saraca
b) [ ] vascularizatia este majorata
c) [x] vasele sunt deformate
d) [ ] vascularizatia nu este modificata--------------------------------------------------------------------843) Polichistoza renala se caracterizaza cu:
a) [x] marirea in dimensiuni a rinichiului
b) [ ] micsorarea in volum a rinichiului
c) [ ] dimensiunile nu sunt modificate
d) [x] deformatia rinichiului
e) [ ] corect este raspunsul 1 si 2--------------------------------------------------------------------844) Din afectiunile enumerate mai frecvent la nivelul rinichilor se intilneste:
a) [x] chistul
b) [ ] cancerul
c) [ ] papilomul
d) [ ] sarcomul
e) [ ] tumorile mixte--------------------------------------------------------------------845) Suspectie de colica renala pe o urografie intravenoasa poate fi facuta pe baza:
a) [ ] pieloectaziei
b) [ ] refluxul vezico-ureteral
c) [ ] deplasarea grupei superioare de calice
d) [ ] deformarea conturului extern renal--------------------------------------------------------------------846) Importanta majora in diferencierea distopiei si nefroptozei o are:
a) [ ] nivelul bazinetului
b) [x] lungimea ureterului
c) [x] nivelul de pornire a arterei renale
d) [ ] amplasarea ureterului
e) [ ] nivelul calicelor--------------------------------------------------------------------847) Majorarea tonusului cailor urinare poate fi cauzata de:
a) [ ] virsta senila
b) [x] hipertensiunea arteriala
c) [x] proces inflamator acut renal si a cailor urinare
d) [ ] obstacol la nivelul cailor urinare superioare--------------------------------------------------------------------848) Concluzia de "lipsa a functiei" renale se poate de facut in caz de:
a) [ ] lipsa de contrastare a bazinetului si calicelir
b) [x] lipsa nefrogramei
c) [ ] la pielografia retrograda sistemul bazinet-calice fara modificari
d) [ ] patul vascular renal fara modificari--------------------------------------------------------------------849) La pacientii cu hidronefroza mai rational este de efectuat investigatia:
a) [ ] urografia excretorie
b) [ ] angiografia
c) [ ] pielografia retrograda
d) [x] ultrasonografia
e) [ ] pielografia antegrada--------------------------------------------------------------------850) Rinichiul micsorat in dimensiuni, bazinetul si calicele deformate, contururile calicelor mici neclare, obliteratia vaselor
mici in stratul cortical sunt caracteristice mai mult pentru:
a) [ ] tuberculoza renala
b) [x] rinichi retatinat
c) [ ] hipoplazie renala
d) [ ] tumoare renala---------------------------------------------------------------------

851) Dilatarea bazinetului si a calicelor, atrofia parenchimului renal, deminuare pronuntata a functiei renale este
caracteristic mai mult pentru:
a) [ ] chist renal solitar
b) [ ] tumoare renala
c) [x] hidronefroza
d) [ ] pielonefrita cronica--------------------------------------------------------------------852) Ureterul si bazinetul deplasati, calicele comprimate si deplasate, angiografic se determina zona avasculara.
Ultrasonografic se determina zona econegativa si defect in parenchimul renal cu contururi clar delimitate. Modificarile
depistate sunt mai mult caracteristice pentru:
a) [ ] tumoare renala
b) [ ] pielonefrita cronica
c) [x] chist renal solitar
d) [ ] hidronefroza--------------------------------------------------------------------853) Rinichiul de dimensiuni normale, cu opacitate omogena, bazinetul moderat marit in dimensiuni, contururile rinichiului
clar delimitate, calicele de dimensiuni normale. Tablou radiologic caracteristic mai mult pentru:
a) [ ] hipoplazie renala
b) [ ] pielonefrita cronica
c) [x] pieloectazie
d) [ ] tumoare renala--------------------------------------------------------------------854) Pentru depistarea nefroptozei metada principala de radiodiagnostic este:
a) [ ] ultrasonografia in pozitie verticala a pacientului
b) [x] urografia excretorie
c) [ ] pielografia retrograda
d) [ ] radiografia panoramica--------------------------------------------------------------------855) Pentru depistarea hipoplaziei renale mai efectiva metoda, din cele enumerate este:
a) [ ] ultrasonografia
b) [ ] urografia excretorie
c) [ ] pielografia retrograda
d) [x] arteriografia--------------------------------------------------------------------856) Informatie verdicta despre o aplazie renala ne indica:
a) [ ] radiografia panoramica
b) [ ] urografia excretorie
c) [x] arteriografia
d) [ ] ultrasonografia--------------------------------------------------------------------857) Indicati, semnele caracteristice nefroptozei:
a) [x] sediul jos a rinichiului
b) [ ] ureter scurt
c) [x] ureter incovoiat
d) [x] hidronefroza--------------------------------------------------------------------858) Indicati semnele caracteristice hidronefrozei:
a) [x] bazinet marit in volum
b) [ ] bazinet micsorat in volum
c) [x] calicii dilatate
d) [ ] calicii spasmate--------------------------------------------------------------------859) Indicati semnele caracteristice pielonefrozei:
a) [ ] calicii dilatate
b) [ ] bazinet marit in volum
c) [ ] contururi nete a bezinetului si calicelor
d) [x] contur "mincat de molie" a bazinetului si calicelor--------------------------------------------------------------------860) Este posibil in caz de tuberculoza de a evidentia pe radiografia standard afectarea calicelor renale?
a) [ ] este posibil
b) [x] nu este posibil
c) [ ] uneori este posibil
d) [ ] in majoritatea cazurilor--------------------------------------------------------------------861) Pe radiografie panoramica rinichiul marit in dimensiuni, opacitatea renala neomogena, cu contururi neregulate,

defect de umplere, dilatare sau "amplutatia" calicelui la pielografia retrograda, defect de umplere cu contruri neclare a
bazinetului este caracteristic mai mult pentru:
a) [ ] chist renal solitar
b) [ ] hidronefroza
c) [x] tumoare renala
d) [ ] tuberculoza renala--------------------------------------------------------------------862) La intensitatea imaginii sistemului urinar influenteaza urmatorii factori extrarenali:
a) [ ] cantitatea substantei de contrast
b) [x] concentratia substantei de contrast
c) [ ] virsta pacientului
d) [ ] afectiunile concomitente--------------------------------------------------------------------863) Asupra calitatii imaginii radiografice a sistemului urinar in urografia excretorie influenteaza (se reflecta):
a) [x] virsta inaintata
b) [ ] virsta la copii
c) [ ] modul de trai pasiv
d) [ ] sarcini fizice majore--------------------------------------------------------------------864) Asupra calitatii imaginii radiografice influenteaza:
a) [ ] hipertensiunea arteriala
b) [x] ateroscleroza
c) [ ] afectiunile de sistem
d) [ ] hipotonia--------------------------------------------------------------------865) Care din metode imagistice de investigare sunt mai verdicte pentru depistarea hipoplaziei renale?
a) [ ] pneumoperitoneumul
b) [ ] urografia excretorie
c) [ ] pielografia retrograda
d) [x] arteriografia--------------------------------------------------------------------866) Care din metode imagistice de investigare sunt mai verdicte pentru depistarea aplaziei renale?
a) [ ] urografia excretorie
b) [x] pielografia retrograda
c) [x] angiografia
d) [ ] tomografia liniara--------------------------------------------------------------------867) Care din metodele radiologice pot fi utilizate cu scopul aprecierii starii bazinetului si calicelor in cazul unui rinichi mut
la hidronefroza?
a) [ ] urografie prin perfuzie
b) [x] pielografia retrograda
c) [ ] pielografia anterograda
d) [ ] radiografia panoramica abdominala pe gol--------------------------------------------------------------------868) Care este metoda radiologica de prima intentie in cazul nefroptozei?
a) [ ] pielografia retrograda
b) [x] urografia intravenoasa
c) [ ] radiografia panoramica abdominala pe gol
d) [ ] renografia--------------------------------------------------------------------869) In ce pozitie se efectueaza urografia intravenoasa , cind se suspecta o nefroptoza?
a) [x] verticala
b) [x] orizontala
c) [ ] laterala
d) [ ] in pozitia trindelenburg--------------------------------------------------------------------870) Care din simptoame sunt caracteristice pentru cancerul renal la urografia intravenoasa?
a) [x] rinichi marit in dimensiuni
b) [ ] rinichi de dimensiuni mici, cu sistemul bazinet calice ne modificat
c) [x] deformarea bazinetului, calicelor
d) [x] lipsa omogenitatii opacitatii renale in faza parenchimatoasa--------------------------------------------------------------------871) Simptoamele care indica micsorarea tonusului sistemului urinar sunt:
a) [ ] lipsa de contrastare a bazinetului
b) [ ] pieloectazia

c) [ ] "amputatia" calicelor
d) [x] "psoas" - simptom--------------------------------------------------------------------872) Pentru depistarea concrementelor radionegative in caile urinare superioare mai informativa este metoda:
a) [ ] urografia excretorie
b) [ ] radiografia panoramica
c) [ ] tomografia liniara
d) [x] examinarea ultrasonografica
e) [ ] angiografia--------------------------------------------------------------------873) Tuberculoza cavernoasa renala in faza nefrogramei se manifesta prin:
a) [x] defect de contrastare a parenchimului
b) [ ] rinichi alb
c) [ ] lipsa de contrastare a rinichiului
d) [ ] contrastare intensiva si neuniforma a parenchimului renal--------------------------------------------------------------------874) Pentru un chist pe nefrograma caracteristic este:
a) [ ] contrastare neuniforma a parenchimului
b) [ ] contrastare diminuata a parenchimului
c) [x] defect in parenchim
d) [ ] lipsa nefrogramei_--------------------------------------------------------------------875) Informatie optimala despre papilita tuberculoasa o obtinem la investigatia:
a) [ ] urografia excretorie
b) [x] pielografia retrograda
c) [ ] tomografie liniara
d) [ ] angiografie--------------------------------------------------------------------876) Simptomul precoce a tuberculozei renale este:
a) [ ] papilita
b) [x] infiltrat
c) [ ] caverna
d) [ ] calcifieri in focarul tuberculos--------------------------------------------------------------------877) Cu nefrocalcinoza (calcifieri renale) mai frecvent se insoteste:
a) [ ] tumorile
b) [ ] chisturile
c) [x] tuberculoza
d) [ ] pielonefrita
e) [ ] displaziile renale--------------------------------------------------------------------878) Localizarea mai frecventa a cancerului renal si cailor urinare este:
a) [ ] bazinetul
b) [x] parenchimul
c) [ ] calicele
d) [ ] ureter
e) [ ] vezica urinara--------------------------------------------------------------------879) Se poate determina daca este operabil cancerul renal cu ajutorul:
a) [ ] urografiei excretorii
b) [ ] radiografiei panoramice
c) [x] arteriografiei si flebografiei
d) [ ] ehoscopii--------------------------------------------------------------------880) Simptoamele de malignitate a tumorii sunt cele enumerate cu exceptia:
a) [ ] hipervascularizatie patologica
b) [ ] extravazate
c) [ ] "sunt" arnteriovenos
d) [ ] portiune avansculara
e) [x] "amputatia" arterei renale--------------------------------------------------------------------881) Pentru determinarea starii bazinetului si calicelor in caz de "rinichi mut" se recomanda de folosit una din metodele
enumerate:
a) [ ] urografie prin infuzie
b) [ ] pielografia retrograda

c) [ ] radiografia panoramica
d) [x] tomografia compuetrizata--------------------------------------------------------------------882) Cel mai caracteristic simptom al rinichiului ratinat este:
a) [ ] deformarea sistemului bazinet-calice
b) [ ] deformarea rinichiului in intregime
c) [x] micsorarea in dimensiuni a rinichiului
d) [ ] faza nefrografica slab pronuntata--------------------------------------------------------------------883) Metodele de opacifiere a veziculei biliare sunt:
a) [x] colecistografia
b) [x] colangiografia intravenoasa
c) [ ] urografia
d) [ ] ecografia--------------------------------------------------------------------884) In cazul unei vezicule cu continut calculos (calcul de colesterol) opacitatea la radiografie apare:
a) [x] neomogena
b) [x] cu contur bine delimitat
c) [ ] omogena
d) [ ] cu contur estompat--------------------------------------------------------------------885) Pentru efectuarea colangiocolecistografiei intravenoase se utilizaeaza administrarea substantelor de contrast:
a) [ ] urografin
b) [x] bilignost
c) [x] biligrafin
d) [ ] gastrografin--------------------------------------------------------------------886) Pentru distingerea veziculei = al sfincterului Lutkens, in caz de insuficienta a sfincterului Oddi, se folosesc
preparatele farmacodinamice care maresc tonusul sfincterelor:
a) [x] morfina
b) [x] codeina
c) [x] prozerina
d) [ ] atropina--------------------------------------------------------------------887) Lobul drept al ficatului apare la tomografia computerizata la nivelul vertebrelor:
a) [x] IX-X
b) [ ] VI -VII
c) [ ] II -III
d) [ ] V - XI--------------------------------------------------------------------888) Vezicula biliara apare la tomografia computerizata la nivelul vertebrelor:
a) [ ] IX-X
b) [ ] VI - VII
c) [ ] II - III
d) [x] X -XII--------------------------------------------------------------------889) Contraindicatiile colecistografiei sunt:
a) [x] sensibilitatea crescuta la iod
b) [x] insuficienta renala
c) [ ] insuficienta cardiaca
d) [x] hiperteroidie--------------------------------------------------------------------890) Vezicula biliara nu se opacifiaza daca:
a) [x] icter cu bilirubina crescuta peste 2-3 mg%
b) [x] colecist exclus
c) [x] nu s-a administrat substanta de contrast
d) [ ] lipsa unui rinichi--------------------------------------------------------------------891) Calculii biliari radiotransparenti se evidentiaza la explorarea colecistografica sub forma:
a) [x] de lacuna unica
b) [x] de lacune multiple
c) [x] calculi biliari plutitori
d) [ ] nisa--------------------------------------------------------------------892) Calculii biliari radioopaci se evidentiaza la explorarea colecistografica sub forma:

a) [x] rotunda, solitar

b) [x] fatetati cu periferia radioopaca
c) [x] de lacuna multipla
d) [ ] nisa--------------------------------------------------------------------893) Vezicula biliara hipertona este:
a) [x] secundara fenomenelor obstructive
b) [x] rotunda
c) [x] perpendiculara pe coloana vertebrala
d) [ ] paralela cu coloana vertebrala--------------------------------------------------------------------894) Vezicula biliara hipotona:
a) [x] alungita
b) [x] paralela cu coloana vertebrala
c) [ ] perpendiculara pe coloana vertebrala
d) [x] nu se contracta si nu evacuaeaza dupa prinzul colecistochinetic--------------------------------------------------------------------895) Scintigrafia hepatica este o metoda, in care sunt folosite substante:
a) [x] radioactive
b) [ ] iodate solubile
c) [ ] iodate insolubile
d) [ ] sulfat de bariu--------------------------------------------------------------------896) Explorare hepatica ecografica este o metoda:
a) [ ] paliativa
b) [ ] invaziva
c) [ ] radioactiva
d) [x] neinvaziva--------------------------------------------------------------------897) Imaginea ficatului la ecografie la subiectii normali este:
a) [x] omogena
b) [ ] neomogena
c) [x] micronodulara
d) [ ] mixta--------------------------------------------------------------------898) Pentru a cerceta functia de protectie a ficatului sunt folosite:
a) [x] 198 Au
b) [x] 99m Tc
c) [x] 113m In
d) [ ] iodul solubil--------------------------------------------------------------------899) Pentru a evidentia pool-ul sanguin sunt folosite substantele marcate cu:
a) [x] 99m Tc
b) [x] 113m In
c) [ ] iodul solubil
d) [ ] iodul insolubil--------------------------------------------------------------------900) In calitate de trasori ai particulelor coloidale sunt folositi radionucleizii:
a) [x] 198 Au
b) [x] 99m Tc
c) [x] 113m I
d) [ ] iodul solubil--------------------------------------------------------------------901) Pentru afectiunile difuze ale ficatului sunt caracteristice urmatoarele sindroame:
a) [x] dimensiunile organuluii marite, acumularea PRF diminuata si neuniforma
b) [x] dimensiunile ficatului micsorate, fixarea PRF diminuata si neuniforma
c) [x] dimensiunile ficatului marite sau micsorate cu acumularea PRF diminuata si neomogena
d) [ ] staza--------------------------------------------------------------------902) Imaginile scintigrafice secventionale se programeaza la nivelul de:
a) [x] 1min, timp de 60 de min
b) [x] din ora in ora, timp de 6 ore
c) [ ] 5 min, timp de 20 min
d) [ ] 1 min, timp de 10 min---------------------------------------------------------------------

903) Capitol: usg ren

Rinichii sint localizati:
a) [ ] etajul superior al cavitatii abdominale
b) [ ] etajul mediu al cavitatii abdominale
c) [x] Retroperitoneal
d) [ ] in firidele laterale abdominale
e) [ ] in bazinul mic--------------------------------------------------------------------904) Umbra coastei XII intersecteaza rinichiul drept la nivelul:
a) [ ] hilul renal
b) [x] la hotarul treimei superioare si medii
c) [ ] lla hotarul treimei medii si inferioare
d) [ ] la polul superior
e) [ ] la polul inferior--------------------------------------------------------------------905) Umbra coastei XII intersecteaza rinichiul sting la nivelul:
a) [x] hilul renal
b) [ ] la hotarul treimei superioare si medii
c) [ ] la hotarul treimei medii si inferioare
d) [ ] la polul superior
e) [ ] la polul inferior--------------------------------------------------------------------906) Spre hilul splenic este directionat:
a) [x] Polul superior al rinichiului sting
b) [ ] Polul inferior al riniciului sting
c) [ ] hilul riniciului sting
d) [ ] buza anterioara a riniciului sting
e) [ ] buza posterioara a rinichiului sting--------------------------------------------------------------------907) In sectiunea parenchilui renal se identifica:
a) [ ] calicele majore
b) [] piramidele
c) [ ] calice minore
d) [ ] arterele segmentare
e) [ ] ductele limfatice ale sinusului renal--------------------------------------------------------------------908) Ecogenitatea stratului cortical renal este:
a) [ ] inferior ecogenitatii stratului medular renal
b) [ ] comparabil ecogenitatii stratului medular renal
c) [x] superior ecogenitatii stratului medular renal
d) [ ] comparabil ecogenitatii sinusului renal
e) [ ] corect a si b--------------------------------------------------------------------909) Ecogenitatea sporita a sinusului renal este datorita induratiei structurilor pielocaliceale:
a) [ ] da
b) [ ] nu
c) [ ] da, cu conditia prezentei pielonefritei cronice in anamneza
d) [ ] da, cu conditia przentei glomerulonefritei cronice in anamnez
e) [ ] da, cu conditia prezentei chistelor sinusului renal in anamneza--------------------------------------------------------------------910) Dimensiunile minime ale unui concrement depistat ecografic sint:
a) [ ] 1 mm
b) [ ] 2 mm
c) [x] 4 mm
d) [ ] 6 mm
e) [ ] 8 mm--------------------------------------------------------------------911) Calcul cu dimensiuni minim 3-4 mm localizat in mediu lichidian transsonic:
a) [ ] nu formeaza umbra acustica
b) [x] formeaza umbra acustica
c) [ ] formeaza umbra acustica, in cazul calculilor urati
d) [ ] formeaza umbra acustica, in cazul calculilor oxalati
e) [ ] formeaza umbra acustica, in cazul calculilor de origine mixta---------------------------------------------------------------------

912) Dimensiunea minima a calcului vezical depistat ecografia este:

a) [x] 2 mm
b) [ ] 3 mm
c) [ ] 5 mm
d) [ ] 6 mm
e) [ ] in dependenta de structura chimica, de la 3 mm la 5 mm--------------------------------------------------------------------913) Dimensiunile minime ale neoplasmelor renale depistate ecografic sint:
a) [ ] 0,5 cm
b) [ ] 1,0 cm
c) [ ] 2,0 cm
d) [ ] 1,0-2,0 in dependenta de localizarea neoplasmului
e) [x] 2,0-3,0, in dependenta de localizare neoplasmului--------------------------------------------------------------------914) Limfomul focal renal deseori necesita diferenciere cu:
a) [ ] hipernefromul renal
b) [x] chistul renal simplu
c) [ ] angiomiolipomul
d) [x] caverna tuberculoasa renala
e) [ ] corect b si c--------------------------------------------------------------------915) In cazul depistarii unui neoplasm renal este recomadat:
a) [x] examenul ecografic al venei renale si vaselor magistrale, rinichiului heterolateral, nodulilor limfatici retroperitoneali,
organelor bazinului mic, glandei tiroide, ficatului si splinei
b) [ ] urografie intravenoasa
c) [ ] consultatia oncourolugului
d) [ ] examenul ecografic al ficatului, splinei, suprarenalelor si nodulilor limfatici locoregionali
e) [ ] examen angiografic--------------------------------------------------------------------916) Vizualizarea calicelor cu un diametru 0,4 cm si a pielonului cu dimensiuni 1,2, reprezinta:
a) [ ] patologie
b) [ ] norma
c) [x] hiperhidratare, ca urmare a diurezei fortate
d) [x] hiperhidratare, ca urmare a unei vezici urinare suprapline
e) [ ] nici un raspuns nu este corect--------------------------------------------------------------------917) Hidrocalicoza deseori necesita diferenciere cu:
a) [x] chistele sinusului renal
b) [ ] pielonefrita
c) [ ] rinichiul in dibetul zaharat
d) [ ] lipomatoza in sinusurile renale
e) [ ] cavernele tuberculoase--------------------------------------------------------------------918) Examenul functiei renale este apreciat la:
a) [ ] Dopplerografia
b) [x] renografia cu izotopi
c) [x] farmacoecografie
d) [ ] tomografie computerizata
e) [ ] nici un raspuns nu este corect--------------------------------------------------------------------919) Care grade a refluxului urinar nu sint vizualizate prin ecografie?
a) [x] gradul I
b) [x] gradul II
c) [ ] gradul III
d) [ ] gradul IV
e) [ ] corect toate--------------------------------------------------------------------920) Rinichiul distopat prezinta:
a) [x] ureter scurt
b) [ ] ureter cu lungime obisnuita
c) [x] malrotatie
d) [ ] concrestere cu polul inferior al rinichiului opus
e) [ ] nici un raspuns nu este corect--------------------------------------------------------------------921) Rinichiul cu mobilitate patologica prezinta:

a) [ ] ureter scurt
b) [x] ureter cu lungime obisnuita sau majorata
c) [ ] malrotatie
d) [ ] concrestere cu polul inferior al rinichiului opus
e) [ ] corect a) si c)--------------------------------------------------------------------922) Riniciul potcoava este vizualizat optimal prin:
a) [x] examen ecografic
b) [x] tomografie compuetrizata
c) [ ] pielografie intravenoasa
d) [x] angiografie selectiva
e) [ ] nu este corect nici un raspuns--------------------------------------------------------------------923) Rinichiul hipoplasic reprezinta:
a) [x] volum renal micsorat cu aspect normal al parenchimului si complexului pielocaliceal
b) [ ] rinichi malpozitionat ca rezultat al embriogenezei imperfecte
c) [ ] rinichi cu volum micsorat, cu diferentiere parenchim complex pilocaliceal imprecisa
d) [ ] concresterea rinichilor co polurile inferioare
e) [ ] rinichi malrotat, cu malformatii ale ureterelor si vaselor renale--------------------------------------------------------------------924) Criteriul ecografic important in diferencierea rinichiului ratatinat de rinichiul hipoplazic este:
a) [ ] contur renal iregulat
b) [ ] contur renal regulat
c) [ ] ecogenitate parenchimatoasa sporita al rinichiului hipaplazic
d) [ ] parenchim subtire al rinichiului hipoplazic
e) [x] ecogenitate parenchimatoasa sporita al rinichiului ratatinat--------------------------------------------------------------------925) Rraportul parenchimului renal vs renal la rinichiul hipoplazic este:
a) [ ] dereglat
b) [x] nu este dereglat
c) [ ] dereglat in cazul nefrocalcinozei
d) [ ] micsorat
e) [ ] dereglat la socierea pielonefritei cronice--------------------------------------------------------------------926) Chistul simplu renal nu reprezinta:
a) [ ] anomaliile de dezvoltare a stucturilor tubulare renale
b) [x] metaplazia epiteliului tubular
c) [x] compresia tudulilor renali de un neoplasm
d) [x] abces "rece" renal--------------------------------------------------------------------927) Chistele renale simple:
a) [ ] au caracter ereditar
b) [x] nu poseda caracter ereditar
c) [ ] se transmit autosomal-recesiv
d) [ ] se transmit autosomal-dominant--------------------------------------------------------------------928) Vizualizarea ecografica a unei formatiuni chistice complexe renale, cu capsula ingrosata septuri multiple, necesita:
a) [ ] pielografia intravenoasa
b) [x] testare serologica cu scopul excluderii unei patologii parazitare
c) [x] tomografie computerizata cu contrast
d) [ ] punctia si aspiratia chistului
e) [ ] nu este corect nici un raspuns--------------------------------------------------------------------929) Polichistoza renala este frecvent asociata cu polichistoza:
a) [ ] hepatica
b) [ ] pancreasului
c) [ ] splinei
d) [ ] ovariana
e) [ ] corect b si c--------------------------------------------------------------------930) Criteriul de baza in diferencierea polichistozei renale a adultilor de displazia multichistica a adultilor este:
a) [x] dimensiunile mai mici ai rinichiului multichistic
b) [ ] insuficienta renala cronica in polichistoza renala
c) [ ] aspect de bob al rinichiului polichistic
d) [x] localizarea mai multor formatiuni chistice in jurul unei alte formatiuni chistice centrale, cu dimensiuni mai mari

e) [ ] asocierea nefrocalcinozei--------------------------------------------------------------------931) In cazul pielonefritei acute putem vizualiza:

a) [x] sindromul piramidelor accentuate
b) [x] parenchimul renal cu ecogenitate redusa si ingrosat
c) [ ] parenchim difiz ingrosat si ecogenitate difuz sporita
d) [x] pieloectazie
e) [ ] nici un raspuns corect--------------------------------------------------------------------932) Carbunculul renal necesita frecvent diferenciere cu:
a) [ ] abcesul renal
b) [x] neoplasm renal
c) [x] uberculoza renala
d) [ ] chist renal supurat
e) [ ] nici un raspuns corect--------------------------------------------------------------------933) Pentru tuberculoza renala este caracteristic:
a) [x] multiple petrificate parenchimatoase, dilatarea si deformatia calicelor, formatiuni chistice cu capsula ingrosata si
neomogena
b) [ ] rinichi cu aspect neomogen, solid-chistic, ce alterneaza cu zone hipoecogene si anecogene, cu diferenciere
parenchim sinus reanal absenta
c) [x] piramide hiperecogena
d) [ ] parenchim ingrosat, cu ecogenitate sporita
e) [ ] nici un raspuns corect--------------------------------------------------------------------934) Pentru diagnosticul paranefritei este importanta:
a) [x] ecografia
b) [ ] pielografia intravenoasa
c) [x] tomografia computerizata
d) [ ] nefroscintigrafia
e) [ ] nici un raspuns corect--------------------------------------------------------------------935) Glomerulonefrita acuta la examenul ecografic prezinta:
a) [ ] nefromegalie bilaterala cu edem parenchimal, asociat cu ecogenitatea redusa a parenchimului
b) [x] fara semne ecografice specifice
c) [ ] rinichi micsorat cu ecogenitate sporita a parenchimului
d) [x] sindromul piramidelor accentuate
e) [ ] nici un raspuns corect--------------------------------------------------------------------936) Amiloidoza renala prezinta urmatoarele semne ecografice:
a) [x] nefromegalie bilaterala, cortex cu ecogenitate sporita, piramide accentuate.
b) [ ] nefromegalie bilaterala, parenchim neomogen cu arii hiper-hipoecogene, demarcatie parenchim sinus renal stearsa,
imprecisa
c) [x] rinichi cu volum micsorat, contur iregulat, modificari sclerotice parenchimatoase, piramide cu ecogenitate sporita
d) [ ] corect b si c
e) [ ] corect a si b--------------------------------------------------------------------937) Complicatiile frecvente ale transplantului renal in perioada precoce sint:
a) [x] rejetul acut al grefonului
b) [x] urinomul
c) [x] pielonefrita acuta
d) [ ] nefrocalcinoza medulara
e) [ ] corect d--------------------------------------------------------------------938) Ecogenitatea sporita a parenchimului in rinichiul ratatinat este determinata de:
a) [ ] proce s inflamator parenchimal
b) [x] scleroza parenchimala
c) [ ] edem interstitial
d) [x] infiltratie limfohistiocitara
e) [ ] corect a si c--------------------------------------------------------------------939) Metoda optimala de examinare a colului vezical este:
a) [ ] examen suprapubian
b) [x] examen transrectal cu sonda liniara
c) [ ] examen tranrectal cu sonda convexa

d) [x] examen transuretral

e) [ ] corect a si c--------------------------------------------------------------------940) Diverticolul vezical nu reprezinta:
a) [x] defect sacciform al peretelui ureteral orientat in lumenul vezical
b) [ ] defect sacciform al peretelui vezical orientat extern, ce comunica cu lumenul vezical
c) [x] vegetatie polipoida in zona meatului ureteral
d) [x] urahus dilatat
e) [ ] corect a si b--------------------------------------------------------------------941) Urterocelul nu reprezinta:
a) [ ] defect sacciform al peretelui ureteral orientat in lumenul vezical
b) [x] defect sacciform al peretelui vezical orientat extern, ce comunica cu lumenul vezical
c) [x] vegetatie polipoida in zona meatului ureteral
d) [x] urahus dilatat
e) [ ] corect a si b--------------------------------------------------------------------942) Hiperplazia benigna a prostatei reprezinta:
a) [x] hiperplazia glandelor periuretrale
b) [ ] hiperplazia acinusurilor zonei periferice
c) [x] metaplazia epiteliuluii uretrei prostatice
d) [ ] hiperplasia granulara a zonei de tranzitie
e) [ ] corect a si b--------------------------------------------------------------------943) Nodulul hiperplazic in prostata prezinta:
a) [ ] ecogenitate redusa
b) [x] ecogenitate medie
c) [x] cogenitate mixta
d) [ ] a , b, e
e) [ ] anecogen--------------------------------------------------------------------944) Ecogenitatea sporita a parenchimului prostatei in prostatita cronica este determinata de:
a) [x] infiltratie celulara
b) [x] scleroza parenchimatoasa
c) [ ] edem si infiltratie celulara
d) [ ] prezenta microcristalelor
e) [ ] corect a si d--------------------------------------------------------------------945) Prostatica cronica la examenul ecografic este caracteristica prin:
a) [ ] ecogenitate global redusa, cu demarcatie imprecisa a glandei externe de cea interna
b) [ ] proliferarea zonei centrale ce este cauza atrofiei zonei periferice
c) [x] ecogenitate global sporita, zone de califieri, aspect neomogen
d) [x] contur extern iregulat al prostatei--------------------------------------------------------------------946) Caile de raspindire a procesului canceros din prostata sint:
a) [ ] baza glandulara
b) [x] apexul grandular
c) [x] locul de contact cu fascicolele neurovasculare posterioare
d) [ ] uretra
e) [ ] stroma fibromusculara anterioara
f) [ ] corect b si d--------------------------------------------------------------------947) Neoplasmele testiculare necesita diferenciere cu:
a) [x] zonele de inflamatie focala
b) [x] hematomul
c) [ ] orect a si e
d) [ ] chist retentional
e) [ ] caverna tuberculoasa--------------------------------------------------------------------948) Neoplasmele din celulele Leydig prezinta urmatoarele semne ecografice:
a) [ ] degenerare chistica a testicolului si epididimului
b) [x] progresie lenta
c) [ ] progresie rapida
d) [x] formatiune solida fara degenerare necrotica
e) [ ] corect b si c---------------------------------------------------------------------

949) Adenocarcinomul suprarenalei mai rar prezinta metastaze in:

a) [x] nodulii limfatici mediastinali
b) [ ] nodulii limfatici paraaortali
c) [x] splina--------------------------------------------------------------------950) Capitol: usg
Anatomic i8n ficat se disting:
a) [ ] 6 segmente
b) [x] 8 segmente
c) [ ] 7 segmente
d) [ ] 5 segmente
e) [ ] 4 segmnte--------------------------------------------------------------------951) Structrura normala a parenchimului hepatic la examenul radiologic ultrasonor este:
a) [x] fin granulata
b) [ ] macrogranulata
c) [ ] multiple sectoare cu ecogenitate sporita
d) [ ] sectoare cu ecogenitate diminuata
e) [ ] sectoare cu ecogenitate medie--------------------------------------------------------------------952) Ecogenitatea normala a ficatului este:
a) [ ] sporita
b) [ ] diminuata
c) [ ] egala cu a parenchimului renal
d) [x] sporita fata de parenchimul renal--------------------------------------------------------------------953) Limitele normale a diametrului venei porta sunt:
a) [ ] 7-8 mm
b) [ ] 5-8 mm
c) [ ] 15-20 mm
d) [ ] 17-21 mm
e) [x] 9 -14 mm--------------------------------------------------------------------954) Marirea maxima a unghiului inferior al lobului sting hepatic este:
a) [ ] 50 grade
b) [ ] 80 grade
c) [x] 45 grade
d) [ ] 40 grade
e) [ ] 75 grade--------------------------------------------------------------------955) Venele hepatice se vizualizeaza ca:
a) [ ] structuri tubulare reflectogeni
b) [x] structuri tubulare cu peretii evidentiati
c) [ ] structuri tubulare cu pereti si lumen putin evidentiati
d) [ ] structuri ecogenegative rotunde pe toata aria hepatica--------------------------------------------------------------------956) Dimensiunea cranio-caudala a lobului drept al ficatului nu depaseste (pentru maturi):
a) [ ] 190 mm
b) [x] 150 mm
c) [ ] 175 mm
d) [ ] 165 mm
e) [ ] 180 mm--------------------------------------------------------------------957) La examenul US neinvaziv al ficatului nu se poate determina:
a) [x] caracterul afectiunii
b) [ ] caracterul afectiunii si raspindirea afectiunii
c) [ ] forma nozologica a afectiunii
d) [x] forma nozologica si gradul
e) [x] formra nozologica si prognosticul--------------------------------------------------------------------958) Care este aspectul ecografic al ficatului in decompensarea cronica in circuitul mare:
a) [ ] hepatomegalie, desenul vascular sarac
b) [ ] deformarea venelor hepatice, micsorarea ficatului
c) [x] hepatomegalie, dilatarea si deformarea venelor hepatice

d) [ ] dilatarea si deformarea venei porta

e) [ ] dilatarea ducturilor biliare--------------------------------------------------------------------959) In hepatitele cronice cu schimbari morfologice moderate si pronuntate nu se determina:
a) [x] diminuarea uniforma a ecogenitatii parenchimului hepatic
b) [x] diminuarea neuniforma a ecogenitatii parenchimului hepatic
c) [x] sporirea neuniforma a ecogenitatii parenchimului hepatic
d) [x] ecogenitate normala a ecogenitatii parenchimului (comparativ cu parenchimul renal)
e) [ ] sporirea uniforma a ecogenitatii parenchimului hepatic-------------------------------------------------------------------960) Dimensiunile ficatului in stadiile incipiente de ciroza mai frecvent sunt:
a) [ ] in limetele normei
b) [ ] micsorate
c) [ ] usor micsorate
d) [x] marite--------------------------------------------------------------------961) Dimenisunile ficatului in stadiul terminal al cirozei mai frecvent sunt:
a) [ ] in limitele normei
b) [ ] marite pe contul lobului drept
c) [x] micsorate pe contul lobului drept
d) [ ] micsorate pe contul lobului sting
e) [ ] pronuntat marite--------------------------------------------------------------------962) Tabloul ecografic clasic in ciroza este:
a) [ ] contur regulat, unghiurile ascutite
b) [x] contur neregulat, anfractuos , unghiuri sterse
c) [ ] contur regulat, unghiuri rotungite
d) [ ] contur regulat. dintat, unghiuri ascutite
e) [ ] contur regulat, net, unghiuri rotungite--------------------------------------------------------------------963) Hipertensiunea portala se caracterizeaza cu urmatoarele simptome:
a) [ ]dilatarea venei splenice mai mult de 6 mm
b) [ ]dilatarea portiunii extrahepatice a venei porte mai mult de 14 mm
c) [ ]marirea colecistului
d) [ ]marirea splinei
e) [ ]aparitia anastamozelor prtocavale--------------------------------------------------------------------964) La schimbarea arhitectonicii hepatice de obicei aduce:
a) [x] cancer primar hepatic
b) [x] afectarea metastazica a ficatului
c) [x] ciroza hepatica
d) [x] strearoza hepatica
e) [ ] hiperplazia nodulara a ficatului--------------------------------------------------------------------965) Pentru nodul solid metastatic al ficatului este caracteristic:
a) [x] intarire acustica posterioara
b) [x] diminuarea ecoului posterior
c) [x] deformarea desenului vascular
d) [x] schimbarea conturului hepatic
e) [x] schimbarea structurii hepatice--------------------------------------------------------------------966) La sindromul Budd-Chiari in fata acuta se determina:
a) [ ] dilatarea cailor biliare
b) [ ] dilatarea venei porte
c) [ ] ingustarea venei porta
d) [ ] dilatarea venei cava inferioare in regiunea lobului caudat
e) [x] ingustarea venelor hepatice--------------------------------------------------------------------967) Este eficient caracterul ecografic al nodulilor metastazini in ficat pentru stabilirea structurii histologice:
a) [ ] da
b) [x] nu
c) [ ] uneori--------------------------------------------------------------------968) Pentru precizarea diagnosticului de stenoza hepatica parcera prezinta importanta:
a) [x] dimensiunile ficatului

b) [ ] conturul zonei afectate

c) [ ] structura zonei afectate
d) [ ] starea desenului vascular
e) [ ] caracterul ecogenitatii--------------------------------------------------------------------969) In diagnosticul afectiunilor difuze ale ficatului ecografia prezinta:
a) [ ] sensibilitate si specificitate inalta
b) [ ] sensibilitate inalta si specificitate joasa
c) [ ] sensibilitate joasa si specificitate joasa
d) [ ] asensibilitate joasa si specificitate inalta
e) [ ] nici una din cele enumerate--------------------------------------------------------------------970) Hemangiomul capilar hepatic trebuie diferenciat cu:
a) [x] fibroza hepatica focala
b) [x] steatoza hepatica focala
c) [x] afectarea metastatica a ficatului
d) [x] cancer primar al ficatului
e) [ ] nu este corect raspunsul 2 si 3--------------------------------------------------------------------971) Hemangiomul cavernos al ficatului trebuie de diferentiat cu:
a) [ ] chist al ficatului
b) [ ] chist hidatic
c) [ ] afectarea metastatica a ficatuui
d) [ ] cancer primar al ficatului
e) [ ] nu este corect raspunsul 1 si 2--------------------------------------------------------------------972) Pentru precizarea caracterului afectiunii de focar hepatic este efectuat:
a) [ ] computer-tomografia
b) [ ] rezonanta magnetica nucleara
c) [ ] examenul ecografic
d) [ ] examenul cu radionuclizi
e) [x] punctia ecoghidata bioptica--------------------------------------------------------------------973) Atenuarea posterioara progresiva a straturilor adinci ale ficatului nu se determina in caz de:
a) [x] reglarea incorecta a esofagului
b) [ ] prezenta afectarii difuze a ficatului
c) [x] prezenta afectiunii focale a ficatului
d) [x] folosirea in alimentatie a absorbantilor
e) [ ] pregatirea incorecta a pacientului pentru examenul ecografic-----------------------------------------------------------974) Pentru ciroza atrofica a ficatului nu este caracteristic:
a) [ ] micsorarea in dimensiuni a ficatului cu ascita
b) [x] structura neomogena a ficatului si solenomegalie
c) [x] semne de hipertensiune portala
d) [x] dilatarea varicoasa a venelor ecografice--------------------------------------------------------------------975) Chistul hidatic al ficatului se caracterizeaza :
a) [x] determinarea unui chist rotund incapsulat cu incluziuni preparietale:
b) [ ] determinarea unei formatiuni solide in ficat
c) [ ] structura neomogena a ficatului
d) [ ] marirea in dimensiuni a ficatului--------------------------------------------------------------------976) Hipertensiunea portala pronuntata se determina in:
a) [x] afectiunile difuze pronuntate a parenchimului hepatic (ciroza)
b) [x] localizarea formatiunilor de volum mari in regiunea duadenului sau capul pancreasului
c) [ ] dereglari in circuitul mare sanguin
d) [x] localizarea formatiunilor mari in hilul hepatic
e) [ ] localizarea formatiunilor mari la periferia ficatului, bogat in vase portale mici---------------------------------------977) Lipsa semnalului Dopller in lumenul structurilor tubulare in efectuarea ecografiei Doppler color ne demonstreaza:
a) [x] structura data nu este vas sangvin
b) [x] sensibilitatea echipamentului nu corespunde patrametrilor fluxului examinat
c) [x] reglarea echpamentului nu este adecvata situatiei concrete
d) [x] posibilitatile echpamentului si metodei este insuficienta pentru examinarea vasului dat

e) [ ] nu este corect raspunsul 3 si 4--------------------------------------------------------------------978) Polichistoza ficatului mai frecvent se asociaza cu polichistoza:
a) [ ] rinichilor
b) [x] pancreasului
c) [x] splinei
d) [ ] ovarelor
e) [ ] cordului--------------------------------------------------------------------979) Nu se socot cai biliare intrahepatice urmatoarele elemente anatomice:
a) [x] ductul cisticus
b) [ ] ducturile lobulare, segmentare si subsegmentare
c) [x] ductul hepatic comun
d) [x] ducturile segmentare, subsegmentare, loburile si cisticus
e) [x] calea biliarea principala, dultul cisticus--------------------------------------------------------------------980) Ducturile biliare extrahepatice constituie:
a) [ ] ducturile segmentare si lobulare
b) [ ] ducturile lobare, ductul hepatic comun
c) [ ] ductul hepatic comun,calea biliara principala
d) [ ] calea biliara principala
e) [x] ductul cisticus--------------------------------------------------------------------981) In conditii standarde calculii biliari au aspectul:
a) [ ] formatiunie hipoecogena
b) [ ] ecostructura neomogena multicamerala
c) [x] firmatiune cu contur clar care deformeaza conturul colecistului--------------------------------------------------------982) Tabloul ecografic in colecistita acuta este:
a) [ ] ingrosarea locala a peretelui colecistic
b) [x] afectarea neuniforma a peretelui colecistic
c) [ ] deformarea cicatriciala a cavitatii colecistului
d) [ ] "subtierea" peretelui colecistului
e) [ ] dilatarea ducturilor intrahepatice--------------------------------------------------------------------983) Cauza aparitiei pneumobilei de obicei este:
a) [x] interventie chirurgicala a sistemului biliar
b) [x] colangita acuta supurativa
c) [x] fistula veziculo-intestinala
d) [x] litiaza biliara
e) [ ] colecistita acuta--------------------------------------------------------------------984) Este posibbil determinarea caracterului cresterii tumorii (invaziv-neinvaziv)
a) [x] da
b) [ ] nu
c) [ ] da, daca sunt zone degenerative a tumorii
d) [ ] da, daca sunt calcinate in tumoare
e) [ ] da , daca se efectueaza probele functionale--------------------------------------------------------------------985) Semnele ecografice in colecistita acuta sunt:
a) [x] marirea colecistului
b) [x] contur neclar, neregulat
c) [x] structura neomogena a peretilor (trastratificat sau stratificat)
d) [ ] ecopropagarea inalta cavitara
e) [x] structura lumenului oomogena, sau neomogena, ecogenitatea peretilor mixta sau sporita---------------------986) Grosimea peretelui colecistic in norma:
a) [ ] 0,5 - 1 mm
b) [ ] 1- 2 mm
c) [x] 1,5 - 3mm
d) [ ] 2 - 4,5 mm
e) [ ] 3 - 5 mm--------------------------------------------------------------------987) Formele atipice a colecistului (cuduri unice sau multiple ) sunt caracteristice pentru:
a) [ ] deformarea cicatriciala, aderentiala dupa un proces inflamator al colecistului

b) [x] anomalii de forma ale colecistului

c) [x] variata functionala de forma a colecistului in dependenta de pozitia corpului
d) [ ] anomalii de formare ale colecistului--------------------------------------------------------------------988) In hidrops vezicular de obicei se determina:
a) [x] marirea considerabila a colecistului
b) [ ] dilatarea cailor biliare intrahepatice
c) [x] schimbarea in dinamica a continutului (sporirea ecogenitatii bilei)
d) [x] defectarea concrementului in regiune de infundibul vezicular sau dilatarea considerabila a
infundibului--------------------------------------------------------------------989) Polipul adenomatos al colecistului are urmatorul aspect ecografic:
a) [x] formatiune solida, ecogenitate medie cu strictura preponderent omogena, cu cadere gravitationala la schimbarea
pozitiei corpului
b) [x] formatiune solida cu ecogenitate medie cu structura preponderent omogena, fara cadere gravuitationala la
schimbarea pozitiei corpului
c) [ ] formatiune solid-chistica cu ecogenitate mixta cu structura preponderent omogena fara cadere gravitationala la
schimbarea pozitiei corpului--------------------------------------------------------------------990) Schimbarile posibile ecografice in icterul parenchimatos sunt:
a) [ ] schimbari in oarenchimul ficatului si splinei cu asocierea semnelor de hipertensiune portala
b) [x] dilatarea cailor biliare intrahepatice si a dimensiunilor colecistului
c) [ ] defectarea calculilor in caile biliare
d) [ ] splenomegalie--------------------------------------------------------------------991) Schimbarile ecografice in icterul neparenchimatos sunt induse de:
a) [x] marirea colecistului
b) [ ] marirea ficatului si a splinei
c) [ ] schimbarile sistemului port--------------------------------------------------------------------992) Hidropsul colecistului se caracterizeaza:
a) [x] marirea colecistului peste 10 min
b) [ ] marirea colecistului peste 7 min
c) [ ] marirea colecistului peste 5 min
d) [ ] dilatarea cailor intrahepatice--------------------------------------------------------------------993) Dispunerea anatomica a structurilor in hilul ficatului de la anterior spre posterior sunt:
a) [x] artera hepatica, coledoc, vena porta
b) [ ] coledoc, vena porta, artera hepatica
c) [ ] coledoc, artera hepatica, vena porta
d) [ ] artera hepatica, coledoc, vena cava inferioara--------------------------------------------------------------------994) Pancreatita acuta prezinta semne ecografice
a) [ ] marirea pancreasului
b) [x] contur sters si neclar
c) [x] ecostructura difuz neomogena a pancreasului
d) [x] diminuarea ecogenitatii---------------------------------------------------------------------

a995) Semnele ecografiei directe ale pancreonecrozei sunt:

a) [x] marirea pancreasului
b) [x] contur sters, neregulat
c) [ ] exudat in bursa omentala
d) [x] ecogenotate mixta a pancreasului
e) [x] formatiuni chistice a pancreasului--------------------------------------------------------------------996) Pancreatita cronica prezinta semne ecografice:
a) [x] marirea difuza, mai rar locala sau dimensiuni normale
b) [x] contur clar, regulat al pancreasului
c) [x] neomogenitatea ecostructurii
d) [x] dilatarea moderata a ductului Wirsung
e) [ ] ecogenitate egala cu a parenchimului renal--------------------------------------------------------------------997) Semnele ecografice de baza a cancerului cefalic pancreatic:

a) [x] contururi neregulate, marirea locala a pancreasului

b) [x] prezenta afectarii locale a capului pancreatic
c) [x] ecostructura neomogena a capului pamcreasului
d) [x] dislocarea si comprimarea vaselor
e) [ ] nu este corect a si c--------------------------------------------------------------------998) Pancreasul nu se invecineaza cu:
a) [x] ficat, colecist, colonul ascendent, stomac
b) [x] ficat, stomac, splina, duoden, rinichiul drept
c) [ ] ficat, stomac, splina, duaden, rinichiul sting
d) [x] rinichi, stomac, colonul transvers, sigma, splina
e) [x] stomac, colonul ascendent, transvers si descendent, splina--------------------------------------------------------------------999) Alegeti cea mai corecta concluzie ecografica la pacientii cu pancreatita acuta (bazata numai pe ecografie)
a) [ ] pancreatita acuta
b) [ ] semne ecografice pentru pancreatita acuta
c) [ ] afectarea inflamatorie a pancreasului
d) [ ] edemul pancreasului
e) [ ] semne ecografice pronuntate de schimbari difuze ale pancreasului---------------------------------------------------1000) In stadiul acut al ulcerului penetrant stomacul sau duodenul este caracteristic:
a) [ ]lipsa schimbarilor ecografice a pancreasului
b) [ ]vizualizarea unei formatiuni lichidiene in zona penetratiei
c) [ ]vizualizarea unei zone hiperecogene "pata alba" cu contur neclar
d) [ ]vizualizarea unei structuri hiperecogene cu efect reverberatie in zona de penetratie
e) [ ]vizualizarea unei zone hiperecogene cu contur neclar in zona de penetratie----------------------------------------1001) Dilatarea ductului Wirsung nu se refera la una din patologii:
a) [ ] pancreatita acuta
b) [ ] pancreatita cronica
c) [x] infiltratia grasoasa a pancreasului
d) [ ] tumoare a cefalului pancreatic
e) [ ] coledocolitioza--------------------------------------------------------------------1002) In lipsa patologiei in marea majoritate ecogenitatea pancreasului (virsta pina la 15 ani):
a) [ ] depaseste pronuntat ecogenitatea ficatului
b) [ ] depaseste moderat ecogenitatea ficatului
c) [x] este de aceiasi ecogenitate cu afectiuni
d) [ ] diminuata fata de parenchimul ficatului---------------------------------------------------------------------

1003) In lipsa patologiei in marea majoritate ecogenitatea pancreasului (virsta 20-40 ani):
a) [ ] depaseste pronuntat ecogenitatea ficatului
b) [ ] depaseste moderat parenchimul ficatului
c) [x] este de aceiasi ecogenitate cu parenchimul ficatului
d) [ ] diminuata fata de parenchimul ficatului--------------------------------------------------------------------1004) In lipsa patologiei ecogenitatea pancreasului (virsta 40-50 ani):
a) [ ] depaseste pronuntat ecogebnitatea ficatului
b) [x] depaseste moderat parenchimul ficatului
c) [ ] este de aceeasi ecogenitate cu parenchimul ficatului
d) [ ] diminuata fata de parenchimul ficatului--------------------------------------------------------------------1005) In lipsa patologiei ecogenitatea pancreasului (virsta 50 ani):
a) [x] depaseste pronuntat ecogenitatea ficatului
b) [ ] depaseste moderat parenchimul ficatului
c) [ ] este de aceiasi ecogenitate cu parenchimul ficatului
d) [ ] deminuata fata de parenchimul ficatului--------------------------------------------------------------------1006) Ecogenitate parenchimului pancreatic in infiltratia grasoasa:
a) [ ] nu este schimaba
b) [ ] diminuata

c) [x] sporita
d) [ ] vizualizarea pancreasului nu este posibila--------------------------------------------------------------------1007) Mai frecvent parenchimul pancreasului in pancreatita cronica poate fi descrisa ca:
a) [ ] diminuarea uniforma a ecogenitatii cu structura omogena a parenchimului
b) [ ] parenchim difuz neomogen cu ecogenitate scazuta
c) [x] sporirea neuniforma a ecogenitatii cu structura omogena a parenchimului
d) [ ] sporirea uniforma a ecogenitatii omogena a parenchimului--------------------------------------------------------------1008) Tabloul ecografic al chistului pancreatic trebuie diferentiat cu:
a) [ ] pancreonecroza difuza
b) [ ] afectarea maligna solida a pancreasului
c) [x] cistadenacarcinoma pancreasului
d) [ ] ciorect totul--------------------------------------------------------------------1009) Pentru abcesul pancreatic in faza acuta este caracteristic:
a) [x] decelarea unei cavitati cu continut neomogen si frecvent, contur neregulat
b) [x] decelarea in cavitate a unui continut dens lichidian, frecvent cu suspensie de particule
c) [x] decelarea in cavitate a particulelor hiperecogene
d) [ ] decelarea unei capsule fine hiperecogene
e) [x] vizualizarea imprejurul cavitatii a unei zone cu ecogenitate sporita, grosime neuniforma-----------------------1010) Insulinomul in majoritatea cazurilor are urmatorul tablou ecografic:
a) [ ] formatiune solida hiperecogena ( 3 cm) in corp sau coada pancreatica, usor diferentiata ecografic
b) [ ] formatiune solid-chistica neomogena giganta ( 10 cm) in regiunea caudala unor diferentiata ecografic
c) [ ] formatiune mai frecvent hiperecogena, nu mare ( 2 cm), situata in regiunea cefalica, dificil diferentiata ecografic
d) [x] formatiune mai frecvent cu ecogenitate medie sau putin sporita, (2 cm), in regiunea caudala pancreatica, dificil
diferentiata ecografic
e) [ ] corect torul--------------------------------------------------------------------1011) In scanarea transabdominala longitudinala in partea de sus a desfasurarii organului nu se vede:
a) [x] nodul superior al splinei
b) [ ] nodul inferior al splinei
c) [x] hilul splinei--------------------------------------------------------------------1012) La examenul ecografic in hilul splenic nu se juxtapune:
a) [ ] polul superior al rinichiului sting
b) [x] poluil inferior al rinichiului sting
c) [x] hilul rinichiului sting--------------------------------------------------------------------1013) In ecografie umbra coastei 12 intersecteaza rinichiul drept la nivelul:
a) [ ] hilul splinei
b) [ ] limita treimei superioare si medii a splinei
c) [ ] limita treimei medii si inferioare a splinei
d) [x] mai jos pe polul inferior al splinei
e) [ ] mai sus de polul superior al splinei--------------------------------------------------------------------1014) Splina este plasata:
a) [x] etajul superior al cavitatii abdominale
b) [ ] etajul mediu al cavitatii abdominale
c) [ ] retroperitoneal--------------------------------------------------------------------1015) Este necesar de a diferentia tumoare a splinei cu:
a) [x] hematoma organizata veche
b) [x] ruptura de splina
c) [x] chist simplu
d) [x] carbuncul al splinei
e) [ ] amiloidoza splinei---------------------------------------------------------------------

1016) Splenoma si splenoadenoma este:

a) [ ] tumoare benigna a splinei
b) [ ] tumoare maligna a splinei

c) [x] hipertrofia nodulara a splinei

d) [ ] hiperplazia nodulara a splinei--------------------------------------------------------------------1017) Infarctul splenic in faza acuta se vizualizeaza:
a) [x] formatiune cu contur neclar si ecogenitate scazuta
b) [ ] formatiune cu contur clar si ecogenitate scazuta
c) [ ] formatiune cu contur clar si ecogenitate sporita
d) [ ] formatiune cu contur neclar si ecogenitate sporita--------------------------------------------------------------------1018) In ruptura de splina ca un semn ecografic poate fi:
a) [x] prezenta lichidului liber in spatiul Douglas
b) [ ] hiperecogenitatea capsulei in zona lezarii
c) [ ] hiperecogenitate capsulei in zona lezarii
d) [ ] intarire acustica distala de zona lezarii
e) [ ] atenuare acustica distala de zona lezarii--------------------------------------------------------------------1019) Procesul pe care este bazata metoda de diagnostic cu ultrasunetele este
a) [ ] Vizualizarea organelor pe ecranul aparatului
b) [x] interactiunea ultrasunetului cu tesuturile organismului
c) [ ] receptionarea semnalelor reflectate
d) [ ] propagarea undelor ultrasonore
e) [ ] vizualizarea in scara de nuante gri--------------------------------------------------------------------1020) Ultrasunetul este sunet cu frecventa mai mare de:
a) [ ] 15 kHz
b) [x] 20000 Hz
c) [ ] 1 MHz
d) [ ] 30 Hz
e) [ ] 20 Hz--------------------------------------------------------------------1021) Viteza medie de propagare a ultrasunetului in tesuturile moi este:
a) [ ] 1450 m : s
b) [ ] 1620 m:s
c) [x] 1540 m:s
d) [ ] 1300 m: s--------------------------------------------------------------------1022) Viteza de propagare a ultrasunetului este determinata de:
a) [ ] frecventa
b) [ ] amplituda
c) [ ] lungimea de unda
d) [ ] perioada
e) [x] mediu--------------------------------------------------------------------1023) Lungimea de unda a ultrasunetului cu frecventa de 1 MHz in tesuturile moi constituie:
a) [ ] 3.08 mm
b) [ ] 1.54 mKm
c) [ ] 1.54 mm
d) [ ] 0.77 mm
e) [ ] 0.77 mkm--------------------------------------------------------------------1024) In tesuturile moi cu marirea frecventei lungimea de unda :
a) [x] se diminueaza
b) [ ] nu se modifica
c) [ ] se majoreaza--------------------------------------------------------------------1025) Viteza maxima a propagarii ultrasunetului se observa in
a) [ ] aer
b) [ ] hidrogen
c) [ ] apa
d) [x] metal
e) [ ] vid--------------------------------------------------------------------1026) Sunetul este:
a) [ ] unda transversala
b) [ ] unda electromagnetica

c) [ ] particula
d) [ ] foton
e) [x] unda mecanica longitudinala--------------------------------------------------------------------1027) Stiind valoarea vitezei de propagare si frecventa putem calcula :
a) [ ] amplituda
b) [ ] perioada
c) [ ] lungimea de unda
d) [ ] perioada si amplituda
e) [x] perioada si lungimea de unda--------------------------------------------------------------------1028) Atenuarea ultrasunetului nu include:
a) [x] dispersia
b) [x] reflexia
c) [x] absorbtia
d) [x] dispersia si absorbtia
e) [x] dispersia, reflexia, absorbtia--------------------------------------------------------------------1029) Cu majorarea frecventei coeficientului de atenuate in tesuturile moi:
a) [ ] se micsoreaza
b) [ ] nu se modifica
c) [x] se mareste--------------------------------------------------------------------1030) Ultrasunetul se reflecta de la interfata dintre medii ce difera prin :
a) [ ] densitate
b) [x] impedanta acustica
c) [ ] viteza de propagare
d) [ ] elasticitate
e) [ ] densitate si deferenta de impedanta acustica--------------------------------------------------------------------1031) Intensitatea refelctarii ultrasunetului nu este prpportionala cu:
a) [ ] diefernta densitatilor
b) [x] diferenta impendantei acustice
c) [ ] suma impendantilor acustice
d) [x] diferenta si suma impendantelor acustice
e) [x] diferenta densitatilor si diferenta impendantelor acustice-----------------------1032) La majorarea frecventei dispersia:
a) [x] se mareste
b) [ ] se micsoreaza
c) [ ] nu se modifica
d) [ ] se refracta
e) [ ] dispare--------------------------------------------------------------------1033) Pentru a calcula diastanta pana la obstacol trebuie sa stim:
a) [ ] atenuarea, viteza, densitatea
b) [ ] atenuarea, impedanta
c) [ ] atenuarea, absorbtia
d) [ ] timpul de intoarcere a semnalului, viteza
e) [x] densitatea, viteza--------------------------------------------------------------------1034) Ultrasunetul poate fi focalizat cu ajutorul:
a) [x] modificarea formei cristalului pieoelectric
b) [x] reflector concav
c) [x] lentila
d) [x] masiv de cristale
e) [ ] nu este corect raspunsul 2 si 3--------------------------------------------------------------------1035) Rezolutia axiala nu este determinata de:
a) [ ] focalizare
b) [ ] diastanta pina la obiect
c) [ ] timpul de sonda
d) [x] numarul de oscilatii in impuls
e) [ ] mediul de propagare---------------------------------------------------------------------

1036) Rezolutia laterala este determinata de:

a) [ ] focalizare
b) [ ] distanta pina la obiect
c) [ ] ipul de sonda
d) [x] numarul de oscilatii in impuls
e) [ ] mediul de propagare--------------------------------------------------------------------1037) Conducerea ultrasunetului de la transductor spre tesuturi este imbunatatirea de:
a) [ ] efectul Doppler
b) [ ] materiale absorbante
c) [ ] refractie
d) [ ] frecventa mai mare a US
e) [ ] Mediu de contact--------------------------------------------------------------------1038) Daca la propagarea ultrasunetului prin tesuturi nu ar fi atenuare in aparate nu sar folosi:
a) [ ] compresie
b) [ ] demodulatie
c) [x] compensatie--------------------------------------------------------------------1039) Amplificarea posteriara nu este cauzata de:
a) [x] structura cu reflectie puternica
b) [x] structura cu retinere mare
c) [x] structura cu retinere mica
d) [ ] eroare de determinare a vitezei
e) [x] refractie--------------------------------------------------------------------1040)
Intrebarea nr. 1040: Intrebarea91Colectia: Radiologia.total2.col
Capitol: usg
Punctajul: 10Semnalul Doppler maximal este la valorile unghiului de insonare de:
a) [ ] 90 grade
b) [ ] 45 grade
c) [x] 0 grade
d) [ ] - 45 grade
e) [ ] - 90 grade--------------------------------------------------------------------1041) Efecte biologice ale ultrasunetului:
a) [ ] nu sunt
b) [ ] nu sunt la folosirea aparatelor de diagnostic
c) [x] nu sunt confirmate la energi mai mici de 100 mWt cm 2
d) [ ] corect b si c---------------------------------------------------------------------